TITLUL II RAPORTUL JURIDIC DE AFACERI

CAPITOLUL I. RAPORTUL JURIDIC CIVIL / RAPORTUL JURIDIC DE AFACERI

Sectiunea 1. Notiune si caractere juridice

Raportul juridic este o relatie sociala in care conduita persoanelor fizice sau juridice este reglementata prin norme de drept.

Raportul juridic civil este o relatie sociala, stabilita prin vointa persoanelor, fizice sau juridice, aflate pe pozitie de egalitate juridica, intotdeauna reglementata de o norma de drept civil.

Caracterele juridice juridice ale raportului juridic civil sunt:

a) raportul juridic civil are caracter social deoarece toate raporturile juridice se stabilesc intre oameni, priviti ca persoane fizice sau ca persoane juridice. Chiar dac( (legea vorbeste( despre (regimul juridic al bunurilor(, in realitate se are in vedere conduita oamenilor (ca atitudine purtatoare de vointa, n. a.) cu privire la bunuri sau lucruri;

b) raportul juridic civil are caracter volitional, deoarece, prin vointa lor, exprimata liber, si care imbraca forma unui acord, se incheie, se modifica sau se desfiinteaza raportul juridic;

Raportul juridic civil, insa, in concret se transpune in practica sub forma unui contract (de vanzare, de mandat, de inchiriere, de schimb etc), care presupune o reglementare in Codul civil, ce reprezinta vointa legiuitorului exprimata prin norma de drept civil.

Din acest motiv, se poate vorbi de un caracter dublu volitional al raportului juridic, respectiv, vointa exprimata de legiuitor prin norma de drept civil care reglementeaza contractul (sau actul juridic civil), spre exemplu Codul civil la care se adauga vointa autorilor contractului (a partilor) exprimata in clauzele contractuale;

c) Raportul juridic civil se caracterizeaza prin pozitia de egalitate juridica a partilor (care nu trebuie confundata cu egalitatea cetatenilor in fata legii sau in fata autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari, potrivit art. 16 alin. 1 din Constitutie).

Egalitatea partilor in cadrul raportului juridic se exprima prin nesubordonarea unei parti fata de cealalta, in ceea ce priveste vointa exprimata, la incheierea, la modificarea sau la desfiintarea raportului juridic respectiv.

d) raportul juridic civil poate fi patrimonial sau nepatrimonial. In masura in care raportul juridic civil are un continut economic, evaluabil in bani (exprimat baneste), raportul juridic civil este patrimonial (spre exemplu, contractul de vanzare, de schimb, de inchiriere etc.). Daca raportul juridic civil, insa, nu are continut evaluabil in bani, are caracter nepatrimonial (spre exemplu, conventia parintilor unui copil nascut in afara casatoriei cu privire la stabilirea numelui de familie al acestuia).Sectiunea 2 Structura raportului juridic

Raportul juridic civil cuprinde in structura sa urmatoarele elementele: partile, continutul si obiectul.

1. Partile, respectiv, subiectele raportului juridic civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice, titulare de drepturi si obligatii civile.

Codul civil in art 1 si 3 prevede expres ca acesta se aplica:

( raporturilor patrimoniale si cele nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil. Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice si persoanele juridice (art. 25 Cod civil).

( raporturilor dintre profesionisti, participanti la raporturi juridice de afaceri, precum si

( raporturilor dintre profesionisti si orice alte subiecte de drept civil.

2. Continutul raportului juridic cuprinde totalitatea drepturilor subiective si a obligatiilor civile (corelative drepturilor) pe care le au partile.

3. Obiectul raportului juridic civil consta in prestatiile la care este obligat subiectul pasiv (debitorul). De regula, astfel de prestatii se concretizeaza, ca exprimare materiala, in bunuri. Bunurile reprezinta, prin urmare, element de structura al raportului juridic, ca obiect derivat al acestuia.

( Profesionistii confera particularitate raporturilor juridice civile, prin participarea carora acestea devin raporturi juridice de afaceri.

Prin urmare dreptul afacerilor cuprinde norme ce reglementeaza raporturile dintre profesionisti (comercianti sau necomercianti), precum si raporturile dintre profesionisti si orice alte subiecte de drept civil, carora li se aplica dispozitiile Codului civil (potrivit art. 3 alin. 1 si 2 Cod civil).

Raporturile juridice la care participa profesionistii comercianti (deoarece din spiritul legii rezulta ca fiind participanti la raporturile juridice de afaceri si profesionisi necomercianti, acestia fiind in principiu persoanele care care exercita profesii liberale) in vederea desfasurarii activitatii de afaceri se caracterizeaza prin:

- pozitia de egalitate juridica, in situatiile in care incheie, modifica sau desfiinteaza raporturi de afaceri (spre exemplu, contracte);

- pozitia de subordonare, in cadrul raporturilor juridice in care ,,cealalta parte,, este statul, prin reprezentarea acestuia (spre exemplu, registrul comertului, administratia fiscala, Monitorul Oficial etc). Prin urmare profesionistul comerciant persoana fizica (persoana fizica autorizata, intreprinzator individual, intreprindere familiala) sau persoana juridica (societate comerciala) nu poate sa exploateze legal o intreprindere ori sa inceapa activitatea:

a) fara a se inscrie in prealabil registrul comertului (care este registru public) fie pentru constituirea sa valabila (in cazul societatii comerciale) fie pentru autorizarea exercitarii comertului (in cazul persoanelor fizice),

b) fara sa se inregistreze fiscal (obtinand codul unic de identificare) si sa achite taxele si impozitele generate de activitatea sa de afaceri;

c) fara sa inregistreze in registrul comertului toate informatiile si actele necesare incunostintarii tertilor in legatura cu schimbarile intervenite in statutul sau organic si profesional;

d) fara, ca societatea comerciala, sa fie publicata in Monitorul Oficial al Romaniei,

