&&-4 /a/" 8rilirnr"

Teorii ole conspiro-_fieicine s ptovocot msrilecqtostrbfe,,[oto ]o le"

coJc,,o,g,'schffihtfolo PGm6ntslo

tutrclnore,

' , ' ' Versiune in limba romdni: I ,

, Prof. FronrN. $tnryiursCu,;iDocumentare suplimentard, bibliografie selectivi

.. I "r.., , .i " ' :'gi andliziacorrtparativi a surselijr: :

Lucre BornN

!.,1 '

Coleclia: SECOLUI XX - 20 DE MISTERE ESENTIALE

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiVAN ERIKSSON, JAKOB

Teorii ale conspirafiei. Cine a provocat marile catastrofe onaturale"

care au schimbat Fafa Pirrtntului: docu-drame ti mituri istorice tnsofite

de consemniri din presi - Bucuregti : Integral, 2019

Conline bibliografie

ISBN 978.606:992-27 4:3

I. I. $teftnescu, Florin (trad.)

II. Boian, Lucia (doc.)

g4

@ INTEGRAL,2OI9

Editor: Costel POSTOLACHE

Tehnoredactor: Stelian BIGAN

Tipirit la EuroBusiness

Orice reproducere, totali sau pa4iali, a acestei lucriri,fbri acordul scris al editorului, este strict interzisi

gi se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606- gg2-27 4-3

De lo tsqnomi $i

aU

THTEGRAL

E lq

Sumar

Cumplltol tsrrnoml dln 2gO4 -on test mllltqr'crr o ormG ecologicG? I 7

Cotrenorol din l{ogorno-Korobogh$ rczboiol geologic - lldfiRP

pc rosege? | 29

RGrbolsl climotic El ilino, k llino / *lUroganol Kotdno / 55

f,rmq boctctiologicG: SlDf,, Ebolo fi SFRSlluentote in loborotol? | 6,

! Bibliogrofle selecttuG / tzg

,', , ' t:'

t: , l':l

'ai.t,l1 l.,:l

i l.t

I !,,i. iii ,'r

,ir :iti; 1.'

Crtmplitqt tsanomidin ZOOI4' - an teslmllltar'cg. o GrmG

etoWic6?! i:r. ,lrr_

" Cd cele 229866 dedeces0 eerte pe;carele.a p,rovocati con'

form unei estimiri desnrl de conservatoare, tsunami-ul care a

lovit Oceantil 1ndi4r;;per26 decembrie 2004,'dii, perspectiva

nuhdr,ului ruia ,devictime:pe carele-a,produ$ se afl{ pe &oeul

gaptein,,topul .celof rnai nuri deaastrenaturale din toate tiin:puritre,gi pe,hacul d$i in tspu{ sptror.rnai sAngeroase cutrenrrrre.

insdr'daeA nu dste.i',orba despre un dezastrtr;B,atuial'i:ci de,un

genocid:care a fost ini{iat intenfionat, cu ajutorul unei aga-nu-

mite,b,ornheitsruFmi; o',-arrn[ .narcle*r6, :care a fost detonati

intno poailie strategti dih adiner*oaeanukni? Conryiraf ioniqtii

afi rmiretl &haolo$a eapabil6 o*,prbvoneeo tragedie de aseme-

nea, p-roF'o1ii reste .cel p$ii,fr babili'; dinif'noment ce o" seami

de, eercetdi*fui, acest*Jornebiu au "fu,etr condlrse tnci dfur tinpul

7

celui de-Al Doilea Rizboi Mondial, experimente cu bombe-tsu-

nami realizdndu-se in 1944 qi 1945 in Noua Zeelar:rdil De aseme-

nea, inci din 1997, cu gapte ani inaintea devastatorului tsunami,

Secretarul Apiririi de atunci, din Statele Unite, William S'

Cohen, afirma ci:: ,,Existi grupiri care au capacitatea de a se

angaja in eco-terorism, prin tehnologii militare capabile si

schimbe clima, si: provoace cutremure sau erupfii vulcanice':

Cu toate acestea, in afaraipotezei cl totul a fost un singeros

test la scari mare, cu greu se pot descifra motivele celor care ar

fi lovit atdt de crunt Sud-Estul Asiei prin tsunami-ul din Ocea-

nul lndian.

Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a fost un seism

submarin cu o magnitudine de 9,1 grade pe scara Richter sur-

venit in estul Oceanului Indian pe26 decembrie 2004 (la 00:58

UTC, sau 07:58 ora locali). Cutremurul, care aavut epicentrul

in mare, aproape de coasta nordici a insulei indoneziene Suma-

tra, a provocat o serie de valuri tsunami care au afectat regiunile

costiere ale unui numir de opt ldri asiatice gi care au cauzat

moartea a peste 220.000 de persoane. Acesta a fost al cincilea

cel mai puternic cutremur din istoria moderni (de cdnd sunt

inregistrate cu ajutorul seismografelor). Mai multe valuri tsu-

nami au lovit regiunile costiere din Oceanul Indian, devastdnd

regiuni intregi, printre care insula Phuket din Tailanda, Aceh

(Indonezia), coasta de est a Sri Lankii, zonele costiere din sta-

tul Tamil Nadu (India) gi chiar gi locuri mai indepirtate pre-

cum Somalia, care se aflau Ia 4.100 km est de epicentru.

Cifra morlilor a fost una foarte mare gi pentru ci trecuseri

peste 100 de ani de cind un tsunami din Oceanul Indian a lovit

e

coastele invecinate, fapt pentru care lirile afectate nu erau pre-

gitite pentru un astfel de seism gi nici populalia civild nu a Etiut

si recunoasci semnalele care avertizau cutremurul. Ultimultsunami apirut in aceasti zoni s-a datorat erupliei catastrofale a

vulcanului Krakatoa in 1883. De obicei, seisme maritime apar

pe coastele ,,Inelului Focului" din Oceanul Pacific, regiune incare guvernele gi populafia sunt mai bine pregitite gi unde existi

sisteme de alert6. Indonezia, Sri Lanka, India si Thailanda au

fost lirile cele mai afectate.

Valurile uriage de tip tsunami sunt formate in urma unei

aluneciri de teren, a unei eruplii vulcanice sau, precum in acest

caz, a alunecirii ,,frontierei" dintre doui plici tectonice ale

Pimdntului. Tsunami-ul din Oceanul Indian din26 decembrie

2004 a fost cauzat de alunecarea a circa 1.000 de kilometri de

la limita dintre plicile din India gi Birmania de pe coasta de vest

a nordului Sumatrei. in mod curent, convergenla altor plicitectonice afecteazd zona, iar la epicentrul cutremurului, placa

indiani se deplaseazi spre nord-est, in medie cAte 5 centimetripe an fali de placa din Birmania. De data aceasta, insi, depla-

sarea a fost una masivi, iar consecinlele absolut dezastruoase,

influenlate gi de numirul mare de replici care au urmat gocului

tectonic inifial. Replicile au fost distribuite de-a lungul de la epi-

centru pani la insula Andaman. Cutremurul cu magnitudinea

de 9,1 a fost cel mai puternic dupd cel din 28 martie 1964 dinzona Prince William Sound din Alaska. A fost cel de-al treilea

cel mai puternic de dupi 1900. Celelalte doui cutremure de

intensitate mare, peste 9 grade pe scara Richter - 22 mai 1960,

din Chile (9,5) 9i 28 martie 1964,inAlaska (9,2) - au produs

mai incet in Marea Andaman, de-a lungul coastei sale de vest.

Tsunami-ul a fost observat pAni in Struisbaai, in Africa de Sud,

la aproximativ 8.500 de km distanfi, unde un val mare de 1,5

metri a ajuns pe lirm cam 16 ore dupi cutremur. De asemenea,

tsunami-ul a ajuns in Antarctica, unde indicatoarele delabaza

japonezdshowa au inregistrat oscila$i de pAni la un metru, cu

tulburiri care au durat cAteva zile. O parte din energia produsiL

de tsunami a ajuns pdni in Oceanul Pacific, unde a produs valuri

mai mici, dar m5'surabile, de-a lungul coastelor de vest ale

Americii de Nord gi de Sud, in mod obignuit intre 20 9i 40 cm.

