Importsna terapiei ocupaioanale n recuperarea copilului cu CES

Terapia ocupaional se constituie intr-o activitate care valorifica informatii din domeniile anatomiei, fiziologiei, pedagogiei, psihologiei, sociologiei, antropologiei si, in general, cunostintele provenite de la majoritatea stiintelor care studiaza comportamentul uman, realizand astfel o sinteza informationala intre cunostintele provenite din diverse stiinte particulare.Cercetarile moderne au demonstrat ca randamentul strategiilor de terapie ocupationala este cu atat mai mare cu cat se proiecteaza mai multe planuri de recuperare aplicabile in exteriorul unor institutii de diverse tipuri ; se prefera preponderent planuri de recuperare aplicabile chiar la domiciliul sau in comunitatea din care face parte subiectul.Selectionarea si adaptarea echipamentului reclama din partea terapeutului un efort substantial de imaginatie, in vederea proiectarii unor mijloace si dispozitive adaptate nevoilor copilului.Evaluarea programelor de terapie ocupationala este o actiune necesara ptr a masura eficienta interventiei procedurilor utilizate de terapeut. Frecvent, sunt folosite doua forme de evaluare: evaluarea intermediara si evaluarea finala. Se urmaresc in principal urmatoarele aspecte :- eficienta planului terapeutic ;- necesitatea modificarii/ameliorarii planului de interventie ;- identificarea momentului cand se poate intrerupe aplicarea planului de interventie ;- analiza rezultatelor procesului terapeutic in ansamblul sau.In terapia ocupationala moderna, ptr alegerea conditiilor de desfasurare a procesului de interventie specialistii trebuie sa tina seama de specificul diagnosticului subiectilor, caracteristicile spatiului in care se desfasoara activitatile terapeutice, tipul metodelor si mijloacelor folosite, componenta echipei de interventie, structura procedurilor de evaluare, natura obiectivelor stabilite si coerenta planului de interventie.In literatura romaneasca de specialitate, E. Verza considera ca terapiile ocupationale sunt variate, dar, ptr persoanele cu deficiente, cele mai semnificative se refera la ludoterapie, muzicoterapie, terapie prin dans si ergoterapie. Popescu A., arata ca terapia ocupationala propriu-zisa cuprinde: artterapia, ludoterapia, meloterapia, biblioterapia, terapia recreationala, cultura fizica medicala, ocupatiile usoare ca lutterapia (procedee de modelare a lutului), broderia etc., ce implica afectivitate, simt estetic, beneficiu economic. De asemenea, el defineste ergoterapia ca fiind terapia prin munca remunerata si asigurata, pe cat posibil, pe baza de autofinantare. In invatamant, mai ales in scolile profesionale, unde cointeresarea materiala a elevilor lipseste, ergoterapia este inteleasa in alt mod, accentul fiind pus pe o pregatire cat mai buna a cursantilor in vederea integrarii profesionale ulterioare, existand un alt mod de organizare a recompenselor acordate elevilor. Intregul ansamblu al domeniilor subsumate terapiei ocupationale, care includ la randul lor metode si procedee specifice, contribuie in final la realizarea unor obiective comune ce se refera la recuperarea, adaptarea si integrarea profesionala a persoanelor bolnave sau cu diferite tipuri de deficiente.Majoritatea specialistilor, atat din domeniul medical, cat si din cel educational, considera ca principalele forme de ocupatii ale fiintei umane sunt: munca, jocul si activitatile de viata cotidiana.Activitatile de munca includ toate formele de activitati productive, indiferent daca sunt recompensate sau nu. Prin specificul lor, contribuie la structurarea statutului si rolului persoanei in viata sociala, determinand instalarea unui echilibru psihic, cresterea increderii in sine si constientizarea