De asemenea, raporturi juridice de subordonare se stabilesc intre anumite societati comerciale cu statut special si autoritati publice, administrative, de reglementare, supraveghere si control, infiintate in domeniile de specialitate respecive, spre exemplu:

- Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (C.S.A.), care in cea mai mare parte a principalelor sale atributii cu referire la societatile comerciale de asigurare este de a le autoriza si supraveghea activitatea de asigurare, reasigurare, brokeraj de asigurare. Spre exemplu, ,,Un asigurator nu poate fi inregistrat in registrul comertului fara avizul prealabil in vederea inregistrarii emis de C.S.A.,, (art. 11 alin. 2 din Legea nr. 32/2000, privind activitatea de asigurare si supravegherea sigurarilor, modificata si republicata);

- Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M) este autoritate competenta in domeniul pietei de capital si care vizeaza activitatea de prestare de servicii de investitii financiare ale societatilor de servicii de investitii. Aceste societati denumite S.S.I.F. -uri (societati de servicii de investitii financiare)isi desfasoara activitatea si functioneaza numai in baza autorizatiei C.N.V.M. (art. 6 din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital);

- Banca Nationala a Romaniei acorda autorizatii (insotite de documentatii necesare) pentru infiintarea institutiilor de credit (art. 10 din O.U.G. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, modificata):

CAPITOLUL II

PERSOANA FIZICA. PROFESIONISTUL PERSOANA FIZICA

Sectiunea II. 1. Persoana fizica subiect de drept civil. Notiune. Capacitatea civila a persoanei fizice

Sbiectele de drept civil, parti ale raporturilor juridice civile sunt persoanele fizice si persoanele juridice.

Persoana fizica este omul, privit individual, ca titular de drepturi si obligatii civile (art. 25 alin. 2 Cod civil).

Persoana juridica este orice forma de organizare care, intrunind conditiile cerute de lege, este titulara de drepturi si obligatii civile,, (art. 25 alin. 1 si 2 Cod civil).

Toate persoanele, fizice si juridice, dispun de capacitate civila.

In structura capacitatii civile intra capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu. Astfel, orice persoana are capacitate de folosinta, si cu exceptia cazurilor prevazute de lege, capacitate de exercitiu (art. art. 28 alin. 2 Cod civil).

Capacitatea civila, privita din perspectiva celor doua laturi ale sale, capacitatate de folosinta si de exercitiu, are urmatoarele caractere juridice:

- legalitatea, deoarece aceasta capacitate este instituita prin lege;

- universalitatea, deoarece capacitatea civila este recunoscuta tuturor persoanelor (art. 28 Cod civil). Universalitatea priveste capacitatea de folosinta, iar cu exceptiile prevazute de lege, si capacitatea de exercitiu a oricarei persoane fizice (art. 28 alin. 2 Cod civil);

- intangibilitatea, inseamna ca legea interzice orice atingere adusa capacitatii civile a persoanelor. Astfel ca ,,nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta sau lipsit, in tot sau in parte, de capacitatea de exercitiu, decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege,, (art. 29 alin. 1 Cod civil);

- inalienabilitatea, presupune ca ,,nimeni nu poate renunta, in tot sau in parte, la capacitatea de folosinta sau de exercitiu,, (art. 29 alin. 2 Cod civil);

- egalitatea, presupune ca toate persoanele sunt egale in fata legii. Acest caracter se exprima prin aceea ca, ,,rasa, culoarea, nationalitatea, originea etnica, limba, religia, virsta, sexul sau orientarea sexuala, opinia, convingerile personale, apartenenta politica, sindicala, la o categorie sociala ori la o categorie defavorizata, averea, originea sociala, gradul de cultura, precum si orice alta situatie similara, nu au nici o influenta asupra capacitatii civile (art. 30 Cod civil);

Atat persoanelor fizice cat si persoanelor juridice legea le recunoaste, le ocroteste si le garanteaza drepturile si libertatile civile (art. 26 Cod civil).

Orice persoana fizica sau persoana juridica este titulara a unui patrimoniu. Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau afectatiuni, insa numai in cazurile si conditiile prevazute de lege.Sectiunea II. 2. Persoana fizica. Capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu a persoanei fizice. Clasificare.

( Capacitatea de folosinta este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii (art. 34 Cod civil). Capacitatea de folosinta incepe la nasterea persoanei (art. 35 Cod civil).

Prin exceptie, capacitatea de folosinta, incepe de la conceptie, numai in privinta drepturilor, cu conditia ca persoana fizica sa se nasca vie. Prin urmare se recunoaste copilului nenascut, o capacitate anticipata de folosinta, dar numai in privinta drepturilor.

Capacitatea de folosinta inceteaza la decesul persoanei, dupa cum urmeaza:

- decesul persoanei se constata fizic si se dovedeste prin certificat de deces;

- decesul persoanei, care a disparut, se declara prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate, daca au trecut cel putin doi ani de la data primirii ultimilor informatii sau indicii din care rezulta ca era in viata.

( Capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a exercita drepturi si de a-si asuma obligatii prin faptul incheierii, personal si singur de, acte juridice civile (art. 37 Cod civil).

Persoanele fizice prin raportare la capacitatea de exercitiu se impart in trei categorii:

1. persoane lipsite de capacitate de exercitiu, carora le lipseste discernamantul. Acestea sunt: minorii sub 14 ani si interzisii judecatoresti (alienatii si debilii mintali).

Pentru cei lipsiti de capacitate de exercitiu, actele juridice se incheie, in numele acestora, de reprezentantii lor legali, in conditiile prevazute de lege (art. 43 alin. 2 Cod civil).

Persoana lipsita de capacitate de exercitiu poate incheia si singur anumite acte prevazute de lege, potrivit art. 43 alin. 3 Cod civil, si anume:

- actele de conservare,

- actele de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la momentul incheierii lor.

Actele pe care le minorul le poate incheia singur pot fi facute si de reprezentantul sau legal, afara de cazul in care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru (art. 43 alin. 4 Cod civil).

