METEOROLOGIE-OCEANOGRAFIE TEST 1

METEOROLOGIE-OCEANOGRAFIE1. Secventa norilor Cirrus, Cirrostratus, Altostratus si Nimbostratus, dupa care urmeaza ploaie cu caracter general, indica apropierea unui:a. Front oclusb. Front stationarc. Front reced. Front caldR:d2. In general suprafetele circulare de joasa presiune se numesc:a. Cicloni tropicalib. Anticiclonic. Sa baricad. Talveg depresionarR:a3. Liniile de pe harta meteorologica care unesc puncte cu aceeasi valoare a presiunii atmosferice se numesc:a. Izotermeb. Izohipsec. Izobared. IzotabateR:c4. Vantul local care bate in timpul zilei cauzat de diferentele de temperatura si presiune dintre uscat si mare se numeste:a. Musonb. Alizeu de NEc. Fohnd. Briza de mareR:d5. Conform legii Buys-Ballot, daca in emisfera sudica se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:a. ENEb. SSWc. ESEd. WSWR:b6. Dupa trecerea frontului rece, presiunea atmosferica in mod normal:a. Scade ca si temperatura aeruluib. Scade in timp ce temperatura aerului crestec. Creste in timp ce temperatura aerului scaded. Creste ca si temperatura aeruluiR:c7. Conform legii Buys-Ballot, cand in emisfera nordica, se observa ca vantul este din NW, centrul de joasa presiune va fi localizat in:a. NEb. WSWc. NWd. SSER:a8. Frontul oclus este cauzat de obicei de:a. Frontul rece care devine stationarb. Frontul cald care se destramac. Frontul cald care devine stationard. Frontul rece care ajunge din urma frontul caldR:d9. Anticiclonii sunt caracterizati de obicei prin:a. Cer innorat si vanturi puterniceb. Vreme frumoasa si uscatac. Precipitatii continue si rafale de vantd. Cer complet acoperit si vant slabR:b10. Aversele puternice de ploaie frecvent insotite de descarcari electrice sunt asociate cu:a. Trecerea unui front receb. Trecerea unui front caldc. Sistem de inalta presiuned. Vanturi ce se rotesc in sensul acelor de ceas in emisfera nordicaR:a11. Vanturile catabatice bat:a. Dinspre uscat spre mareb. In sens direct in emisfera nordicac. Ascendent, de-a lungul panteid. In josul pantei datorita curgerii aerului receR:d12. Intr-un ciclon tropical, in vortex, vantul se deplaseaza:a. Perpendicular pe izobareb. Paralel cu linia frontului recec. Nu bate vantul, este calmd. Perpendicular pe linia frontului caldR:c13. Vremea buna este in mod obisnuit asociata cu:a. Presiune atmosferica joasab. Presiune atmosferica stationarac. Presiune atmosferica in scadered. Presiune atmosferica inaltaR:d14. Daca in emisfera nordica observatorul sta cu fata in vant, zona de presiune joasa va fi:a. Drept in fata sab. Spre dreapta, usor in spatele sauc. Spre stanga, usor in spatele saud. Spre stanga usor in fata saR:b15. Daca este imposibil sa se evite un uragan din emisfera nordica, cel mai indicat loc pentru a trece de furtuna va fi:a. Prin ochiul furtuniib. Prin jumatatea din dreapta a traiectoriei furtuniic. Prin jumatatea stanga a traiectoriei furtuniid. Prin semicercul periculosR:c16. La citirea unei harti, intervalele dese de linii de gradient baric vor indica:a. Calm sau vanturi slabeb. Vanturi puternicec. Nebulozitate 8/8d. Ploi continuiR:b17. In emisfera nordica, zona