121 

 

TESTE RECAPITULATIVE Testul nr. 1

Subiectul I 30 puncte A (4p) Scrieţi, pe foaia de examen, noţiunile cu care trebuie să completaţi spaţiile libere din afirmaţia următoare, astfel încât aceasta să fie corectă: Briofitele sunt plante ………………….... deoarece nu prezintă ţesut conducător, iar ferigile sunt plante …………………. având ţesut conducător lemnos şi liberian. B (6p) Indicaţi două componente specifice celulei vegetale şi specificaţi câte o funcţie pentru fiecare dintre componentele menţionate. C (10p) Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1) Organismele capabile să-şi sintetizeze substanţe organice proprii sunt: a) autotrofe b) saprofite c) parazite d) heterotrofe 2) Recombinarea genetică intercromozomială: a) se desfăşoară în profaza I a meiozei b) constă în schimb reciproc de segmente cromozomiale între cromozomii omologi c) se numeşte şi „dansul cromozomilor” d) se desfăşoară în metafaza mitozei 3) Variaţiile vitezei de deplasare sunt percepute de către receptorii din: a) canalele semicirculare b) utriculă şi saculă c) melcul membranos d) organul Corti 4) Schimburile nutritive între organismul matern şi făt se realizează la nivelul: a) placentei b) uterului c) lichidului amniotic d) cordonului ombilical 5. Sunt boli determinate de mutaţiile unor gene heterozomale recesive: a) hemofilia şi albinismul b) polidactilia c) daltonismul şi hemofilia d) sindactilia D (10p) Citiţi, cu atenţie, afirmaţiile următoare. Dacă afirmaţia este adevărată, scrieţi pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei, litera A. Dacă afirmaţia este falsă, scrieţi pe foaia de examen, în dreptul cifrei corespunzătoare afirmaţiei litera F şi modificaţi parţial afirmaţia încât aceasta să devină adevărată. 1. Ascomicetele aparţin Regnului Protista. 2. Insectele şi moluştele sunt animale artropode. 3. Produşii finali ai digestiei proteinelor sunt aminoacizii.

 

122 

 

Subiectul al II lea A. 18 puncte Sistemul circulator al mamiferelor este format din inimă şi vase de sânge. a) Reprezentaţi schematic circulaţia mare a sângelui indicând: cavităţile inimii, vasele sangvine şi tipul de sânge transportat; b) Precizaţi o asemănare şi o deosebire între artera pulmonară şi artera aortă; c) Indicaţi 2 funcţii ale sângelui; d) Calculaţi cantitatea de substanţe organice din plasma sangvină a unei persoane cunoscând următoarele: - persoana cântăreşte 70kg; - volumul sanguin reprezintă 8% din greutatea corpului şi conţine 55% plasmă; - plasma conţine 90% apă, 9% substanţe organice şi 1% substanţe minerale. Scrieţi toate etapele rezolvării B. 12 puncte Culoarea blănii la iepuri este dată de genele C – blană cenuşie şi c – blană albă, iar lungimea părului de genele P – păr lung şi p – păr scurt. Se încrucişează un iepure cenuşiu cu păr scurt cu altul alb cu păr lung, părinţii fiind homozigoţi pentru ambele perechi de caractere. Descendenţii din F1 se încrucişează între ei. Determinaţi: a) genotipul părinţilor; b) tipurile de gameţi formaţi de hibrizii din F1; c) numărul combinaţiilor din F2 cu blană cenuşie şi păr scurt; d) genotipul indivizilor din F2 cu blană albă şi păr lung. Subiectul al III lea 30 puncte 1. Respiraţia asigură degradarea substanţelor organice în vederea producerii de energie. a) Indicaţi 2 deosebiri între respiraţia anaerobă şi cea aerobă b) Descrieţi structura organitelor celulare la nivelul cărora se desfăşoară respiraţia aerobă indicând 4 elemente structurale. c) Construiţi două enunţuri (afirmative) dintre care un enunţ adevărat şi un enunţ fals. Folosiţi în acest scop, informaţii referitoare la următoarelor conţinuturi: - sevă brută – xilem - ţesut musculat neted – miofibrile 2. Prin excreţie se elimină din corp substanţe toxice rezultate din activitatea celulelor. a) Indicaţi componentele sistemului excretor la mamifere. b) Descrieţi structura nefronului la mamifere indicând 5 elemente structurale. c) Realizaţi un minieseu intitulat „Rinichii - organe specializate în formarea urinei” utilizând opt noţiuni specifice temei. Construiţi cu ajutorul lor un text coerent format din 3-4 fraze, folosind corect şi în corelaţie termenii indicaţi.