Incheierea de catre minor a altor acte decat cele prevazute de lege pentru aceasta varsta, sau incheierea de catre tutore fara autorizarea instantei de tutela, atunci cand aceasta autorizare este ceruta de lege, sunt sanctionate de nulitate relativa, chiar daca nu se dovedeste vreun prejudiciu (art. 44 Cod civil).

2. persoane cu capacitate de exercitiu restransa, persoane cu varsta intre 14 - 18 ani. Cu privire la acestea Codul civil prevede doua exceptii:

- minorul care se casatoreste de la 16 ani, dobandeste capacitate de exercitiu deplina (art. 39 alin. 1 Cod civil);

- minorului de 16 ani i se recunoaste capacitate de exercitiu deplina (aniticipata), de catre instanta de tutela, pentru motive temeinice (art. 40 Cod civil).

Minorul care a implinit 14 ani are dreptul sa incheie:

- acte juridice cu incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui, iar in cazurile prevazute de lege, si cu autorizarea instantei de tutela. Incuviintarea sau autorizarea poate fi data, cel mai tarziu, in momentul incheierii actului (art. 41 alin. 2 Cod civil);

- singur acte juridice de conservare, acte de administrare care nu il prejudiciaza, precum si acte de dispozitie de mica valoare, cu caracter curent si care se executa la data incheierii lor (art. 41 alin. 3 Cod civil).

Daca minorul a implinit 15 ani poate incheia acte juridice referitoare la munca, la indeletnicirile artistice sau sportive ori la profesia sa, cu incuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si cu respectarea dispozitiilor legii speciale daca este cazul.

In acest caz, minorul exercita singur drepturile si executa tot astfel obligatiile izvorate din aceste acte si poate dispune singur de veniturile dobandite.

3. persoane cu capacitate de exercitiu deplina - majoratul. Persoana devine majora la implinirea virstei de 18 ani, cu exceptiile referitoare la:

- minorul care se casatoreste la 16 ani, si care devine major la aceasta varsta. In cazul in care casatoria este anulata, minorul care a fost de buna - credinta la incheierea casatoriei pastreaza capacitatea deplina de exercitiu (art. 39 alin. 2).

( Dup( criteriul cetateniei, persoanele fizice mai pot fi impartite in:

- persoane fizice de cetatenie romana;

- persoane fizice de cetatenie straina; aceste persoane au alta cetatenie decat cea romana; aici includem si persoanele cu dubla cetatenie, dintre care nici una nu este romana;

- persoane fizice fara cetatenie, denumiti apatrizi.

Potrivit Codului civil, cetatenii straini si apatrizii sunt asimilati, in conditiile legii, cu cetatenii romani, in ceea ce priveste drepturile si libertatile civile (art. 27).

Sectiunea II. 3 Identificarea persoanei fizice

Persoana fizica se identifica prin nume, domiciliu, resedinta, stare civila. Aceste atribute de identificare se dobandesc in conditiile legii (art. 59 Cod civil).

( Numele cuprinde numele de familie si prenumele (art. 83 Cod civil).

Numele de familie se dobandeste prin efectul filiatiei si poate fi modificat prin efectul schimbarii starii civile (spre exemplu, ca urmare a casatoriei) in conditiile prevazute de lege.

Prenumele se stabileste la data inregistrarii nasterii, pe baza declaratiei de nastere.

Cetatenii romani pot obtine, in conditiile legii, schimbarea pe cale administrativa a numelui de familie si a prenumelui sau numai a unuia dintre ele (art. 85 Cod civil).

( Domiciliul sau resedinta se poate stabili sau schimba, in mod liber, de catre cetatenii romani, in tara sau in strainatate, cu exceptia anumitor cazuri prevazute de lege (art. 86 alin. 1 Cod civil).

O persoana fizica nu poate sa aiba in acelasi timp decat un singur domiciliu si o singura resedinta, chiar si atunci cand detine mai multe locuinte (daca prin lege nu se prevede altfel, potrivit art. 86 alin. 2 Cod civil).

Domiciliul persoanei fizice este locul unde isi are principala asezare.

Resedinta persoanei fizice este in locul unde isi are locuinta secundara. Resedinta va fi considerata domiciliu cand acesta nu este cunoscut. In lipsa de resedinta, persoana fizica etse considerata ca domiciliaza la locul ultimului domiciliu, iar daca acesta nu se cunoaste, la locul unde acea persoana se gaseste.

Dovada domiciliului si a resedintei se face cu mentiunile cuprinse in cartea de identitate (art. 91 Cod civil).

Din perspectiva dreptului afacerilor, domiciliul este profesional si ales, si anume:

- domiciliul profesional il are persoana care exploateaza o intreprindere, adica profesionistul. Acesta are domiciliul si la locul intreprinderii respective, in tot ceea ce priveste obligatiile patrimoniale ce s-au nascut sau urmeaza a se executa in acel loc (art. 96 Cod civil);

- domiciliul ales este acela pe care partile unui act juridic il pot alege in vederea exerctarii drepturilor sau executarii obligatiilor nascute din acel act (art. 97 Cod civil).

( Starea civila este dreptul persoanei de a se individualiza, in familie si societate, prin calitatile strict personale care decurg din actele si faptele de stare civila (art. 98 Cod civil).

Starea civila se dovedeste prin actele de nastere, casatorie si deces intocmite potrivit legii, in registrele de stare civila, precum si prin certificatele de stare civila eliberate pe baza acestora (art. 99 alin. 1 Cod civil).

Sectiunea II. 4. Profesionistii persoane fizice/persoane juridice - clasificareS. II. 4. 1. Precizari prealabile Subiectele raporturilor de dreptul afacerilor sunt:

1. profesionistii comercianti, persoane fizice, persoane juridice (in principiu, societati comerciale),

2. profesionistii necomercianti (in principiu, persoane care desfasoara activitati liberale) si

3. persoanele de drept civil, fizice si juridice, care nu au calitatea profesionisti, la care Codul civil in art. 3 alin. 1face referire astfel ,,alte subiecte de drept civil,,.

