AUTODIAGNOSTICAREA STILULUI DE COMUNICARE

Încercuiţi la fiecare din cele 14 afirmaţii varianta de pe orizontală care vi se potriveşte cel mai bine (o singură variantă). Apoi însumaţi pe verticală numărul de încercuiri: 1. Aveţi o atitudine de acceptare prietenoasă dominatoare evaluativă 2. Luaţi deciziile lent emoţional impulsiv bazat pe fapte 3. Discutaţi despre intimităţi oameni realizări organizare 4. Cum folosiţi timpul fără grabă conversaţi grăbit în întârziere 5. În relaţiile cu oamenii acceptaţi empatizaţi comandaţi evaluaţi 6. Gestică redusă deschisă repezită reţinută 7. Preferaţi îmbrăcămintea clasică modernă formală conservativă 8. Munciţi constant cu entuziasm rapid controlat 9. Ascultaţi interesat neatent grăbit selectiv 10.La locul de muncă aveţi amintiri artă diplome planuri,hărţi 11.Sunteţi orientat(ă) spre sprijinire oameni rezultate fapte 12.Ca personalitate sunteţi de treabă sociabil dominant pragmatic 13.Când vorbiţi sunteţi blând animat direct rezervat 14. În interacţiune sunteţi răbdător apropiat dinamic distant TOTAL: A:______ C:______ Î:______ G:______ Interpretare: 7 sau mai multe încercuiri pe o coloană indică stilul preferat 3-5 încercuiri îndică o preferinţă moderată 0-2 marcări indică o preferinţă scăzută. Orientat spre sarcina de îndeplinit

Comunicator rezervat Comunicator activ

Orientat spre oameni

Stilurile individuale de comunicare sunt corelate cu personalitatea individului, cu atitudinile sale, şi au la origine “istoria” vieţii fiecăruia. Pot însă fi, în mare măsură, auto-controlate, dacă sunt conştientizate.

Ascultătorul

Doreşte să fie ascultat, să vă cunoască personal; preţuieşte relaţia. Nu prea ştie să delege deoarece priorităţile celuilalt devin priorităţile lui. Este uşor influenţabil. Simte nevoia de siguranţă.

Îşi poate îmbunătăţi relaţiile cu ceilalţi devenind mai asertiv, focalizându-se mai mult asupra a ceea ce trebuie făcut, a sarcinii de îndeplinit (nu asupra omului), bazându-se mai mult pe fapte (nu interpretări subiective).

În negocieri încearcă să facă pe toată lumea mulţumită. Ca interlocutor al Ascultătorului aveţi de câştigat dacă vă purtaţi apropiat şi atent cu el, manifestând

interes în el ca om. Când este stresat, este supus şi indecis; daţi-i timp, asiguraţi-l de bunele Dvs intenţii. Cel mai adesea intră în conflict cu Întreprinzătorul.

Creatorul

Este entuziast, îi place să fie admirat, să vorbească. Este convingător şi optimist. Are multe idei dar în general nu le finalizează. Are umor.

Este spre avantajul lui să fie mai calm, mai puţin entuziast. Când este stresat încearcă să schimbe subiectul.

Gânditor Întreprinzător G Î (analitic) (conducător) Ascultător Creator A C (amiabil) (expresiv)

Folosiţi nevoia de apreciere, de nou, de incitare a Creatorului. Încântaţi-l la început şi faceţi-l să decidă pe loc.

Cel mai adesea intră în conflict cu Gânditorul. Întreprinzătorul

Este pragmatic, orientat spre rezultate, competitiv. Este bun rezolvator de probleme, dar adesea este dominator, dictatorial, arogant, repezit; nu are încredere

în alţii, riscă. Nu ştie să asculte, este mereu grăbit, vrea informaţie şi nu poveşti. În negocieri tinde să vrea să câştige cu orice preţ, nu îi pasă de nevoile altora. Are de câştigat dacă învaţă să asculte, să “numere până la 10” înainte de a răspunde; să înveţe să-şi

exprime sentimentele, să fie mai deschis, să acorde mai multă importanţă relaţiei. În interacţiune cu el, daţi-i fapte, repede (fără detalii), fiţi orientat spre rezultate. Aşteptaţi-vă la decizii rapide bazate pe fapte şi logică. Cel mai adesea intră în conflict cu Creatorul.

