SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA TESTE GRILAmedicina SPECIALITATEA: MEDICINA GENERALA

1. Elementele de mai jos nu sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. culoarea sangelui este inchisa b. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca c. forta cu care se pierde sangele este concordanta cu tensiunea accidentatului.

2. Elementele de mai jos sunt caracteristice hemoragiei arteriale: a. exista sansa chiar la arterele mari ca sangerarea sa se opreasca spontan b. culoarea sangelui este inchisa c. sangele tasneste sincron cu sistola cardiaca.

3. In care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede sange: a. hemoragie venoasa b. hemoragie venoasa si capilara c. hemoragie arteriala.

4. In functie de felul vasului care sangereaza hemoragiile pot fi: a. exteriorizate b. arteriale, venoase, capilare, mixte c. interne, externe, interstitiale.

5. Hemoragia este: a. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange provenind din caile aeriene inferioare b. sangele este incoagulabil ca zatul de cafea c. eliminarea pe gura a unei cantitati de sange aerat, spumos dupa un acces de tuse.

6. In hemoragiile venoase: a. sangerarea este difuza b. sangele tasneste sincron cu bataile cardiace c. sangele este de culoare inchisa.

7. Hemoragia exteriorizata este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangerarea se face in afara organismului b. hemoragia se produce intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp c. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa.

8. Hemoragia externa este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. hemoragia se produce intr-o cavitatea iar eliminarea are loc dupa catva timp.

9. Hemoragia interna este hemoragia care se produce atunci cand: a. sangele se varsa intr-o cavitate seroasa b. sangerarea se face in afara organismului c. sangele se face intr-o cavitate iar eliminarea are loc dupa catva timp.

10. In hemoragiile capilare: a. sangele iese in jet continuu b. sangerarea este difuza c. sangele tasneste sincron cu diastola cardiaca.

11. Ce cantitate de sange are un adult de 80 kg. : a. 7 litri b. 4-5 litri c. 6 litri

12. Care din hemoragiile de mai jos se incadreaza in hemoragia interna: a. hematom la nivelul mezenterului b. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala c. revarsarea sangelui in vezica urinara. 13. Care din cauzele de mai jos contribuie in ruptura splinei in doi timpi: a. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu b. fragilitate vasculara c. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei. 14. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are in mod normal 5 litri de sange si a pierdut 1.5 litri: a. hemoragie mica b. hemoragie mare c. hemoragie mijlocie. 15. Care din hemoragiile de mai jos sunt considerate "hemoragii medicale":

a. hemoragia prin ruptura de anevrism b. hemoragii datorate unor deficiente ale factorilor de coagulare c. hemoragii in cazul ulcerului gastro-duodenal.

16. Cauza agitatiei in faza de inceput a socului hemoragic este data de: a. vasoconstrictie b. anxietate c. lipsa de oxigenare a creierului. 17. Care din semnele de mai jos sunt relevante intr-o hemoptizie: a. sangele din hemoptizie este incoagulabil b. bolnavul de hemoptizie are o senzatie de caldura retrosternala c. sangele se evacueaza prin varsatura.

18. Care este cauza tahipneii in cazul unei hemoragii: a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. cresterea cantitatii de CO2 in sange si excitarea centrului respirator din bulb c. cresterea tensiunii arteriale in faza de inceput a hemoragiei.

19. In cazul unei hemoragii mari, cand tensiunea arteriala scade sub 60-80 mm Hg, cum reactioneaza rinichiul: a. functioneaza normal, urina este hiperconcentrata b. acumularea de metaboliti creste volumul sangerarii c. apare insuficienta renala acuta

20. Cum este pulsul in cursul unei hemoragii mari:

a. pulsul este slab batut, filiform b. pulsul este aritmic c. pulsul este bradicardic, bine batut

21. Care din procedeele de mai jos pot duce la hemostaza definitiva: a. administrarea de hemostatice, vitamina K, venostat b. legatura si sutura vaselor c. asezarea bolnavului in pozitie de Trendelemburg

22. Care este cauza scaderii hematocritului dupa oprirea hemoragiei: a. cresterea diurezei b. vasodilatatie, dupa oprirea hemoragiei c. invazia apei din tesuturi in circulatie

23. Care din factorii de mai jos contribuie la hemostaza spontana: a. transformarea protrombinei sub actiunea tromboplastinei in trombina b. pansamentul compresiv c. aplicare atenta a unui garou

24. Cum se face hemostaza provizorie cand avem o sangerare la nivelul gatului: a. fixarea gatului intr-o anumita pozitie b. aplicarea unui garou c. compresiune digitala pe plan osos

25. Hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se face prin aplicare acestuia: a. desupra plagii cand hemoragia provine dintr-o vena b. peste pansamentul de la nivelul plagii c. desupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera.

26. Melena este un scaun: a. rosu-aprins b. negru ca pacura c. aspect de zat de cafea

27. Tulburarile care survin in cazul hemoragiilor mijlocii si mari sunt: a. ischemia miocardica b. mentinerea masei circulante in limite normale c. rinichiul functioneaza normal, urina este hiperconcentrata.

28. Durerea in colica biliara are urmatoarele caracteristici: a. este localizata in hipocondrul drept si iradiaza in regiunea dorso-lombara

b. este localizata in hipocondrul drept, iradiaza in membrul inferior si cedeaza la administrare de antispastice c. localizare tipica in epigastru si cedeaza la administrare de morfina

29. Tabloul clinic in colica biliara se caracterizeaza prin: a. anxietate, bradicardie, dispnee b. febra, varsaturi, frison c. transpiratii reci, hipertensiune arteriala

30. Durerea in colica biliara nu se poate combate cu: a. antispastice b. nitroglicerina c. morfina

31. Nu sunt contraindicate in colica biliara: a. tubajul duodenal b. administrarea de antibiotice c. administrarea de opiacee.

32. In colica biliara sunt prezente urmatoarele semne: a. tulburari de tranzit b. semnul Murphy prezent c. pozitie antialgica in decubit ventral 33. Hemostaza provizorie este: a. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat o hemoragie c. oprirea definitiva a hemoragiei.

34. Hemostaza spontana este: a. oprirea fara interventie a unei hemoragii b. hemostaza activa prin care se poate opri un timp limitat hemoragia c. oprirea definitiva a hemoragiei.

35. In primele 3-4 luni de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. etapa de refacere a fierului b. etapa hematologica c. etapa volemica.

36. In primele 5-6 zile de la hemoragie refacerea organismului are loc prin: a. etapa volemica b. etapa de refacere a fierului c. etapa hematologica

37. La un pacient cu hemoragie, insuficienta renala acuta se poate instala atunci cand tensiunea arteriala scade s a. 100 mm Hg b. 140 mm Hg c. 60 mm Hg

38. Hemoragia la nivelul aparatului digestiv exteriorizata prin varsaturi se numeste: a. hematemeza b. hematurie c. hemoptizie.

39. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. papaverina b. nitroglicerina

c. morfina

40. Este contraindicata administrarea in colica biliara: a. fortral b. colebil c. mialgin

41. Hemoptizia poate fi diferentiata de hematemeza prin faptul ca hemoptizia: a. contine resturi alimentare b. sangele este aerat c. apare in timpul unui efort de varsatura.

42. Urmatoarele explorari paraclinice confirma prezenta ulcerului gastric: a. VSH crescut b. endoscopia gastrica c. hemoragii oculte.

43. Examenul radiologic cu sulfat de bariu este indicat in: a. ulcerul stenozant b. colica biliara c. ulcerul perforat.

44. Hemoragia: a. exteriorizata din caile nazale se numeste hematemeza

b. exteriorizata prin materii fecale se numeste melena c. datorata ruperii varicelor esofagiene se numeste hemoptizie.

45. Durerea cu sediul in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi: a. colicii renale b. colicii biliare c. infarct de miocard.

46. Caracteristicile durerii in ulcerul gastro-duodenal sunt: a. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi b. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal", cu iradiere in umeri c. durere in etajul abdominal superior intensa, continua, cu iradiere in spate.

47. Manifestarea clinica caracteristica litiazei biliare este: a. hipertensiunea arteriala polipnee b. colica biliara c. tensiune arteriala normala, bradicardie.

48. Simptomele litiazei biliare sunt: a. durere violenta in epigastru b. durere in etajul abdominal superior c. durere "lovitura de pumnal".

49. Pentru ca sangele sa fie apt pentru transfuzie continutul flaconului trebuie sa fie in partea superioara:

a. rosu inchis reprezentat de hematii sedimentate b. galben citron reprezentat de plasma c. albicios format din leucocite.

50. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. ulcerul aton b. cancerul gastric c. traumatismul cailor biliara.

51. Sunt cauze de hemoragie digestiva superioara: a. rectocolitele ulcerohemoragice b. varice esofagiene c. hemoroizii.

52. Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin: a. hipertensiune arteriala b. bradicardie c. tendinta la lipotemie in ortostatism.

53. Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia: a. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera b. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena c. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena

54. Hematemeza este: a. varsatura sanghinolenta b. explectoratie sanghinolenta c. scaun sanghinolent

55. Durerea in ulcerul gastric apare: a. la 3-4 ore dupa masa b. la 30 de minute dupa masa c. nu are legatura cu alimentatia.

56. In ulcerul gastro duodenal se pot administra: a. almagel b. chinidina c. midocalm.

57. Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este: a. meteorismul b. agitatia extrema c. "abdomen de lemn".

58. Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru: a. ulcerul gastro-duodenal necomplicat b. varice esofagiene c. stenoza pilorica.

59. O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este: a. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca prin ceata, lipotemie c. are semnele caracteristice socului hemoragic.

60. O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre: a. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr % b. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr % c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr %

61. Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta: a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal b. durere la palparea hipocondrului drept c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.

62. Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu ap a. deasupra plagii b. dedesubtul plagii c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.

63. Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou: a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie

c. ridicarea garoului cat mai incet.

64. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este: a. cancerul gastric b. hemoragia digestiva c. gastrita cronica.

65. Simptomatologia in hemoragia digestiva este: a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala.

66. Sangele din hemoptizie este: a. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare b. de culoarea zatului de cafea digerat c. de culoare rosu aprins, aerat.

67. Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi: a. semne directe si indirecte b. hiperaciditate a sucului gastric c. hipoaciditate a sucului gastric.

68. Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pe baza: a. datelor clinice b. examenului radiologic

c. examenul sucului gastric.

69. Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea a. examenul radiografic b. gastroscopia c. cercetarea hemoragiilor oculte.

70. Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt: a. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi c. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura ...

71. Hemoptizia consta in eliminarea de sange: a. din cavitatea nazala b. din stomac c. din caile respiratorii inferioare.

72. In cazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome: a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus, transpiratii profunde c. greturi, varsaturi, caldura retrosternala.

73. In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este: a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative

b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru eliminarea sangelui c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.

74. Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este: a. rosu aerat, spumos b. rosu neaerat c. rosu inchis, brun.

75. Colicistita acuta este: a. o infectie a colicistului cu E. Coli b. o inflamatie acuta a colecistului c. o tulburare a motricitatii colecistului.