1. Profesionistii comercianti, persoane fizice sunt: persoane fizice autorizate, intreprindei individuale si intreprinderi familiale. Aceste categorii de persoane - profesionisti - sunt reglementate de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 44/2008, privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale;

Profesionistii comercianti, persoane juridice sunt, in principal: societatile comerciale, companiile nationale, societatile nationale, regiile autonome, organizatii cooperatiste, societati cooperative, grupurile de interes economic, societatile europene, grupurile europene de interes economic. Mentionam cateva acte normative care reglementeaza aceasta categorie de profesionisti: Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata si modificata; Legea nr. 26/1990 privind la registrul comertului, republicata si modificata; Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, modificata; Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, numai in privinta grupurilor de interes economic comercianti;

2. Profesionistii necomercianti sunt- persoanele care exercita, in principal, profesii liberale: avocati (cu cabinet individual), farmacisti, medici (cu cabinet medical individual), experti contabili, contabili autorizati, executori judecatoresti, mediatori, ziaristi, notari etc (potrivit art. 1 alin. 2 O.U.G. nr. 44/2008); Aceste categorii de persoane isi desfasoara activitatea fie:

a) ca persoane fizice autorizate care nu au calitatea de comercianti; fieb) ca societati simple reglementate de Codul civil, spre exemplu, societatea civila medicala, societatea civila de avocatura, societatea civila profesionala de practicieni in insolventa etc;

- unele grupuri de interes economic, deoarece potrivit Legii nr. 161/2003 aceste entitati juridice pot avea sau nu calitatea de comercianti;

- persoanele care desfasoara activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii (art. 1 alin. 3 O.U.G. nr. 44/2008);

- unele institutii publice, spre exemplu: spitale, universitati, teatre, autoritati publice de reglementare, supraveghere si control (C.S.A, C.N.V.M. B.N.R).

- organizatii non- guvernamentale, spre exemplu: asociatii si fundatii (O.G. 26/2000, Legea nr. 246/2005 pentru aprobarea O.G. 26/2000), cluburi sportive, culte religioase.

3. alte persoane de drept civil sunt:

- persoanele fizice, care nu au calitatea de profesionisti,- persoanele juridice de drept public: statul, unitatile administrativ teritoriale (oras, judet, comuna), Parlamentul Romaniei (puterea legislativa), Banca Nationala a Romaniei, Organismele puterii executive (Administratia Prezidentiala si Presedintele Romaniei, Guvernul Romaniei, Ministerele, Institutia prefecturii, Institutiile publice, Misiunile diplomatice si consulare), Organele autoritatii judecatoresti (Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtile de Apel, Tribunalele, Ministerul Public), Curtea Constitutionala, Curtea de Conturi, partidele politice;

- persoanele juridice de drept privat: asociatii de proprietari, sindicatele, patronatele.S. II. 4. 2. Delimitari ale notiunilor

( Pornind de la definitia prevazuta de Codul civil (art. 3 alin. 2) cu privire la notiunea de profesionist ,,sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere,,. Rezulta, in principal ca, potrivit Codului civil, distinctia dintre profesionisti si celelalte persoane de drept civil este faptul ,,exploatarii unei intreprinderi,,.Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematica, de catre una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate, ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau servicii, indiferent daca are sau nu ca scop obtinerea de profit (art. 3 alin. 3 Cod civil).

( Distinctia dintre profesionistii comercianti si profesionistii necomercianti, este in principal, cerinta inregistrarii la Oficiul registrului comertului a comerciantilor profesionisti, in timp ce profesionistii necomerciantii, care, in principal, desfasoara activitati liberale, se autorizeaza la un corp profesional.Profesionistii necomercianti sunt, in principal, persoanele care desfasoara activitati liberale. Formele de exercitare a profesiilor liberale cu drept de libera practica, se desfasoara:

- in regim independent, prin infiintarea de cabinete individuale, cabinete asociate, societati simple (civile) profesionale,

- sau in regim salarial, prin incheierea unor contracte individuale de munca cu beneficiarul serviciului de liberal.In vederea desfasurarii acestor activitati economice (liberale) este necesara indeplinirea unor conditii de pregatire profesionala si/sau de atestare a pregatirii profesionale (art. 8 alin. 3 O.U.G. 44/2008). Atributul organizarii si inregistrarii formelor de exercitare a profesiunilor liberale reprezinta prerogative exclusive ale organizatiilor/corpurilor profesionale, care, prin mecanisme proprii profesiunilor pot selecta si autoriza formele de exercitare ale profesiunilor liberale. De asemenea, raspunderea prestatorului pentru serviciile profesionale formeaza obiectul conceptului de asigurare de raspundere civila profesionala/ pentru culpa profesionala; Prin urmare profesionistii care desfasoara activitai liberale se autorizeaza la un corp profesional, spre exemplu, expertii contabili si contabilii autorizati la CECCAR (Corpul expertilor contabili si contabililor autorizati), farmacistii la Colegiul farmacistilor, medicii la Colegiul medicilor, executorii judecatoresti la Corpul executorilor judecatoresti, psihologii la Colegiul psihologilor etc.Corpurile sau organizatiile profesionale sunt foruri profesionale recunoscute, entitati independente de autoritatile statului, specializate, autorizate sa functioneze prin legi organice, conduse de catre personalitati unanim recunoscute ale profesiunii respective, care reglementeaza unitar exercitarea unei profesiuni (liberale), necomerciale.Profesionistii necomercianti care desfasoara activitati liberale in regim independent isi exercita profesia sub forma juridica de:- persoane fizice autorizate, care se inregistreaza la registrul comertului, fara a deveni comercianti prin aceasta, deoarece O.U.G. 44/2008 prevede expres ca PFA poate fi comerciant sau nu, potrivit art. 20, - societati simple (civile): de avocatura, ale medicilor, de contabili experti, autorizati etc. Societatile simple se constituie, exclusiv, potrivit Codului civil nu dobandesc personalitate juridica, decat daca asociatii doresc acest lucru, printr-un act de modficare a contractului de societate, indicand in mod expres forma juridica a acesteia punand de acord toate clauzele sale cu dispozitiile legale aplicabile societatii nou- infiintate. In acest caz societate se inregistreaza la registrul comertului, iar activitatea liberala ce formeaza obiectul de activitate va trebui autorizata la un corp profesional.