valorizarii sociale ca urmare a utilitatii rezultatului muncii in comunitatea din care face parte. Efectele pozitive ale activitatilor de munca sunt vizibile si la persoanele cu diferite tipuri de dizabilitati, unde procesul de recuperare a deficientelor acestora trebuie sa includa si activitati de munca si de profesionalizare, iar mai tarziu, in cazul imposibilitatii integrarii lor profesionale, este necesar sa fie mentinute in cadrul unor activitati de ergoterapie.Utilizarea jocului ca activitate organizata de terapie ocupationala a fost subliniata de numeroase cercetari, avand efecte remarcabile in dezvoltarea senzoriala, motrice, cognitiva si sociala a copilului. Jocul, ca activitate, este constituit dintr-o gama diversa de actiuni si comportamente ludice specifice, care se desfasoara de la varsta copilariei pana la batranete, avand un rol esential in procesul de socializare a persoanei, in vederea integrarii ei optime in societate.Activitatile de viata cotidiana cuprind o gama larga de actiuni necesare in vederea adaptarii persoanei la mediul sau de viata. Acestea includ formarea de comportamente implicate in ingrijirea propriului corp, intretinerea spatiului de locuit, precum si folosirea serviciilor din comunitate, asigurandu-se astfel realizarea sarcinilor curente ale existentei, indispensabile supravietuirii individului.OBIECTIVE:-Stimularea responsabilitatilor in diverse situatii de viata;-Formarea deprinderilor de autoingrijire si igiena personala;-Cultivarea deprinderilor de munca;-Organizarea de jocuri si distractii;-Formarea imaginii de sine si stimularea ingrederii in propria persoana;-Cultivarea autocontrolului si expresivitatii personale;-Educarea capacitatilor cognitive;-Educarea capacitatii de reactie la diferite situatii de viata;-Antrenarea functiei neuromusculare;-Antrenarea integrarii senzoriale;-Sprijinirea relatiilor interpersonale;-Educarea capacitatii de actiune, in functie de constrangerile si resursele de mediu.Activitati terapie ocupationala:-Competitii inter-scolare si intra-scolare cu caracter artistic si sportiv;-Activitati de relationarea micro si macro- grupala;-Conduita cognitiv-ludica si organizarea cunoasterii prin jocuri de dezvoltare prin jocuri de: comparare, asociere, ordonare, clasificare, seriere etc.-Activitati ludice de terapie prin miscare si munca prin jocuri de manipulare, constructie, asamblare etc.-Activitati de: auto-servire, auto-alimentare, auto-igiena;-Deprinderea normelor de comportament civilizat;D.m. au , in general , o abilitate manuala scazuta in directia coordonarii constiente , economice , a finetei miscarilor si a controlului vizual asupra miscarilor.Prin orele de abilitate manuala se obtin :-competente de ordin psihomotric-competente de ordin cognitiv-competente privind socializareaPrograma Competente de ordin psihomotric-Cunoasterea schemei corporale si coordonarea propriilor miscari-Formarea abilitatilor motrice-Coordonarea motrica a palmelor , a mainilor , oculo-manuala-Utilizarea , in mod corect a diferitelor unelte , instrumente pentru a scrie , a trasa-Obtinerea indemanarii manuale in vederea pregatirii copilului pentru scris-Implicarea in activitati gospodaresti , ingrijirea plantelor , etc.a)Competente de ordin cognitiv-Formarea capacitatii de a tria , a ordona diferite materiale , unelte-Formarea notiunilor de spatiu , timp , formele geometrice-Verbalizarea dezvoltarea limbajuluiCompetente privind socializarea 1. cooperarea 2. respectarea altei pareri 3. capacitatea de a comunica , de a-si spune parerea 4. respectarea regulilorAbilitatea manuala reprezinta capacitatea unei persoane de a efectua lucruri care solicita precizie , dexteritate , dibacie, o adaptare eficienta. Deficientii