76. Hemostaza provizorie este corecta daca: a. garoul este mentinut o ora b. garoul este mentinut o ora, pauza 2-3 minute c. garoul este aplicat la extremitatea membrelor.

77. Sunt manifestari de incompatibilitate de grup: a. bradipnee respiratorie b. durerile lombare c. inapetenta.

78. Proba de compatibilitate directa se face intre:

a. sangele primitorului si sangele donatorului b. plasma primitorului si sangele donatorului c. plasma primitorului si plasma donatorului.

79. Semnele unei hemoragii mari sunt: a. paliditate, tahicardie si hipertensiune b. paliditate, tahipnee, hipotensiune c. hipotensiune, tahicardie, cianoza.

80. In metoda Beth-Vincent: a. cunoastem aglutinele si vrem sa determinam aglutinogenul b. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinam aglutina c. vrem sa determinam aglutina cat si aglutinogenul.

81. Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. Atunci carei grupe corespunde a. grupa 0(I) b. grupa B(III) c. grupa AB(IV).

82. Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. Atunci carei grupe corespunde sange a. grupa A(II) b. grupa B(III) c. grupa 0(I)

83. Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. Atunci carei grupe apartine sangele agluti a. grupa A(II) b. grupa AB(IV) c. grupa 0(I)

84. In metoda Simonin cunoastem: a. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele b. aglutina cat si aglutinogenul c. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul.

85. Aglutinele anti-RH: a. nu exista la cei nu RH negativ b. nu exista la cei cu RH pozitiv c. exista in ambele situatii.

86. Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi: a. grupa 0(I) RH pozitiv b. grupa A(II) RH negativ c. grupa B(III) RH pozitiv.

87. Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare: a. anticoagulant b. de conservare c. pentru delimitarea celor 3 zone.

88. Donatorul universal poate deveni "donator universal periculos": a. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa b. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa c. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml.

89. Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine: a. temperaturi sub 16 grade Celsius b. temperaturi intre 16-18 grade Celsius c. temperaturi in 20-25 grade Celsius.

90. Dupa cat timp se face citirea factorului RH: a. dupa 30 de minute b. dupa 20 de minute c. dupa 60 de minute.

91. La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau: a. 20-25 grade Celsius b. 16-18 grade Celsius c. 37 grade Celsius.

92. Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza: a. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului b. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml

c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml.

93. Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect: a. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa b. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida c. spongios, asezata pe peretii flaconului, de culoare galbuie.

94. Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii: a. socul prin arsuri b. anemia hemofilicilor in criza hemoragica c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.

95. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare: a. angiocolita acuta b. fistula biliara c. ciroza hepatica.

96. Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv: a. ileus biliar b. dischineziile biliare c. hemocolecistul.

97. Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu: a. stenoza pilorica

b. cancerul gastric c. litiaza biliara.

98. Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel: a. prin microstaza creata de modificari distrofice b. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei c. modifica concentratia colesterolului infectat in bila.

99. Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X: a. calcul de carbonat de calciu b. calculi micsti c. calcul de colesterol.

100. Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi: a. bolnavi astenici b. bolnavi anemici c. bolnavi hipertensivi.

101. Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi, renali cronici este: a. 600 - 1000 ml b. 300 - 600 ml c. 200 - 400 ml.

102. Cantitatea de sange care se poate administra in 24 h la bolnavii cu o inima sanatoasa este:

a. 1000 - 1500 ml b. 2000 - 3000 ml c. 750 - 1000 ml.

103. Hematuria: a. apare in cazul incompatibilitatii de grup b. apare in socul hemolitic c. apare la administrarea de sange ce contine alergeni.

104. Prezenta corpilor straini la nivelul nasului in cazuri recente determina urmatoarele simptome: a. senzatia de infundare a nasului, hidroree, stranut; b. rinoree mucopurulenta, eczema; c. mucoasa congestionata acoperita cu secretii purulente; 105. Cand corpul strain se afla sub pleoapa apar urmatoarele simptome : a. lacrimare, fotofobie, durere; b. scaderea acuitatii vizuale; c. edem corneean. 106. Corpii straini conjunctivali care nu sunt inclavati pot fi extrasi: a. cu un tampon de vata curata plasat pe o bagheta de sticla; b. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu apa sau o solutie dezinfectanta; c. extragerea cu ajutorul acelor de corpi straini. 107. Inflamatia din bronsita acuta intereseaza: a. tot arborele bronsic ; b. bronhiile mari si mijlocii;

c. nu intereseaza frecvent traheea;

108. Bronsita acuta , nu se intilneste in urmatoarele afectiuni: a. pneumonie; b. gripa; c. dilatatia bronhiilor;

109. Bronsita acuta este: a. o inflamatie acuta a mucoasei bronhiilor mari si mijlocii; b. o hipersecretie a bronhiilor mari si mijlocii; c. o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice, interesind frecvent traheea;

110. Fazele de evolutie clinica din bronsita acuta sint: a. catar rinofaringian, faza productive, convalescenta; b. faza de coriza, faza de cruditate, faza de coctiune; c. faza de cruditate, faza de coctiune, faza de vindecare;

111. Faza de cruditate din bronsita acuta dureaza: a. 2-3 zile; b. 1-5 zile; c. 3-6 zile; 112. Bronsita acuta: a. dureaza 1-2 saptamini; b. este o inflamatie subacuta a mucoasei bronsice;

c. are 2 faze de evolutie;

113. Simptomatic, in faza de coctiune din bronsita acuta se administreaza: a. expectorante; b. calmante ale tusei; c. codenal;

114. Bronsita cronica este un sindrom clinic caracterizat prin: a. tuse, insotita de cresterea secretiilor bronsice, permanenta sau intermitenta;

b. tuse, insotita de cresterea secretiilor bronsice, cauzata de o boala sau leziune bronhopulmonara specifica; c. tuse insotita de secretii bronsice timp de 2 luni pe an, 3 ani consecutiv; 115. Bronsita cronica: a. apare la populatia de peste 40de ani( in special barbati) b. este o boala usoara si frecventa; c. nu face parte din tabloul de bronhopneumatie cronica obtructiva nespecifica ; 116. Bronhopneumopatia cronica obstructiva nepecifica cuprinde, urmatoarele afectiuni: a. astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita acuta; b. astm bronsic, emfizem pulmonar si bronsita cronica; c. bronsita acuta, astm bronsic si fibroza pulmonara; 117. Dintre factorii cauzali ai bronsitei cronice, un loc primordial il ocupa: a. infectia; b. alergia; c. factorii iritanti;

118. Alergia din bronsita cronica: a. actioneaza prin sensibilizare la pneumoalergeni; b. nu actioneaza prin sensibilizare la alergeni microbieni; c. nu este un factor cauzal; 119. In bronsita cronica: a. bolnavul este de obicei afebril; b. dispneea nu creste progresiv; c. cianoza apare precoce; 120. Explorarea functionala in bronsita cronica evidentiaza: a. cresterea VEMS; b. semne de disfunctie ventilatorie obstructive; c. cresterea debitului ventilator maxim pe minut; 121. Intr-un stadiu avansat din bronsita cronica, se evidentiaza tabloul clinic de BPOC, care arata ca: a. procesul este difuz, extins si la bronhiolele distale; b. procesul este extins si la bronhiile mari si mijlocii; c. procesul nu este extins si la bronhiolele distale; 122. In bronsita cronica fiecare puseu infectios accentueaza fenomenele obstructive prin: a. scaderea secretiei de mucus, relaxare bronsica; b. hipersecretie de mucus, spasm bronsic si decompensare cardiorespiratorie; c. spasm bronsic si scaderea secretiei de mucus; 123. Astmul bronsic este un sindrom clinic caracterizat prin:

a. reducerea generalizata, variabila si reversibila a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee expir

b. reducerea generalizata, ireversibila a calibrului bronhiilor, cu crize paroxistice de dispnee inspiratorie si r

c. reducerea generalizata si ireversibila a calibrului bronhiilor , cu crize paroxistice de dispnee expiratorie si

124. Dispneea paroxistica din astmul bronsic este consecinta urmatorilor fctori, care induc bronhostenoza: a. inflamatia mucoasei bronsice, hiposecretia si spasmul; b. edemul mucoasei bronsice, hipersecretia si spasmul; c. eritemul mucoasei bronsice, hiposecretia si relaxarea musculaturii bronsice; 125. Bronsita astmatiforma, complicatie a astmului bronsic are una din , urmatoarele caracteristici: a. se manifesta prin crize de dispnee paroxistica de tip inspirator; b. este precedata intotdeauna de crize astmatice; c. nu este urmarea infectarii astmului bronsic;

126. Sfirsitul crizei de astm bronsic este anuntat de : a. aparitia sputei viscoase, albicioase( perlata); b. polipnee si transpiratii profuse; c. aparitia cianozei; 127. Durata crizei de astm bronsic poate fi : a. de citeva minute sau ore; b. peste 24 de ore; c. de citeva secunde , pina la citva minute; 128. In tratamentul astmului bronsic, corticoterapia: a. nu se administreaza in formele grave; b. este tratamentul cel mai eficace; c. administrata pe cale orala, nu prezinta riscuri;

129. Scaderea saturatiei in oxigen a hemoglobinei din singele arterial, din cadrul insuficientei respiratorii corni a. este constanta; b. este inconstanta;

c. nu este obligatorie in insuficienta respiratorie cronica;

130. Cresterea presiunii partiale a bioxidului de carbon, in singele arterial din cadrul insuficientei respiratorii c a. nu caracterizeaza insuficienta respiratorie cronica; b. este inconstanta; c. este constanta;

131. Modificarile patologice caracteristice, insuficientei respiratorii cronice, pot aparea: a. treptat; b. brusc; c. variabil; 132. Tratamentul profilactic din insuficienta respiratorie cronica, urmareste: a. tratamentul bolilor care pot compensa insuficienta respiratorie; b. tratamentul corect al bolilor care duc la insuficienta respiratorie; c. restabilirea permeabilitatii bronsice, prin dezobstruare bronsica, cu substante bronho dilatatoare;

133. Administrarea oxigenului in tratamentul insuficientei respiratorii cronice, este contraindicat, in urmatoarel a. cind domina cresterea oxigenului in singe; b. cind domina scaderea bioxidului de carbon in singe; c. cind domina cresterea bioxidului de carbon in singe; 134. Insuficienta respiratorie acuta se deosebeste de insuficienta respiratorie cronica prin: a. modificarile patologice din insuficienta respiratorie acuta pot aparea treptat; b. circumstantele in care apare si evolutia rapida catre asfixie; c. interventia de reanimare, in insuficienta respiratorie acuta, nu este o urgenta medicala majora; 135. Simptomatologia in insuficienta acuta, nu depinde de :

a. lipsa de oxigen; b. excesul de oxigen; c. retentia de oxigen; 136. Ca fenomen compensator, in insuficienta respiratorie acuta apare: a. bradicardia; b. tahicardia; c. hipertensiunea arteriala; 137. Encefalopatia respiratorie din cadrul, insuficientei respiratorii acute, apare: a. cind hipercapnia este pronuntata; b. cind hipoxemia este redusa; c. cind apare polipneea; 138. Tratamentul insuficientei respiratorii acute, nu comporta: a. masuri terapeutice generale; b. masuri terapeutice speciale; c. vaccinare antigripala; 139. Masurile terapeutice generale, aplicate in insuficienta repiratorie acuta, presupun: a. masuri terapeutice adresate cauzei; b. masuri terapeutice adresate oricarei ,insuficiente respiratorii acute; c. gimnastica respiratorie; 140. Masurile terapeutice speciale, din cadrul insuficientei respiratorii acute, au urmatoarele caracteristici: a. se adreseaza cauzei; b. nu se adreseaza oricarei forme de insuficienta respiratorie acuta; c. nu sint obligatorii, in tratamentul insuficientei respiratorii acute; 141. Cauza cea mai frecventa de asfixie, in insuficienta respiratorie acuta, o reprezinta:

a. obstruarea cailor aeriene; b. infectiile respiratorii; c. pneumotoraxul;

