Teoriile Integrarii Europene.
3
Teoriile integrării europene Principalele teorii ale integrării Aceste teorii sunt: funcţionalismul şi neofuncţionalismul, realismul şi neorealismul, neomedievalismul şi federalismul european. Toate acestea sunt explicate în subcapitolele de mai jos. 1.Funcţionalismul şi neo-funcţionalismul Este prima teorie folosită în procesul construcţiei europene, mai precis a stat la baza primelor forme de organizare comunitară: Tratatul de înfiinţare a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului. La baza teoriei funcţionaliste a stat modelul teoretic a lui David Mitrany . Sistemul lui teoretic spune că ordinea mondială nu trebuie gândită numai în termeni de putere ci în termeni de nevoi pentru a căror satisfacere trebuie să se găsească metode de cooperare. Această cooperare se poate realiza doar prin intermediul elitelor politice europene construite in ceea ce se numeşte o reţea. Obiectivul acestei cooperări în reţea trebuie să fie crearea de independenţe (mai întâi în domeniul economic şi apoi în cel politic). Teoria funcţionalistă la nivel instituţional presupunea împărţirea deciziei între organe funcţionale, supranaţionale şi independente care să acţioneze sectorial şi care să poată capta până la urmă competenţele statelor naţiunii. Adepţii funcţionalismului cât şi cei ai neo- funcţionalismului au ca obiectiv politic ideea de federaţie Europeană. Confederaţia are un grad mai redus de naţionalism decât federaţia. Agenţii statului naţiunii ar vrea ca UE să funcţioneze ca o confederaţie. 2.Realismul şi neo-realismul Teoriile pornesc de la faptul că dinamica construicţiei europene ar trebuie să ţină cont în primul rând de primatul statului naţiune. Teoreticienii realişti au o viziune pesimistă asupra istoriei. Potrivit acestora, statul este actorul principal care interacţionează pe scena relaţiilor internaţionale preponderent prin intermendiul principiului cooperării şi nu prin principiul majorităţii.Realiştii apreciază suveranitatea statului ca fiind indivizibilă. Conform realiştilor şi neorealiştilor forma UE ar trebui să
-
Upload
angelika-calin -
Category
Documents
-
view
6 -
download
2
description
;LKJHGF
Transcript of Teoriile Integrarii Europene.
Teoriile integrrii europene
Teoriile integrrii europene
Principalele teorii ale integrriiAceste teorii sunt: funcionalismul i neofuncionalismul, realismul i neorealismul, neomedievalismul i federalismul european. Toate acestea sunt explicate n subcapitolele de mai jos.
1.Funcionalismul i neo-funcionalismulEste prima teorie folosit n procesul construciei europene, mai precis a stat la baza primelor forme de organizare comunitar: Tratatul de nfiinare a Comunitii Europene a Crbunelui i Oelului. La baza teoriei funcionaliste a stat modelul teoretic a luiDavid Mitrany. Sistemul lui teoretic spune c ordinea mondial nu trebuie gndit numai n termeni de putere ci n termeni de nevoi pentru a cror satisfacere trebuie s se gseasc metode de cooperare. Aceast cooperare se poate realiza doar prin intermediul elitelor politice europene construite in ceea ce se numete o reea. Obiectivul acestei cooperri n reea trebuie s fie crearea de independene (mai nti n domeniul economic i apoi n cel politic). Teoria funcionalist la nivel instituional presupunea mprirea deciziei ntre organe funcionale, supranaionale i independente care s acioneze sectorial i care s poat capta pn la urm competenele statelor naiunii. Adepii funcionalismului ct i cei ai neo-funcionalismului au ca obiectiv politic ideea de federaie European. Confederaia are un grad mai redus de naionalism dect federaia. Agenii statului naiunii ar vrea ca UE s funcioneze ca o confederaie.
2.Realismul i neo-realismulTeoriile pornesc de la faptul c dinamica construiciei europene ar trebuie s in cont n primul rnd de primatul statului naiune. Teoreticienii realiti au o viziune pesimist asupra istoriei. Potrivit acestora, statul este actorul principal care interacioneaz pe scena relaiilor internaionale preponderent prin intermendiul principiului cooperrii i nu prin principiul majoritii.Realitii apreciaz suveranitatea statului ca fiind indivizibil. Conform realitilor i neorealitilor forma UE ar trebui s fie confederaia. Exist ali autori neorealiti conform crora principiul interguvernamental poate funciona doar parial ns zonele pe care statul le pstreaz sub control: politica interna sau de aprare nu trebuie s fie afectate de principiul supranaional.
3.NeomedievalismulConform neomedievalitiolor UE este construit dintr-o reea de actori:statele membre,birocraiile,grupurile de interese parlamentele naionale,partidele politice,instituiile comunitare / supranaionale. Teoreticienii neomedievaliti ncearc s explice funcionare UE pornind de la Competiia i intercondiionalitatea acestor actori care privilegiaz diferite tipuri de identiti:locale,regionale,naionale,transfronataliere (exemplu:http://ro.wikipedia.org/wiki/BucovinaBucovina),comunitare. Conform acestei teorii integrarea nu asigur o progresie linear ci se pune n valoare i se ncurajeaz manifestarea altor actori dect cei naionali sau supranaionali.
Federalismul EuropeanPentru detalii, vezi:Federalismul european.
La nivel de manifest politic se dorete a fi cea mai important paradigm de funcionare a UE. Acesta nu se opune neaprat interguvernamentalismului este o reacie politic, dar i teoretic ce se opune ideii de stat naiune ca urmare a conflictelor din secolul XX Teoria federalist afirm faptul c statul naiune este compromis ca urmare a acestor rzboaie i nu reutete s fac fa noilor noului context al relaiilor internaionale al crui cuvnt cheie esteglobalizarea. Federalitii promoveaz o constituie european. Ei spun c este nevoie de o arhitectur instituional care s aib n mijloc Parlamentul European. Toate celelalte instituii ale UE ar trebui s se bazeze ca legitimitate pe Parlamentul European. Este necesar prezena principiului subsidiaritii, adic statul supranaional nu dispune dect de acele competene care fac necesar funcionarea lui, nivelul local, dar i cel naional dispun mai ales de competenele necesare funionrii sistemului instituional. Sistemul supranaional este cel care dispune de cele mai multe i cele mai mari competene, ns n practic exercitarea competenelor ncepe de la niveluri inferioare. Practica politic este considerat ca fiind foarte important. Statul federal european ar trebui s aib att o economie ct i o armat comune, bazate pe principii comune.
