Testare financiar

7/23/2019 Testare financiar

1/10

CREDITUL1.1.Definii noiunea de credit i elementele lui.Credit este o categorie economico-financiar,creat pentru a servi la rezolvarea unor problemesociale,economice sau legate de procesul de scimb.Elementele Creditului:\+-Subiectele :Creditor; -ebitor-+Scaden!a momentele stabilite pentru rambursarea creditului.+-"atele partiale-sunt aceleacare se ramburseaza esalonat.+-#ermenul de gra!iere-este perioada intre momentul anga$arii creditului si inceperea rambursariilor.+-%arantarea creditului&ga$ul'-care este format din anumite bunuri ce se constituie la dispozitiacreditorului sau a unui tert pentru asigurarea indeplinirii de creditor a unor obligatii de o valoarein general mai redusa.+-ob(nda-este o suma de bani pe care o plateste creditorul,debitorului sau pe un termendeterminat.

2.2. Clasificarea creditului. up) forma (n care se prezint).a'comercial-este o forma de imprumut practicata intre vinzator si cumparator .

b'bancar-se acorda agentilor economici ,pers fiz. e catre institutiile bancare.

up) destina!ia creditorului.a' de produc!ie- este destinat activitatilor,investitiilor.

b' de consum- destinat consumului social.

up) subiectul de drept care imprumuta:

a' public-este contract de catre stat.prin intermediul unei autoritati publice.b' privat- imprumuta un agent economic

up) perioada de timp.a' termen scurt-pina la un an de zile.

b' termen lung-mai mult de * ani.c' termen mediu- un an- ani

Dupa modul de garantare:a Credit real! care este garantat in "alori materiale certe.# Credit personal! care se acorda pe #a$a increderii a prestigiului de care se #ucura

cel imprumutat.

Dupa locul de desfasurare: !intern !e%tern

2.&. E"aluai domeniul de utilitate i mi'loacelor din (mprumuturile e%terneomeniul de utilitate a mi$loacelor din (mprumuturile eterne:' sus!inerea balan!ei de pl)!i' finan!area proiectelor de inevsti!ii pentru dezvoltarea domeniilor prioritare ale economiei' acoperirea deficitului bugetar/' finan!area c0eltuielilor legate de lic0idarea consecin1elor calamnit)!ilor naturale 1i altorsitua!ii etraordinare.

*' finan!area c0eluielilor rezonabile legate de contractul datoriei de stat.2' importul de materie prim)


2/10

3'onorarea obliga!iilor asumate prin acordarea garan!iilor de stat pentru (mprumuturi4'serviciul de refinan!area datoriei contractat anterior.

Creditul.1.1.Relatati despre functiile creditului.5mportanta si rolul creditului este determinat de urmatoarele functii:

6unctia distributive consta in redistribuirea resurselor banesti, -disponibile la un moment

dat in economie si acordarea de imprumuturi in alte sectoare, svere de activitate care aunevoe de resurse financiare.

6unctia de transformare a economiiei in investitii care se realizeaza conform regulei

E7investitiile, adica prin intermediul creditului sunt puse la dispozitia intreprinderiloreconomiile inactive.

6unctia de emisiune monetara, ca urmare a consolidarii ei de credit bazata pe increderea

intre participanti la actul economic a fost create moneda fiduciara cu o valoare fictivebazata pe incredere, iar ulterior determinate de nevoile sc0imbului de marfuri apar si alteinstrumente si te0nici de plata.

6unctia de asigurare a stabilitatii pretutilor, ea se realizeaza prin reglarea dimensiunilor

cererei si ofertei, marfurilor si serviciilor creditindu-se pe deoparte consumul sip e de altaparte stocarile.

1.2.Stabiliti domeniul de utilizare a mijloacelor din imprumuturile interne.5mprumuturile publice sunt veniturile etrordinare la care se recurge la dezec0ilibru budgetuluiadica atunci cind veniturile ordinare sunt insuficiete pentru a face parte c0eltuielilor.5mprumuturile de stat sunt relatii contractuale prin care creditorul transforma in proprietateastatului cu conditia rambursarii acestora de catre stat la epirarea termenului pentru care au fostacordate.