 

123 

 

Barem de corectare şi notare - Test nr. 1

Nr. subiect Nr. item

Punctaj maxim Desfăşurare

I. A I. B I.C. I. D.

4p 6p 10p 10p

Se acordă 2p pentru fiecare răspuns corect: iris, coroidă Se acordă câte 1p pentru fiecare componentă indicată şi câte 2p pentru specificarea corectă a funcţiei: 2 x (1p+2p) = 6p 1a, 2c, 3b, 4d, 5c 1F, 2F, 3A Ascomicetele aparţin Regnului Fungi. Insectele şi Arahnidele sunt animale artropode.

II. A. B.

4p 2p 2p 2p+2p 2p 2p 2p 2p 2p 2p 2p

a)

b) asemănare: artera aortă şi venele pulmonare transportă sânge cu oxigen; deosebire: artera aortă transportă sânge de la inimă în corp iar venele pulmonare aduc sânge de la plămâni la inimă. c) transportul gazelor respiratorii, transportul nutrimentelor d) - Determinăm volumul sanguin: V sânge = 8% din 70kg = 5,6l sânge; - Determinăm volumul plasmei: V plasmă = 55% din 5,6l = 3,08l - Determinăm cantitatea de substanţe organice din plasmă: g = 10% din 3,08kg = 0,308 kg = 308g. a) genotipul părinţilor: CCpp, ccPP. b) hibrizii din F1 au genotipul CcPp şi formează 4 tipuri de gameţi: CP, Cp, cP, cp. c) 3 combinaţii cu blană cenuşie şi păr scurt. d) ccPP şi ccPp.

III. 1. 2.

1p 1p 1p 4p 2p 2p 1p+3p 5p 10p

a) Deosebiri între respiraţia anaerobă şi aerobă - respiraţia aerobă se desfăşoară în mitocondrii iar cea anaerobă în citoplasmă; - prin respiraţie aerobă se realizează degradarea completă a substanţelor organice cu formare de apă şi dioxid de carbon; prin respiraţie anaerobă substanţele organice sunt degradate incomplet. b) Respiraţia anaerobă se desfăşoară în mitocondrii; mitocondriile prezintă următoarele elemente structurale: membrană dublă (externă netedă, internă cu criste mitocondriale), matrice mitocondrială cu ADN, ARN, ribozomi). c) Enunţ adevărat: Xilemul conduce sevă brută iar floemul transportă sevă elaborată. Enunţ fals: Ţesutul muscular neted prezintă miofibrile cu aspect heterogen. a) Componentele sistemului excretor: rinichi şi căi excretoare (uretere, vezică urinară, uretră). b) Corpuscul renal Malpighi (format din capsula Bowmann şi glomerul renal) şi tub urinifer (tub contort proximal, ansa Henle, tub contort distal). c) termeni specifici: nefron, tubul nefronului, ultrafiltrare glomerulară, reabsorbţie, secreţie tubulară, plasmă, urină primară, substanţe toxice. Sângele încărcat cu substanţe toxice rezultate din activitatea celulelor este transportat spre rinichi de către artera renală. La nivelul corpusculului renal Malpigi se formează prin ultrafiltrare glomerulară urina primară ce prezintă compoziţie asemănătoare plasmei fără proteine. La nivelul tubului urinifer al nefronului au loc procese de reabsorbţie şi secreţie tubulară, procese ce au ca rezultat formarea urinei finale.

4. Ţesuturi definitive

a) Ţesuturi protectoare (de apărare): Exemple:

• epiderma: - protejează la exterior tulpina, frunza; - prezintă cuticulă şi stomate ce favorizează schimbul de gaze şi transpiraţia.