142. Cea mai eficace masura in dezobstruarea cavitatii bucofaringiene, din insuficienta respiratorie acuta, cons a. introducerea policelui in gura bolnavului, la mijlocul mandibulei si tragerea in sus; b. asezarea bolnavului in decubit dorsal; c. introducerea policelui in gura bolnavului si tragerea in jos; 143. Respiratia gura la nas , din cadrul tratamentului insuficientei respiratorii acute, se practica: a. cind nu se poate deschide gura victimei; b. prin intermediul canulei; c. numai cind victima nu este constienta; 144. Pneumonia pneumococica este caracterizata prin urmatoarele simptome: a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine precizat de bolnav; b. frison ,febra( pina la 40 de grade) junghi thoracic; c. in zilele premergatoare, exista intotdeauna o discreta infectie rinofaringiana; 145. Perioada de stare din pneumonia pneumococica se instaleaza: a. la 1-2 zile de la debut; b. la 3-4 zile de la debut; c. la citeva ore de la debut: 146. Examenul fizic in pneumonia pneumococica, pune in evidenta, incepind din ziua a doua: a. raluri sibilante si ronflante; b. in sindrom de condensare pulmonara; c. vibratii vocale diminuate; 147. In pneumonia pneumococica: a. temperatura se mentine in platou;

b. apetitul este crescut; c. bolnavul prezinta poliurie; 148. Examenul singelui in pneumonia pneumococica evidentiaza: a. leucocitoza cu polinucleoza; b. hipofibrinemie; c. viteza de sedimentare mult incetinita; 149. Antibioticul de electie, in tratamentul pneumoniei pneumococice este: a. tetraciclina; b. penicilina G; c. ampicilina; 150. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto- contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. este provocata de bacilul Koch; b. are de obicei o evolutie acuta; c. afecteaza organismul in intregime, interesind cu precadere plaminul; 151. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto- contagioasa cu urmatoarele caracteristici: a. este provocata de pneumococ; b. pe parcursul ei se deosebesc doua etape: tuberculoza primara si secundara; c. are de obicei o evolutie cronica; 152. Tuberculoza pulmonara are urmatoarele caracteristici: a. nu afecteaza organismul in intregime; b. este o boala infecto- contagioasa; c. are de obicei o evolutie acuta; 153. In cazul tuberculozei pulmonare, contaminarea se realizeaza: a. niciodata pe cale cutanata sau transplacentar; b. frecvent pe cale digestiva;

c. pe cale aeriana, aproape intotdeauna prin bacilul Koch de tip uman; 154. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina: a. semne clinice constante; b. reactii la tuberculina negative; c. leziuni anatomice; 155. Leziunea initiala( primoinfectia) din tuberculoza pulmonara este situata aproape intotdeauna : a. la nivelul cordului; b. la nivelul pleurei; c. la nivelul plaminului; 156. In tuberculoza pulmonara, bacilul Koch se se pune in evidenta in: a. urina; b. expectoratie si lichid de varsatura gastrica; c. lichid cefalo-rahidian; 157. In cazul tuberculozei meningiene, bacilul Koch se pune in evidenta in: a. lichid cefalorahidian; b. expectoratie; c. singe; 158. Leziunea caracteristica a tuberculozei secundare este: a. noduli pulmonari; b. infiltrate pulmonare; c. caverna; 159. Diseminarea bacilului Koch in tuberculoza secundara este de obicei: a. bronhogena; b. limfatica;

c. hematogena; 160. Debutul tuberculozei secundare poate fi : a. asimptomatic, boala fiind descoperita cu ajutorul unui control radiologic; b. intotdeauna acut, brusc; c. precizat datorita frisonului unic, intens, generalizat; 161. Simptomul fuindamental al tuberculozei secundare este: a. expectoratia; b. tusea; c. durerile toracice; 162. In tuberculoza secundara, un caracter particular al perioadei de stare il prezinta: a. durerile toracice; b. dispneea; c. febra; 163.Dispneea polipneica a. procese pulmonare si pleurale; b. procese laringotraheobronsice; c. accidente obstructive ale cailor respiratorii superioare; 164. Cauza principala a anginei pectorale este: a. coronarita; b. ateroscleroza coronariana; c. embolii sau anomalii congenitale ale arterelor coronare; 165. Crizele din angina pectorala nu dispar la : a. incetarea cauzelor; b. administrarea de nitroglicerina; c. administrarea de miofilin; din insuficienta respiratorie acuta

166. Durata crizelor din angina pectorala este de : a. citeva minute; b. citeva ore; c. 1-2 zile; 167. Simptomul principal al anginei pectorale este: a. tusea seaca; b. dispneea; c. durerea; 168. Caracterul durerii din angina pectorala este: a. constrictiv, ca o gheara, arsura sau sufocare; b. restrictiv; c. continuu; 169. Durerea din angina pectorala are urmatoarele caracteristici: a. nu este insotita de anxietate; b. iradierile nu sint obligatorii; c. dureaza peste 15 minute; 170. Administrarea nitroglicerinei in criza anginoasa se realizeaza: a. intravenos; b. sublingual; c. peros; 171. Singura medicatie cu actiune prompta in criza din angina pectorala este: a. nitroglicerina; b. propanolol; c. nitropector; 172. Infarctul miocardic este un sindrom clinic provocat de: a. necroza ischemica a unei portiuni din miocard;

b. inflamatia miocardului; c. scaderea oxigenarii unei portiuni din miocard; 173. Necroza ischemica din infarctul miocardic este determinat de : a. inflamarea in grade variate a unei artere coronare; b. obstruarea brusca a unei artere coronare; c.obstruarea brusca aunei artere carotide; 174. Ce este dezinfectia? a. b. c. metoda de prevenire a infectiilor plagilor operatorii; metoda curativa de distrugere a microbilor dintr-o plaga; metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe piele , plagi , obiecte , plosti urinare;

175. Infarctul miocardic este: a. o forma clinica a cardiopatiei ischemice, caracterizata prin crize dureroase b. un sindrom clinic provocat de necroza ischemica a unei portiuni din miocard; c. o tulburare produsa de modificarile organice ale arterelor coronare paroxistice;

176. Cauza principala a infarctului miocardic este: a. aortita luetica ; b. coronarita reumatica ; c. ateroscleroza 90 95 % .

177. In evolutia infarctului miocardic se deosebesc : a. o perioada prodromala, una de debut, de stare si de convalescenta ; b. o perioada de debut, de stare si de convalescenta c. o perioada prodromala, de debut si de convalescenta

178. Febra in infarctul miocardic a. dureaza 8-10 zile ; b. apare la 6 12 h dupa debut ; c. este de obicei moderata. 179. Leucocitoza in infarctul miocardic: a. scade dupa o luna; b. apare din primele ore; c. ramane constanta timp de 1 saptamana. 180. Cel mai important semn de laborator in infarctul miocardic este : a. leucocitoza ; b. cresterea fibrinogenului ; c. cresterea enzimelor (transaminazelor) din primele are de la debut. 181. LHD ul in infarctul miocardic a. incepe sa creasca dupa 4-6 ore de la perioada prodramala ; b. se normalizeaza in 4-7 zile (normal 20u.i); c. se normalizeaza in 3-5 zile. 182. Angorul pectoral este un sindrom clinic care tradeaza o suferinta miocardica determinata de : a. tulburarile de ritm ale inimii ; b. un dezechilibru intre necesitatea de oxigen a muschiului inimii si aportul caronarian ; c. un dezechilibru intre aportul de oxigen al muschiului inimi si aportul coronarian.

183. Criza dureroasa din angorul pectoral : a. nu dispare la administrare de nitroglicerina ;

b. apare dupa efort, emotii, mese copiaose ; c. dureaza 2-3 minute, pana la maxim 20 minute. 184. Cauzele favorizante ale angorului pectoral sunt: a. diabetul zaharat, tabagismul, tulburarile de ritm; b. cardiopatiile valvulare; c. hipertensiunea arteriala . 185. Localizarea durerii in angorul pectoral: a. in umarul stang; b. in regiunea toracica anterioara; c. 80-90 % retrosternal de unde se raspandeste catre regiunea precordiala 186. Manifestarile clinice ale EPA sunt : a. tuse uscata in prima faza, apoi cu sputa spumoasa rozata, aerata ; b. turgescenta jugularelor, tegumente uscate, palide; c. bradipnee. 187. In cazul EPA cu TA scazute sunt contraindicate : a. emisiunea de sange, morfina ; b. pozitia trendelenburg ; c. ventilatia mecanica.

188. La pacientii cu EPA ce au ca afectiuni de baza astm bronsic, AVC, BPOC, se administreaza : a. morfina i.m, i.v. ; b. mialgin i.m, i.v. ; c. ambele. 189. Conduita de urgenta in IMA este:

a. prevenirea mortii subite si preintampinarea complicatiilor ; b. prelungirea timpului pana la internarea in spital ; c. mobilizare precoce. 190. Atitudinea de urgenta in angina pectorala consta in : a. efectuarea examinarilor (transaminaze, glicemie, leucocite, VSH, radioscopie toracica, ECG) b. oprirea imediata a efortului fizic si administrarea de Nitroglicerina ; c. instituirea regimului igieno-dietetic. 191. Insuficienta cardiaca este : a. o stare anginoasa grava la care lipsesc semnele necrozei miocardice ; b. o tulburare de ritm cu o frecventa ventriculara neregulata ; c. un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita. 192. Cauzele determinante ale insuficientei cardiace sunt : a. valvulopatii dobandite si congenitale, HTP ; b. hTA ; c. gripa. 193. Manevrele prin care se poate obtine eliberarea cailor respiratorii se pot executa prin: a. curatirea orofaringelui, aspiratia, introducerea unei pipe Guedel; b. pozitiile diferite in care este asezat reanimatorul; c. hiperextensia capului si luxatia posterioara a mandibulei. 194. Semnele clinice in stopul cardio-respirator sunt : a. pastrarea cunostintei; b. mobilitatea globilor oculari; c. absenta pulsului la artera carotida, oprirea miscarilor respiratorii, toracice si abdominale. 195. Miopatia este o boala caracterizata prin:

a. dificultatea de a decontracta muschii b. deficit muscular cu fatigabilitate musculara care apare sau se accentueaza la efort.