Referitor la asociatii si fundatii, acestea dobandesc personalitate juridica prin inscrierea sa la Registrul asociatiilor si fundatiilor aflat la grefa judecatoriei in a carei circumscritie teritoriala isi are sediul (art. 17 alin. 2 O. G. nr. 26/2000)S. II. 5. Profesionistii comercianti persoane fizice Profesionistii comercianti sunt:

1. persoane fizice, potrivit art. 4 din O.U.G. nr 44/2008, care pot desfasura activitatile economice dupa cum urmeaza:

a) individual si independent, ca persoane fizice autorizate. Persoana fizica autorizata, potrivit art 20 alin. 1, din O.U.G. nr. 44/2008, poate avea, sau nu, calitatea de comerciant.

b) ca intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale; Intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale este comerciant persoana fizica de la data inregistrarii sale in registrul comertului

c) ca membri ai unei intreprinderi familiale. Intreprindera familiala se inregistreaza la registrul comertului, data de la care membrii acesteia devin comercianti persoane fizice.

2. persoane juridice, potrivit art. art 1 alin. 2 din Legea nr. 26/1990, regiile autonome, societatile comerciale, companiile nationale si societatile nationale, regiile autonome si organiztiile cooperatiste, respectiv, societatile cooperative. Sintetizand dispozitiile corespunzatoare din actele normative enuntate mai sus comerciantii sunt:

- societatile comerciale, companiile natioanle, societatile nationale (Legea nr. 31/1990 si 26/1990, modificate);

- regiile autonome, infiintate prin reorganizarea unitatilor economice de stat, potrivit Legii nr. 15/1990 modificata - in ramurile strategice ale economiei nationale. Regiile autonome sunt persoane juridice care functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara;

- organizatiile cooperatiste, au personalitate juridica si isi desfasoara activitatea pe baza principiilor gestiunii economice. Organizatiile cooperatiste desfasoara activitate de producere si desfacere de marfuri si de prestari servicii;

- societatile cooperative, potrivit Legii nr1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei;

- grupurile de interes economic reprezinta o asociere de persoane fizice sau juridice in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai, precum si al imbunatatirii rezultatelor activitatii respective (art. 118 alin. 1 din Legea nr. 161/2003. Grupul de interes economic are personalitate juridica; poate avea calitatea de comerciant sau necomerciant.

- persoanele fizice, potrivit O. U. G. nr 44/2008, si anume, persoane fizice autorizate, intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale, membrii ai unei intreprinderi familiale

S. II. 5.1. Comerciantul persoana fizica autorizata (PFA) Comerciantul persoana fizica autorizata denumita prescurtat PFA - desfasoara orice forma de activitate economica permisa de lege, folosind in principal forta sa de munca si aptitudinile sale profesionala (art. 2, pct. i si art. 19 alin. 1, din O.U.G. nr. 44/2008).

Activitatea economica este activitatea agricola, industriala, comerciala, desfasurata pentru obtinerea unor bunuri sau servicii a caror valoare poate fi exprimata in bani care sunt destinate vanzarii ori schimbului pe pietele organizate sau unor beneficiari determinati ori determinabili, in scopul obtinerii unui profit (art. 2 lit. a din O.U. G. nr. 44/2008)

PFA este obligata sa solicite inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii, inainte de inceperea activitatii eonomice.

( PFA are urmatoarele prerogative:

( poate colabora cu alte persoane fizice autorizate, intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni (art. 16 din O.U.G. nr. 44/2008). Aceasta colaborare trebuie sa se faca in scopul exercitarii actvitatii pentru care a fost autorizata (art. 16 din O.U.G. nr. 44/2008).

( poate cumula calitatea de persoana fizica autorizata cu cea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel pentru care PFA este autorizata.

( poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobandit si autorizarea ca intreprinzator persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale.

( are dreptul sa angajeze cu contract de munca terte persoane pentru desfasurarea activitatii pentru care a fost autorizata si nici nu va fi considerata un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza, in conditiile prevazute de art. 16 din O.U.G. nr. 44/2008, chiar daca colaborarea este exclusiva.

PFA este asigurata in sistemul public de pensii si asigurari si alte drepturi de asigurari sociale si are dreptul de a fi asigurata in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj.

( PFA ii este interzis sa cumuleze si calitatea de intreprinzator persona fizica titular al unei intreprinderi individuale.

( Raspunderea PFA.

( PFA raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si in completare cu intreg patrimoniul sau.

( daca are calitatea de comerciant, in caz de insolventa, PFA va fi supusa procedurii simplificate prevazuta de Legea nr. 85/2006. Orice persoana interesata pote face dovada calitatiide comerciant in cadrul procedurii insolventei sau separate, prin actiune in constatare, daca justifica un interes legitim.

( daca PFA nu are calitatea de comerciant, creditorii isi vor executa creantele impotriva acesteia in conditiile dreptului comun.

( Incetarea activitatii PFA. Potrivit art. 21 alin. 1, PFA isi inceteaza activitatea si este radiata din registrul comertului in urmatoarele cazuri:

a) prin deces;

b) prin vointa acesteia;

c) la cererea unei persoane fizice sau juridice prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune in registrul comertului. Radierea inregistrarii pagubitoare, se cere in tot sau numai cu privire la anumite elelmente ale acesteia, in cazul in care prin hotarari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea, daca prin hotarare judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in registrul comertului (art. 25 alin. 1).

