Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare

1 Care centru, din ţesutul de conducere al inimii, deţine comanda emiterii impulsurilor în ritmde 60-80/min:

a) nodului atrio-ventricular

b) fasciculul lui Hiss;

c) nodului sino-atrial;

d) reţeaua lui Parkinje.

2.Cărei tulburări de ritm cardiac îi aparţin contracţiile cardiace premature şi ectopice

:a) fibrilaţie atrială ; b) aritmie extrasistolică; c) flutter atrial.

3.Presiunea arterială se modifică în funcţie de

: a) debitul cardiac; b) glicemie; c) diureză.

4.Durerea toracică apărută în urma unui efort este caracteristică pentru:

a) infarctul miocardic; b) pericardită; c) angină pectorală.

5.Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru:

a) o afecţiune coronariană ; b) o spondilartroză

;c) un pneumotorax; d) o radiculită; e) o pancreatită acută.

6. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de:

a) pauză alimentară; b) efortul fizic ;c) lipsa aportului vitaminei C.

7.Durerea precordială este o manifestare pentru:

a) bronşite; b) infarctul de miocard ;c) pneumotoraxul spontan.

8.Factorii de risc ce favorizează apariţia HTA, sunt:

a) fumatul şi alcoolul; b) obezitatea şi alimentaţia bogată în grăsimi; c) bolile digestive.

9.HTA arterială malignă înseamnă:

a) HTA complicată b) ev. accelerată spre alterarea rapidă a func. renale;c) TA. mai mari de 210/120 mmHg.

10.Forma medie a HTA presupune valori ale TA diastolice peste:

a) 95 mmHg ; b) 100 mmHg ; c) 110 mmHg.

1.În tratamentul nefarmacologic al HTA, sarea de bucătărie trebuie redusă la:

a) 10 gr/zi; b) 5 gr/zi; c) 2 gr/zi.

12.Următoarele medicamente produc HTA posturală (ortostatică):

a) clonidină; b) nifedipinul; c) digoxinul.

13.Prioritatea intervenţiilor în cazul unui puseu acut de HTA este

:a) regimul desodat; b) betablocamte); c) diureticele

.14.Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice

:a) sindromului de ischemie periferică acută;

b) tromboflebitelor

;c) boli varicoase.

15.Trilogia şi tetralogia Fallot au în comun:

a) stenoza arterei pulmonare;

b) comunicarea interventriculară;

c) hipertrofia ventriculară dreaptă.

16.Sunt cardiopatii congenitale necianogene:

a) coarctaţia de aortă; b) persistenţa de canal arterial; c) trilogia Fallot

17.Cardiopatia ischemică cronică devine simptomatică la o stenoză a arterelor coronare de peste

a) 50%; b) 75%; c) 90%.

18.Edemele cardiace, ascita, hidrotoraxul şi hidroperitoneul caracterizează:

a) insuficienţa ventriculară stângă acută;

b) insuficienţă ventriculară dreaptă cronică

;c) insuficienţă cardiacă globală.

19.Purpurele vasculare se caracterizează prin peteşii care:

a) dispar la presiune;

b) nu dispar la presiune

.20.Care din următoarele manifestări sunt semnificative pentru o insuficienţă ventriculară stângă cu edem pulmonar:

a)dispnee cu tahicardie şi raluri de stază

; b) dispnee cu ortopnee, tuse, hemoptizie, cardiomegalie;

c) hepatomegalie, dilataţia jugularelor

;d) oligurie, anxietate, ascită, edeme ale membrelor inferioare

.21.In mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul:

a) venei jugulare; b) venei temporale;

c) venei poplitee; d) şanţului radial.

22.Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este:

a) la ambele braţe, după ce bolnavul a stat în clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min;

b) la ambele braţe stând în decubit dorsal;

c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia înortostatism;

d) la braţul drept stând culcat şi apoi la braţul stâng stând în picioare

23.In cadrul tratamentului antihipertensiv, pacientului i se administrează rezerpină. Care suntefectele secundare ale acestui alcaloid, depresor al SNC.

a) hiperkaliemie, tahicardie, insomnie; b) somnolenţă, apatie, bradicardie;

c) hipotensiune ortostatică, hipoaciditate gastrică ;d) diaree, agitaţie.

24.Oxigenoterapia, abordul venos periferic pentru perfuzie, monitorizarea pulsului şi TA şicalmarea durerii, reprezintă

:a) tratamentul de bază al durerii toracice;

b) atitudinea de luat în urgenţele cu durere toracică;

c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale.

