Emotii Si Teorii

8/13/2019 Emotii Si Teorii

1/57

EMOII I TEORII ALE

EMOIILOR An II Psihoped


2/57

EMOIILE n teoriile neurobiologice emoiile sunt definite ntr -omanier pragmatic, ca fiind

stri produse de recompensei pedepse, precum i demodificrile ce survin nrecompense i pedepse

(Crneci, 2006)


3/57

EMOIILE Emoiile pot fi produse deprimirea, omiterea sau

ncetarea unei recompense sau a unei pedepse .

Inversarea unei asocieri stimul- ntrire produceefecte opuse asupra comportamentului.

Omiterea sau ncetarea unei ntriri pozitive scade probabilitatea emiterii rspunsului respectiv.


4/57

EMOIILE Una din caracteristicile de maxim relevan a fiinei umaneeste complexitatea emoiilor , determinat n special demodul superior de structurare a sistemului cognitiv.

Componenta emoional a vieii a constituit un motiv defascinaie permanent asupra umanitii, preocuparea pentrufenomenele emoionale influenndtendinele i curenteleartistice (literare, muzicale, arte vizuale), precum iconcepiilefilosofice, religioase i politice din diverse perioade istorice.

Varietatea cunotinelor de ordin descriptiv ale simuluicomun, rezultatul unor observaii atente i de finee asupraspiritului uman i-au pus amprenta i asupra modelelorteoretice vehiculate de psihologia clasic


5/57

PRIMELE ABORDRI TEORETICE ALE EMOIILOR AU FOST DESCRIPTIVE, REZULTATUL FIIND O TAXONOMIE A PROCESELOR

EMOIONALE:

procese emoionale primare; emoii;

dispoziii afective; sentimente;pasiuni.


6/57

POTRIVIT PSIHOLOGIEI CLASICE, PROCESUL EMOIONAL ESTE TRIDIMENSIONAL:

1. Modificri organice, vegetative; 2. Manifestri comportamentale: gesturi, mimica,

expresii vocale;

3. Trirea afectiv a relaiei cu lumea (I.Radu, 1991).


7/57

L A ORA ACTUL, EXIST DOU DIRECII MAJORE DE STUDIU A FENOMENELOR EMOIONALE, INDIFERENT DE PARADIGMA TIINIFIC ADOPTAT:

a) studiul emoiilor ca proces, viznd stabilireastructurilor de profunzime responsabile deproducerea reaciilor emoionale;

b) Studiul interaciunii dintre proceseleemoionale i cele cognitive.


8/57

EPISOD EMOIONAL SAU EMOIE ?

Moors(2010) propune:

utilizarea termenului deepisod emoional ,

n demersul clasificriiteoriilor cognitive aleemoiilor , ce indic toate componentele ncepndde la stimul pn la consecinele emoiei.


9/57

COMPONETELE UNUI EPISOD EMOIONAL

1. cognitiv 2. subiectiv (trireafenomenologic) 3. motivaional (tendine de aciunesi stri de pregtire a unei aciuni),4. somatic (sau fiziologic) 5. motorie (comportamente siaciuni). (Moors, 2010)


10/57

FUNCIILE COMPONENTELOR EPISODULUI EMOIONAL

a. evaluarea stimululuisau appraisal , b. monitorizare(control si reglare),c. pregtirea sisusinerea unei aciunid. aciuni icomportamente.(Moors, 2010)

Component Funcie

Cognitiv

Subiectiv

Motivaional

Somatic

Motorie

}

Evaluarea stimulului, Appraisal

Monitorizare ( control si reglare)

Pregtirea si susinerea unei aciuni

Aciuni, Comportamente


11/57

CE SUNT COGNIIILE ?Cogniiile pot fi definite in sens larg ca fiindproceselementale.Mai muli autori definesc procesele mentale ca fiind celemediate de reprezentri mentale (Moors, 2010).

Reprezentrile pot fi nelese ca noiunile funcionale cedefinesc rspunsurile variabile ale unui organism sausistem la acelai stimul. n sens mai restrns, cogniiile sunt definite caprocesele mentale mediate de reprezentri

propoziionale (nu de reprezentri perceptuale),non-automate (nu automate), bazate pe reguli (nu peasocieri), intenionale si non -dinamice , in opoziie cualte procese mentale, precum motivaia (dinamice) sitririle subiective (fenomenologice).