c. slabiciune progresiva , atrofii musculare bilaterale si simetrice, interesnd n principal muschii de la radac 196. Polimiozita este o: a. inflamatie difuza a muschilor care pot cuprinde tegumente si/sau nervi nvecinati b. afectiune de obicei congenitala c. afectiune caracterizata prin deficit muscular 197. Miotonia este o afectiune de obicei congenitala caracterizata prin: a. deficit muscular care apare sau se accentueaza la efort b. slabiciune progresiva , atrofii musculare bilaterale si simetrice c. dificultatea de a decontracta muschii 198. Sindromul de neuron motor periferic reprezinta:

a. ansamblul de simptome si semne provocate de leziunea neuronului motor periferic pe traiectu b. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvii spinarii. c. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior 199. Poliomielita anterioara acuta sau Maladia Heine Medine este: a. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior b. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii c. o boala degenerativa care apare la vrsta adulta 200. Scleroza laterala amiotrofica debuteaza ntre: a. 20-40 ani b. 10-20 ani c. 40-60 ani 201.Poliomielita anterioara cronica este:

a. o boala virala care atinge celulele motorii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii b. o afectiune degenerativa simetrica a cornului medular anterior c. o boala cronica si progresiva 202. Sindromul cozii de cal se caracterizeaza prin:

a. paralizia flasca a membrelor inferioare cu reflexe abolite, atrofii si tulburari de sensibilitate, tulburari sfinc b. sindrom senzitivo-motor, bilateral si simetric , cu aspect polinevritic. c. formarea unor cavitati n portiunea centrala a maduvii sau a bulbului. 203. Plexitele se caracterizeaza prin: a. sindrom senzitivo-motor bilateral si simetric b. sindrom de neuron motor periferic, la care se asociaza adesea tulburari de sensibilitate c. paralizia flasca a membrelor inferioare 204. Nevritele se datoresc: a. unor viroze, compresiuni (fracturi, tumori) sau unor traumatisme ale nervilor b. unui tratament insuficient c. unui proces inflamator local 205. Paralizia faciala este caracterizata prin: a. deficit motor la nivelul degetelor, n special a policelui b. tulburari motorii, senzitive si trofice

c. stergerea cutelor fruntii de partea bolnava, imposibilitatea nchiderii complete a ochiului, deviatia gurii sp 206. Tratamentul paraliziei nervilor este: a. n primul rnd etiologic, eventual chirurgical sau ortopedic b. consta n Roentgenterapie c. nespecific (vasodilatatoare, masuri de igiena). 207. Sindromul de neuron motor central sau sindromul piramidal apare:

a. n accidente vasculare cerebrale, tumori cerebrale si medulare, mielite, fracturi de rahis, scleroza laterala b. n leziunea corpului celular sau a fibrelor acestuia c. apare mai ales vara si toamna.

208. Hemiplegia flasca se caracterizeaza prin: a. forta musculara de obicei diminuata mult

b. semne de paralizie faciala, hipotonie si reflexe osteotendinoase abolite, semnul Babinski pre c. absenta semnului Babinski si a tulburarilor sfincteriene 209. Ateroscleroza cerebrala debuteaza:

a. lent, prin tulburari nevrotice: cefalee, astenie, insomnie, vjituri n urechi, ameteli, tulburari de b. n jurul vrstei de aproximativ 45 de ani c. mai frecvent la femei n perioada de menopauza. 210. Evolutia aterosclerozei dureaza ntre: a. 2-15 ani b. 1-2 ani c. 10-20 ani 211. Psihoza maniaco-depresiva se manifestata clinic prin: a. stare depresiva, anxietate cu idei delirante, halucinatii auditive, iluzii verbale. b. accese periodice de manie sau melancolie, sau prin alterarea acestor doua forme de boala. c.tulburari de memorie, de atentie, dezorientare. 212. Tratamentul aterosclerozei cerebrale consta n:

a. odihna, administrare de hormoni (foliculina), Gerovital, Mecopar, Vit. B6, tranchilizante,neurole b. regim alimentar bogat n vitamine, sarac n substante azotoase. c. tratament cu antibiotice, tonice cardiace, vitamine

213. Tabloul clinic al melancoliei este caracterizat prin: a. indispozitie , tulburari digestive, tulburari respiratorii sau tulburari psihice;

b. dispozitie trista, idiotie ncetinita, aparitia unei senzatii neplacute cu lipsa poftei de mncare, l vorbeste n soapta. c. tulburari n sfera activitatii si vointei 214. La un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafata corpului evoloutia se complica : a. cu soc hipovolemic b. nu se complica c. cu soc toxico-septic 215. Gasim flictene cu continut sero-citrin in ? a. arsura de gradul I b. arsura de gradul II c. arsura de gradul III-IV 216 In arsurile de gradul II si de gradul III durerile sunt : a. de aceeasi intensitate b. n arsurile de grd III sunt mai mici dect n arsurile de grd II c. in arsurile grd III sunt mai mari dect durerile din arsurile grd II

217. Arsurile de gradul IV sunt mai putin provocatoare de soc imediat deoarece : a. plasmoragia nu se produce din cauza ca sunt mai profunde b. terminatiile din derm sunt distruse c. organismul se adapteaza mai usor la arsurile de grd IV

218. Nefrita acuta, bronhopneumonie, embolia pulmonara, hemoragia digestiva, aparute drept complicatii n ars

a. intoxicatiei masive a organismului cu substante toxice resorbite din regiunea arsa b. socului hipovolemic c. profunzimii arsurilor

219. n cazul unui accident colectiv, primii evacuati spre unitatile sanitare de specialitate vor fi: a. accidentatii agitati b. arsii apatici care reactioneaza lent si numai la stimuli puternici c. arsii cu leziuni combinate

220. Profilaxia antitetanica n arsuri ntinse se face cu: a. A.T.P.A 0.5 ml b. ser antitetanic 3000 U c. A.T.P. A si ser antitetanic 3000 U

221. In cazul in care un accidentat adus la spital este in stare de soc interventia prioritara consta in: a. ndepartarea flictenelor si a corpilor straini

b. efectuarea tratamentului antisoc, concomitent cu ndepartarea hainelor, dezinfectia tegumentelor si ndepa c. efectuarea tratamentului antisoc naintea oricarei manevre chirurgicale 222. n cazul n care evolutia arsurilor este favorabila, se considera perioada optima pentru grefare: a. primele zile de la producerea arsurii b. a treia saptamna (14-16 zile) c. oricnd, arsul sa nu fie n soc si sa nu prezinte infectie

223. La bolnavii cu leziuni profunde ale capului, fetei si care prezinta arsuri ale cailor respiratorii se va efectua:

a. dezobstructia cailor respiratorii b. anestezie a cailor respiratorii superioare, oxigenoterapie c. traheostomie

224. La arsii cu leziuni circulare pe membre, pentru prevenirea fenomenelor de ischemie periferica, se va practi a. excizia completa a escarelor b. excizia partiala a escarelor

c. incizii de decompresiune, care traverseaza regiunea de escara de la un cap la altul, depasind-o n tesut san 225. Cum se calculeaza cantitatea de lichide ce trebuie administrata n primele 3-4 zile unui ars?

a. necesarul de lichide este de 1 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa, nmultit cu suprafata arsa si greu b. se administreaza cte 50 ml pentru fiecare procent de suprafata arsa c. se calculeaza nmultind suprafata arsa cu profunzimea arsurii

226. Care din caracteristicele de mai jos corespund arsurile produse de baze chimice? a. escarele de culoare galben bruna ce apar imediat

b. escarele se formeaza lent, actionnd si dupa accident, transformndu-se dintr-un grad inferior n grad supe c. nu au caracteristici speciale, toate substantele chimice produc acelasi tip de arsuri

227. Pentru neutralizarea acizilor n caz de arsuri, se vor folosi: a. cloramina, apa oxigenata b. amoniac 1%, bicarbonat de sodiu c. ser fiziologic, apa sterila

228. n cazul electrocutarii, local, se produc arsuri de gradul

a. II b. III c. IV

229.Daca din motive obiective sondajul vezical nu se poate efectua, se practica:a. b. c. administrarea de substante medicamentoase diuretice punctie vezicala deasupra simfizei pubiene pe linie mediana reinterventie chirurgicala

230. Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila, dar este mai usoara decat tratamentul ulceratiei costi a. b. c. suprimarea presiunii, asigurarea unei bune stari a tegumenetelor expuse, mentinerea unei bune toaleta tegumentelor si mentinerea zonelor de spijin maxim pentru a nu leza si alte zone starea lenjeriei si mentinerea unei bune nutritii nu prezinta importanta

231. In profilaxia escarelor postoperatorii, suprimarea presiunii de pe ariile cutanate amenintate se poate realiz a. b. c. mobilizarea precoce, schimbarea pozitiei in pat, asigurarea unei lenjerii corespunzatoare

imobilizarea bolnavului la pat fara a-i schimba pozitia decat odata cu schimbarea pansamentulu asigurarea unei alimentatii deshidratante si schimbarea pozitiei in pat

232.In hemoragiile postoperatorii care se manifesta ca hemoragii intraperitoneale se impune: a. b. c. reinterventia chirurgicala de urgenta sub protectia transfuziei de sange numai tratament medical cu hemostatice numai punga cu gheata local

233.Meteorismul abdominal postoperator poate fi: a. b. c. un simplu ileus dinamic pasager complicatie digestiva postoperatorie grava un incident intraoperator

234. Ajutam la disparitia meteorismului abdominal postoperator prin:

a. b. c.

aspiratie gastrica plasarea unui tub de gaze in anus clisma evacuatorie imediat dupa interventia chirurgicala

235. In cazul aparitiei in postoperator al ileusului paralitic: a. b. c. se face aspiratie gastrica, se corecteaza tulburarile hidroelectrolitice, se face clisma evacuatorie se administreaza purgative si alimentatie semilichida se alimenteaza bolnavul normal

236. Se reintervine chirurgical daca ileusul paralitic postoperator: a. b. c. este adinamic este consecinta unei peritonite nu cedeaza la tratament cu miostin

237. Ocluzia mecanica postoperatorie este mai frecventa dupa interventiile chirurgicale pentru: a. b. c. abdomen acut traumatic abdomen acut netraumatic rezolvarea unor aderente sau bride

238.Varsaturile care apar imediat dupa interventia chirurgicala au drept cauza: a. b. c. narcoza si iritatia peritoneala aparitia unui ulcer de stres nu s-a administrat clisma evacuatorie in preziua operatiei

239.Complicatia cea mai grava a trombozelor din sistemul cav inferior este: a. b. c. edemul pulmonar acut embolia pulmonara tromboflebita postoperatorie

240.Profilaxia emboliei pulmonare postoperatorii urmareste prevenirea trombozelor venoase si a declansarii tro

a. b. c.

preoperator postoperator pre -, intra si postoperator

241. Tratamentul curativ in embolia pulmonara are urmatoarele obiective: a. b. c. terapia socului, asfixiei, durerii si hipercoagulabilitatii terapia asfixiei, durerii si administrarea de hemostatice administrarea de solutii perfuzabile in cantitate cat mai mare