• rizoderma: - protejează la exterior rădăcina; - prezintă celule cu peri absorbanţi. b) Ţesuturi fundamentale (parenchimuri sau ţesuturi parenchimatice) îndeplinesc diferite funcţii:

• parenchim de absorbţie: la nivelul rizodermei favorizând absorbţia sevei brute; • parenchim de depozitare: depozitează substanţe organice de rezervă (este localizat în bulbi, rizomi, tuberculi); • parenchim acvifer: depozitează apă şi este specific plantelor din zone secetoase; • parenchim aerifer: conţine spaţii intercelulare cu aer, fiind specific plantelor acvatice care plutesc; • parenchim asimilator:

- este prezent în frunze şi tulpini ierboase; - conţine celule cu cloroplaste la nivelul cărora se realizează fotosinteza (asimilaţie clorofiliană; - este de 2 tipuri: palisadic şi lacunos; - parenchimul palisadic situat sub epiderma superioară a frunzei, are structură compactă, spaţii intercelulare mici; - parenchimul lacunos situat sub epiderma inferioară a frunzei, prezintă spaţii intercelulare mari ce favorizează circulaţia substanţelor.

Structura internă a frunzei

c) Ţesuturile conducătoare: sunt specializate în transportul substanţelor (sevă brută şi elaborată).

Ţesutul lemnos (xilem) Ţesutul liberian (floem) Componente:

• fibre lemnoase; • parenchim lemnos; • vase lemnoase (traheide la pteridofite şi

gimnosperme; trahei la angiosperme); Vasele lemnoase sunt celule moarte, cu pereţii îngroşaţi şi lignificaţi. Rol: conduc seva brută ascendent, cu viteză mare.

Componente: • fibre liberiene • parenchim liberian • vase liberiene (tuburi ciuruite) • celule anexe

Vasele liberiene sunt celule vii, bogate în citoplasmă. Rol: conduc seva elaborată cu viteză mică (sunt celule vii cu citoplasmă)

 

Fişă de lucru

Indicaţi asemănările şi deosebirile între următoarele categorii sistematice: 1) Briofite – Pteridofite 2) Pteridofite – Gimnosperme 3) Gimnosperme - Angiosperme

Rezolvare

1) Comparaţie briofite – pteridofite

Asemănări • plante terestre ce trăiesc în locuri umede • prezintă spori • reproducerea asexuată (prin spori) alternează cu cea sexuată (prin contopirea gameţilor) • au aceleaşi organe de reproducere sexuată: anteridii în care se formează anterozoizii (gameţi masculi) şi

arhegoane în care se formează oosfera (gamet femel) • prezenţa gametofitului (pe care se formează gameţii) şi a sporofitului (unde se formează sporii)

Deosebiri Briofite (muşchii)

• sunt plante talofite (nu au corp diferenţiat în organe vegetative); au rizoizi, tulpiniţă, frunzuliţe

• plante avasculare • organele de reproducere sexuată se formează

pe 2 plante diferite: bărbăteşti şi femeieşti • sporii se formează în sporogon

Pteridofite (ferigile) • sunt plante cormofite (au corp diferenţiat în organe

vegetative: rădăcini adventive, tulpină subterană, frunze)

• plante vasculare • organele de reproducere sexuată se formează pe

protal • sporii se formează în sporangi situaţi pe dosul

frunzelor

2) Comparaţie pteridofite – gimnosperme Asemănări

• plante terestre • plante cormofite (au corm) • plante vasculare (prezintă ţesut conducător) • fecundaţie simplă

Deosebiri Pteridofite (ferigile)

• nu prezintă flori • nu formează seminţe

Gimnospermele • sunt plante cu flori (spermatofite) • prezintă sămânţă (plante spermatofite)

3) Comparaţie gimnosperme – angiosperme

Asemănări • plante cormofite (au corm) • plante vasculare (prezintă ţesut conducător) • plante cu flori • plante spermatofite (plante cu sămânţă)

Deosebiri Gimnosperme

• nu au sămânţă închisă în fruct (nu au fructe) • florile nu au ovar, stil şi stigmat • florile formate din solzi (pe care se formează

ovule şi saci cu polen) • florile sunt grupate în conuri • fecundaţia este simplă

Angiosperme • prezintă sămânţă închisă în fruct • florile prezintă ovar, stil, stigmat • florile au înveliş floral format din caliciu (totalitatea

sepalelor) şi corolă (totalitatea petalelor)

• fecundaţia este dublă

 

Componentele celulei vegetale

Componentele celulei animale

  

 

Componente specifice celulei vegetale: • plastidele (de exemplu cloroplastele) • peretele celular • incluziuni de amidon 

Componente specifice celulei animale: • miofibrilele  ‐ în celulele musculare  • neurofibrilele şi Corpusculii Nissl (corpi tigroizi)  ‐ în neuroni • flagelii ‐ formațiuni de mişcare