12/57

CE SUNT ATUNCI EMOIILE ?Emoiile sunt definite de unii autori ca fiind stri mentale exclusiv intenionale ,

de alii ca fiindatt intenionale, ct sifenomenologice; ali autori definesc emoiile cafiind stri mentale pur fenomenologice .

O stare mental intenional este direcionat spreceva sau despre ceva, una fenomenologic estedefinit ca ireductibil (quale) si pur subiectiv.


13/57


14/57

AUTORII EXCLUD DIN CATEGORIA EMOIILOR:

1. reflexele2. durerea3. senzaiile termice

4. atitudinile5. preferinele.


15/57

TEORII COGNITIVE ALE EMOIILOR Moors propune o clasificare a teoriilor cognitive aleemoiilor pe baza:

cauzalitii emoiilor, ordinea n care au fost situate componenteleepisodului emoional.


16/57

CLASIFICARE PE BAZA A 3 DIMENSIUNI

1. Activare

1. Intensitate

1. Difereniere


17/57

3 NIVELE DE ANALIZ

nivelul funcional (ce face?)

nivelul algoritmic(care sunt mecanismele?)

nivelul implementaional ( care este suportul fizic?).


18/57


19/57

TEORIA LUI JAMES (1890)susine c unstimul activeaz direct cortexul senzorial ,care declaneaz (ntr -un fel nespecificat) rspunsurisomatice periferice si motorii.

Feedback-ul, acestor rspunsuri fizice, se ntoarce n cortexul

senzorial unde produce trirea emoional. Aceasta nu este dect contientizarea reaciilor corporale .

Emoia este echivalat cu experiena emoional. (Moors,2010)


20/57

TEORIA LUI SCHACHTER (1964)este bifactorial, n prima etap stimulul inputgenereaz o stare nedifereniat de arousalfiziologic, iar in a doua etap arousalul este atribuitunei cauze presupuse.Rezultatul atribuirii cauzei arousalului este trireasubiectiv, echivalat de autor cu emoia Arousalul determinintensitatea emoiei , iarprocesul de atribuire produce calitatea emoiei (specificitate, difereniere). Atribuirea aceluiai arousal unor stimuli diferiiproduce emoii diferite. (Moors, 2010)


21/57

TEORIA APPRAISALURILOR (ARNOLD, 1960; FRIJDA 1986; L AZARUS, 1966,1991; O ATLEY & JOHNSON-L AIRD 1987; ORTONY, CLORE, & COLLINS, 1988; ROSEMAN, ANTONIOU, & JOSE, 1996; SCHERER, 1984; SMITH &ELLSWORTH,1985 . A.)

pornete de la premizele c emoiile sunt post-cognitive,iar cogniiile nu sunt exclusiv contiente.sugereaz c mare parte a procesului de activare a uneiemoii este non-contient si automat. teoria propune c stimulul declaneaz appraisaluri aleacestuia(contiente i/sau incontiente), care activeaztendine de aciune si rspunsuri fiziologice, acestea potdetermina aciuni/comportamente(componentopional). trirea subiectiv este rezultatul interaciunii acestorcomponente, iar emoia reprezint fundalul tuturorproceselor mentale.eventualele comportamente pot fi urmate de un procesde atribuire a cauzei emoiei i/sau de etichetare aacesteia(component opionale)


22/57

TEORIA REELELOR (BERKOWITZ, 1990; BOWER,1981; LANG, 1985; LEVENTHAL, 1980, 1984

spune c emoiile sunt stocate n i activate dinmemorie, prin endocarea informaiilor desprestimuli, tendine de aciune, rspunsuri, nelesconceptual i experiena emoional sub form de

noduri. Aceast teorie se bazeaz pe modeleleasociativeale nvrii si pe modelele reelelor semantice.

Nodurile fiecrei emoii specifice sunt organizate nscheme i reele.