in care vanturile se deplaseaza in sens direct este:a. Zona de joasa presiuneb. Front recec. Zone de inalta presiuned. Front caldR:a18. Intr-o zona de relativ calm, aproape de centrul uraganului, marea este:a. Calmab. Moderata, dar navigabilac. Montata, dar cu valuri regulate ce-si pastreaza directiad. Montata si confuzaR:d19. Musonii sunt caracterizati ca:a. Vanturi usoare, variabile, cu umiditate redusab. Vanturi constante care isi schimba directia de 2 ori pe anc. Vantur tari, in rafale, cu aceeasi directie in tot timpul anuluid. Vanturi moderate care isi schimba directia de doua ori in timpul zileiR:b20. Mareele de cuadratura se produc:a. La inceputul primaverii, cand Soarele este in apropierea punctului vernalb. Cand Soarele, Pamantul si Luna sunt pe aceasi directiec. Cand Soarele, Pamantul si Luna formeaza un unghi de 90(d. La intervale de 28 de zileR:c21. La un voiaj de la Capetown la Londra, care este cel mai puternic curent intalnit pe langa coastele Africii?a. Curentul Ecuatorial de nordb. Curentul Bengueleic. Curentul Acelord. Curentul Atlanticului-de SudR:b22. Vanturile dominante care bat intre 40(-60( latitudine nordica sunt:a. Alizeele de NEb. Vanturile de Westc. Musoniid. Vanturile de EstR:b23. Mareele de sizigii au loc cand:a. Luna este la primul sau la al doilea patrarb. Soarele si Luna sunt pe directii diferitec. Este Luna noua sau Luna plinad. Soarele si Luna au declinatii de aceeasi valoareR:c24. Mareele de sizigii se produc cand:a. Declinatia Lunii este maxima si este in opozitie cu Soareleb. Cand Soarele, Luna si Pamantul sunt pe aceeasi directie, indiferent de ordinec. Numai cand Soarele si Luna sunt la aproximativ 90( fata de Pamantd. O singura data in decurs de 28 de zileR:b25. Vremea furtunoasa este asociata in mod obisnuit cu regiuni de:a. Presiune atmosferica joasab. Presiune atmosferica stabilac. Presiune atmosferica in schimbared. Presiune atmosferica inaltaR:a53. Acea parte a uraganului care este situata in dreapta traiectoriei sale in sensul in care se deplaseaza furtuna, in emisfera nordica, este numita:a. Zona adapostita de vantb. Ochiul furtuniic. Semicercul periculosd. Semicercul manevrabilR:c54. Aparitia norilor Altostratus in imediata apropiere a navei, deasupra marii, va fi insotita pe langa altele si de urmatoarele conditii:a. Cresterea presiunii atmosferice si vant puternicb. Precipitatii cu caracter general si vizibilitate redusac. Vant in rafale si mare montatad. Furtuna cu descarcari electriceR:b55. Curentul Braziliei curge in directia generala:a. NWb. SSWc. Sd. NER:b56. Circulatia aerului in jurul centrului de joasa presiune in emisfera nordica este:a. In sens directb. Variabilac. In sens retrogradd. RectilinieR:a57. Vanturile permanente care bat la latitudinea nordica de 5(-30(, sunt cunoscute ca:a. Vanturile de Wb. Musonic. Alizee de SEd. Alizee de NER:d58. Semicercul manevrabil al ciclonilor tropicali in emisfera nordica este zona situata in:a. Partea din fata a naveib. Partea din spate a naveic. Stanga traiectoriei furtuniid. Dreapta traiectoriei furtuniiR:c59. Diferenta, pe verticala, dintre inaltimea apei joase si