242. Infarctul miocardic apare frecvent in postoperator: a. b. c. la persoane obeze, diabetice,care prezinta un risc mare cardiovascular la toti cardiacii, indiferent de amploarea interventiei chirurgicale la hipertensivi

243. Tratamentul profilactic in sindromul Mendelshon consta in: a. b. c. golirea preoperatorie a stomacului, sonda de aspiratie gastrica, combaterea anxietatii golirea preoperatorie a tubului digestiv prin suprimarea alimentatiei si clisma evacuatorie administarea de inhibitori de secretie gastrica

244.In atelectazia pulmonara postoperatorie tratamentul curativ va urmari: a. b. c. dezobstructia bronhiilor si antibioterapie calmarea tusei si antibioterapie administrarea de vitamine si antiinflamatorii

245. Complicatiile respiratorii apar adeseori la bolnavii care au stat mult dupa interventia chirurgicala in pozitia a. b. c. decubit lateral stang decubit dorsal decubit ventral

246.Atunci cand se practica interventie chirurgicala pe abdomenul superior si esofag, cea mai obisnuita compli

a. b. c.

insuficienta respiratorie acuta atelectazia pulmonara bronchopneumonia

247.In laringotraheita determinata de intubatia orotraheala tratamentul consta in: a. b. c. comprese reci in jurul gatului, repaus vocal, aerosoli, antitusive, antibiotice generale comprese calde in jurul gatului, repaus vocal, aerosoli, antitusive, antibiotice generale nu necesita tratament medical

248.In abcesul fesier, aparut in postoperator, tratamentul este chirurgical: a. b. c. in faza de congestie in faza de colectie cand zona este indurate

249. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este: a. b. c. septicemia postoperatorie abcesul fesier infectarea plagii chirurgicale

250.Tratamentul profilactic in infectia urinara, ca si complicatie infectioasa postoperatorie, consta in: a. b. c. aplicarea de rutina a sondajului vezical aplicarea sondajului vezical in orice conditii

aplicarea sondajului vezical, numai daca este indicatie precisa si numai in conditii de asepsie perfect

251.Ulcerul gastro-duodenal perforat este cea mai frecventa si grava complicatie a ulcerului gastro- duodenal sia. b. c. femeile peste 50 ani barbatii intre 30 si 50 ani femeile intre 30 si 50 ani

252.Diagnosticul diferential dintre o apendicita acuta si o sarcina extrauterina rupta poate fi facut prin:a. b. c. rezultatul hemoleucogramei sediul durerii starea generala, culoarea tegumentelor, rezultatul leucogramei

253.Colangiografia exploreaza:a. b. c. vezica biliara si caile biliare extrahepatice vezica biliara colonel

254.Examenul de urina se face obligatoriu in preoperator:a. b. c. numai la bolnavii care vor fi supusi la interventii chirurgicale renale la toti bolnavii chirurgicali la bolnavii care au ureea sanguina crescuta

255.Determinarea grupului sanguin si Rh- ului este obligatorie:a. b. c. numai la bolnavii care necesita transfuzie la bolnavii internati in serviciu de chirurgie numai la bolnavii cu hemoragii

256.Se gaseste un numar crescut de trombocite in urmatoarele situatii:a. b. c. traumatisme osoase usoare dupa hemoragii, splenesctomii, traumatisme abdominale dupa iradieri severe, aplazie medulara, leucemie acuta

257.Hemocultura reprezinta o analiza a sangelui care se recomanda in cursul:a. b. c. unei infectii urinare pentru identificarea agentului patogen unei septicemia pentru identificarea agentului patogen unei hemoragii pentru identificarea unei cauze infectioase

258.Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis, decesul poate surveni in cateva minute de la accident a. b. c. soc sau hemoragie masiva hemoragie interna lenta leziuni parietale

259.Daca dupa 6-8 ore starea generala a unui pacient cu traumatism abdominal, tinut sub observatie si tratamena. b. c. se efectueaza interventie chirurgicala exploratorie se externeaza pacientul se administreaza antialgice si se reia alimentatia

260.Unui pacient cu traumatism abdominal inchis i se poate pune diagnosticul de ruptura de stomac, daca radioa. b. c. prezenta aerului in cavitatea peritoneala prezenta lichidului in cavitatea peritoneala nu arata nici o modificare

261.Sub denumirea de plagi ale abdomenului sunt cuprinse toate leziunile determinate de un traumatism care:a. b. intereseaza si deschide peretele abdominal nu intereseaza peretele abdominal

c.

produce leziuni viscerale, dar nu lasa nici o urma pe peretele abdominal

262.Cele mai frecvente hemoragii in doi timpi sunt cele:a. b. c. ale ficatului ale pancreasului ale splinei

263.La hemoragia interna in doi timpi, timpul intai consta in:a. b. c. hemoragia intra- sau subcapsulara ruperea capsulei si evacuarea sangelui in cavitatea abdominala sangele curge liber in abdomen

264.Pancreatita acuta este un sindrom abdominal acut caracterizat prin:a. b. c. dureri abdominale violente in etajul superior si alterare marcata a starii generale durere in hipocondrul drept cu iradiere in umar, stare generala usor alterata dureri in fosa iliaca dreapta cu greturi si varsaturi

265.Persoanele predispuse la imbolnavirea de pancreatita acuta sunt:a. b. c. bolnavii subponderali bolnavii cu ulcer perforat adultii obezi

266.Pancreatita acuta se produce prin autodigestia glandei de catre:a. b. c. tripsina amilaza tripsinogen

267.Tulburarile in evacuarea secretiei pancreatice in duoden, prin dereglari functionale ale sfincterului Oddi dua. b. c. inflamarea pancreasului necrozarea pancreasului autodigestia pancreasului

268.Contuzia abdominala poate determina moartea in cateva zile de la producerea accidentului prin:a. b. c. hemoragie in doi timpi hemoragie interna lenta leziuni parietale

269.Diagnosticul de certitudine al ulcerului gastro-duodenal perforat se sprijina pe:a. b. c. antecedente ulceroase caracterul durerii si fenomenele digestive disparitia matitatii hepatice, punctia abdominala pozitiva si prezenta pneumotoraxului

270.Colecistita acuta este:a. b. c. o inflamatie acuta a peretului colecistic o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice o tulburare a motricitatii veziculei biliare

271.Diskineziile biliare reprezinta:a. tulburari date de parazitozele intraveziculare

521. Localizarea corpilor straini in laringe determina urmatoarele simptome: a. dispnee, tiraj, cornaj; b. cianoza, agitatie, tuse spasmodica; c. disfagie, durere la deglutitie. 522. Extragerea corpilor straini implantati in cornee se face astfel: a. cu ajutorul acelor de corpi straini ; b. cu ajutorul acelor de siringa sterila numai de catre medicul oftalmolog; c. prin spalare abundenta a sacului conjunctival cu o solutie dezinfectanta. 523. Dupa extractia corpului strain corneean se recomanda: a. pansarea ochiului; b. se instileaza epitelizante si dezinfectante; c. se administreaza pe cale generala antiinflamatorii pe baza de cortizon. 524. Bolanavii cu infarct miocardic de obicei : a. sunt sedentari, obezi, mari fumatori, suprasolicitati psihic ; b. nu au in antecedentele personale sau familiale accidente vasculare cerebrale, cardiopatii ischemice sau arterite ale arterelor pelvine ; c. prezinta hipercolesterolemie, diabet sau hipertensiune arteriala.

525. Infarctul miocardic : a. poate aparea si la persoane fara antecedente coronariene b. in special apare la barbati trecuti de 40 de ani. c. apare in general la barbatii trecuti de 40 de ani, cu istorie de angina pectorala in ultimele luni sau ani. 526. In infarcul miocardic perioada prodromala: a. preceda uneori,cu cateva ore instalarea infarctului; b. se caracterizeaza prin accentuarea intensitatii duratei si frecventei acceselor dureroase la un vechi anginos.

c. de cele mai multe ori lipseste, debutul fiind brusc, brutal, adeseori in repaus sau somn. 527. Perioada prodramala din infarctul miocardic, apare : a. rareori dupa efort, o emotie puternica ; b. intotdeauna dupa o masa copioasa ; c. rareori dupa o hemoragie severa, o tahicardie paroxistica.

528. Semenele clinice esentiale in perioada de debut a infarctului miocardic sunt: a. hipertensiunea; b. febra; c. durerea si hipotensiunea 529. Perioada de debut in infarcul miocardic: a. este cea mai critica; b. apare dupa efort ; c. dureaza 3-5 zile. 530. Durerea in infarctul miocardic : a. are sediul si iradierea similare durerii anginoase; b. este de intensitate neobisnuit de mare ; c. dureaza mai multe saptamani chiar luni. 531. Examenul electrocardiografic este obligatoriu in infarctul miocardic pentru : a. evidentierea unor zgomote cardiace ; b. confirmarea diagnosticului ; c. precizarea fazei evolutive si a localizarii. 532. Examenul de laborator in infarctul miocardic arata: a. accelerarea vitezei de sedimentare a hematiilor; b. leucocitoza;

c. scaderea fibrinogenului. 533. Durerea in infarctul miocardic : a. se calmeaza prin repaus ; b. se calmeaza prin administrare de nitrati ; c. cedeaza la opiacee. 534. Perioada de stare in infarctul miocardic se caracterizeaza prin : a. disparitia febrei, asteniei, normalizarea TA ; b. aparitia durerii moderate precordiale; c. o durata de 4 5 saptamani . 535. Convalescenta in infarctul miocardic se caracterizeaza: a. anatomic prin formarea unei cicatrice membranoase; b. clinic prin restabilizarea lenta a capacitatii de munca; c. anatomic prin formarea unei cicatrice fibroase; 536. Durerea din infarctul miocardic: a. dureaza mai multe ore si uneori chiar zile ; b. dureaza 10 20 minute. c. se insoteste de o stare de mare anxietate, agitatie, zbucium si senzatie de moarte iminenta. 537. Angorul pectoral se caraceterizeaza prin : a. crize dureroase cu iradiere pana la ultimele doua degete ; b. crize dureroase paraxistice cu iradiere in cazurile tipice in umarul stang., bratul si antebratul stang; c. crize dureroase paroxistice, localizate de cele mai multe ori inapoia sternului. 538. Cauzele determinante ale angorului pectoral sunt : a. arteroscleroza coronariana b. coronarita reumatismala, trombangeita obliteranta; c. stenoza aortica, stenoza mitrala.