23/57

TEORIA AFECTELOR PROGRAMATE (EKMAN, 1992,2007; IZARD, 1977; PANKSEPP, 1998, 2000;TOMKINS, 1962 .A.)

susine c procesul de generare a unei emoii estecompus din dou pri: de la stimul pn la emoiei consecinele emoiei.Prima parte include dou procese:evaluareastimulului la nivel cognitiv (funcionare similar cumodelul teoriei appraisalurilor), al doilea proces serefer latraducerea evalurilor stimulului n altecomponente ale emoiei( nivel implementaional). Pornete de la premizele c fiecare emoie are uncircuit neuronal unic, dezvoltat in decursul evoluieispeciei umane, iar emoiile ndeplinesc funciiadaptative specifice.


24/57

TEORIA LUI BARRETT (2006) PORNETE DE LA TEORIA AFECTULUI CENTRAL AL LUI RUSSELL (2003).

Acesta din urm propune dou variabile sub-emoionale:arousal si valen , combinarea lorgenereaz afectele centrale.

Russell sugereaz c emoiile sunt doar constructesocio-culturale, ele neexistnd in realitate, ci fiindcategorizri ale afectelor centrale.


25/57

TEORIILE COGNITIVISMULUI FILOZOFIC (L YONS, 1980;NUSSBAUM, 1990; SOLOMON, 1976 .A.)

fie consider c emoiile sunt identificabile cucogniiile, fie cauzate de cogniii.

n al doilea caz, emoia este identificat cu una

dintre componentele ulterioare ale episoduluiemoional: trirea subiectiv, motivaia,rspunsurile somatice sau motorii i estecauzat de judecarea (evaluarea) unui stimul.

Judecile sunt definite ca reprezentripropoziionale cu valoare de adevr.Emoiile difer atunci cnd coninutul judecilor

difer.


26/57

TEORIILE FILOZOFICE ALE PERCEPIEI (CLARKE, 1986;DE SOUSA, 1987; GOLDIE, 2000 .A.)

susin c emoiile nu trebuie identificate exclusiv cureprezentrile propoziionale, reprezentrileperceptuale fiind mult mai importante.

aceste teorii au aprut ca reacie mpotrivacognitivismului filozofic.

procesele implicate n emoii sunt similareproceselor in percepie: apar automat, instant, non-intenional i sunt greu/imposibil de suprimat.


27/57

5 CRITERII DE DIFERENIERE A TEORIILOR COGNITIVE ALE EMOIILOR (MOORS, 2010)

1. Definiia emoiior 2. Componentele invocate n explicareaactivrii, intensitii si diferenieriiemoiilor;3. Nivelul adresat( funcional, algoritmic,implementaional);

4. Mecanismele de declanare a emoiilor

5. Ordinea componentelor episoduluiemoional.


28/57

ASEMNARI ALE TEORIILOR COGNITIVE ALE EMOIILOR

componeniale(exist un acord major ntre componentele incluse);

multe presupun c emoia este post-cognitiv i

poate fi automata;pot fi implicate mecanisme si tipuri multiple dereprezentri mentale.

Se poate observa o evoluie de la asumpia c procesrilementale implicate sunt non-automate, propoziionale sisecveniale la asumpia c procesrile implicate inepisodul emoionale sunt adesea automate, perceptualesi paralele. (Moors, 2010)


29/57

CLASIFICAREA EMOIILOR

Emoii de bazvs complexe:


30/57

EMOII In privina structurrii interne a clasei emoiilor,exist multe dezbateri ntre cercettori.

Un grup de teoreticieni (Darwin, Ekman, Izard

.a.) mpart emoiile in:emoii de baz i emoiicomplexe.

Emoiile de baz sunt considerate, n aceastaccepiune, componentele din care este construit ntreaga via emoional.Emoiile complexe reprezint forme recombinatesau mai elaborate ale emoiilor de baz.


31/57

NUMRUL EMOIILOR DE BAZA Numrul emoiilor de baz variaz ntre teoreticieniidin acest grup, deoarece utilizeaz criterii diferitede incluziune:semnal neuronal unic (Izard .a.), expresie facial unic (Ekman .a.),model unic al rspunsului fiziologic (Ekman,Levenson, Friesen .a.),

calitate experenial unic (Oatlez & Johnson

.a.),model unic al appraisalurilor (Roseman .a.) etc.


