Tema 5 -Teoriile Umorului Decu Ioana Cosmina, Grupa 1, Publicitate

8/13/2019 Tema 5 -Teoriile Umorului Decu Ioana Cosmina, Grupa 1, Publicitate

http://slidepdf.com/reader/full/tema-5-teoriile-umorului-decu-ioana-cosmina-grupa-1-publicitate 1/19

COALA NA IONALĂ DE STUDII POLITICE I ADMINISTRATIVEȘ Ț Ș

FACULTATEA DE COMUNICARE I RELA II PUBLICEȘ Ț

COMUNICARE INTERPERSONALĂ

Teoriile Umorului

Profesor coordonator:

Loredana Ivan

Dec Ioana Cos!"na

P#$"c"tate% An$ III% &r'a (

)*(+ "an (+ sed (,-

Ne$ ++-

. sed (.-

++- (+ sed"nte

+/- "n scoa$a

. sed"nte (.-

+)- ++-



Bcre0t"

* +-(1*



În ştiinţele comunicării, umorul este considerat „orice mesaj transmis prin acţiune, vorbire, scris sauimagine - cu intenţia de a produce zâmbetul sau râsul".

În sens psihologic, „umorul se ncadrează n categoria sentimentelor şi emotiiilor şi n rândultrăsăturilor de caracter evidente la unele persoane care au nclinare spre glume şi ironii care se ascundsub o in!aptare serioasă".

În estetică se !ace distincţie ntre umor şi comic, care este „totdeauna o impostură demascată şi !ăcută,odată cu aceasta, neprimejdioasă. moristicul este şi el o demascare, dar una care ajunge să descoperevaloarea naltă sub aparenţele umile sau stângace care o ascund.

În psihosociologie, umorul este, n esenţă, o emoţie primară, pozitivă, determinată de un stimul social#persoană, relaţie interpersonală, situa!ie socială$, care se caracterizează prin mani!estări !iziologice,trăiri subiective #cognitive şi simţăminte$ şi reacţii comportamentale, %entru creatorii de publicitate,umorul reprezintă „o bază motivaţională pentru persuasiune".

În advertising, umorul este o bază motivaţională pentru persuasiune.

&esajele umoristice atrag mai mult atenţia ascultătorilor decât mesajele serioase, umorul inter!erândcu nţelegerea şi reamintirea mesajelor.

'eoria amuzamentului( schimbarea mai puternică a atitudinelor s-ar produce implicareacontraargumentării sau schimbarea mai redusă s-ar datora inter!erenţei umorului cu atenţia acordatămesajelor.

Teoria defulare/eliberare:

)ceastă teorie susţine că umorul eliberează tensiuni, energie !izică sau că umorul ne eliberează de subinhibiţii, convenţii sau prejudecăţi. *le susţin eliberarea limbajului, prin !olosirea de jocuri de cuvinte,meta!ore, ast!el ncălcând tiparele normale ale limbajului, scoţându-l din !uncţiile sale şi reintegrându-ln altele.

În această teorie, râsul ne este prezentat precum o descărcare de energie nervoasă iar eliberareatensiunilor n e+ces de realizează prin râs. e asemenea, utilizarea cuvintelor cu dublu sens sau apelulla jocul de cuvinte este primordial n cazul acestei teorii.

)ceste teorii ale eliberării şi au originile n analiza lui reud despre umor, şi au mai degrabă un !ocus

pshihologic. )cesta ntocmeşte o listă de douăzeci de mecanisme ce stau la baza umorului. *leoperează atât la nivel verbal #umorul reiese din cuvinte$ cât şi la nivel re!erenţial #umorul reiese dinsituaţii şi acţiuni$, şi pot !i reduse la mecanisme(

I. Condensarea( un semni!icant conţine mai multe nţelesuri şi ne conduce la acelenţelesuri #de e+emplu meta!ore, jocuri de cuvinte, relaţii paradigmatice$

a. /uvinte compuse

b. /u modi!icare

II. Ut"$"2area ace$"a0" !ater"a$(



A%"a e&pli!' de !e are u( fa)a($$$

Sau de !e %por"ul lui prefera" e Fri%b*



Filip+ (e bu!ur'm !' ,i pla!e Fubor-.