La Manzanillo, Mexic, a fost misurati o creasti de tsunami de

2,6 metri. De asemenea, tsunami-ul a fost suficient de mare pen-

tru a fi detectat in Vancouver, ceea ce a nedumerit mulli oameni

de gtiinli, deoarece tsunami-urile mdsurate in unele pirfi ale

Americii de Sud erau mai mari decdt cele misurate in unele pdrqi

ale Oceanului Indian. S-a presupus ci tsunami-urile au fost fo-

calizrtegi indreptate spre zone indelungate de faliile submarine

care se deplaseazd de-a lungul marginilor plicilor continentale.

Tsunami-ul a lovit coastele de vest gi de nord ale Sumatrei

de nord, in special in provincia Aceh, dimineala devreme. La

Ulee Lheue din Banda Aceh, un supravieluitor a descris trei

valuri, cu primul val ridicdndu-se doar pAnd la temelia cl6di-

rilor. Tsunami-ul a ajuns la firm 15-20 de minute dupi cutre-

mur, iar al doilea val a fost mai mare decdt primul. Un localnic

din Banda Aceh a declarat ci valul a fost ,,mai mare decAt casa

mea". Un alt rezident de la periferia oragului a spus ci tsu-

nami-ul era ,,caw zid,foarte negru' gi avea un ,,sunet distinct",

tot mai puternic pe misuri ce se apropia de coasti.

1)

inillimea maximi a tsunami-ului a fost misurati pe un deal

dintre Lhoknga gi Leupung, pe coasta de vest a vdrfului nordic

al Sumatrei, lAngi Banda Aceh, gi a ajuns la peste 30 de metri.inilfimea valurilor de tsunami din Sumatra a fost impresio-

nanti: 15-30 de metri pe coasta de vest a Aceh, 6-12 metri pe

coasta Banda Aceh, 6 metri pe coasta Krueng Raya, 5 metri pe

coasta Sigli, 3-6 metri pe coasta de nord a insulei Weh. inil-limea valului s-a redus la jumitate la Ulee Lheue (6 metri) gi

inci 8 km spre nord-est. Inundalia a fost observati la 3-4 kmin interiorul intregului oraq. Zonaspre mare a fost curifati de

aproape fiecare structuri, in timp ce mai aproape de rdu, con-

strucliile dense dintr-un cartier comercial au suferit consecin-

fele gravelor inundafii. Apung 1, o navi de2.600 de tone, a fost

aruncati in interiorul lirii in jur de2pindla 3 km. La2-3krrnde firm, casele, cu excepfia celor din beton armat cu perefi dincirimidS, care pbreau a fi doar parfial distruse de cutremuruldinaintea valului de tsunami, au fost spulberate sau distruse

de tsunami.

Trei insule mici: Weh, Breueh si Nasi, se afli la nord de capi-

tala regiunii. Efectele pe doui dintre insule, Breueh gi Nasi, au

fost teribile, valurile avAnd inillimi de 10-20 de metri pe firmu-rile orientate spre vest. Satele de pe coasti au fost distruse com-

plet de tsunami. Lhoknga, un oraf din regiunea Aceh Besar, pe

partea vestici a insulei Sumatra,la 13 km sud-vest de Banda Aceh,

a fost practic aplatizat gi distrus de tsunami-ul din decembrie

2004,iar populalia a scizut de la 7.500Ia 400. Valurile de tsunami

au fost de aproape 30 de metri indlfime. Martorii oculari au

raportat 10- 12 valuri, al doilea gi al treilea fiind cele mai inalte.

