Testul 4

Varianta 1.

1. Identificați tipul de intenție în cazul operării circumstanței agravante consemnate la lit. b) alin.(2) art. 2422 CP („care au cauzat daune în proporții deosebit de mari”)

La art. 2422 este prevăzută infracțiunea „pariurile aranjate” într-o variantă tip și într-o variantă agravantă”.

În cazul funcționării agravantei consemnate la lit. b) alin. (2) art. 2422 CP, intenția făptuitorului este fie doar directă (în ipoteza în care infracțiunea analizată apare în modalitatea normativă de informare a altor persoane despre existența unei înțelegeri în privința trucării evenimentului de pariat), fie directă sau indirectă ( în ipoteza în care infracțiunea analizată apare în modalitatea normativă de informare a altor persoane despre existența unei înțelegeri în privința trucării evenimentului de pariat), fie directă sau indirectă ( în ipoteza în care infracțiunea analizată apare în modalitatea normativă de pariere pe un eveniment sportiv sau pe un eveniment de pariat).

Dacă făptuitorul are intenția determinată simplă de a cauza daune în proporții deosebit de mari, intenție pe care nu o poate realiza din cauze independente de voința lui, atunci fapta trebuie calificată conform art. 27 și lit. b) alin.(2) art. 2422 CP, indiferent de mărimea prejudiciului patrimonial care s-a produs în realitate. În contrast, dacă făptuitorul manifestă intenție determinată alternativă sau intenție nedeterminată, calificarea trebuie făcută nu în funcție de orientarea intenției (întru cît nu este cu putință a o particulariza), dar în funcție de urmările prejudiciabile produse în mod efectiv.

2. Argumentați care trebuie să fie soluția de calificare în ipoteza desfășurării unor genuri de activitate permise în mod exclusiv întreprinderilor de stat, soldate cu obținerea unui profit în mărime de 50.000 de lei.

La art. 241 CP este prevăzută infracțiunea de practicare ilegală a activității de întreprinzător. În corespundere cu alin.(1) art. 241 CP, profitul obținut trebuie să se manifeste în proporții mari. Conform art. 126 CP, se consideră proporții mari valoarea… care depășește 2500 u.c.

Profitul de 50.000 lei nu depășește 2.500 u.c. cerute de legiuitor, iar incriminarea alin.(1) art. 241 CP ar reprezenta o încălcare a principiului legalității.

Astfel, dacă practicarea ilegală a activității de întreprinzător nu implică producerea urmărilor prejudiciabile sub forma obținerii unui profit în proporții mari, cele comise pot fi calificate potrivit art. 263 Cod contravențional. De asemenea, este aplicabil și art. 290 din Codul contravențional în ipoteza desfășurării activității bancare.

3. Estimați avantajele și sau dezavantajele completării CP cu art. 2411.

La art. 2411 este prevăzută infracțiunea de practicare ilegală a activității financiare. Acesta a fost introdus în CP prin Legea pentru completarea unor acte legislative din 08.06.2012.

După cum s-a menționat în nota informativă asupra proiectului de lege, acesta a fost elaborat în scopul perfecționării cadrului legal, ca urmare a ultimelor tendințe de

sustragere a resurselor financiare de la cetățeni. Exemplul cel mai concret din această categorie este dat de domeniul financiar cu așa-zisele „scheme piramidale de cîștiguri”.

Chiar dacă pînă la intrarea în vigoare a prezentei legi era deja prevăzută o gamă largă de măsuri care ar putea fi aplicate în cazul survenirii efectelor nefaste ale unei scheme piramidale, nu întotdeauna însă acestea sunt în măsură să repună în drepturi persoanele vătămate. În această ordine de idei devine iminentă necesitatea protejării cetățenilor de la posibilele efecte nefaste ale schemelor piramidale pînă la producerea propriu-zisă a acestora.

În vederea argumentării oportunității incriminării faptei de practicare ilegală a activității financiare, este cazul să menționăm că s-au dovedit a fi ineficiente unele măsuri extrapenale aplicate în vederea prevenirii și combaterii respectivei faptei, de exemplu: Hotărîrea Comisiei de Stat pentru Piața Hîrtiilor de Valoare privind devierile de la legislație în activitatea cu hîrtiile de valoare a Concernului financiar-industrial „Intercapital”, atenționările din partea BNM în legătură cu caracterul ilegal al ofertelor de produse și servicii prezentate de piramidele financiare MMM 2011 și MMM 2012, etc. Nu în ultimul rînd, experiența legislativă a altor state a îndemnat legiuitorul moldovean să incrimineze fapta de practicare ilegală a activitățiii financiare.