25.Debitul O2ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată estede: a) 6- 8 Vmin.; b) 3- 6 1/min.; c) 6-10 1/min.

26.Intervenţiile pentru reducerea masei sângelui circulant se face prin:

a) sângerarea albă ; b) emisie de sânge; c) diuretice.

27.Pentru determinarea grupelor sanguine asistenta medicală efectuează în ordine:

a) pregătirea bolnavului; b) pregătirea materialului;

c) spălarea mâinilor şi folosirea mănuşilor sterile;

d) poziţionarea bolnavului ;e) după prelevare, reorganizarea locului.

28.După efectuarea puncţiei, supravegherea bolnavului presupune în ordine:

a) urmărirea locului puncţiei, mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant;

1``b) compresie eficientă de minim 5 minute, la locul puncţiei;

c) hrănirea imediată a bolnavului

.29.Abordul venos periferic, se realizează de către:

a) medic; b) asistenta medicală; c) studenţi; d) elevi.

30. Contraindicaţiile abordului venos periferic sunt:

a) celulitei ; b) tromboflebitei;

c) fistulei arterio-venoase; d) lipsei de alimentare a bolnavului în acel moment.

31. În cazul efectuării unui EKG, electrodul roşu se aplică la

: a) mâna dreaptă; b) mâna stângă; c) piciorul drept.

32.Electrodul negru pentru efectuarea unui EKG se aplică la:

a) mâna dreaptă; b) piciorul drept; c) mâna stânga

33.Pregătirea bmolnavului pentru cateterism cardiac este asemănătoare cu

:a) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale;

b) nu are pregătire specială;

c) constă doar din efectuarea unei clisme evacuatoare.

34.Pregătirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmăreşte compensarea cordului prin:

a) regim alimentar cu multe lichide; b) repaus la pat;

c) oxigenoterapie; d) medicaţie tonicardiacă.

35.Pentru prevenirea trombozei venoase şi a emboliei în perioada postoperatorie, asistentamedicală:

a) aşează pacientul în decubit dorsal;

b) pune o pernă sau sul sub genunchii pacientului;

c) educă pacientul să efectueze cu atenţie mişcări active ale membrelor inferioare la pat.

36.Un bolnav suferind de tromboflebită a membrelor inferioare, va beneficia de următoareleîngrijiri, cu excepţia:

a) administrarea de anticoagulante şi salicilaţi;

b) repaus la pat cu membrele inferioare ridicate;

c) gimnastică medicală cu masaj şi pedalare a piciorului;

d) înregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 în 4 h

37.Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare:

a) defecte congenitale şi predispoziţie ereditară;

b) obezitate şi orostatismul prelungit;

c) sarcini multiple şi tumori abdominale;

d) hipercolesterolemia, arteroscleroza.

38. În care din următoarele afecţiuni, asistenta învaţă pacientul să-şi spele cu atenţie picioarele,să schimbe zilnic ciorapii, să poarte pantofi confortabili, să-şi taie cu atenţie unghiile fără a serăni, să nu facă baie cu apă fierbinte sau prea rece:

a) maladia Raynoud; b) trombangeita obliterantă Burger;

c) varicele hidrostatice cu tulburări trofice; d) arterita localizată la membrele inferioare.

39.D-na N., imobilizată la pat de câteva săptămâni, refuză să-şi schimbe poziţia sau să efectuezeexerciţiile recomandate pentru menţinerea unei circulaţii adecvate a membrelor inferioare, lntr-ozi acuză dureri la nivelul gambei stângi şi i se pune diagnosticul medical - tromboflebită. Aceastaeste:

a) o inflamaţie a venei pe fondul unei tromboze venoase;

b) o inflamaţie venoasă posttraumatică;

c) o dilatare a peretelui unei artere; d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare.

40.Dl. Z, internat pentru o afecţiune cardiacă, este foarte îngrijorat, îi este teamă de moarte.Atitudinea o nelinişteşte pe soţia sa, care o întreabă pe asistentă, de ce soţul ei are acestsentiment. Asistenta va da cel mai bun răspuns:

a) pacientul realizează că a avut un atac de cord şi că este foarte bolnav;

b) multe alte persoane au presimţirea apropierii morţii;

c) senzaţia de moarte iminentă o au aceşti bolnavi cu atac cardiac; bolnavul trebuie încurajat pentru a reuşi să depăşească momentul;

d) atacul de cord a afectat raţionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s.n.c.