5mprumuturile publice au urmatoarele trasaturi:

8tilizarea reproductive a acestui capital, in relatie cu creditul public intotdeauna se

acorda superiritate statului

"olul deosebit al statului este ca el inc0eie aceste contracte fara a asigura careva ga$

5n cazul creditului bancar contractual se inc0eie in baza principiului egalitatii partilor , in

cazul creditului public uneori se aplica principiul constringerii9i$loacele obtinute din imprumuturile interne si eterne se utilizeaza pentru dezvoltareaeconomiei tarii, crearea de noi locuri de munca, imbunatatirea conditiilor sosiale si ecologice dintara. 5nstrumentele generatoare de datorie de stat interna sunt instrumente financiarereglementate de legislatia ".9., valorile de stat emise pentru plasarea interna a imprumuturilorde stat..

1.3.Elaborati planul unui imprumut extern.Creditul etern este creditu acordat de catre stat ,banci sau personae fizice sau $uridice unor tari,

banci sau persoanelor fizice sau $uridice.

Creditele pot fi acordate de institutii financiare international unor state;

Credite interguvernamentale care sunt acordate de catre state altor state;


3/10

Credite acordate de catre state unor institutii bancare particulare a altor state.

8n rol important in totalitatea veniturilor unui stat alaturat resurselor financiare proprii"evine si resurselor eterne. stfel din punct de vedere economic creditele eterne trebuie inmare masura sa fie destinate dezvoltarii lor economice sau sectoarelor economice care suntdotate cu resurse economice interne. in punct de vedere social credetele eterne in primul rindtrebuie sa postul tranzitiei pentru o perioada in care va fi mai usor de suportat rambursarearesurselor contractante anterior.5mprumuturile de stat eterne sunt anga$ate cu scopul de acoperi ca si cele interne:

coperirea deficitului bugetar


4/10

5nstrumente generatoare de datorii interne sunt:a. 5nstrumentele financiare reglementate de legislatia "9, inclusiv valorile mobiliare de stat

emise pentru a fi plasate pentru piata financiara si imprumutrile de stat in termen.

Conform prevederilor art./ valorile mobiliare de stat se emit:> 5n forma de inscriere in cont, pentru care emisiunea, circulatia, evidenta, confirmareadreptului de proprietate, plata sumei principale si a dobanzilor, se efectueaza prin sistemulde inscriere in cont> 5n forma materializata ca inscrisuri imprimate pentru care emisiunea, circulatia sirascumpararea, se vor efectua conform conditiilor stabilite de legislatie> ?alorile mobiliare de stat se emit pe termen scurt, mediu si lung> ?alorile mobiliare pe termen scurt - sunt bonurile de trezorarie, emise cu scont &diferentaintre valoarea nominala' si rascumparate la scadenta la valoarea lor nominala> ?alorile mobiliare pe termen mediu si lung - sunt obligatiunile de stat emise cu o rataflotanta sau fia a dobanzii, dobanda la obligatiunile de stat se ac0ita periodic. @bligatiunile

de stat pot fi vandute cu scont la pretul lor nominal sau cu prima si sunt rascumparate cuscadenta la valoarea lor nominala 5mprumuturile de stat.

vanta$e:a. Consolideaza patrimoniul statului, ca urmare a intrebuintarii in folos public a sumelor de

bani imprumutateb. Sunt mi$loace de incura$are al economiilor banesti si de activitate, a unor capitaluriparticulare, statul nu acopera deficitul bugetar prin recurgerea la o noua emisiune monetara.

ezavanta$e:a. nga$eaza generatiile viitoare sa suporte c0eltuielile de rambursare

b. "educ capitalul particular-circulant din economie c. Cresc c0eltuielile neproductive ale statului, deoarece aceste imprumuturi trebuierambursate cu plata a unor dobanzi, Conform art.4 =egea bugetului de stat AA datoria

publica interna a "9 nu va depasi suma de *AA.A.AAA mln lei.- 5n concluzie totusi cea mai reusita si mai sigura investitie este plasarea mi$loacelor banestiin valorile mobiliare de stat. 5n acest sens savantii american 9c@nel si Brue, aducurmatoarele argumente: a. Este posibilitatea %uvernului de-a refinanta datoria publica,vinderea de noi obligatiuni, iar venitul il utilizam pentru plata datoriei anterioare