Varianta 2

1. Definiți noțiunea de pariu utilizată în art. 2422 CP.

În corespundere cu Legea cu privire la jocurile de noroc, pariurile reprezintă unul din tipurile jocurilor de noroc. Mai precis, pariurile sunt acele jocuri de noroc al căror rezultat este generat parțial de elemente aleatorii, cînd jucătorul mizează pe caracterul real sau ireal al unui oarecare eveniment, iar organizatorul se obligă să plătească cîștigătorului suma cîștigată.

La fel, în legea enunțată se stabilește că pariul este un joc de noroc, bazat pe miză nemijlocit între jucători sau între jucători și organizatorul jocului, în ceea ce privește rezultatul unui eveniment discutabil; totodată, premiul depinde de volumul total al mizelor, precum și de numărul participanților cîștigători. Repartizarea căștigurilor se efectuează după sistemul stabilit de regulile jocului.

2. Demonstrați dacă este corect a se afirma că mecanismul de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 2411CP presupune producerea unor urmări prejudiciabile.

La art. 2411CP este prevăzută infracțiunea de practicare ilegală a activității financiare.

Mecanismul de comitere a infracțiunii prevăzute la art. 2411 CP nu presupune producerea unor urmări prejudiciabile. în ipoteza în care mijloacele finanicare depuse de participanții la schemele piramidale sunt sustrase de către cel care practică activitatea

financiară fără înregistrare și fără autorizare în modul prevăzut de legislație, daunele materiale produse se află în legătură cauzală cu sustragerea sub formă de escrocherie, sustragere care depășește cadrul infracțiunii prevăzute la art. 2411CP.

3. Estimați dacă a fost sau nu oportună excluderea din dispozițiile alin.(2) art. 241 CP a literei a),avînd următorul conținut: „repetat”.

Pînă a fi operată această modificare, mai mulți doctrinari criticau prezența acestei agravante – în mod repetat.

Însuși Plenul CSJ a recomandat că în cazul repetării infracțiunii să fie aplicate regulile concursului de infracțiuni. Profitînd de contradicțiile din textul legii penale, instanța supremă a ales alternativa care este în concordanță cu scopul apărării drepturilor și libertăților persoanei. Pentru a nu se admite supraestimarea pericolului social al celor săvîrșite, îndoielile privind alegerea variantelor de calificare au fost tratate în favoarea făptuitorului.

Renunțarea la această agravantă, implică diferențierea de către legiuitor a răspunderii penale, nu individualizarea pedepsei la discreția instanței de judecată. Esența diferențierii răspunderii juridice constă nu în a stabili diferite niveluri de răspundere în raport cu un caz individual de faptă ilegală, ci în a clasifica formele de răspundere în funcție de cele mai tipice calități ce caracterizează într-o manieră generalizată diversele categorii de fapte ilegale.

Dacă nu se respectă echitatea la diferențierea de către legiuitor a răspunderii penale, atunci nici corecteția calificării în conformitate cu legea, nici respectarea cu strictețe a regulilor și principiilor de aplicare a pedepsei nu pot să asigure promovarea echității. Dacă făptuitorul a săvîrșit două infracțiuni, nu-i poate fi aplicată răspunderea penală de două ori pentru una din aceste infracțiuni. Or, anume dublarea aplicării răspunderii penale pentru aceeași infracțiune reprezintă o încălcare flagrantă a principiului echității, atunci cînd aceeași infracțiune se ia în considerație atît ca element al repetării infracțiunii, cît și ca element al concursului de infracțiuni. Astfel, s-a operat excluderea lit a din alin 2 art. 241, și s-a înlăturat o interpretate eronată și aplicare incorectă a acestuia.

Tema 5

Varianta 1

1. Identificați cele trei categorii specificate în definiția noțiunii „venituri ilicite”, formulată în art. 3 al Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 26.07.2007

Potrivit Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, adoptate de Parlamentul Republicii Moldova la 26.07.2007, prin venituri ilicite se înțelege:

1) Bunurile destinate, folosite sau rezultate, direct ori indirect, din săvîrșirea unei infracțiuni;

2) Orice beneficiu obținut din aceste bunuri;3) Bunurile convertite sau transformate, parțial sau integral, din bunuri destinate,

folosite sau rezultate din săvîrșirea unei infracțiuni ori din beneficiul obținut din aceste bunuri.