41.Dl. G.P. este adus la camera de gardă pentru durere acută de piept cu iradiere în braţul stâng;în timp ce asistenta pregăteşte pacientul pentru examinare, determinarea valorii pulsului lacarotidă nu se poate face. Este în colaps cu midriază şi apnee. Care din următoarele constituie prioritate pentru asistentă:

a) lasă pacientul cu familia şi merge după medicul de gardă;

b) obţine obscuritate în cameră trăgând perdelele la geamuri;

c) începe resuscitarea cardio-respiratorie şi strigă după ajutor

.42.Fiind necesară o defibrilare, înainte de aplicarea unei manevre, ne asigurăm că:

a)pacientul nu poartă obiecte metalice;

b) nu există în apropierea sa nimic metalic;

c) în apropiere nu se află nici o persoană străină;

d) nimeni nu va atinge pacientul, patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei.

43.D-na M.G., 64 ani, este adusă în secţia medicală, palidă, cu sclere uşor gălbui, nu arerespiraţie, este letargică şi cu edeme ale gleznelor; are fii, = 5,4 g%. Care din următoareleafirmaţii este corectă privind probabilitatea ca pacienta să facă escare de decubit:

a) riscul este uşor, deoarece este fără respiraţie, dar nu paralizată sau cu incontinenţă;

b) ea nu va fi total imobilizată la pat, deci riscul este redus

;c) anoxia generalizată a ţesuturilor şi starea letargică constituie un risc crescut;

d) vârsta sa şi dezorientarea probabilă cu internarea sunt relative, riscul fiind aproximativ.

44.Care din următoarele grupuri de observaţie nursing, este cel mai posibil să ajute medicul înstabilirea diagnosticului:

a) valoarea temperaturii corporale, analiza urinii şi valoarea ritmului respirator;

b) culoarea scaunului, valoarea pulsului, starea limbii, valoarea TA;

c) gradul de paloare, valoarea TA şi a greutăţii corpului;

d) cantitatea de urină eliminată, mişcarea membrelor, obiceiurile alimentare

.45.Planul de îngrijire pentru pacientă prevede ca asistenta să o ajute în toate activităţile zilnice.Motivul pentru aceasta este:

a) să prevină complicaţiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic;

b) să urmărească şi să stabilească toleranţa la mişcare;

c) să prevină tulburările psihologice şi depresive;

d) să restabilească un mod normal de autoîngrijire

.46.D-na J.D., este internată la serviciul de T.I. şi declară asistentei convingerea că durerea pecare o simte în piept este de angină pectorală. Nu ştie însă care este diferenţa dintre aceasta şi ceadin infarctul de miocard. Asistenta răspunde, demonstrând pacientei caracterele de angină astfel:

a) durerea durează de obicei 3-5 minute;

b) durerea cedează la repaus şi la nitroglicerină;

c) durerea solicită administrarea de morfină pentru reducere;

d) durerea radiază în braţul stâng, în infarctul de miocard nu radiază deloc.

47.A doua zi după internare soţul d-nei J., cere externarea acesteia, deoarece în cursulurmătoarei seri este de serviciu şi nu are cu cine lăsa copiii. Care este obiectivul asistentei propus în planul de îngrijire, pentru a rezolva favorabil problema ivită

:a) rezolvarea anxietăţii asociată cu epuizarea fizică;

b) reducerea valorilor ritmului cardiac;c

) oferirea de informaţii corecte, exacte soţului pacientei pentru a înţelege situaţia realăa soţiei sale;

d) crearea mediului de siguranţă, atât de necesar pacientei în acest moment.

48 Intervenţiile iniţiale în criza de angină pectorală stabilă sunt următoarele:

a) repaus la pat obligatoriu;

b) dacă nu se remite simptomatologia după 2 pufuri de nitroglicerină spray, se repetă după 5minute administrarea;

c) dacă nu se obţine o ameliorare se practică un abord intravenos cu nitroglicerină în perfuzie;

d) administrarea de antiaritmice.

49.Dacă nu apare ameliorarea aşteptată se administrează:

a) heparină 1 flacon intravenos - bolus; b) oxigen pe sondă nazală;

c) medicamente sedative; d) medicamente hipotensoare.