Oceanul s-a retras la zece minute dupi cutremur qi primul

val a venit rapid spre sud, cu turbulenfe la adincimi cuprinse

intre 0,5 gi 2,5 m. Al doilea 9i al treilea val au fost de 15-30 de

metri inllfime pe creasti gi au fost descrise ca avAnd aspectul

unui val de surf (in formi de cobri), dar mai inalt decdt coco-

tierii, ,,ca un munte". Cel de-al doilea val a fost cel mai mare; a

venit de la vest-sud-vest in cinci minute de la primul val. Tsu-

nami-ul a blocat navele de marfb gi barjele, apoi a distrus o

fabrici de ciment in apropierea coastei Lampuuk. Zonele cer-

cetate de oamenii de qtiin{i aratl o inillime de peste 20 de

metri pe coasta de nord-vest a insulei Sumatra din provincia

Aceh, cu un maxim istoric de 5l de metri.

in Meulaboh, pe bazamirturiilor unor supravie[uitori, tsu-

nami-ul a ajuns dupi ce inifial oceanul s-a retras cu aproxima-

tiv 500 de metri. Cel de-al doilea gi al treilea dintre valurile

distructive au sosit mai tdrziu, dar au depigit inillimea copa-

cilor de nuci de cocos. Distanfa pe care au pitruns spre interio-

rul teritoriului a fost de aproximativ 5 km. Alte oraqe de pe coasta

de vest a insulei afectate de dezastru au fost Leupung, Lhokruet,

Lamno, Patek, Calang, Teunom gi insula Simeulue. Oraqele

afectate sau distruse de pe coasta de nord qi est a regiunii au fost

Pidie Regency, Samalanga, Panteraja qi Lhokseumawe. Din eli-

coptere se putea vedea cd agezirile au fost efectiv distruse, cu

doar cAteva moschei rimase in picioare.

Primul tsunami a lovit pe coasta esticl gi apoi s-a refractat

in jurul punctului de sud al Sri Lankii (capul Dondra). Undele

de tsunami au inundat apoi partea sud-vestici a Sri Lankii, dupi

ce o parte din energie s-a reflectat din impactul cu Maldive. Sri

1A

Lanka se afli la 1.700 km de epicentru qi sursa de tsunami.

Tsunami-ul a lovit intreaga coasti a insulei la aproximativ douiore dupi cutremur. Cel mai mare val misurat a fost de 12,5

metri, provocdnd o inundafie de la 390 de metri pdni la 1,5 kmin Yala. in Hambantota, inilfimea a fost de 1l metri, cu o razd

de penetrare de 2 km. Valurile misurate pe coasta de est au

variat de la 4,5-9 metri la Pottuvill gi Batticaloa la 2,6-5 metriin nord-est in jurul Trincomalee gi 4-5 metri in coasta de vest

de la Moratuwa pdni la Ambalangoda. Un tren regulat de pa-

sageri care opera intre Maradana Ei Matara a fost deraiat 9iristurnat de tsunami, ceea ce a dus la cel pulin 1.700 de vie{ipierdute, cel mai mare numir de decese din istoria ciilor ferate.

in total, Sri Lanka, a fost pe locul al doilea dupi Indon ezia inceea ce privegte numirul total de victime, aproximativ 50.000

pentru fostul Ceylon. firmurile de est ale Sri Lankii au fost

afectate cel mai mult. f,drmurile de sud-vest au fost lovite mai

tdrziu, dar numirul de morfi a fost comparabil. firmurile de

aici reprezinti un punct de atracfie pentru turiEti, dar au o mare

importan![ gi in industria pescuitului. Aproximativ 90.000 de

clldiri, multe dintre ele case din lemn, au fost distruse.

Tsunami-ul a lovit coasta de sud-vest a sudului Thailandei,

care era situatd la aproximativ 500 km de epicentru. Regiunea

este vizitati foarte mult de turigtii strdini in timpul sezonului

de Criciun. Deoarece tsunami-ul a lovit in timpul mareelor,

efectele au fost gi mai severe. Aproximativ 5.400 de persoane

au fost ucise gi 3.100 de persoane au fost declarate dispdrute.