539. In angorul pectoral bolnavul indica sediul durerii toracice : a. cu intreaga palma sau cu ambele palme ; b. cu un singur deget ; c. in plin stern (semnul pumnului srans ). 540. Durerea in angorul pectoral : a. apare in timpul efortului ; b. da senzatia de constrictie ; c. poate lua aspectul de arsura, de presiune. 541. Iradierile atipice in angorul pectoral sunt: a. in maxilarul inferior, spre umarul drept, regiunea interscapulara, hipocondrul drept; b. in umarul stang si de-a lungul membrului superior stang pe margienea cubitala ; c. la baza gatului . 542. Durata durerii in angorul pectoral este : a. 2-3 minute b. mai rar pana la 10 -15 minute ; c. mai mult de 30 de minute. 543. Testul patognomonic in angina pectorala : a. se caracterizeaza prin ineficienta terapeutica a Nitroglicerinei ; b. constituie un test clinic de diferentiere fata de infarct si sindromul intermediar ; c. consta in disparitia durerii la Nitroglicerina in 2-3 minute. 544. Criza dureroasa de angor pectoral se instaleaza : a. la adiministarea unor medicamente ; b. concomitent cu un efort fizic, emotional, digestiv ; c. cand bolnavul iese din camera incalzita in atmosfera rece sau geroasa. 545. Moartea clinica :

a. dureaza 3-4 minute; b. este un proces ireversibil ; c. incepe odata cu stopul cardiac. 546. Stopul respirator consta in oprirea respiratiei: a. cu oprirea inimii; b. cu prezenta pulsului bun la artera carotida ; c. permite pe un interval variabil ( 3-10 minute sau chiar 12 minute) ca reanimarea respiratorie sa aiba succes. 547. Inainte de a incepe reanimarea cardio respiratorie salvatorul se va asigura foarte rapid ca este intr- adevar vorba de oprire cardiaca prin : a. controlul respiratiei : semnul oglinzii ( se pune in fata buzelor oglinda care nu se va aburi cand exista respiratie) b. controlul pulsatiilor cardiace (puls carotidian, femural) ; c. controlul reflexului pupilar (midriaza). 548. Respiratia artificiala trebuie continuata : a. pana la reluarea miscarilor respiratorii spontane eficiente ; b. pana la instituirea ventilatiei mecanice controlate; c. pana se ajunge la o unitate spitaliceasca.

549. Stopul cardiac: a. este urmat de stopul respirator in 10-20 sec.; b. este urmat in mod invariabil si de stopul respirator in 20-30 sec. c. determina si oprirea circulatiei cerebrale. 550. Deficitul motor apare n:

a. sindromul hemiplegicb. sindromul paraplegic si tetraplegic c. nevralgia sciatica

551. Cele mai frecvente sindroame musculare sunt: a. miopatia b. miotonia c. radiculitele 552. Sindromul de neuron motor periferic , cu tulburari de sensibilitate importanta , apare si n: a. poliradiculonevrita b. sindromul de coada de cal c. sindromul meningian 553. Arsurile de gradul I se produc datorita unor agenti termici care actioneaza: a. timp scurt b. care au o putere calorica moderata c. timp ndelungat

554.Arsura de gradul I se caracterizeaza prin: a. distrugerea tuturor straturilor epidermului b. eritem, edem, caldura locala, usturime c. distrugerea straturilor superficiale ale epidermului

555. Arsura de gradul III se caracterizeaza prin: a. interesarea epidermului si partial a dermului b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente c. cicatrizare rapida cu restitutia ad integrum

556. Tabloul de laborator din socul arsurilor se caracterizeaza prin: a. hemoconcentratie

b. scaderea numarului de hematii si leucocite c. cresterea numarului de hematii si a hematocritului

557. n caz ca socul a durat mult sau nu a fost tratat corectpot apare ca si complicatii : a. insuficienta cardiaca b. alterari renale cu albuminurie, glicozurie si hematurie c. infectia arsurilor

558. Ce complicatii pot aparea ntr-o arsura ntinsa? a. soc hipovolemic b. infectie, nefrita, bronhopneumonie, hemoragie digestiva c. escare, intoxicatia centrilor nervosi cerebrali, urmata de confuzii, pierderi de cunostinta, paralizii

559. Acordarea primelor ngrijiri la bolnavii cu arsuri ntinse se va face: a. la locul accidentului b. la dispensarul medical c. n sala de operatii, n conditii de asepsie si antisepsie 560. ndepartarea victimei de curentul electric se va face: a. cu minile, neexistnd nici un pericol b. mpingerea victimei de lnga sursa de curent cu o bucata de lemn c. mpingerea prin intermediul unei haine groase, mpaturite

561. Tratamentul n arsurile prin iradiere trebui sa vizeze dezactivarea radioactiva prin spalaturi abundente cu: a. apa si sapun

b. solutii antiseptice c. solutii acide slabe

562.Epidemiologia este o stiinta medicala care studiaza : a. b. c. bolile cu raspandire in populatie ; bolile cu raspandire mare in populatie, ce creeaza probleme de sanatate publica, perturband dezvoltarea normala a societatii; boli cardiovasculare, neoplaziile, accidentele rutiere, boli psihice, sinuciderile etc.

563. Profilaxia generala presupune : a. b. c. masurile permanente cu caracter general si educatie sanitara ; supravegherea si controlul preventiv al factorilor epidemiogeni ; masuri tranzitorii care inceteaza o data cu stingerea focarului de infectie.

564.Profilaxia speciala se refera la : a. b. c. masurile ce trebuie luate in focar pentru combaterea unei boli infectioase; prevenirea unor noi cazuri secundare; masurile indreptate impotriva spectrului de morbiditate .

565. Triajul epidemiologic presupune : a. b. c. termometrizarea, ex. tegumentelor, cavitatii bucale si conjunctivelor ; masurarea T.A. puls, diureza; informarea privind eventualele contacte la domiciliu .

566.Triajul epidemiologic se efectueaza : a. b. zilnic, in crese si gradinite, inainte de intrarea in colectivitate; in crese si gradinite, dupa intrarea copiilor in colectivitate;

c.

la prezentarea copiilor in tabere si la reinceperea cursurilor dupa vacanta .

567.Termometrizarea zilnica, in cadrul triajului epidemiologic, se efectueaza : a. b. c. de catre asistenta medicala ; saptamanal, la copiii din crese si gradinite; zilnic, la copiii suspecti sau bolnavi din crese si gradinite .

568.Mijloacele mecanice de dezinfectie sunt: a. b. c. spalarea, aerisirea, ventilatia; stergerea umeda a suprafetelor, folosind agenti chimici; radiatii ultraviolete .

569.Metodele fizice de dezinfectie : a. b. c. sunt reprezentate in principal de caldura uscata, umeda si radiatii u.v.; se bazeaza pe reactia de oxidare, hidroliza si precipitare ; se realizeaza prin denaturarea proteinelor .

570.Dezinfectia prin metode chimice se realizeaza prin : a. b. c. spalarea si / sau stergerea cu substante dezinfectante ; scufundarea in substante dezinfectante; iradierea cu ultraviolete pentru dezinfectia aerului .

571.Vaccinoprofilaxia utilizeaza : a. b. c. vaccinuri corpusculare din culturi de germeni vii, atenuati; vaccinuri preparate din toxine detoxifiate, transformate in anatoxine; vaccinuri din culturi de germeni vii neatenuati, pentru eficienta sporita.

572.Anginele sunt : a. b. c. cele mai frecvente infectii streptococice; inflamatii ale istmului faringian; afectiuni intalnite numai la copii .

573. .Manifestarile locale cele mai frecvente in angina streptococica sunt : a. b. c. odinofagia; congestia intensa a fundului de gat ; false membrane .

574.Perioada de incubatie in scarlatina dureaza: a. b. c. 1-2 zile ; 1-10 zile; 3-6 zile .

575.Complicatiile imunoalergice ale scarlatinei se instaleaza la 15 25 zile de la debutul bolii si pot fi : a. b. c. glomerulonefrita difuza acuta; reumatismul articular acut ; colica biliara .

576.Profilaxia scarlatinei include : a. b. c. masuri de izolare, de supraveghere a contactilor timp de 10 zile , tratament cu penicilina al purtatorilor ; masuri de dezinfectie in focar de tip continuu si terminal, atat in colectivitati, cat si in locuinte ; supraveghere facultativa a bolnavului .

577. Ingrijirea unui bolnav cu scarlatina include : a. b. c. aplicarea de comprese reci pe frunte; combaterea pruritului cu lotiuni de alcool mentolat; regim hiperprotidic.

578. Problemele pacientului cu scarlatina pot fi : a. b. c. alterarea confortului legat de durerea de cap si febra; varsaturi si cefalee din cauza edemului cerebral infectios; hiperdinamie, agitatie legata de starea toxica .

579.Interventiile asistentei medicale pentru prevenirea complicatiilor la un pacient cu scarlatina constau in : a. b. c. combatarea pruritului ; ingrijirea cavitatii bucale, de 2 ori pe ora; repaus la pat, cel putin 7 zile .

580.Tratamentul etiologic in scarlatina cuprinde : a. b. c. administrarea de penicilina, eritromicina, la indicatia medicului; continuarea tratamentului la externare cu moldamin ; administrarea de hidrocortizon acetat .

581. Rujeola se manifesta clinic in perioada de debut prin : a. b. c. febra moderata, catar (nazal, bronsic, ocular), enemtem; catar nazal, febra inalta, diaree; febra +catar + semnul Koplick.

582. Perioada eruptiva din rujeola se caracterizeaza prin : a. b. c. cresterea mare a febrei; eruptia maculopapuloasa incepe la fata si se generalizeaza descendent in 3 zile; eruptia micropapuloasa cu fond congestiv, aspra la pipait.

583. Patagnomonic pentru rujeola este : a. b. c. semnul Barsieri; semnul Koplick; catar ocular, nazo-bronsic.

584.In rujeola eruptia : a. b. c. este insotita de prurit ; nu este insotita de prurit; nu produce prurit.

585.La aparitia unui caz de rujeola se procedeaza la :

a. b. c.

izolarea bolnavului in spital sau la domiciliu pe perioada contagiozitatii; urmarirea contactilor nevaccinati sau care nu au trecut prin boala ; administrarea de imunoglobuline dupa 5 zile de la contact.

586.Manifestarile de dependenta la un pacient cu rujeola in perioada de incubatie sunt: a. b. c. febra, frisoane, tahipnee; greturi, varsaturi, dureri abdominale; apatie, imobilitate.

587.In perioada eruptiva din rujeola apare: a. b. c. exantemul macule de culoare rosie (pe fata, dupa urechi, gat); inapetenta, stare de neliniste, nervozitate; tegumente palide, reci.

588..Interventiile asistentei medicale la un pacient cu rujeola vizeaza : a. b. c. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii; reechilibrarea hidro-electrolitica; imobilizarea pacientului in perioada eruptive.

589.Problemele pacientului cu rujeola pot fi: a. b. c. dispnee cu polipnee cauzata de febra; potential de deficit de lichide legat de varsaturi, transpiratii; hipotermie .

590.Interventiile asistentei medicale pentru diminuarea obstructiei cailor respiratorii, tusei, polipneei constau in: a. b. c. aplicarea compreselor hipotermizante ; umidificarea aerului din incapere; administrarea medicatiei prescrise de medic .

591.Rubeola este o boala :

a. b. c.

infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil , cu adenopatii, eruptie micropapuloasa fugace si febra inconstanta ; cu izolare la domiciliu ; cu contagiozitate majora ce impune internarea obligatorie in spital.

592.In rubeola, modul de transmitere este : a. b. c. aerogen; prin contact cu obiecte recent contaminate de secretii; digestiv.