Conform aceluiași act normativ, bunuri trebuie considerate mijloacele financiare, orice categorie de valori (active) corporale sau incorporale, mobile sau imobile, tangibile sau intangibile, acte sau alte instrumente juridice.

2. Argumentați care trebuie să fie calificarea în cazul în care constrîngerea de a încheia o tranzacție sau de a refuza încheierea ei este însoțită de amenințarea cu răpirea unei persoane.

De una singură, revendicarea, înaintată victimei, de a încheia o tranzacție sau de a refuza încheierea acesteia nu este suficientă pentru a putea fi calificată în conformitate cu art. 247 CP RM. Este necesar ca acțiunea principală din cadrul faptei prejudiciabile să fie secundară cu acțiunea adiacentă apărînd sub oricare din modalitățile sale normative.

Astfel, lista de modalități ale acțiunii adiacente din cadrul faptelor prejudiciabile prevăzute la alin.(1) și la lit. b) alin.(2) art. 247 CP RM are caracter exhaustiv. În ipoteza faptei prejudiciabile specificate la alin.(1) art. 247 CP, acțiunea adiacentă cunoaște următoarele modalități normative cu caracter alternativ:

a) Amenințarea cu aplicarea violenței;b) Amenințarea cu nimicirea sau deteriorarea bunurilor;c) Amenințarea cu răspîndirea unor informații care ar cauza daune considerabile

drepturilor și intereselor ocrotite de lege ale victimei sau rudelor ei apropiate.

În cazul faptei prejudiciabile prevăzute la lit. b) alin.(2) art. 247 CP, modalitatățile normative cu caracter alternativ sub care se prezintă acțiunea adiacentă sunt:

a) Aplicarea violenței;b) Nimicirea sau deteriorarea bunurilor.

Nici o altă influențare, oricît de periculoasă ar fi, nu poate îndeplini rolul de modalitate a acțiunii adiacente din cadrul faptelor prejudiciabile prevăzute la alin.(1) și la lit. b) alin.(2) art. 247 CP.

Astfel, în situația în care constrîngerea de a încheia o tranzacție sau de a refuza încheierea ei este însoțită de amenințarea cu răpirea unei persoane, asemenea acțiuni nu vor intra sub incidența art. 247 CP, și nici sub incidența art. 189 CP, deoarece în cazul șantajului făptuitorului săvîrșește o cerere de a transmite un oarecare bun, și nu o constrîngere de a încheia o tranzacție.

3. Estimați care din următorii doi termeni – „însușire”(utilizat în art. 251 CP RM) sau „delapidare” (utilizat în alin.(2) art. 1555CP RM din 1961, care este prototipul art. 251 CP RM) – exprimă mai adecvat esența juridică a modalității normative corespunzătoare.

Prin însușire înțelegem întrebuințarea bunurilor sechestrate sau confiscate pentru satisfacerea unor trebuințe proprii ale făptuitorului sau pentru obținerea de către acesta a unor alte bunuri.

Vaianta 2

1. Definiți noțiunile „bunuri sechestrate” și „bunuri confiscate” utilizate în art. 251 CP RM.

Obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 251 CP RM îl reprezintă bunurile sechestrate sau confiscate(gajate, luate în leasing). Datorită calității lor speciale de a fi bunuri sechestrate sau confiscate, bunurile care reprezintă obiectul material al infracțiunii prevăzute la art. 251 CP RM urmează a fi deosebite de oricare alte bunuri încredințate în administrarea făptuitorului.

Cît privește bunurile sechestrate, acestea sunt bunurile reținute ca urmare a măsurilor de asigurare, ordonate de justiție, fisc, etc, în cazurile de neplată a unei datorii, constînd în sigilarea bunurilor debitorului sau în darea lor în păstrare unei a treia persoane (pînă la vînzarea lor silită). Bunurile sunt sechestrate în conformitate cu prevederile unor acte normative.

Bunurile confiscate, sunt bunurile trecute, forțat și gratuit, în proprietatea statului, deoarece au fost utilizate la săvîrșirea infracțiunilor ( sau a altor încălcări de lege) ori au rezultat din alte infracțiuni (sau alte încălcări de lege). Bunurile pot fi confiscate în corespundere cu prevederile unor acte normative.

2.

Conform alin. (4) art. 243 CP RM, acțiuni ilicite constituie și faptele comise în afara teritoriului țării dacă acestea conțin elementele constitutive ale unei infracțiuni în statul în care au fost comise și pot constitui elementele constitutive ale unei infracțiuni comise pe teritoriul Republicii Moldova.