mintal au ,in general , o abilitate manuala scazuta in directia coordonarii constiente , economice , a finetei miscarilor si a controlului vizual asupra miscarilor. Formarea abilitatilor manuale impune educarea schemei corporale , cunoasterea propriului corp, integrarea miscarilor proprii in relatia cu mediu, perceptiei tactile si kinestezica , precum si formarea unor priceperi si deprinderi care sa contribuie la formarea acestor abilitati . Exemplu:1.pentru a observa caracteristici ale unor materiale ( forme, culori, dimensiuni)-excursii in parc, paduri-gruparea obiectelor dupa caracteristici ( forma, culoare , dimensiuni)2.utilizarea unor operatii simple-exercitii-joc de modelare a plastelinei = operatii de modelare-confectionarea de avioane din hartie = operatii de indoire-activitati specifice intr-o gospodarie ( joc de rol)-exercitii de realizare a unor jucarii , operatii de asamblare-lucru in grup , teatru de papusi-flori-pentru presare, uscare, lipire-colaje , jucarii simple-insirarea margelelor pentru fetite-operatii de insirare-trecerea firului pe bucati de carton ( rame pentru tablouri) snuruirea-taierea unor cartoane figuri geometrice operatii de taiere-impletirea in 2,3 fire cordon , snur-cusaturi pe diferite materiale semne de carte , felicitare, batiste-La orele de abilitate manuala se formeaza competentele motrice si conduitele perceptiv-motrice.A . Formarea miscarilor fundamentale1. Prehensiunea-ex. practice de prindere-ex.de sortare , grupare ( in cutii , vase diferite)-ex . de ordonare ( dupa marime)Materiale: papusi , jucarii, cuburi, betisoare, margele, seminte, materiale textile ( obiectele vor fi de marimi dif. de la foarte mari la f. Mici).2. Manipulare-ex. practice de manipulare-ex. practice asociate cu operatii de identificare , ordonareMateriale: obiecte scolare, esantioane de textile.3. Coordonare oculomanuala- ex. de ordonare in sir sau prin suprapunereMateriale: cuburi de la jocuri de constructieB. Formarea conduitelor perceptiv-motrice1. Forma si culoare-denumire adecvata a culorii si formei-discriminarea unei culori-asemanari , deosebiri-sortari dupa diferite criteriiMateriale : cuburi de diferite culori, seturi de textile , plastice , hartie de forme si culori diferite, betisoare.2. Conduita si structura perceptiv motrica de orientare , organizare si structurare spatiala1. activitati de manipulare si grupare de obiecte cu localizare spatiala2. exercitii pentru aprecierea directiilor si pozitiilor spatiale:notiuni spatiale stanga-dreapta, inainte-inapoinotiuni de pozitie- culcat, orizontal, vertical, unul dupa altul, fata in fatanotiuni de miscare a urca, a cobori, a intindenotiuni de marime-mare-mic, lung-scurt, gros-subtirenotiuni de cantitate- mult-putin , greu-usor, plin-gol.3. exersarea unor deprinderi de lucru specifice:montare-demontare , insurubare, desurubarePrincipalele directii in care se desfasoara pregatirea practica pentru munca manuala , a elevilor d.m. sunt : lenjeria croiala , tesutul de covoare , tamplaria , lacatuseria , prelucrarea hartiei, zugravi, etc.Oricare din aceste directii ca , de altfel si alte domenii ale activitatii practice manuale , presupune efectuarea unor operatii elementare de :-masurare-aplicarea sabloane ( croitul)-taiere si asamblare Dificultati intampinate de d.m.