593..Alaturi de eruptie, un alt simptom cardinal in rubeola este : a. b. c. poliadenopatia; febra inalta la adulti; ciclul lingual .

594.Dintre rarele complicatii ale rubeolei se pot mentiona : a. b. c. poliartrita; purpura trombocitopenica si meningoencefalita; reumatismul articular acut .

595.Tratamentul rubeolei este : a. b. c. simptomatic; etiologic; igienic .

596. Orhita urliana, complicatie a parotiditei epidemice, apare la: a. b. c. fete; baieti; dupa pubertate .

597. Calea de transmitere in tusea convulsiva este : a. aerogena, prin picaturi din secretiile respiratorii expulzate prin tuse;

b. c.

digestiva, prin maini murdare ; prin obiecte recent contaminate .

598. Tusea convulsiva, evolueaza endemo-epidemic cu ingrosari epidemice la sfarsitul a. b. c. iernii; primaverii; verii.

599.Izvorul epidemilogic in poliomielita este omul infectat, calea de transmitere fiind : a. b. c. fecal-orala; aerogena, prin contact intim la inceputul bolii ; parenterala.

600.Poliomielita face parte din categoria bolilor transmisibile : a. b. c. cu declarare nominala obligatorie; internare si tratament obligatoriu in spital ; tratament la domiciliu si izolare obligatorie .

601.Sindromul meningian un grup de simptome si semne, apare in : a. b. c. meningita tuberculoasa; meningita seroasa ; tetanos .

602.Meningita meningococica detine primul loc ca frecventa in etiologia meningitelor purulente la : a. b. c. copii; adulti peste 40 ani; tineri .

603. Calea de transmitere a meningitei poate fi : a. b. hematogena ; prin contiguitate ;

c.

aerogena .

604. Simptomatologia afectarii meningiene cuprinde : a. b. c. febra, cefalee puternica, fotofobie; varsaturi si somnolenta pana la coma; subfebrilitate, agitatie, greata.

605.Encefalitele acute postinfectioase survin in convalescenta unor boli infectioase precum: a. b. c. rujeola; varicela; hepatita virala A.

606. Tabloul clinic in encefalita cuprinde : a. b. c. febra, cefalee, tulburari de senzoriu; convulsii, diverse paralizii ; greturi, varsaturi, oligurie.

607.Tratamentul encefalitei consta in : a. b. c. chimioterapie antivirala; medicatie antiinflamatorie si antiedematoasa; imunoterapie cu imonoglobuline specifice .

608. Profilaxia encefalitelor virale : a. b. c. cuprinde protectia celor expusi prin masuri generale sau prin vaccinuri formolate; urmareste combaterea vectorilor; consta in protectie generala prin vaccinare specifica .

609. Boala acuta ce apare sporadic sau epidemic in urma consumului de alimente contaminate cu diverse bacterii se numeste: a. b. c. rujeola; toxiinfectie alimentara; parotidita epidemica.

610. Toxiinfectiile alimentare survin in urma unor situatii patogenice : a. b. c. prin ingestia toxinei eliberata in aliment; prin ingestia unor alimente in care germenul s-a dezvoltat in foarte mare cantitate; in parazitoza intestinala .

611.Febra tifoida este o boala: a. b. c. transmisibila cu declarare obligatorie; specifica omului ; produsa de Rickettsia Prowazekii.

612. In febra tifoida este obligatorie: a. b. c. spitalizarea; declararea nominala; imobilizarea pacientului.

613. Receptivitatea la dizenterie este generala, mai mare la : a. b. c. copii sub 5 ani; varstnici; barbati.

614. Tetanosul impune : a. b. c. izolarea obligatorie in spital ; declararea nominala obligatorie; regimul alimentar strict .

615.Injectiile vor fi administrete numai daca:a. fiolele sunt etichetate si, atat denumirea cat si dozajul sa corespunda celor prescrise; aspectul solutiei de injectii sa fie clar , transparent, fara precipitate sa aiba data de valabilitate , dar poate sa fie precipitat;

b.c.

616. La administrarea injectiei este necesar sa verifice;a. integritatea fiolei;

b. c.

integritatea seringii si data valabilitatii; nu are importanta nici o varianta din cele enumerate;

617. Cauzele toxice care pot provoaca ciroza hepatica sunt:a. b. c. alcoolul; toxice industriale; medicamente hepatotrofice;

618. Care sunt tipurile de ciroza alcoolica ;a. b. c. ciroza atrofica; ciroza hipertrofica; ciroza splenogena;

619.In ciroza hepatica icterul poate fi:a. b. c. episodic; cu carecter permanent; nu apare icter;

620. Stadiile descrise in ciroza hepatica sunt:a. b. c. stadiu compensat; stadiul decompensat; stadiul vascular;

621. In stadiul decompensat al cirozei hepatice apare :a. b. c. ascita; edemul membranelor inferioare; icter;

622.Tulburarile hemoragice ce apar in evolutia bolnavilor cu ciroza hepatica sunt :a. b. c. varice esofagiene care se rup; scaderea factorilor de coagulare in sange; ingestia de medicamente;

623. Etiologia cirozei atrofice poate fi:a. b. c. etiologie alcoolica; etiologie virala; etiologie necunoscuta;

624.Cele mai frecvente complicatii in cirozele hepatice sunt:a. hemoragia digestive superioara encefalopatia portala; HTA;

b.c.

625 In cazul hemoragiei digestive prognosticul este:a. b. c. rezervat; este o stare trecatoare; rezervat atat imediat cat si de viitor;

626 Coma hepatica din ciroze poate aparea in cazul;a. b. c. insuficientei hepatice; in encefalopatia hepatoportala; in insuficienta renala;

627. Cele mai importante masuri de profilaxia in ciroza hepatica sunt:a. b. c. tratamentul corect al hepatitei; dispensarizarea indelungata; interventia chirurgicala;

628. In cazul ascitei dieta va fi:a. b. c. desodata; hipersodata; bogata in potasiu;

629 Splenectomia este indicata:a. b. c. in profilactic; in ciroza de tip Bantian; in hipersplenismul sever;

630. Paracenteza se recomanda:a. b. c. in toate cazurile de ascita; numai de necessitate; daca afecteaza functiile respiratorii;

631.Masurile de ingrijire in cazul cirozei hepatice constau in:a. b. c. izolarea bolnavului; aerisirea camerei; schimbarea frecventa a pozitiei bolnavului;

632. In ciroza hepatica aportul de lichide va fi:

a. b. c.

echilibrat ; hiperhidratare; parenteral si peros;

633. Cauzele ce determina decompensarea cirozei hepatice sunt:a. b. c. boli infectioase; un pranz copios completat de efort fizic; hemoragii digestive si interventii chirurgicale ;

634.Entorsa este o afectiune traumatica a articulatiei caracterizata prin:a. b. c. ntindere a ligamentelor si capsulei articulare rupturi a ligamentelor afectiune cronica a articulatiei

635.Entorsele sunt afectiuni:a. b. c. simple n care apar leziuni de vase si dezinsertii ligamentare lipsite de importanta

636. Simptomele entorsei sunt:a. b. c. durerea impotenta functionala febra

637. Hemartroza se defineste prin:a. b. c. prezenta sngelui n cavitatea articulatiei prezenta apei n cavitatea articulatiei apare numai n articulatia genunchiului sau n orice articulatie

638.Echimoza apare in:a. b. c. numai cnd s-au produs smulgeri de ligamente si rupturi de vase smulgeri de fragmente osoase orice entorsa

639.Masurile de urgenta ntr-o entorsa constau n:a. b. c. calmarea durerii imobilizarea articulatiei ntr-o fasa simpla sau gipsata aplicarea unei atele

640.Interventia chirurgicala este obligatorie:a. b. c. n cazul unor smulgeri de ligamente pe suprafete mari n cazul rupturilor de menisc dupa imobilizarea articulatiei si calmarea durerii

641. Entorsa tratata incorect poate produce:

a. b. c.

artroza n articulatia respectiva limitarea mobilitatii articulatiei durere

642.Luxatia poate apare datorita unui traumatism:a. b. c. violent mai putin violent nu are importanta intensitatea traumatismului

643.Din urmatoarele afectiuni traumatice sunt luxatii:a. b. c. disjunctia diastazis deformarea regiunii

644.Luxatia se caracterizeaza prin:a. b. c. durere vie si impotenta functionala echimoza, hematom, deformarea regiunii articulare febra

645.Examenul radiologic este obligatoriu n luxatii:a. b. c. arata pozitia n care se afla segmentele luxate arata daca nu exista o fractura concomitenta nu este obligatoriu

646 Tratamentul luxatiei se va face:a. b. c. ct mai urgent posibil se face sub anestezie generala se face dupa ce se administreaza calmante

647.Reducerea luxatiei se face sub anestezie generala pe cale:a. b. c. ortopedica (nesngernda) chirurgicala (sngernda) daca reducerea luxatiei nu reuseste pe cale ortopedica (nesngernda) se va face pe cale chirurgicala (sngernda)

648. Dupa o perioada de imobilizare n cazul unei luxatii tratamentul de recuperare balneofizio-kinetoterapie este:a. b. c. indicat contraindicat indicat si asociat cu tratamente specifice

649.Echimoza ntr-o fractura apare:a. b. c. la scurt timp dupa producerea fracturii n cazul fracturii vaselor superficiale mai trziu cnd este interesat un segment de os acoperit de mase musculare mari echimoza nu apare n fracturi

650.n cazul unei fracturi, deformarea regiunii este un semn:a. b. c. extrem de important este vizibil la vasele care se gasesc n contact direct cu pielea n fracturi nu apare deformarea regiunii

651.In cazul unei fracturi apar urmatoarele semne locale:a. b. c. ntreruperea continuitatii osului impotenta functionala datorita lipsei de continuitate a prghiei osoase hipotermii

652. Asiguram ca masurile de prim ajutor la locul accidentului n cazul unor fracturi ale membrului:a. b. c. o fractura trebuie imediat imobilizata provizoriu se va administra un calmant pentru combaterea durerii oxigenoterapie

653.Imobilizarea provizorie se face cu atele care se aplica:a. b. c. de o parte si de alta a segmentului zonei fracturate a membrului respectiv se vor strnge moderat ntre ele cu un bandaj se va face un pansament compresiv

654. In cazul fracturilor deschise se practica urmatoarele manevre de prim ajutor:a. b. c. curatirea plagii de corpuri straine, hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu un pansament steril reducerea focarului de fractura imobilizarea provizorie si trimiterea de urgenta ntr-un serviciu de specialitate

655.n care dintre articulatii, n cazul unor luxatii, se poare vorbi de diastazis sau disjunctie?a. b. c. articulatia soldului articulatia acronioclaviculara articulatia celor doua oase pubiene

656.Durata de imobilizare n aparat gipsat, dupa reducerea chirurgicala este:a. b. c. aceeasi cu reducerea pe cale ortopedica este mai mare cu 20-30 zile fata de reducerea ortopedica fac exceptia unele fracturi la care s-au putut introduce tije metalice centromedulare