Locurile care s-au confruntat tragic cu acest tsunami au fost

provinciile Phang Nga, Phuket, Insulele Phi Phi, Ko Racha Yai,

15

Ko Lanta Yai gi Ao Nang din provincia Krabi, arhipelaguri pre-

cum Insulele Surin sau Insulele Similan 9i zonele de coasti din

Satun, Ranong gi Trang. inillimea valurilor de tsunami inre-

' gistrate au fost considerabile: 6-10 metri in Khao Lak, 3-6 me-

tri de-a lungul coastei de vest a insulei Phuket, 3 metri de-a

lungul coastei de sud a insulei Phuket, 2 mettide-a lungul coas-

tei de est a insulei Phuket, 19,6 metri la Ban Thung Dap, 5 metri

la Ramson, 6,8 metii la Ban Thale Nok, 5 metri la Hat Praphat'

6,3 metri la Thai Mueang, 6,8 metri la Rai Dan.

Provincia Phang Nga a fost cea mai afectati zoni din Thai-

landa. Partea de nord a provinciei Phang Nga este rurali, cu sate

pesciregti gi agricole, in timp ce partea centrali are mai multe

hoteluri. Khao Lak se afli in partea de sud a provinciei Phang

Nga, cu multe hoteluri de lux, populare pentru turigtii str[ini.

Khao Lak a fost lovit de tsunami dupi ora 10:00 9i a avut cel

mai mare numir de morfi din Thailanda. O inundalie maximi

de aproximativ 2 km gi valuri de 4-7 metri s-au produs in Khao

Lak, ajungdnd sd inunde inclusiv etajul al treilea al unui hotel.

Pe insula Phuket, multe plaje de pe coasta de vest au fost afec-

tate. La Patong Beach, inillimea tsunami-ului a fost de 5-6

metri. Tsunami-ul s-a deplasat in sens invers acelor de ceasor-

nic in jurul insulei Phuket.

Necrufitotul tsunami a lovit gi in statele indiene Andhra

Pradesh gi Thmil Nadu de-alungul coastei de sud-est a subcon-

tinentului la scurt timp dupd ora 9:00. Doui ore mai tArziu, a

ajuns in stahrl Kerala de-a lungul coastei de sud-vest. Thmil Nadu,

Pondicherry qi Kerala au fost grav afectate, in timp ce Andhra

Pradesh a suferit pagube moderate. Au existat doui pdni la cinci

t6

valuri de inilfime variabili care au coincis cu fluxul local ln

unele zone. Pe coasta de vest, lnillimile de rulare ale valurilor

au fost de 4,5 metri in districtul Kanyakumari din Tamil Nadu

gi 3,4 metri in districtele Kollam gi Ernakulam din Kerala. In-

tervalul dintre valuri a variat de la aproximativ 15 minute la 90

de minute.

Statul Kerala a suferit pagube cauzate de tsunami in trei car-

tiere sudice dens populate, Ernakulam, Alappuzha qi Kollam,

din cauza difracfiei valurilor din j'urul insulei Sri Lanka. Cea

mai grav afe ctatd zond din Thmil Nadu a fost Nagapattinam, cu

6.051 decese raportate dupi un val inalt de 5 metri, urmat de

Cuddalore, cu multe sate distruse. Un val de 10 metri, de cu-

loare neagri, a devastat oragul Karaikal, unde au fost pierdute

492 vieli. Oragul Pondicherry, protejat de malul inalt, a fost

relativ neatins. Multe sate din statul Andhra Pradesh au fost

distruse. in districtul Krishna, tsunami-ul aqeathaos in Man-

ginapudi gi pe plaja Machalipattanam. Efectele tsunam-ului au

variat foarte mult in diferite zone de coasti, in funcfie de nu-

mirul de valuri, de distanfa pe care s-a propagat inundafia gi

de inilfimea valurilor, precum gi de densitatea populafiei din

zond qi de caracteristicile geografice. Pe ldngi aceqti factori,

numirul de vieli pierdute a fost influenfat de capacitatea locali

de gestionare a dezastrelor. Majoritatea persoanelor ucise erau

membri ai comunitifii de pescuit.