Dreptul )ugetar si )ugetul *u#lic.Definii noiunea de buget

#ermenul de buget (1i are originea (n vec0ea limb)francez1i anume (n epresie bougette princare se (n!elege o pung) cu bani. Eist) mai multe concep!ii (n ceea ce prive1te no!iunea de buget.-Sus!in)torii primei concep!ii sunt de parerea c) bugetul statului -este un program sau plan dec0eltuieli ce urmeaz) a se efectua 1i de venituri ce urmeaz) a se realiza (ntr-o perioad)determinat).- doua concep!ie sus!ine c) bugetul statului -este un act de stabilire 1i autorizare a veniturilor 1i

c0eltuielilor anuale a statului.-Conform legisla!iei prin buget se sub(n!elege- un document &o lege votat) de


5/10

-Bugetul de stat este elaborat anual de c)tre %uvern 1i aprobat ulterior de


6/10

-c0eltuieli publice finan!ate de fondurile asigur)rilor sociale de stat-c0eltuieli ale organismelor interna!ionale.

C0eltuielile publice- cuprind (n sfera lor c0eltuieli bugetare, c0eltuieli din fonduri cu destina!iespecial), c0eltuieli etrabugetare 1i c0eltuieli efectuate din bugetul trezor)riei publice. Structurac0eltuielilor publice poate fi static) &la un anumit moment' 1i dinamic) &(n evolu!ie', poate fiurm)rit) conform indicatorilor: volumul c0eltuielilor publice, ponderea c0eltuielilor publice (n


7/10

.

Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar Guvernul prezinta parlamentului

pina la 1 octombrie a ecarui an proiectul bugetului de stat

Proiectul legii bugetare anuale include anexele si este nsoii de nota explicativ.

Adiional la proiectul legii bugetare anuale. Ministerul Finanelor prezint calculele veniturilor !i

c"eltuielilor bugetare.

Proiectul legii bugetare anuale este e#aminat do Comisia $conomie% &uget !i Finane% care prezint

Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta. Concomitent% proiectul legii bugetare anuale este

e#aminat de Curtea de Conturi% care prezint Parlamentului un aviz la data stabilit de acesta.

Pe lng Comisia de specialitate% proiectul legii bugetare anuale se e#amineaz de toate Comisiile

permanente !i 'irecia (uridic a Parlamentului. )a data stabilit de Parlament% Comisiile permanente !i

'irecia (uridic prezint avizele la proiectul legii bugetare anuale Comisiei $conomie% &uget !i Finane.

n baza avizelor Comisiilor permanente !i avizului 'ireciei (uridice. Comisia $conomie. &uget !i

Finane ntocme!te raportul !i lista de recomandri asupra proiectului legii bugetare anuale !i le prezint

Parlamentului la data stabilit de acesta.

$#aminarea proiectului legii bugetare anuale n Parlament se efectueaz n trei lecturi.

n ecare lectur Parlamentul e#amineaz proiectul legi i bugetare anuale !i nota e#plicativ.

Legea bugetar anual poale f adoptat i in dou lecturi, dac toate chestiunile din lecturile doi i trei suni

examinate ntr-o singur lectur.

A ) xaminarea in prima lectur.

n decursul primei lecturi. Parlamentul audiaz raportul Guvernului !i coraportul Comisiei $conomie.

&uget !i Finane asupra proiectului legii bugetare anuale !i e#amineaz*

a) direc!iile principale ale politicii bugetare-fscale"

b) concep!iile de baz ale proiectului.

Parlamentul adopt. n prima lectur% proiectul legii bugetare anuale !i l remite Comisiei

$conomie. &uget !i Finane pentru pregtirea de e#aminare n a doua lectur.

n caz de respingere . Parlamentul stabi le!te un termen pentru mbunti re !i prezentare repetat

a proiectului legii bugetare anuale n prima lectur.

# ) xaminarea in a doua lectur.

n decursul lectur ii a doua% Parlamentul % la prezentarea Comisiei $conomie% &uget !i Finane%

e#amineaz*

a) veniturile estimate sub $orm de calcule i structura lor%

b ) c h e l t u i e l i l e estimate, structurii i destina!ia, lor"

c) defcitul scai excedentul bugetului de stal.

Parlamentul adopt. n a doua lectur% proiectul legii bugetare anuale !i l remite Comisiei

$conomie &uget !i Finane pentru pregtirea de e#aminarea ri a treia lectur..

n caz de respingere. Parlamentul stabile!te un termen pentru mbuntire !i prezentare repetat

a proiectului legii bugetare anuale n a doua lectur.

