Teoriile trsturilorUtilizarea exagerata a testelor si calcului matematic a dus la rezultate contradictorii fapt ce a atras critice severe, ns acesta nu este singura baz a criticilor:

1. Confuzia permanenta ntre notiunile ceexprima trasaturi de personalitate, cu adjective ce caracterizeaza personalitatea (ex. Orientare extravertita si vesel sociabil);2. Insuficienta distincie ntre trsturi i noiunile utilizate n caracterizarea personalitii au condus la confundarea personalitii cu latura sa valoric caracterul. 3. Teoriile trsturilor nu prezinta interactiunea diferitelor aspecte psihologice ale persoanei, nu exprima influenta mediului in formarea personalitatii .4. Listele de trsturi ntocmite de diferii cercettori nu concord ntre ele.5. Exist factori care apar mai n toate cercetrile, n schimb alii difer foarte mult; acest fapt se datoreaz i diferitelor instrumente folosite in realizarea lor.6. Cea mai mare controversa priveste eficiena caracterizarii prin trasaturi. Trasaturile obtinute prin analiza factoriala sunt privite ca insusiri elementare, comune pe care le gasim la toti oamenii, dar nu in acelasi grad. Daca descriem 16 factori, fiecare manifestandu-se macar in 5 grade de intensitate, atunci totalul este de peste o suta de milioane de combinatii. Acest fapt explica de ce nu putem intalni doi oameni exact la fel. Dar cum putem cunoaste pe cineva si prevedea comportamentul sau in asemenea conditii? se intreaba A. Cosmovici.

Tipurilor tipologicePrincipala critic este c ele ofera o imagine sumara, limitata asupra persoanei.Cu privire la problema tipologiilor, A. Cosmovici prezint unele puncte de vedere critice: psihicul este influenat de constituia biologic, dar i psihicul i constituia sunt influenate de mediu. Nu putem gsi frecvent deosebiri nete ntre indivizi, existnd puine tipuri extreme (Cosmovici A., 1974, pp. 99-100, apud Havrneanu C., 2000, p. 21) majoritatea tipologiilor sunt insuficiente deoarece n structurile psihice imaginate putem ncadra un numr mic de persoane, restul avnd nsuiri intermediare (Cosmovici A., Caluschi M. 1985, pp. 28-31, apud Havrneanu C., 2000, p. 22) deficiena principal a tipologiilor elaborate este aceea de a fi disociat teoriile de trsturi. Tipologiile ori vizeaz structuri de trsturi, ori categorii de motive. Aspectul i constana diferitelor trsturi sunt subordonate motivaiei persoanei (Cosmovici A., Caluschi M. 1985, pp. 28-31, apud Havrneanu C., 2000, p. 22). C. Havrneanu este de prere c tipologiile ofer o imagine lacunar, parial a personalitii, cu o dominant explicativ constituional, neglijnd aspectele motivaionale i influenele socio-culturale n explicarea persoanei.Ca o completare a celor spuse putem include n limitri si faptul ca: Tipurile reprezint aspecte pariale ale personalitii, care bazndu-se pe date morfologice, ignor n general aspectele socio-culturale. Nu s-au realizat criterii de tipologizare a indivizilor n diferite structuri; Varietate de tipuri n raport cu diferite criterii impune necesitatea unei sinteze.

Teoriile comportamentelorDin perspectiva lui A. Cosmovici(1992) principalele dezavantaje majore ale teoriilor comportamentului sunt subestimarea factorilor interni, subiectivi i neglijarea aspectelor motivaionale. Progresul presupune sistematizarea situaiilor, realizarea unei taxonomii ale situaiilor.Rezolvarea problemei ntmpin dificulti, deoarece sensul situaiei depinde de subiect. De asemenea, mai apare problema corespondenelor dintre situaia real i situaia de laborator, neexistnd o identitate ntre cele dou tipuri de manifestri.