Cererea de radiere, insotita de copia certificata pentru conformitate cu originalul actelor doveditoare, dupa caz, se depune la oficiul registrului comertuluide pe langa tribunalul unde isi are sediul profesional, de catre orice persoana interesata

S. II. 5. 2. Comerciantul - intreprinzator persoana fizica titular al intreprinderi individuale

Intreprinderea individuala este intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator.

Intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale este este comerciant persoana fizica de la dat inregistrarii in registrul comertului.

Prin inregistrarea in registrul comertului intreprinderea individuala nu dobandeste personalitate juridica.

( Prerogativele comerciantului persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale. Intreprinzatorul persoana fizica:

( poate angaja terte persoane cu contract individual de munca, inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, in calitate de angajator persoana fizica, potrivit legii, pentru organizarea si exploatarea intreprinderii sale;

( poate colabora cu alte persoane PFA, cu alti intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane juridice, pentru efectuatrea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii schimbe statutul juridic dobandit. Intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale nu va fi considerat un angajat al unor terte persoane cu care colaboreaza, in conditiile prevazute mai sus chiard aca colaborarea este exclusiva.

( poate cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza in acelasi domeniu, ca si intr-un alt domeniu de activitate decat cel in care si-a organizat intreprinderea individuala.

Intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale este asigurat in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si are dreptul de a fi asigurat in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj.

( Raspunderea intreprinzatorului persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale:

( raspunde pentru obligatiile sale cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si in completare cu intreg patrimoniul sau.

( in caz de insolventa, va fi supus procedurii simplificate prevazute de Legea nr. 85/2006.

( Incetarea activitatii intreprinzatorului persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale.

Potrivit art. 27 alin. 1, intreprinzatorul persoana fizica titular al unei intreprinderi individuale isi inceteaza activitatea si este radiat din registrul comertului in urmatoarele cazuri:

a) prin deces;

b) prin vointa acesteia

c) la cererea unei persoane fizice sau juridice prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune in registrul comertului. Radierea inregistrarii pagubitoare, se cere in tot sau numai cu privire la anumite elelmente ale acesteia, in cazul in care prin hotarari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate in tors au in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea, daca prin hotarare judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in registrul comertului (art. 25 alin. 1).

Cererea de radiere, insotita de copia certificata pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, dupa caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul unde isi are sediul profesional, de catre orice persoana interesata.

In cazul in care intreprinzatorul decedeaza, mostenitorii pot continua intreprinderea, daca isi manifesta vointa, printr-o declaratie autentica, in termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Daca sunt mai multi mostenitori, acestia isi vor desemna un reprezentant, in vederea continuarii activitatii economice ca intreprindere familiala.

Activitatea va putea fi continuata sub aceeasi firma, cu obligatia de mentionare in cuprinsul acelei firme a calitatii de succesor.

S. II. 5. 3. Intreprinderea familiala Intreprinderea familiala este intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa (art. 2 lit. h, din O.U.G. nr. 44/2008).Intreprinderea familiala este constituita din 2 sau mai multi membri ai unei familii.

Familia, este compusa din sotul, sotia, copii acestora care au implinit varsta de 16 ani la data autorizarii intreprinderii familiale, rudele si afinii pana la gradul al patrulea inclusiv (art. 2 lit. d, din O.U.G. nr. 44/2008).

( Constiuirea intreprinderii familiale.

Intreprinderea familiala se constituie in baza unui acord de constituire intre membrii familiei. Acordul de constituire imbraca forma scrisa, ca o conditie de valabilitate.

( Acordul de constituire trebuie sa cuprinda clauze referitoare la:

( numele si prenumele membrilor si a reprezentantului;

( data intocmirii acestuia;

( participarea fiecarui membru la intreprindere, conditiile participarii;

( cotele procentuale in care vor imparti veniturile nete ale intreprinderii;

( raporturile dintre membrii intreprinderii familiale;

( conditiile de retragere.

Lipsa uneia din stipulatiile prevazute mai sus atrage nulitatea absoluta a acordului.

Intreprinderea familiala nu are patrimoniu propriu si nu dobandeste personalitate juridica prin inregistrarea in registrul comertului, dar, prin acordul de constituire a intreprinderii familiale, membrii acesteia, pot stipula constituirea unui patrimoniu de afectatiune.

Patrimoniul de afectatiune reprezinta totalitatea bunurilor, drepturilor si obligatiilor a membrilor intreprinderii familiale (dupa caz, a persoanei fizice autorizate sau a titularului intreprinderii individuale) afectate scopului exercitarii unei activitati economice, constituita ca o fractiune distincta a patrimoniului membrilor intreprinderii familiale (dupa caz, a persoanei fizice autorizate sau a titularului intreprinderii individuale) separata de gajul general al creditorilor personali ai acestora.Prin acordul de constituire sau printr-un act aditional la acesta se vor stabili cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectatiune. Daca membrii intreprinderii convin in unanimitate cotele de participare pot fi diferite de cele prevazute pentru participarea la veniturile nete sau la piederile intreprinderii.

( Statutul membrilor intreprinderii familiale

Membrii intreprinderii familiale sunt comercianti persoane fizice de la data inregistrarii acesteia in registrul comertului.

Acestia raspund solidar si indivizibil pentru datoriile contractate de reprezentant in exploatarea intreprinderii cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu intreg patrimoniul, corespunzator cotelor de participare.

Prerogativele membrilor intreprinderii familiale sunt:

( pot fi simultan PFA sau titulari ai unor intreprinderi individuale;

( pot cumula si calitatea de salariat al unei terte persoane care functioneaza atat in acelasi domeniu, cat si intr-un alt domeniu de activitate economica decat cel in care si-au organizat intreprinderea familiala.

Actele de dispozitie asupra bunurilor afectate activitatii intreprinderii familiale se vor lua cu acceptul majoritatii simple a membrilor intreprinderii, cu conditia ca aceasta majoritate sa includa si acordul proprietarului bunului care face obiectul actului.