Se are în vedere că, înainte de infracțiunea prevăzută la alin.(1) art. 243 CP RM, se săvîrșește o infracțiune principală fie pe teritoriul Republicii Moldova, fie în afara lui. În ipoteza în care se comite în afara teritoriului Republicii Moldova, important este ca infracțiunea principală să conțină elementele constitutive ale unei infracțiuni în statul în care a fost comisă și să poată conține elementele constitutive ale unei infracțiuni comise pe teritoriul RM. „să poată conține elementele constitutive ale unei infracțiuni comise pe teritoriul Republicii Moldova” înseamnă că pot să nu coincidă într-o măsură mai mult sau mai puțin pronunțată: denumirile componențelor de infracțiuni; structura tehnico-legislativă a normelor de incriminare; alte asemenea circumstanțe. Cu toate acestea, ca infracțiune distinctă sau ca parte a unei infracțiuni (ca modalitate normativă sau ca modalitate faptică), fapta, prevăzută de legea penală a unui stat străin, trebuie să se regăsească în una din dispozițiile incriminatoare din Codul penal al RM. În caz contrar, dacă legea penală autohtonă nu cunoaște sub nici o formă o asemenea faptă, lipsește temeiul aplicării răspunderii în baza alin.(1) art. 243 CP.

Cod contravențional -?

3.

. La articolul 243:

alineatul (1) va avea următorul cuprins:

“(1) Spălarea banilor săvîrşită prin:

a) convertirea sau transferul bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite, în scopul de a tăinui sau de a deghiza originea ilicită a bunurilor sau de a ajuta orice persoană, implicată în comiterea infracţiunii principale, de a se sustrage de la consecinţele juridice ale acestor acţiuni;

b)     a) convertirea sau transferul bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite, în scopul de a tăinui sau de a deghiza originea ilicită a bunurilor sau de a ajuta orice persoană, implicată în comiterea infracţiunii principale, de a se sustrage de la consecinţele juridice ale acestor acţiuni; 

c) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietăţii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o persoană care ştie sau trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite; b) tăinuirea sau deghizarea naturii, originii, amplasării, dispunerii, transmiterii, deplasării proprietăţii reale a bunurilor ori a drepturilor aferente de către o persoană care ştie sau trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite; 

c) achiziţionarea, deţinerea sau utilizarea bunurilor de către o persoană care ştie ori trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite;

d) participarea la orice asociere, înţelegere, complicitate prin acordarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor prevăzute la lit.a)-c)

se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 1.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 7.000 la 10.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea întreprinderii.”

articolul se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:

“(4) Acţiuni ilicite constituie şi faptele comise în afara teritoriului ţării dacă acestea conţin elementele constitutive ale unei infracţiuni în statul în care au fost comise şi pot constitui elementele constitutive ale unei infracţiuni comise pe teritoriul Republicii Moldova.”

 (1) Spălarea banilor săvîrşită prin:

       c) achiziţionarea, deţinerea sau utilizarea bunurilor de către o persoană care ştie ori

trebuia să ştie că acestea constituie venituri ilicite;     d) participarea la orice asociere, înţelegere, complicitate prin acordarea de asistenţă, ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor prevăzute la lit.a)-c)    se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, cu amendă, aplicată persoanei juridice, de la 7.000 la 10.000 de unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.    (2) Aceleaşi acţiuni săvîrşite:    b) de două sau mai multe persoane;    c) cu folosirea situaţiei de serviciu     se pedepsesc cu amendă în mărime de la 2000 la 5000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 4 la 7 ani.    (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2), săvîrşite:    a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;    b) în proporţii deosebit de mari,    se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 10 ani.    (4) Acţiuni ilicite constituie şi faptele comise în afara teritoriului ţării dacă acestea conţin elementele constitutive ale unei infracţiuni în statul în care au fost comise şi pot constitui elementele constitutive ale unei infracţiuni comise pe teritoriul Republicii Moldova.

Varianta agravată a spălării banilor, prevăzută la alin. (2) al art. 243 din CP

al RM, presupune săvârșirea acestei infracţiuni:

a) repetat;

b) de două sau mai multe persoane;

c) cu folosirea situaţiei de serviciu.

Varianta agravată a spălării banilor, prevăzută la alin. (3) al art. 243 din

CP al RM, presupune săvârșirea acestei fapte penale în următoarele circumstanţe:

a) de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;

b) în proporţii mari.