Gânditorul

Se consideră deştept. Este omul detaliului şi de aceea este lent în decizii (se blochează sub povara detaliilor şi a alternativelor - “Paralysis by analysis”).

Îi plac regulile, predictibilitatea; caută întotdeauna răspunsul perfect. Este adeseori rigid. Are de câştigat dacă se dinamizeazăţin, renunţând la detalii şi asumându-şi riscuri calculate. Pentru a negocia cu el demonstraţi că aţi gândit totul foarte bine şi amănunţit. Urmaţi un fir logic în

încercarea de a-l convinge. Folosiţi grafice, daţi-i timp să analizeze. Este motivat de precizie, logică, date. Intră adesea în conflict cu Creatorul.

AUTOEVALUAREA ORIENTĂRII INTERPERSONALE

Atribuiţi fiecărei afirmaţii aprecierea de “corect” (c) sau “greşit” (g) în funcţie de crezul dvs. 1. Este mai bine să nu spui celor din jur decât strictul necesar în legătură cu activităţile efectuate în comun,

pentru a preîntâmpina discuţiile inutile, bârfa 2. Cineva care este prietenos şi deschis cu cei din jur nu are autoritate în faţa acestora 3. Dacă îi spui unui coleg ce crezi că nu face bine rişti să strici prietenia cu el şi climatul de muncă 4. Nu este bine să ne expunem emotiile deoarece pierdem respectul celor din jur 5. Dacă eşti sincer şi deschis cu cei din jur aceştia vor profita de tine 6. Pentru a-ti păstra autoritatea nu lăuda un subordonat chiar dacă sunt motive, i se „urcă la cap” 7. A-ţi argumenta punctul de vedere ia foarte mult timp care nu se justifică 8. A fi deschis şi sincer îşi are locul în familie, nu la locul de muncă 9. Este bine să limitezi orice discuţie la strictul necesar pentru a evita complicaţiile 10. Este nepotrivit să-i spui colegului cum vezi lucrurile, mai ales daca părerea este nepopulară 11. Un bun manager nu este preocupat de impactul comportamentului său asupra subordonaţilor 12. Este bine ca cei din jur să ştie cât mai puţine lucruri despre tine dacă vrei să ai autoritate 13. Este greşit să ceri părerea celor din jur în legătură cu propriul comportament. Denotă slăbiciune,

nesiguranţă de sine. `

0 4 8 13 Aceste doua materiale sunt extrase din cartea „Comunicarea managerială: concepte, deprinderi, strategie” (Candea & Candea), Ed. Expert 1996, Bucuresti. Detaliile interpretărilor se pot gasi la paginile 301 şi, respectiv, 309.

AUTOEVALUARE A COMPORTAMENTULUI DE ASCULTARE

Test privind competenta de a asculta - 1 Ce nota ati realizat la exercitiul de mai jos: Va preocupa sa (cate 1 pct pentru raspuns pozitiv):

Creati cadrul fizic adecvat ? Adoptati o atitudine adecvata scopului ascultarii ? Acordati atentie mesajelor neverbale ? Constientizati starile emotionale proprii si ale celorlalti ? Acordati atentie incercarilor de manipulare ? Constientizati posibilele distorsionari perceptuale ? Incercati sa nu anticipati mesajul care vi se transmite ? Suprimati in mod constient tendinta de polemica ? Incercati sa nu va lasati furat de propriile ganduri ? Folositi, la nevoie, parafrazarea ?

Coroborati cu rezultatul de la exercitiul de mai jos privind ascultarea. Considerati ca stiti sa ascultati in mod competent pentru a intelege mesajul interlocutorului? Este ceva ce ati dori sa corectati sau sa lamuriti?