& ) xaminarea in a treia lectur.

n decursul lecturii a treia% Parlamentul la prezentarea Comisiei $conomie. &uget !i

Finane*

a) examineaz aloca!iile detaliate pentru autorit!ile publice%

b) stabilete aloca!iile care vor f fnan!ate in mod prioritar"

c' examineaz alte detalieri din legea bugetar anual.

Pn la + decembrie a ecrui an. Parlamentul adopt legea bugetar anual% care va promulgat

de Pre!edintele statului% apoi va publicat !i va intr n vigoare la ,1 ianuarie a urmtorului an.

-ermenul de + decembr ie are un caracter de orientare !i nu produce nici un efect (uridic dac a fost

nclcat

./ 'upa cum am mentionat mai sus Conform legii privind sistemul bugetar si si procesul bugetar

Guvernul prezinta parlamentului pina la 1 octombrie a ecarui an proiectul bugetului de stat.'ar

anterior acestiu lucru minister nantelor prezinta guvernului proiectul aupra caruia trebuie sa se

pronunte.Proiectul min .nantelor este elaborat pe ba0a informatiilor si rapoartelor pre0entate de

autoritatilt publice

Parlamentul dupa ce a primit de la guvern proiectul il pre0inta curtii de conturi %care se pronunta cu

un aviz catre parlament si acesta din urma purcede mai departe .

3


8/10

Analizind aceasta etepa putem sa ne dam seam de fsptul ca legaturile intre acestea puteri ale statului

sunt strinse

Creditul Etern- "eprezinta imprumutul acordat de stat, banci si alte persoane fizice si $uridice,unor tari, banci, sau persoane fizice si $uridice straine.

- Conform prevederilor art. 5nstrumente generatoare de datorii de stat eterna, suntinstrumentele financiare aplicate pe pietile financiare eterne, inclusiv imprumuturile de stateterne si valorile mobiliare de stat, emise pentru plasarea pe pietile financiare eterne.

-Dotararile cu privire la imprumuturile eterne se adopta de


9/10

2.2. ,ta#ilii eficiena controlului e%ecuiei #ugetare.

Eecu!ia bugetului anual de stat av(nd importan!) practic) de a garanta rolul acestui buget (nvia!a public) este (ndrumat) 1i controlat) cu a$utorul eviden!ei contabile, bugetare ca parte asistemului contabil unificat al economiei na!ionale.-Eviden!a contabil) e menit) s) (nregistreze date privind veniturile 1i c0eltuielile bugetelortuturor intreprinderilor 1i institu!iilor publice Hfinan!ate din bugetul de stat 1i opera!iunile detrezorerieH.-Eecutia bugetului public na!ional, se caracterizeaz) prin realizarea veniturilor 1i efectuareac0eluielilor, s) se fac) sub controlul unor organe de stat, cu r)spundere (n activitatea bugetar). -tribu!iile de control (n vederea eecut)rii bugetului revin urm)toarelor organe:'


10/10

5n vederea estimarii veniturilor si c0eltuielilor sunt utilizate urmatoarele metode:

metoda autonoma

matoda ma$orarii

metoda evaluarii directe

-etoda autonoma se i-au drept baza la intocmirea budgetului venitirilor si c0eltuelilor

ultimului buget al carui eercitiu este inc0eiat si se efectueaza evaluarile formate care suntinfluentate de modificarile in legislatia financiar-fiscala.ceasta metoda nu necesita un volummare de lucru dar prezinta un dezavanta$ care este rupt de realitate, din motivul ca functiileeconomice si sociale care au fost ani in urma nu se mentin pe perioada elaborarii budgetului destat.-etoda ma'orara se bazeaza pe rezultatele eecutarii bugetare de stat pentru ultimii anideterminindu-se ritmul de crestere sau dupa caz de descrestere a veniturilr si c0eltuelilor

bugetare.-etoda e"aluarii directepresupune efectuarea de calcule pentru fiecare sursa de venit si pentrufiecare categorie de c0eltuieli

-5n ceea ce priveste propunerile de buget in ".9.care sunt reprezentate de autoritatile publiceconform structurii si continutului determinat de catre 9in.6inante cuprind :-veniturile si c0eltuelile realizate in anul bugetar trecut,-veniturile si c0eltuelile pentru viitor, estimate pentru cel putin ani dupa anul viitor.

5n desfasurarea procedural a elaborarii proectului bugetar de stat un rol deosebit ii revine 9in.Serviciilor pentru elaborarea proectelor bugetare-&

Testare financiar

Documents

Transcript of Testare financiar