Feli!i"'ri !' fa!i !e rei.

În acest spot, regăsim personalizarea produsului pentru „gustul4 consumatorului. 5epeti ia literei „4ț

asociată cu umorul te+tului, ac iunea i scenariul din spot creează di!eren iere la nivelul rela iei mărciiț ș ț ț i unicitate la nivelul con inutului consumat. ilip, cel obsedat de litera „4, nu e un om per!ect, dar elș ț

consumă 'uborg n !elul lui personal.

'itlul acestei campanii este „eliciări că !aci ce vrei4 i este construită pe independenţa individului,ș care este liber să se e+prime şi să-şi arate pasiunile. În cazul de !aţă, pasiunea pentru litera „4 #tânărulare un !azan ca animal de companie, tunde plantele n !ormă de „!4, iar n cele din urmă modi!icăeticheta berii 'uborg n „uborg4.

2loganul 6'u şi 'uborg4 din ncheiere l induce pe 6ilip şi uborg4 şi, laolaltă cu el, ideea că oricare

7 dintre noi şi poate avea 7uborg-ul lui. e asemenea, dacă am ncerca să spunem eine3en#8eine3en$, produsul nu ar mai avea sens, n schimb uborg rela ionează cu 'uborg cât se poate deț natural n urma acestei reclame bazată pe repetiţie.

+3 / 'or<"" de $e&!e 0" frcte: 5tt':6677738ot#e3co!67atc59vRM=,$oDS>ts

0Ci!i Ci(!i(e%!u %"' ( apar"ame("ul 1$



2( fie!are dimi(ea,' m'(3(!' o le-um'+ u( fru!"+ %au bea u( pa4ar de %u! de fru!"e$

A)i a da" !i(!i -oluri$

E !ampio( la !i(!i %por"uri 5i are !i(!i admira"oare %e!re"e$



Ci!i are o %'('"a"e de (o"a !i(!i plu% !i(!i da"ori"' !elor !i(!i por,ii )il(i!e$

O por,ie (%eam(' o le-um'+ u( fru!" %au u( pa4ar de %u! de fru!"e$

6il(i!+ la ora !i(!i+ familia lor m'(3(!' a !i(!ea por,ie$



Ai -ri7' de familia "a$ 8r'(e5"e9o )il(i! !u !ele !i(!i por,ii de %'('"a"e#



/ampania „9 porţii de legume, !ructe sau suc de !ructe4 are misiunea de a-i !ace pe oameni săconştientizeze că !ructele şi legumele sunt bune n orice ocazie şi n orice !ormă. %ot mbogăţi oricemeniu şi, n acelaşi timp, sunt gustoase, uşor de procurat şi uşor digerabile.

)şadar, observăm cum această campanie de educare, prin repetarea aproape obsesivă a ci!rei „94 aintrat uşor, uşor n mintea noastră, a consumatorilor, !ăcându-ne să conştientizăm importanţa celor 9

porţii de sănătate şi convingându-ne să consumăm, n !iecare zi, cele 9 porţii de legume, !ructe sau

sucuri :;;< naturale pentru a asigura organismului nostru o contitate mare de vitamine şi o dozăzdravănă de energie.

13 Cova$act de <ar?: 5tt':6677738ot#e3co!67atc59v,*'Vs-V@A@

Coana Chiva: “Prea acru” “Prea dulce”

“Prea tare” “Prea moale”

“Prea slab”



“PREA BUN”

“Covalact de Tara. Prea bun. Prea ca la ţar.”

/ampania de comunicare pentru brandul /ovalact de ţară, propune o adresare directă, emoţională, penţelesul tuturor, precum şi un personaj puternic şi autentic românesc, ce e+primă valorile mărcii(/oana /hiva.

În această campanie a brandului 6/ovalact, cuvântul 6prea4 este !olosit n rela ionarea cu produsulț până să ajungă la 6prea bun4. 1imic nu e supărător n repeti ia acestui cuvânt, iarț continuareacampaniei este ntr-un ton haios-emo ional cu ajutorul personajului /oana /hiva.ț

În opinia mea, acesta este un e+emplu pozitiv de !olosire a unui cuvânt ntrucât brandul /ovalact anţeles că românii şi doresc să se rentoarcă la gustul adevărat şi sănătos de ţară. )ceastă serie de

reclame, ne !ace să recunoaştem brandul /ovalact precum unul autentic românesc.