apei inalte se numeste:a. Perioada mareeib. Altitudinea mareeic. Adancimea mariid. Amplitudinea mareeiR:d60. Inegalitatea diurna a mareelor este cauzata de:a. Schimbarea conditiilor de vremeb. Luna aflata la apogeuc. Varitia declinatiei Luniid. Soarele aflat la periheliuR:c61. Expresia aerul este saturat inseamna:a. Umiditatea relativa este de 100%b. Presiunea atmosferica este maxima, la temperatura datac. Precipitatiile vor incepe sa cada peste 24 de ored. Norii acopera total bolta cereascaR:a62. Ceata produsa de trecerea unei mase de aer cald peste o suprafata rece, se numeste:a. Ceata de advectie b. Ceata de conductiec. Ceata frontalad. Ceata de radiatieR:a63. Vanturile predominante vestice din emisfera sudica bat cu 18-30Nd:a. Numai in timpul lunilor de varab. De-a lungul intregului anc. Numai in timpul ierniid. Numai timp de 6 luniR:b64. Curentului Ecuatorial Contrar are directia generala spre:a. Nordb. Estc. Sud-Westd. Nord-EstR:b65. Presiunea atmosferica standard, exprimata in mb, este:a. 760 mbb. 938,9 mbc. 1013,2 mbd. 1000 mbR:c66. Temperatura la care aerul este saturat cu vapori de apa si la care incepe condensarea acestora se refera la:a. Umiditatea absolutab. Punct de precipitatiic. Punct de rouad. Deficit de saturatieR:c67. Succesiunea obisnuita a directiilor in care se deplaseaza un ciclon tropical in emisfera sudica este:a. NW, W si Sb. N, NW si Ec. SW, S si SEd. W, NW si NR:c68. Viteza vantului este mai mare in semicercul periculos al unui ciclon tropical din cauza ca:a. La viteza vantului se adauga si si viteza de deplasare a furtuniib. Este prezent efectul de recurbarec. Gradientul de presiune este mared. Se produce extensia spre margine a zonei de joasa presiuneR:a69. Care este indicatia de baza a apropierii unui ciclon tropical de o nava in urmatoarele 48 de ore?a. Schimbarea brusca a directiei vantului si scaderea vitezeib. Valuri lungi ce-si pastreaza directiac. Un cer acoperit cu ploi continuid. Scaderea zilnica a presiunii atmosferice cu peste 6mbR:d70. Care este unul din semnele de existenta a unui ciclon tropical, la inceputul dezvoltarii sale?a. Forta de furtuna a vantului dinspre Nordb. O hula neobisnuit de lungac. Valuri abrupte cu perioada scurta si vant usord. Furtuna cu descarcari electrice si umiditate normalaR:b71. Care sunt tipurile principale de nori asociate unui front rece?a. Altostratus si Fractostratusb. Altocumulus si Cirrusc. Cirrostratus si Cumulusd. Cumulonimbus si CumulusR:d72. Cand o masa de aer rece si o masa de aer cald se intalnesc fara a continua sa se mai deplaseze, zona de separatie se numeste:a. Front receb. Front cvasistationarc. Front oclusd. Front caldR:b73. Cand un uragan trece peste apa mai rece sau uscat si pierde din caracteristicile sale, furtuna devine:a. Sistem extratropical de presiune joasab. Zona de inalta presiunec. Furtuna tropicalad. Mlastina barometricaR:a74. Cand o masa de aer cald intalneste o masa de aer rece avand caracteristici diferite, linia de separatie intre cele doua mase de aer se numeste:a. Front atmosfericb. Izobarac. Linie echipotentialad. IzotermaR:a75. Ce schimbare a starii marii va