Test privind competenta de a asculta - 2 Atribuiţi fiecărei afirmaţii aprecierea de “adevărat” (a) sau “neadevărat” (n) în funcţie de modul în care procedaţi dvs. în cele mai multe cazuri: 1. Îi ascult pe oameni în mod selectiv, manifest interes doar faţă de unii. 2. Acord atenţie mai mare vorbitorilor pe care îi consider interesanţi sau cu care împărtăşesc aceleaşi idei. 3. În timp ce ascult, evaluez în permanenţă pe vorbitor şi abilitatea lui de a comunica. 4. Nu mă preocupă să evit ceea ce mă distrage de la a asculta. Nu este treaba mea. 5. Atunci când vine cineva să-mi vorbească şi sunt ocupat îl las să aştepte până termin. 6. Când cineva vorbeşte, nu îl las să termine ceea ce avea de spus dacă ştiu ce va spune. 7. Atenţia mea pentru ceea ce se spune scade în momentul în care îmi dau seama că nu sunt de acord. 8. Când ascult, mă gândesc şi la alte lucruri, pentru a fi mai eficient. 9. Atunci când ascult, mă gândesc la evenimente, situaţii, similare cu cele ce mi se spun. 10.Dacă ceea ce mi se spune este foarte complicat de înţeles, "decuplez". 11.Când ascult, îmi pregătesc în paralel şi răspunsul la ceea ce mi se spune. 12.Când am impresia că ceva lipseşte sau este contradictoriu din ceea ce mi se spune, mă enervez. 13.Când este ceva ce mi se pare că nu am înţeles corect îmi bat capul să caut explicaţii. 14.Atunci când ascult pe cineva nu încerc să mă pun în situaţia lui pentru a nu mă „clinti”. 15.A auzi şi a asculta este practic acelaşi lucru. 16.A asculta bine nu este dificil; mai greu este să vorbeşti bine. 17.Pentru majoritatea oamenilor nu este o problemă să fie atenţi la un acelaşi subiect mai mult timp. 18.Persoana care vorbeşte are întreaga responsabilitate pentru transmiterea clară şi corectă a mesajului. 19.Cu capacitatea de a fi un bun ascultător te naşti, nu o poţi dobândi pe parcurs. 20.Pentru a fi un ascultător bun trebuie ca, în timp ce asculţi, să "dezbaţi" în minte ceea ce spune vorbitorul. 0 10 20 Detalii privind interpretarea se găsesc în cartea „Comunicare managerială: concepte, deprinderi, strategie” (Candea & Candea), Ed. Expert 1996, Bucuresti, la paginile 104-113.

INFLUENŢAREA UNUI AUDITORIU

Citiţi cu atenţie afirmaţiile de mai jos care se referă la influenţarea unui auditoriu. Acordaţi o cifră de la 1 la 4 care corespunde cel mai bine opiniilor dvs, conform scării:

1 = acord; 2 = oarecare acord; 3 = oarecare dezacord; 4 = dezacord

1. Este suficient să ştim despre public dacă este „pentru” sau „împotriva” a ceea ce vrem să susţinem.

2. Unicul lucru necesar este ca mesajul să fie expus clar.

3. Un public prietenos nu mai trebuie convins.

4. Pentru a reuşi într-o tentativă de influenţare, singura modalitate este să transformăm publicul total ostil în unul total favorabil

5. Este cel mai indicat să-i informăm pe oameni şi atunci nu mai trebuie să-i convingem.

6. Cea mai bună modalitate de a-i influenţa pe oameni este să le dăm cifre, statistici, informaţii documentate.

7. Dacă ne expunem punctul de vedere clar, logic şi corect, publicul va fi cu siguranţă convins.

8. dacă ceva mi se pare mie convingător, cu siguranţă va fi convingător şi pentru public

9. Dacă toată lumea are acces la aceleaşi date şi informaţii, tentativele de convingere nu mai sunt necesare.

Interpretare: 1 F T-E 36 Asupra caror aspecte credeti ca aveti de lucrat pentru a le perfectiona:

- Cunostinte fundamentale? - Tehnici de comunicare in public? - Experienta in comunicarea in public?

Cum va propuneti sa va perfectionati? Detalii privind acest subiect se găsesc în cartea „Comunicare managerială aplicată” (Candea & Candea), Ed. Expert 1998, Bucuresti, la paginile 291-324.