@3 %orcuşorul )ntre!rig( http(==>>>.?outube.com=>atch@vAp>B)Cz/bdng

“Ce voce! e su"erb”. #unt "ur $i sim"lu "ietri%&CAT”

Porcul: “%&CAT”

“... 'i modul (n care a... intensi%&CAT.. ultima arie” Porcul: %&CAT

“ Acum $tiu si)ur c am criticat*o ne+usti%&CAT

Porcul: “%&CAT, %&CAT,”



ANTRE%R&-

Acum cu $i mai mult icat "entru un )ust enervant de bun

În acest spot, porcuşorul albastru este la !el de isteric precum şi n reclamele anterioare )ntre!rig. Înmomentul n care personajele spun „pietri!icat4, „intensi!icat4 ori „nejusti!icat4, porcul isteric dela )ntre!rig n elege, de !apt, !icat, !icat, !icat, cuvânt pe care l repetă pe un ton nervos.ț

/3 0nternet iDin3(



,3 Daptele Daorna(

%rinţul ales pentru analiză este un prinţ viu colorat n care putem vedea !oarte multe elemente dinnatură, unde produsul este integrat n decor.

/ele trei cutii de lapte impun măreţie, prin dimensiuni, atingând chiar cerul. Fbservăm că suntemin!ormaţi n mai multe rânduri despre calităţile produsului #Daorna. - 2ănătate din lapte$. 2eaccentueza prin cuvintele din josul paginii( "/e e natural e bun4, asta după ce imaginile pe care le

privim ne argumentează că Daorna este un produs natural.

&eta!ora che! sănătos de joacaGG, alăturată !etiţei, ne duce cu gândul la proprietetile laptelui Daorna,care ţi o!eră energia de care ai nevoie.



.3 /i! )ctiizz(

2loganul "/urăţă 5apid şi *!ervescentGG, ne transmite punctele !orte al produsului. )lături de sloganapare şi imaginea produsului pentru a demonstra calităţile acestuia, observăm mai multe tipuri de pete

pe care /i! le poate curăţa aşa cum sloganul spune, e!ervescent şi repede4.e asemenea !iind unnou sortiment de produs, suntem anunţaţi de apariţia acestuia, n stânga paginii jos, prin !ormula, 1oul/i! )ctivizzGG.

În acest caz, ntâlnim un joc de cuvinte !ormat din, activGG şi, !izzGG, rezultând noul produs( activ, !reshşi spumos. %ersuasiunea se realizează şi cu ajutorul strategiei disonanţei cognitive, ast!el că acţiunea serealizează mai ntâi la nivel comportamental #F$, !iind un nou sortiment al produsului /i!, urmând săi se demonstreze e!icienţa şi ast!el se atinge nivelul atitudinal #D0C*$, iar după argumentarea practică,se obţine !idelizarea !aţă de produs.



3 rutti resh

În cazul acestui print, curiozitatea ne mpinge să parcurgem tot te+tul. Fbservăm că este !olosităaluzia, pentru a aduce zâmbetul pe buze privitorului. e!ineşte tinereţea prin comparaţie cu viteza unuiautoturism, dar nu n 3ilometri ci n zâmbete. rutti nu ne promite că vom scăpa de radar, dar ne spunecă vom avea cu siguranţă :H; dezambete pe minut.

)şadar, umorul printului reiese din mesajul tipărit. upă părerea mea publicul tânăr este inclus nde!iniţie, iar publicul adult sau de vârsta a treia este motivat să !ie din nou tânăr, cu !ără prea multe!ort, doar cu :H; de zâmbete pe minut.



Iibliogra!ie(

:. Fpinia publică. 2trategii de persuasiune şi manipulare, 2eptimiu /helcea, *ditura *conomică,H;;J

H. %sihologia %ublicităţii K espre 5eclame vizuale, 2eptimiu /helcea, *ditura %olirom, H;:H

Tema 5 -Teoriile Umorului Decu Ioana Cosmina, Grupa 1, Publicitate

Documents

Transcript of Tema 5 -Teoriile Umorului Decu Ioana Cosmina, Grupa 1, Publicitate