50.După reducerea cu succes a crizei se continuă activitatea cu

:a) controlul pulsului şi TA, la 30 min. interval;

b) monitorizarea ischemiei pe EKG

;c) recoltarea de sânge pentru determinarea enzimelor cardiace

;d) antibioterapie

.51.Fetiţa J.F., la 5 ani împliniţi în urmă cu 2 luni, este internată în vederea unei intervenţiichirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular, înaintea intervenţiei, fetiţei trebuie să i se efectueze un cateterism cardiac. Ce va include asistenta pentru explicarea intervenţiei:

a) o planşe demonstrativă a sistemului circulator;

b) prezenţa obligatorie a părinţilor

;c) arătarea cateterului ce va fi introdus în vasul sangvin

;d) prezentarea unei radiografii efectuate în timpul intervenţiei.

52. In următoarele ore după efectuarea cateterismului cardiac, care din masurile de nursing demai jos este esenţială:

a) menţinerea ingestiei adecvate de lichide;

b) schimbarea frecventă a poziţiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase;

c) menţinerea pacientului în clinostatism;

d) controlul permanent al pulsului la braţul cateterizat.

53.Anterior intervenţiei, mama fetiţei şi-a exprimat teama rămânerii copilului handicapat dincauza afecţiunii. Pentru îndepărtarea stării de anxietate a mamei, răspunsul corect al asistentei afost:

a) după vindecarea completă, în general nu vor fi limitate activităţile fetiţei;

b) copilul va trebui să evite activităţile care cresc mult frecvenţa cardiacă;

c) copiii cu defecte cardiace sunt consideraţi întotdeauna handicapaţi;

d) chiar dacă vindecarea nu va fi totală, fetiţa nu va fi considerată o handicapată.

54.În perioada postoperatorie, care din următoarele activităţi vor fi recomandabile pentru fetiţă, pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experienţa trăită:

a) jocul cu cuburile pentru construcţii;

b) decupaje de hârtie desenată, colorată înainte;

c) jocul cu păpuşile de-a „pacientul şi doctorul".

55.Asistenta îngrijeşte un bolnav de 37 ani cu HTA. Se măsoară tensiunea arterială înclinostatism şi apoi în ortostatism. I se explică bolnavului că acest test este necesar pentrudeterminarea unei:

a) depresii a SNC; b) HTA maligne;

c) hTA ortostatice; d) insuficienţe circulatorii.

56.D-na A. Ana - 71 de ani, este internată în spital cu diagnosticul medical insuficienţă cardiacă congestivă. Are modificări respiratorii şi edeme periferice. Planul de îngrijire pentru reducerea edemelor, trebuie să includă strategii de nursing pentru:

a) stabilirea limitelor în activitate;

b) favorizarea unei atmosfere relaxante;

c) identificarea unor scopuri de îngrijire personală;

d) reducerea administrării de fluide pe cale intravenoasă

57.Pacienta se plânge că este mereu obosită. Care dintre următoarele ar trebui să fie o sugestie dată de asistenta medicală atâta timp cât D-na A.A. este încă la pat:

a) să continue exerciţiile active cu membrele inferioare;

b) să nu se gândească la oboseală;

c) să mănânce cantităţi mai mari de alimente;

d) să doarmă cât mai mult posibil.

58.D-na Ana primeşte 0,25 mg Digoxin/zi. Ea doreşte să cunoască care sunt semnele uneiintoxicaţii cu digitală dintre următoarele simptome:

a) halucinaţii auditive şi bradicardie; b) mucoase uscate şi diaree;

c) păr şi unghii fragile, friabile; d) bradicardie, modificări vizuale.

59.Pacienta va cunoaşte locul în care îşi va determina valoarea pulsului pentru un minut, prin compresiunea:

a) arterei radiale; b) venei cubitale; c) arterei temporale.

60.Dl. B. Nelu - 57 ani, este tratat în spital pentru HTA. TA arată 170/92 mmHg; acuză stare deoboseală şi ameţeală. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg în picături. Cel mai bun indiciucă a învăţat în prealabil despre acest medicament este că:

a) îşi controlează pulsul singur;

b) ştie ce este pulsul bradicardie

;c) face o pauză de administrare a medicamentului când observă o stare de oboseală

;d) opreşte administrarea medicamentului numai dacă apare o durere în piept.

61.Ca să faciliteze abilitatea D-lui B.N., de a aduce valorile TA la un nivel normal, asistenta medicală trebuie să-l înveţe pe pacient să evită în alimentaţie:

a) brânza sarata ; b) morcovul;

c) sosul picant, condimentat; d) zahărul.

62.Asistenta medicală îi recomandă pacientului la externarea din spital, să respecte:

a) controlul medical în ritmul stabilit de medic;

b) determinarea zilnică a greutăţii corporale;

c) doza şi ritmul de administrare a fiecărui medicament prescris