indica formarea unei furtuni tropicale la mai mult de 100 Mm de pozitia navei?a. O hula lunga din directii diferiteb. O aclamie de lunga durata a vantului si a mariic. Mare agitata cu valuri din NEd. Valuri cu lungimi si perioade miciR:a76. Ce conditii exista in ochiul unui ciclon tropical?a. O temperatura a aerului mai scazuta decat cea din exteriorul ochiuluib. Vant ce-si schimba rapid directiac. Nori Altocumulus dominantid. Presiune atmosferica extrem de joasa si calmR:d77. Ce curent produce deplasarea aisbergurilor spre rutele maritime din NW oceanului Atlantic?a. Curentul Atlantic de Nordb. Curentul Canarelorc. Curentul Labradord. Curentul BaffinR:c78. Ce curent vei intalni pe ruta S Africa spre Str. Magellan?a. Curentul de deriva al vanturilor de Wb. Curentul Acelorc. Curentul Benguelad. Curentul PeruluiR:a79. Care din afirmatiile de mai jos privind viteza de deplasare a fronturilor este ADEVARATA?a. Frontul rece si cel cald se deplaseaza cu aceeasi vitezab. Frontul rece se deplaseaza mai rapid decat frontul caldc. Frontul rece se deplaseaza mai incet spre partea de Nordd. Frontul cald se deplaseaza mai repede decat frontul receR:b80. Care din afirmatiile de mai jos privitoare la efectul fortei Coriolis asupra curentilor oceanici din emisfera nordica este ADEVARATA?a. Forta Coriolis abate spre dreapta de la directia intiala orice corp in miscare,deci si curentiib. Depinde de declinatia Luniic. Forta Coriolis este mai mare la latitudini micid. Forta Coriolis abate spre stanga orice corp in miscare de la directia initialaR:a81. Ce vant se formeaza intre masele de uscat si suprafata marii in timpul noptii?a. Mistralulb. Borac. Briza de uscatd. Briza de mareR:c82. Ce materiale documentare trebuie sa se consulte pentru informarea de amanunt asupra curentilor din oceanul Atlantic de Nord?a. Tablele de mareeb. Navtexulc. Cartile pilot ale zoneid. Atlasul geograficR:c83. Din cauza trecerii unui front oclus temperatura:a. Depinde daca ocluzia este de tip cald sau rece b. Ramane aproximativ aceeasic. Va scadea bruscd. Va creste rapidR:a84. Navigand spre W in oceanul Atlantic de Sud intr-o furtuna extratropicala cu vantul din prova, aplicand legea Buoys-Ballot, centrul de joasa presiune se afla:a. La sud de navab. La nord de navac. In prova naveid. In pupa naveiR:a85. Hartile de prognoza de la facsimilul navei indica faptul ca veti traversa in urmatoarele ore un front rece al unui sistem de joasa presiune. Ce masuri veti lua?a. Veti astepta la ancora inseninarea vremii si trecerea frontuluib. Veti schimba de drum la distanta de zona ce va fi afectata de frontul recec. Veti asptepta sa vedeti norii Cirrus si Altostratus si apoi veti schimba de drumd. Va veti continua drumul si veti fi pregatiti pentru rafale de vant, averse si descarcari electriceR:c86. Observatiile meteo indica faptul ca temperatura aerului este in continua scadere si foarte aproapiata de punctul de roua. Ce tip de vreme poate fi prognozat?a. Ceatab. Averse de ploaiec. Lapovitad. Vreme secetoasaR:a87. Tipul de nori reprezentati in figura dau precipitatii?a Da, doar in condiiile trecerii unei depresiuni