32/57

6 EMOII DE BAZ


33/57

7 EMOII DE BAZ


34/57

EMOII DE BAZ Ekman a propus iniialexistena a 6 emoii primare:teama, dezgustul, furia,

tristeea,uimireabucuria.

n urma rezultatelorcercetrilor pe care le-aefectuat ulterior, a adugatemoia dedispre listeiiniiale, numrul emoiilor debaz ajungnd astfel la 7.


35/57

6 EMOII DE BAZ + DISPREUL


36/57

ADEVARUL ST SCRIS PE FAA NOASTR ?!!!!


37/57

??????????????????Un alt grup de cercettori susine c nu existemoii universale, primitive sau primare;

ci un set restrns de variabile sub- emoionale,acestea reprezentnd crmizile din care esteconstruit viaa noastr emoional.

n cazul acesta, categorizarea variabilelor sub-emoionale (appraisal-uri, arousal etc.) reprezintpunctul focal, emoiile. (Moors, 2010)


38/57

EMOII POZITIVE VS. EMOII NEGATIVE Din puncte de vedere al valenei, emoiile pot fi mpritein urmtoarele categorii: negative(ex. tristeea sau furia),pozitive (ex. bucuria, compasiunea) si neutre (uimirea). Emoiilenegative focalizeaz atenia pe o problem sideclaneaz proceduri corective. Ele duc la ngustarea i restricionarea repertoriuluigndire-aciune momentan al unei persoane. (Haidt,2003)Emoiilepozitive apar, n general, n situaii desiguran, nu necesit focalizarea ateniei i duc lalrgirea spectrului gndire-aciune, din acel moment, alpersoanei Aceasta devine mai deschis la idei noi, relaii noi siposibiliti noi.


39/57

EMOIILE POZITIVE

Din punct de vedere al tendinelor de aciune,emoiile pozitive ncurajeaz comportamente pro-sociale, construirea de relaii interumane, exersareaabilitilor i autodezvoltarea. Acestecomportamente se pot dovedi deosebit de stenicepe termen lung, cnd mediul va deveni maisolicitant (Haidt, 2003).

Din lista emoiilor pozitive propuse de Ekman, in1994, enumerm: bucuria, veneraia, mndria fade o realizare etc.


40/57

EMOII NEGATIVE VS. EMOII POZITIVE


41/57

EMOII POZITIVE


42/57

EMOII FUNCIONALE VS DISFUNCIONALE

Privite prin prisma dimensiunii stenice, emoiile potfi divizate n funcionale si disfuncionale.

Aceast dimensiune este diferit de dimensiuneavalenei, emoiilefuncionale pot fipozitive (ex.bucurie, amuzament, uurare), ct sinegative (ex.iritare, team).

Emoiiledisfuncionale pot fi, de asemenea, devalenpozitiv sau negativ (ex. furie, depresie).


43/57

EMOTII NEGATIVE

Emotii negative Expresii faciale


44/57

FUNCIONALITATEA SAU DISFUNCIONALITATEA UNEI EMOII ESTE CONFERIT DE :

tipul de trire subiectiv cauzat

tipulevalurii cognitive implicate (raionale vsiraionale)

comportamentelor generate (adaptative vs

dezadaptative).


45/57

EXPRESIILE FACIALE I RECUNOATEREA EMOIILOR


46/57

FAA UMAN


47/57

FAA UMAN

este unul dintre stimulii cei mai relevani pentruadaptarea uman datorit valorii sociale iemoionale;

Propria noastr fa i feele celorlali conin informaii privind: identitatea noastr genul vrsta emoiile inteniile starea de sntate calitatea de partener (Rhodes, 2006)


48/57

STRUCTURI NEUROCOGNITIVE IMPLICATE N PROCESAREA EXPRESIILOR FACIALE

Modelul principal de recunoatere a feelor difereniaz ntre procesarea identitii feei i emoiilor exprimate de ctre fee(Bruce & Young, 1986; Martens, Leuthold, & Schweinberger,2010).

O reea complex de structuri ale creierului din cortexuloccipital i cel temporal a fost identificat a fi crucialpentru procesarea feelor.