Tsunami-ul a ajuns in insulele Andaman gi Nicobarla cAteva

minute dupi cutremur. Insula Little Andaman qi Insulele Nico-

bar au fost grav afectate de tsunami.

t7

in sudul Andamanului, pe baza unor martori oculari locali,

au existat trei valuri de tsunami. Dintre cele trei, al treilea a fost

cel mai devastator. Pe coasta de vest, inundafiile au fost obser-

vate in jurul regiunilor Guptapara, Manjeri, Wandoor, Collinpur

gi Tirur. Mai multe unitili hoteliere situate in apropierea !ir-mului Ei numeroase infrastructuri, cum ar fi bazinele portuare

gi o centrali electrici de 20 MW, au fost grav afectate. Valul de

tsunami a distrus satele din apropierea Golfului Hut,la o dis-

tan!6 de I km de lirmul oceanului. in Malacca, pe insula Car

Nicobar, au existat trei valuri de tsunami. Primul val a venit la

5 minute dupi cutremur, precedat de recesiunea apei pdn[ la

600-700 de metri. Urmltoarele valuri au apiLrut la intervale de

10 minute dupi primul val. Cel de-al treilea val a fost cel mai

puternic, cu o inilfime maximi de 11 metri, cdt un bloc de trei

etaje. Impactul valurilor a fost atit de sever inc6t patru petro-

liere au fost aruncate aproape 800 de metri depirtare de mal,

in apropiere de Malacca. in Chuckchucha gi Lapati, tsunami-ul

a ajuns intr-un ciclu de trei valuri, cu o indl$me maximi a valu-

rilor de 12 metri. in Golful Campbell de pe insula Great Nico-

bar, undele tsunami au lovit zonatot de trei ori. Cel mai grav

afectatdinsuld din lanful Andaman-Nicobar a fost Katchall, cu

303 persoane confirmate moarte gi 4.354 dispirute dintr-o

populafie totali de 5.312.

Tsunami-ul aafectatgrav gi Maldivele la o distanli de 2'500

km de epicentru. in mod identic cu Sri Lanka, supravieluitorii

au raportat trei valuri, cel de-al doilea val fiind cel mai puternic.

Fiind bogat in recife, Maldivele oferi o oportunitate pentru

oamenii de gtiinli de a evalua impactul unui tsunami asupra

tR

atolurilor de corali. Cel mai mare val de tsunami misurat a fost

de 4 metri pe Insula Vilufushi. Primul val a ajuns la aproxima-

tiv doui ore dupi cutremur.

Tsunami-ul s-a deplasat 5.000 km spre vest prin ocean, ina-

inte de a ajunge in partea de est a Somaliei. Aproximativ 289

de decese au fost raportate in Cornul Africii, provocate de pa-

tru valuri de tsunami. Majoritatea victimelor au fost raportate

de-a lungul Peninsulei Xaafuun. inil{imea maximi de rulare a

valurilor de aproape 9 metri a fost inregistrati in Bandarbeyla.

...O catastrofb de asemenea proporlii nu putea fi lipsiti de

interpretiri generate de diverse teorii ale conspirafiei. Astfel, o

teorie populari in lumea musulmani este ci tsunami-ul ar fiputut fi cauzatde un experiment nuclear indian, la care au par-

ticipat gi experlii nucleari israelieni gi americani. Mai multe

ziare din Egipt gi din Orientul Mijlociu au afirmat ci India, incursa sa nucleard cu Pakistanul, a dobAndit o tehnologie sofis-

ticati din SUA gi Israel, {iri care ,gi-au aritat disponibilitatea

de a coopera cu India in experimente criminale pentru a exter-

mina lumea islamici'l incepAnd cu regiunile musulmane intens

populate din Asia de Sud-Est, unde s-a inregistrat cea mai mare

parte a victimelor.

Cu cele 229.866 de victime certe (gi peste 400.000, daci se

iau in calcul qi persoanele considerate displrute) pe care le-a

provocat, tsunami-ul care a lovit Oceanul Indian pe26 decem-

brie 2004 se afli pe locul 7 in topul celor mai mari dezastre

naturale din toate timpurile gi pe locul al doilea in topul celor

rurai devastatoare cutremure. lnsi, daci nu este vorba despre

un dezastru,,natural", ci de un genocid care a fost declanqat cu

T9