b Nu, sunt nori de vreme bun

c Dau precipitatii mixte in functie de anotimp

d Sunt nori stratus, deci vom avea burnit

88 Dup criteriul dimensiunii particulelor care formeaz ceaa i al distanei de

vizibilitate se deosebesc:

a Ceaa slab, Ceaa moderat , Ceaa dens, Ceaa foarte dens ;

b Ceaa moderat , Ceaa dens, Ceaa opac, ceat difuz

c Ceaa slab, Ceaa moderat , Ceaa difuz, Pacla

d Ceaa slab, Ceaa difuz , Ceaa dens, Pcla

R a

89. Forele fundamentale care acioneaz asupra particulei de aer de mas unitar sunt: a. fora de gradient baric, fora gravitaional, fora de frecare, forele aparente (de inerie);

b. fora gravitaional, fora de frecare, fora Coriolis, forta de vascozitatec. fora de gradient baric, fora gravitaional, fora de greutate, forta centrifug

d. fora de gradient baric, fora gravitaional, fora Coriolis , rezultanta fortelor de atractie universal, forta de presiune atmosferica

R a90.Caracteristicile crui front sunt prezentate mai josCb nori cumulonimbus

Ci

Cs

aer rece aer cald

precipitaii cu caracter general 5-7 h averse 4-6 h

pe o suprafa de 150-200 km2 pe o suprafa de 100- 150 km2A. Front cald

B. Front rece de ordinul I

C. Front rece de orinul II

D. Front de contact cu mase de aer mixte

R b

91. Cand se formeaz frontul ocluz rece?

a. Cand aerul rece din spatele frontului rece este mai rece dect aerul rece din faa frontului cald.

b Cand aerul rece din spatele frontului rece este mai cald dect aerul rece din faa frontului cald. c Cand aerul rece din spatele frontului rece are aceeai temperatur cu aerul rece din faa frontului cald.d. Cand aerul rece din spatele frontului rece face parte dintr-un front rece ce apartine unei depresiuni in miscare.R a

92 Ce este Sirocco?

a. Vant uscat din direcia S sau SE care bate in bazinul mediteranian cnd deasupra nordului Africii se instaleaz un maxim barometric iar n Marea Mediteran o zon depresionar.

b. vant tare din direcia SW care bate in regiunile dinspre coastele nord-africane i coastele Spaniei, care bate mai ales spre sfrsitul toamnei i la nceputul primverii, fiind asociat cu violente grenuri, descrcri electrice i trobe marine.

c. vant ce bate pe coastele Libiei, in regiunea Negasi , atingand viteza de 50Nd i provocand furtuni de nisip (mai frecvent primvara i toamna).d. asemntor mistralului. Bate n California, lng Los AngelesR-a93. Ce este Bora?

a. vnt ce bate n Strmtoarea Gibraltar din martie pn n iunie i n octombrie. Ajunge pn la fora 7.b. vnt descendent, orientat de la uscat spre mare. Se formeaz pe coastele Mrii Adriatice. Este foarte rece, cu viteze foarte mari (120130 km/h). Bate la nceputul primverii.

c. vant ce bate din nordul Italiei spre Elveia. Bate la nceputul primverii i are drept consecin venirea primverii cu 3040 de zile mai devreme dect n zonele nvecinate

d. este un vant cald si umed care bate in lunile de var in Golful Lyon, dintr-o directie cuprins intre SW i SE.Mai puin intens decat Mistralul.

R-b94. Ce reprezinta simbolul ?

a.Ploaia

b Grindina

c.Burnita

d. Aversa de ploaie

R=A

95. Ce reprezinta simbolul ?

a.Ploaia

b Grindina

c.Burnita

d. Aversa de ploaie

R=b

96. Ce reprezinta simbolul ?

a.Ploaia

b Grindina

c.Burnita

d. Aversa de ploaie

R=d97.Ce tip de front este reprezentat schematic in figura?

a.Ocluz neutru

b Ocluz cald

c. Ocluz rece

d. Ocluz mixt

R=b

98.Oscilaiile apelor oceanice se impart in urmtaorele categorii:a. - oscilaii periodice, oscilaii neperiodice, oscilaii ale tectonicii placilorb -oscilaii variabile de tip progresiv (micri seculare), oscilaii periodice, oscilaii neperiodice

c - oscilaii periodice, oscilaii neperiodice, oscilaii ale tectonicii placilor i oscilatii expansionare ale continentelor

d toate cele 3 enumerate anterior

R= b99. Din suprafata Pamantului de 510 milioane km2, Oceanul planetar ocupa:

a.29,2%

b 50,5%

c 70,8%d.78

R=c

100. Din suprafata Planetei, uscatul ocupa:

a 29,2%

b 49,2%

c 70,8%d 21%

R=a

101. Prelungirea submarina a suprafetei uscatului pana la adancimi de circa 200 m, cu latimea

medie de 68 km se numeste:

a regiune litorala

b platforma continentala

c panta continentalad.zona povarnisului continentalR=b

102. Campia suboceanica cu adancimi intre 3 000 si 6 000m cu pante de circa 10 se numeste:

a regiune pelagica

b regiune abisala

c panta continentalad.regiunea marilor adancuri

R=b

103 Groapa Marianelor din Oceanul Pacific are adancimea dup unele masurtori de :

a 10 557m

b 11 022 m

c 12 225m

d.12.026

104 Care dintre urmatoarele mari nu se afla in Oceanul Pacific?

a Bering

b Ohotsk

c Caraibilor

d.Japoniei

105.Ce sunt valurile?