-incapacitatea de a executa cu suficienta precizie , chiar si operatiile simple ( masurare + taiere)Cauza : operatiile de masurare , de aplicare a unui model schematic ( croitul )operatia de asamblare a partilor decupate devin accesibile numai ca rezultat al dezvoltarii mintale care face posibila operarea cu relatiile spatiale :-lungimi-suprafata-volum1. Stim ca la d.m. usor - nivelul maxim al dezvoltarii mintale = operatii logice concreteB. Inhelder a demonstrat ca datorita vasgozitatii genetice , adica datorita alunecarii spre reactii proprii unor stadii anterioare ale dezvoltarii , d.m. usor prezinta o accentuata instabilitate a achizitiilor ( inclusiv a deprinderilor de masurare , taiere sau a altor deprinderi psihomotorii) care , la un moment dat puteau sa para consolidate. O alta explicatie a unor dificultati importante in efectuarea acestor operatii ar fi si : tulburarea ritmului lor de activitate , ritm incetinit fata de normal .2. Acesta este un aspect al heterocroniei dezvoltarii def.mintal . Zozzo : heterocronia rezulta din decalajul dintre dezvoltarea somatica dezvoltarea aparent normala sau foarte aproape de normal si dezvoltarea psihica intarziata , dizarmonica.3. Intalnim insuficiente accentuate la nivelul psihomotricitatii , indeosebi instabilitatea motorie si dificultatile de coordonare a miscarilor manuale. Acestea influenteaza randamentul d.m. in activitatile manuale , mai ales prin aceea ce R.Zazzo numeste diminuarea autoreglarii intre ritmul si viteza de lucru si calitatea executiei.Concluzia cercetarii: In activitatea practica a d.m. , o sarcina centrala o constituie formarea deprinderii de a executa diferite sarcini simple de munca ( ex. taiere, masurare) la un nivel calitativ acceptabil si intr-un ritm care sa nu ramana prea mult in urma , comparativ cu ritmul mediu de executie a acelorasi operatii simple de catre elevii normali. Cu alte cuvinte:Preocuparea de baza : echilibrul treptat a raportului dintre cei doi parametrii esentiali si eficienti: calitatea produsului si ritmul executiei.Aceasta presupune:-consolidarea temeinica a acestor achizitii realizate , la nivelul calitativ atins , in conditiile pastrarii unui ritm optim pentru fiecare copil-imbunatatirea treptata a calitatii executiei , pe fondul pastrarii aceluiasi ritm o anumita perioada , apoi sa se incerce cresterea treptata a ritmuluiconditii obligatorie :-temenica exersare a acestor operatii inca din primele clase , din etapa abilitatilor manuale ( chiar de la gradinita).Concluzii la d.m Automatizarea activitatii , mai ales a celor practice , manuale de autoservire , de invatare , este foarte importanta. Cheia abordarii compensatorii prin automatizare sa-i formam deprinderi .= a-i forma deprinderi inseamna a-l socializa .Cauzele dificile:-relatii spatiale rudimentare si inexacte-operatii motrice mai lente si dezorganizate-instabilitatea si regresul frecvent al achizitiilor motorii-manifestari concrete ale heterocroniei dezvoltarii d.m.-vascozitatea genetica-fragilitatea personalitatii La d.m. activitatea practica nu este coordonata de limbaj. Pe copilul normal verbalizarea il ajuta sa faca si mai bine .La d.m. randamentul scade.Cu alte cuvinte , raportul dintre activitatea practica si cea de limbaj.La omul obisnuit al doilea sistem de semnalizare al limbajului joaca un rol coordonator . La d.m. se pierde rolul coordonator al limajului. La d.m. rebuie sa faci apel la stereotipii dar fara exagerari.Este important gasirea modalitatilor de-a asigura un echilibru intre cei doi parametrii de eficienta a acestei activitati: -ritmul de lucru si calitatea executieiEste necesara realizarea unui echilibru , prin solicitari succesive de ameliorare treptata cand a vitezei de lucru , cand a calitatii executiei.Se impune , deci , strategia unor pasi minutiosi esalonati si corelati intre ei.O.S.P. la d.m. nu se face numai in raport cu capacitatile pastrate , ci trebuie sa cunoastem si contradictiile , interdictiile.La d.m. viteza de reactie este scazuta = interzisa este meseria de sofer sau zidarie in cazul epilepsiei.Meserii d.m. zugravi , croitori, vopsitori, tesatori covoare , agricultori, tamplari, tapiteri