Membrii unei intreprinderi familiale sunt asigurati in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si au dreptul de a fi asigurati in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si al asigurarilor pentru somaj

( Interdictii. Intreprinderea familiala nu are dreptul sa angajeze terte persoane cu contract de munca.

( Statutul reprezentantului intreprinderii familiale

Reprezentantul intreprinderii familiale este desemnat prin acordul de constituire.

Reprezentantul va gestiona interesele intreprinderii familiale si va lua deciziile privind gestiunea curenta a acesteia in temeiul unei procuri speciale, sub forma unui inscris sub semnatura privata. Procura speciala se semneaza de toti membrii intreprinderii care au capacitate de exercitiu si reprezentantii legali ai celor cu capacitate de exercitiu restransa.

Actele prin care se dobandesc bunuri pentru activitatea intreprinderii familiale se incheie de reprezentant fara autorizarea prealabila a membrilor, daca valoarea bunului cu privire la care se incheie actul nu depaseste 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate intreprinderii si a sumelor de bani aflate la dispozitia intreprinderii la data actului. Bunurile dobandite sunt coproprietatea membrilor.

Prin reprezentantul sau, intreprinderea familiala, poate colabora cu alte persoane fizice autorizate ca PFA, intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa-i schimbe statutul dobandit. Colaborarea se face numai in scopul exercitarii activitatii pentru care intreprinderea familiala a fost autorizata.

( Incetarea activitatii intreprinderii familialeIntreprinderea familiala isi inceteaza activitatea si este radiata din registrul comertului in urmatoarele cazuri:

( mai mult de jumatate din membrii acesteia au decedat;

( mai mult de jumatate dintre membrii intreprinderii cer incetarea acesteia sau se retrag din intreprindere;

( la cererea unei persoane fizice sau juridice prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune in registrul comertului. Radierea inregistrarii pagubitoare, se cere in tot sau numai cu privire la anumite elelmente ale acesteia, in cazul in care prin hotarari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea, daca prin hotarare judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in registrul comertului (art. 25 alin. 1).

Cererea de radiere, insotita de copia certificata pentru conformitate cu originalul a actelor doveditoare, dupa caz, se depune la oficiul registrului comertului de pe langa tribunalul unde isi are sediul profesional, de catre orice persoana interesata.

S. II. 6. Conditiile impuse profesionistului persoana fizica in vederea dobandirii calitatii de comerciant

Conditiile impuse comerciantului persoana fizica sunt de doua feluri:

a) conditii necesare protejarii persoanei interesate in realizarea activtatilor economice referitoare la capacitate juridica a persoanei respective;

b) conditii necesare protejarii intereselor generale, care se refera la cauze de incapacitate sau incompatibilitate;

c) conditii necesare pentru desfasurarea activitatii referitoare la exploatarea unei intreprinderi.

Conditiile impuse profesionistului comerciant persoana fizica rezulta din urmatoarele dispozitii legale:

1. persoana fizica trebuie sa aiba capacitatea juridica ceruta de lege, respectiv capacitatea deplina de exercitiu, varsta de 18 ani (art. 8 pct. 1 O.U.G. 44/2008), cu exceptia membrilor intreprinderii familiale carora legea le solicita varsta de 16 ani la data cererii solicitarii inregistrarii intreprinderii respective;Potrivit art. 8 pct. 1, lit. a, din O.U.G. nr. 44/2008 pot desfasura activitati economice in formele prevazute de prezenta ordonanta, persoanele fizice care au implinit varsta de 18 ani, respectiv, persoanele fizice care solicita autorizarea pentru desfasurarea de activitati economice ca PFA, ca intreprinzator titular de intreprindere individuala si ca reprezentant al intreprinderii familiale. Pentru membrii intreprinderii familiale legea solicita implinirea varstei de 16 ani la data solicitarii autorizarii.

Nu au capacitatea de a fi comercianti:

( minorul cu capacitatea de exercitiu restransa (14-18 ani). Poate incheia insa anumite acte juridice, de la varsta de 16 ani pentru care nu are nevoie de incuviintarea prealabila a reprezentantului legal.

( interzisii judecatoresti, deoarece sunt lipsiti de capacitate de exercitiu, neavand discernamantul faptelor pe care le realizeaza datorita starii de alienatie mintala.

Prin urmare:

( comerciantii persoane fizice pot presta activitatea economica in mod independent numai de la varsta de 18 ani, la aceasta varsta dobandind capacitatea comerciala.

( persoanele fizice pot presta activitati in cadrul intreprinderii familiale de la varsta de 16 ani in calitate de membrii ai acesteia, cu conditia sa nu aiba calitatea de reprezentanti ai acelei intreprinderi familiale. In cadrul intreprinderilor familiale se regasesc comercianti persoane fizice, care pot avea varsta intre 16-18 ani.

Femeia si barbatul, casatoriti inainte de 18 ani chiar daca au dobandit capacitate de exercitiu deplina prin casatorie, nu pot dobandi si capacitatea comerciala. Daca mosteneste insa un fond de comert pe cale succesorala, dobandeste calitatea de comerciant, dar fara sa aiba dreptul sa indeplineasca activitatile economice. In situatie similara se gaseste orice minor care dobandeste un fond de comert pe cale succesorala.

Teoretic aceste persoane nu sunt incapabile cu privire la exercitarea comertului, practic, insa este greu de imaginat posibilitatea de a exercita activitati comerciale.

1. a. Incompatibilitati. Nu pot fi comercianti, datorita functiei pe care o detin:

- parlamentarii,

- functionarii publici in conditiile impuse de statutul propriu, potrivit Legii nr. 188/1999,

- magistratii (judecatorii si procurorii),

- militarii etc.

Nu pot fi comercianti, datorita profesiei, acele persoane care exercita profesiuni liberale: avoctii, notarii, medicii. Activitatea pe care o desfasoara nu are caracter speculativ, chiar daca obtin castig.