a. Valurile sunt micri neperiodice ale apei oceanice n care fiecare particul descrie o orbit circular

b Valurile sunt micri periodice ale apei oceanice n care fiecare particul descrie o orbit circular

c Valurile sunt micricu amplitudine constant si periodic ale apei oceanice n care fiecare particul descrie o orbit eliptic

d- Valurile sunt micri periodice ale apei oceanice n care fiecare particul este translatat odata cu apa de mare

106. Ce sunt curenii?a sunt micri ale maselor de ap oceanice, ce transport apa dintr-o zon ntr-alta, sub influena unor fore exterioare

b sunt micri ale maselor de ap oceanice, n care fiecare particul descrie o orbit circular cu amplitudini variabile

c. sunt micri periodice ale maselor de ap oceanice, n care fiecare particul este translatat dup o lege stabilit

d.sunt mase de apa cu variatii de deplasare date de gradientul higroscopic

107 .Dup genez curenii de densitate se mai numesc si cureni de :

a.Compensatie

b Gradient higroscopicc alternativi

d de debit

108.Ce sunt curenii de debit?

a. curenti ce se formeaz datorit aportului de ape dulci n zona de vrsare a unor fluvii

b curenti ce se formeaz datorit precipitatiilor pe timpul musonului de var

c.Curenti contrari curenilor calzi ecuatoriali

d. curenti ce apar datorita diferentei de salinitate

109 Ce sunt mareele?

a. Scurgeri de petrol in urma esuarii navelor petroliereb. micri oscilatorii periodice ale apelor oceanice, n care, datorit atraciei lunare i solare, fiecare particul de ap se deplaseaz pe o orbit eliptic determinnd o micare de ridicare i coborre a apelor n larg i de naintare i retragere la rmurile joasec. micri oscilatorii neperiodice ale apelor oceanice, n care, datorit atraciei lunare i solare, fiecare particul de ap se deplaseaz pe o orbit circular determinnd o micare de ridicare i coborre a apelor n larg i de naintare i retragere la rmurile joased. micri oscilatorii sezoniere ale apelor oceanice, n care, datorit atraciei lunare i solare, fiecare particul de ap se deplaseaz pe o orbit circular determinnd o micare de ridicare i coborre a apelor n larg i de naintare i retragere la rmurile joase110.Ce este mareea de sigizii?a. o maree de amplitudine maxim cnd cei trei atri se afl la conjuncie (Lun nou) sau n opoziie (Lun plin)

b. o maree de amplitudine minim cnd cei trei atri formeaz un unghi drept

c o maree de amplitudine minim cnd cei trei atri se afl la conjuncie (Lun nou)d. o maree de cuadratur (ap moart).111.Ce este mareea de cuadratur (ap moart).?

a. o maree de sigizii

b o maree de amplitudine minim cand Pmntul, Luna i Soarele formeaz un unghi drept, la primul i al doilea ptrar

c. o maree de amplitudine maxim cnd cei trei atri se afl la conjuncie (Lun nou) sau n opoziie (Lun plin)

d o maree de amplitudine minim cnd cei trei atri se afl la conjuncie (Lun nou)

112.Ce semnific MHWS?

a. Nivelul mediu al apei inalte la sigiziib Nivelul mediu al apei inalte la cuadratur c.Nivelul mediu al apei joase la cuadratur d. Nivelul mediu al apei joase la sigizii113. Prevederea mareelor dintr-un port secundar se realizeaza. prin corectarea datelor ce definesc mareea din portul standard in funcie de diferentele de maree din cele 2 porturi.

b. prin interpolari sistematice pe baza masuratorilor la bordul navelor

c.Pe baza prognozei meteo transmis de statiile de coasta

d.Pe baza hartii de navigatie cu anexele aferente

Cb

As

Ns

Ns