657.Iimobilizarea prelungita are drept consecinta:a. b. c. hipertrofie musculara hipotrofia musculara redoarea articulara

658.Plagile produse prin muscaturi de animal contaminat cu turbare sunt:a. b. c. contuze infectate cu marginile regulate

659. Plagile netratate la timp se pot complica cu:a. b. c. lipotimie tromboflebite, septicemie supuratii locale

660.Dupa ntepaturile unor insecte (viespi, albine) apar urmatoarele fenomene:a. insuficienta respiratorie acuta, edem de glota

b. c.

oligoanurie cu insuficienta renala acuta fenomene anafilactice cu edem al fetei si gtului, cefalee

661.n cazul muscaturii de sarpe se va face:a. b. c. aplicarea garoului pentru mpiedicarea difuziunii perfuzii cu ser fiziologic sau glucozat suctiunea veninului sau excizie larga a plagii muscate

662.Conditiile care , stau la baza efectuarii unui bun pansament sunt:a. b. c. sa acopere complet plaga sa aiba o buna putere absorbanta sa fie strns, ca sa nu alunece

663 Avantajele fixarii pansamentului cu materiale adezive si nu cu fasa sunt:a. b. c. executie mult mai rapida si nedureroasa pentru bolnav se executa fara a ridica bolnavul sau segmentul respectiv sa ndeparteaza mult mai simpla si mai usor

664.Conditiile unui bun bandaj sunt:a. b. c. nfasarea se executa cu miscari bine coordonate evitnd provocarea de dureri nfasarea se va face de la stnga la dreapta (celui care executa) nfasarea se va face compresiv pentru a mentine pansamentul

665Cnd se executa nfasarea sub forma de spic (spica)?a. b. c. pentru realizarea unei compresiuni asupra unei articulatii pentru a mentine un pansament n care se fac miscari ample pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului si barbiei

666.Prevenirea escarelor la bolnavul imobilizat timp ndelungat se face prin :a. b. c. schimbarea pozitiei n pat masaj zilnic, frictiuni cu alcool urmate de pudrare cu talc schimbarea pozitiei n pat nu este importanta daca se face masaj zilnic

667.La bolnavii imobilizati la pat timp ndelungat pot aparea ca si complicatii:a. b. c. pneumonii hipostatice tromboze ale membrelor inferioare hipertensiune, tahicardie

668.Imobilizarea ndelungata a unor bolnavi la pat este:a. b. c. o masura terapeutica consecinta anumitor afectiuni grave o masura de supraveghere a bolnavului

669.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica n caz de:a. b. c. fracturi, traumatisme infarct miocardic insuficienta cardiaca

670 Din complicatiile enumerate mai jos trebuie prevenite la bolnavii imobilizati la pat:

a. b. c.

formarea trombozelor, pneumoniilor hipostatice atrofierea musculara, escarele de decubit hipotensiune arteriala

671 .Inactivitatea ndelungata a bolnavilor imobilizati la pat poate avea repercursiuni asupra sistemului osos producnd:a. b. c. rarefierea structurii osoase aparitia osteoporozei de inactivitate artroze

672.Tipul de saltea recomandat pentru bolnavii imobilizati timp ndelungat?a. b. c. saltea cu structura de burete saltea din material plastic cu structura de burete saltea antidecubit

673Confortul bolnavului imobilizat la pat trebuie asigurat prin:a. b. c. prin schimbari pasive de pozitie schimbarea pozitiei se va face cu ajutorul unor utilaje auxiliare schimbarea pozitii este contraindicata la bolnavii imobilizati

674.Rolul asistentei medicale n asigurarea confortului bolnavilor imobilizati consta in:a. b. c. asistenta trebuie sa aranjeze totul la ndemna bolnavului asistenta trebuie sa explice modul de utilizare a declansatorului de semnalizare (sonerie) sa explice bolnavului programul sectiei

675.Examinarile complementare de laborator la bolnavii imobilizati se vor face:a. b. c. astfel ca bolnavul sa nu fie ridicat din pat bolnavul va fi transportat cu patul bolnavul va fi transportat cu caruciorul cu rotile

676.Aparitia trombozelor venoase poate fi prevenita prin:a. b. c. masaj usor al membrelor mobilizarea activa sau pasiva a degetelor picioarelor si minilor, eventual a gambelor si antebratelor tratament medicamentos

677.Masajul aplicat n masura prescrisa de medic previne:a. b. c. aparitia atrofiilor musculare ntr-o oarecare masura aparitia osteoporozei aparitia complicatiilor cardio-vasculare

678.Prevenirea pneumoniilor hipostatice se face prin urmatoarele metode:a. b. c. gimnastica respiratorie ridicarea bolnavului n pozitie semiseznd aerisirea salonului de mai multe ori pe zi

679.Stimularea functiilor pielii si a circulatiei cutanate, tonificarea vaselor superficiale se va face zilnic prin:

a. b. c.

toaleta zilnica frectionare cu alcool diluat pe toata suprafata corpului aplicare de comprese umede

680.Prin asigurarea unei pozitii corecte n pat pot fi prevenite aparitia:a. b. c. deformarilor articulare pozitiei vicioase ale membrelor si coloanei vertebrale complicatiilor respiratorii

681.Comportamentul personalului medical care ngrijeste bolnavii imobilizati timp ndelungat trebuie sa fie caracterizat prin:a. b. c. atitudine calma, plina de blndete gesturi lipsite de repezeala, promtitudine professionalism

682.Dupa terminarea perioadei de imobilizare ndelungata la pat reluarea activitatii se va face prin:a. b. c. mobilizarea progresiva cu mare precautie mobilizarea se va face numai la indicatia medicului mobilizarea se va face n functie de vointa bolnavului

683.La mobilizarea bolnavului se va supraveghea cu atentie:a. b. c. pulsul, TA, respiratia coloratia tegumentelor si mucoaselor starea de echilibru

684.Imobilizarea ndelungata a bolnavilor la pat este consecinta unor afectiuni grave n caz de:a. b. c. accidente vasculare cerebrale paralizii, leziuni a membrelor inferioare boli reumatismale

685.Imobilizarea bolnavului la pat este o masura terapeutica n caz de:a. b. c. fracturi, traumatisme infarct miocardic afectiuni respiratorii

686 Socul este o grava tulburare functionala a ntregului organism exteriorizata clinic prin: a. b. c. prabusirea circulatiei tulburarea echilibrelor metabolice insuficienta respiratorie acuta

687 In aparitia socului joaca un rol important: a. b. intensitatea agentului declansator posibilitatile de aparare ale SNC

c.

hipoperfuzia tisulara

688.Alterarea grava a functiilor organismului n soc se datoreaza: a. b. c. scaderii aportului de oxigen dereglarii mecanismelor de echilibru corticosubcortical cresterii produsilor toxici rezultati din metabolism si care se acumuleaza n snge

689.Socul traumatic se poate combina cu o varietate de socuri, dar mai ales cu: a. b. c. socul hipovolemic socul hemoragic socul septic

690.Prevenirea socului anafilactic se poate face prin: a. b. c. testarea sensibilitatii la substantele iodate, antibiotice anamneza corecta a bolnavilor administrarea de antihistaminice de sinteza (Romergan, Feniramin)

691 .Modificarile hemodinamice care se produc n socul decompensat sunt: a. b. c. cresterea volumului circulant cresterea patului vascular prin vasodilatatie pierderea de electroliti

692.Coma hipoglicemica are urmatoarele caracteristici: a. b. c. este de obicei profunda pielea este uscata respiratia este de tip Cheyne-Stockes

693.Coma diabetica este totdeauna precedata de o faza prodromala caracterizata clinic prin: a. b. c. polipnee cu halena acetonica anorexie totala nsotita de greturi, varsaturi deshidratare totala

694.Pe lnga cele trei semne majore, pacientul cu coma diabetica mai poate prezenta: a. b. c. dureri abdominale senzatie de foame halena acetonica

695.Cauzele comei hipoglicemice sunt: a. b. c. doza insuficienta de insulina alimentatie insuficienta eforturi fizice mari

696.Tabloul clinic al comei hipoglicemice se caracterizeaza prin: a. b. c. transpiratii profuze piele uscata agitatie psihic

697. Coma hipoglicemica la un pacient diabetic se diferentiaza de coma diabetica prin: a. b. c. absenta respiratiei de tip Kussmaul si a halenei acetonice absenta fenomenelor de deshidratare cresterea tensiunii arteriale

698.Coma hipoglicemica poate fi precedata de: a. b. c. foame imperioasa senzatie de greata agitatie psiho-motorie

699.Masurile de ordin general care trebuiesc ntreprinse in cazul socului traumatic sunt: a. b. c. nlaturarea factorului socogen administrarea de lichide per os aprecierea rapida a starii functiilor vitale

700. Pacientul aflat n soc decompensat (faza socului ireversibil) prezinta urmatoarele semne:

a. b. c.

este linistit, somnolent extremitati cianotice este inconstient

701. Socul poate fi determinat de: a. b. c. pierderi masive de snge transfuzii de snge dezechilibre metabolice

702. Socul se deosebeste de colaps prin urmatoarele elemente: a. b. c. este o manifestare hemodinamica si metabolica este o perturbare grava si durabila este o manifestare exclusiv hemodinamica scaderea tensiunii arteriale, de obicei tranzitorie

703. In tratamentul socului hipovolemic este importanta: a. b. c. administrarea de oxigen refacerea volemiei administrarea de vasopresoare

704. Combaterea hipovolemiei se face prin administrare de: a. b. c. Dextran 70 n solutie de NaCl, 1000-1500 ml Ser fiziologic Solutie Ringer lactat

705 Diabetul zaharat tip 2 se caracterizeaza prin urmatoarele: a. b. c. apare la persoane tinere debutul este insidios evolutia este progresiva

706.Semnele neurologice ntlnite n coma hipoglicemica sunt: a. convulsii, uneori crize epileptiforme, contracturi puternice cu nclestarea gurii

b. c.

semnul Babinski prezent bilateral semnul Babinski absent, reflexe abolite

707 Diagnosticul diferential al diabetului zaharat se face cu: a. b. c. diabetul insipid diabetul femeii nsarcinate diabetul renal

708 Complicatiile diabetului zaharat pot fi: a. b. c. acute cronice vasculare

709 Compensarea acidozei n soc se face prin administrarea de: a. b. c. solutie Ringer lactat bicarbonat de sodiu izo sau hipertonic THAM 100-150 ml

710.Tratamentul n socul hemoragic va urmari: a. b. c. compensarea pierderilor prin transfuzie de snge izogrup si Rh administrarea de vasopresoare administrarea de substituenti volemici

711.Terapia antisoc va tine pna cnd: a. b. c. TA creste, pulsul se regularizeaza, culoarea tegumentelor si mucoaselor se normalizeaza diureza creste la peste 40 ml/h, bolnavul e constient, cooperant dispare midriaza, tegumentele devin calde

712.In stadiu de coma diabetica se remarca: a. b. scaderea rezervei alcaline cresterea pH-ului

c.

cresterea acidozei metabolice

713. Hipoglicemia usoara este caracterizata prin tra