Girusul fusiform , adic aria fusiforma a feei (fusiformface area, FFA) extrage foarte repede informaii perceptive pe baza proprietilor structural e ale feelor,descifrnd trsturile statice fiindconsiderat locaiadesemnat pentru procesarea identitii.


49/57


Sulcusul temporal superior (superior temporal sulcus,STS) contribuie la realizarea unei categorizrigrosiere a stimulului ca avnd sau nu valeneemoionale prin reprezentarea elementelordinamice ale expresiei feei (Haxby, Hoffman, &Gobbini, 2000).

Din aceste dou structuri inputul procesat ajunge lacomplexul amigdalian i lacortexulorbitofrontal , ambele fiind arii cheie pentru cogniiasocial .


50/57



51/57


Cercetrile ultimelor decenii, din domeniulexpresiilor faciale, au strns dovezi totimpresionante n sprijinul teoriei c emoiile de bazau expresii faciale unice, distincte si universale,nedepinznd de cultura din care provine opersoan. (Ekman, 2004).

De asemenea, multe cercetri au demonstrat faptulc oamenii pot recunoate corect emoiileexprimate prin intermediul expresiilor faciale,semnificativ peste probabilitatea ansei.(Ekman1997, 2004; Matsumoto, 1988, 2001, 2005)


52/57


Ekman (1969, 1973, 1997, 2004) a adus dovezi nsprijinul teoriei c, att expresiile emoionalefaciale, ct i capacitatea de a recunoate strileemoionale care stau n spatele expresiilor faciale,sunt universale i nnscute.

ns aceleai rezultate sugereaz c e nevoie deexerciiu pentru mbuntirea performanei nrecunoatere.


53/57

DIMENSIUNEA CULTURAL A EXPRESIILOR FACIALE

Exist o component cultural care influeneazputernic comportamentul de exprimare facial aemoiilor: regulile de afiare.

aceste reguli sunt nvate social i variaz, adesea, dela o cultur la alta.

acestea dicteaz n ce condiii, cror persoane, cine, cefel de expresie emoional facial poate afia.

determin, n consecin, comportamente de mascare,exagerare, diminuare sau ascundere a expresiei emoieitrite. (Ekman 2004)


54/57

MICROEXPRESII FACIALE

Ekman (1997) a realizat studii extensive alemicroexpresiilor faciale. Acest termen denumeteexpresii emoionale faciale cu o durat foartesczut, sub 0,5 secunde.Durata unei microexpresii faciale poate fi, n cazuriextreme, de 0,03 secunde, clipete si o ratezi.

Sunt indicatori ai unei triri emoionale mascate saufoarte rapid procesate. (Ekman, 2004)


55/57

MACROEXPRESII FACIALE

Durata macroexpresiilor este ntre o jumtate de secund 4 secundei sunt expresii faciale tipice. Acestea adesea se repet i se potrivesccu ceea ce persoana spune i tonul vocii persoanei. Durata obinuit a expresiilor emoionale faciale, manifestateneobstrucionat de regulile de afiare, se situeaz n intervalul0,5 - 4secunde i implic zona ntregii fei. Sunt denumite de cercettori macroexpresii i sunt uor de sesizat dectre o persoan atent.Macroexpresiile apar mai frecvent cnd o persoan este singur sau nprezena celor apropiai.

False : simularea deliberat a unei emoii fr a fi simit respectivaemoia;

Mascate : o expresie fals realizat s acopere o macroexpresie;


56/57

PAUL EKMAN http://www.paulekman.com/paul-ekman/

http://www.paulekman.com/paul-ekman/
http://www.paulekman.com/paul-ekman/http://www.paulekman.com/paul-ekman/http://www.paulekman.com/paul-ekman/http://www.paulekman.com/paul-ekman/http://www.paulekman.com/paul-ekman/http://www.paulekman.com/paul-ekman/http://www.paulekman.com/paul-ekman/http://www.paulekman.com/paul-ekman/http://www.paulekman.com/paul-ekman/http://www.paulekman.com/paul-ekman/http://www.paulekman.com/paul-ekman/http://www.paulekman.com/paul-ekman/


57/57

V MULUMESC!!!!!!!!!

Emotii Si Teorii

Documents

Transcript of Emotii Si Teorii