De asemenea, O.U.G. nr. 44/2008 stabileste expres ca prevederile acesteia nu se aplica acelor activitati economice pentru care legea a instituit un regim juridic special, anumite restrictii de desfasurare sau alte interdictii.

1. b. Decaderi. Sunt decazute din dreptul de a fi comercianti persoanele care au fost condamnate penal pentru una dintre faptele (infractiunile) prevazute de lege (art. 1 lit. i Legea nr. 12/1990 modificata). Trebuie sa existe o hotarare judecatoreasca (de condamnare) in acest sens.

Totodata O.U.G. nr. 44/2008 art. 8 pct. 1, lit. b prevede ca o persoana are dreptul sa desfasoare activitati economice - ca PFA, ca intreprinzator persoana fizica titular al intreprinderii individuale, sau ca reprezentant, respectiv, membru intr-o intreprindere familiala daca a savarsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala, de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal. 1. c. Interdictii. Interdictiile pot fi legale si conventionale.

( Interdictiile legale se refera la anumite activitati care nu pot face obiectul comertului privat (particular) si care sunt monopol de stat (prelucrarea tutunului, prospectarea si extractia carbunelui, a minereurilor feroase) sau activitati care sunt considerate infractiuni (fabricarea sau comercializarea unor droguri sau narcotice in alt scop decat de medicament).

( interdictiile conventionale sunt stabilite sub forma clauzelor inserate in contract si produc efecte numai intre partile constractante.Exemplificam in acest sens:

( clauze de exclusivitate prin care un distribuitor se obliga fata de producator sa nu vanda decat anumite produse in speta, cele fabricate de producator. Spre exemplu ,,agentul nu poate negocia si nu poate incheia, pe contul sau, fara consimtamantul expres al comitentului, in regiunea determinata prin contract, operatiuni de comert concurente privind bunuri si /sau servicii similare celor care fac obiectul contractului de agentie,,;

( clauze de nonconcurenta cu privire la comerciantul agent comercial permanent, caruia i se impune o anumita restrangere de activitate prin aceasta clauza.

2. exercitarea sistematica a unei activitati organizate (producere, administrare ori instrainare de bunuri sau prestarea de servicii) de productie, comert sau prestari servicii, cu titlu de profesiune (art. 3 alin. 3 Cod civil coroborat cu art. 9 alin. 2 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Cod civil);

Persoana fizica trebuie sa detina calificarea pregatirea profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala necesara pentru a desfasura activitatea economica pentru care se solicita autorizatia.

Calificarea se poate dovedi cu urmatoarele acte:

1. diploma, certificatul sau adeverinta de absolvire a unei institutii de invatamant preuniversitar sau universitar,

2. certificat de calificare profesionala sau a unei forme de pregatire profesionala, organizata in conditiile legii, in vigoare la data eliberarii acestuia,

3. certificat de competenta profesionala,

4. cartea de mestesugar,

5. carnetul de munca al solicitantului,

6. declaratia de notorietate cu privire la abilitatea de a desfasura activitatea pentru care se solicita autorizarea, eliberata de primarul localitatii respective in mod gratuit in cazul meseriilor traditionale artizanale,

7. atestatul de recunoastere a calificarii si/sau de echivalare pentru persoanele fizice care au dobandit calificarea in strainatate,

8. atestatul de recunoastere a calificarii dobandite in strainatate, in afara sistemului de invatamant,

9. orice alte dovezi care sa ateste experienta profesionala.

3. activitatea profesionistului comerciant, considerata activitate economica, trebuie sa aiba drept scop obtinerea de profit excluzandu-se in principal activitatea nelucrativa(art. 2 lit. a, din O.U.G. nr 44/2008); 4. activitatea economica desfasurata in mod organizat, permanent si sistematic, sa fie realizata pe riscul intreprinzatorului (art. 2 lit. f din O.U.G. nr. 44/2008);

O.U.G. nr. 44/2008 reglementeaza pentru prima data in Romania, patrimoniul de afectatiune ca fiind o fractiune distincta a patrimoniului (bunuri drepturi si obligatii) unei PFA, titularului de intreprindere individuala, membrilor intreprinderii familiale afectata scopului exercitarii activitatii economice separata de gajul general al creditorilor persoanli ai acestora.Raspunderea nelimitata este caracteristica pentru comerciantul persoana fizica ( PFA, intreprinzator tiular de intreprindere individuala). El raspunde cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si in completare cu patrimoniul sau, adica cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare care se gasesc in patrimoniul acestuia.

In cazul membrilor intreprinderii familiale legea instituie pe langa raspunderea nelimitata (cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si in completare cu patrimoniul sau propriu) si raspunderea solidara si indivizibila pentru datoriile contractate de reprezentantul intreprinderii familiale.

Creditorii ale caror creante izvorasc din activitatile economice ale comerciantului se afla in concurs si pe aceeasi pozitie cu ceilalti creditori ai comerciantului, creditori ale caror creante izvorasc din acte civile.

5. nu au savarsit fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar- fiscala, de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal (art. 8 lit. b, O.U.G. 44/2008);

6. au un sediu profesional declarat (art. 8 lit. c, conform art. 9 alin. 2, O.U.G. 44/2008);

Pentru stabilirea sediului profesional este necesar ca PFA, titularul de intreprinderii individuale sau oricare alt membru al intreprinderii familiale, de la caz la caz, sa detina un drept de folosinta asupra imobilului la adresa caruia acesta este declarat. Dreptul de folosinta poate avea ca temei juridic un contract de vanzare-cumparare, testament, caz in care comerciantul este proprietar, sau cun contract de locatiune caz in care comerciantul este locatar.

Desfasurarea activitatilor economice prin intermediul unui sediu permanent de catre cetatenii altor state membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European se realizeaza cu respectarea reglementarilor in vigoare privind sediul permanent.

7. declaratia pe propria raspundere ca indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul, sanitar-veterinar, protectiei mediului, si al protectiei muncii (art. 8 lit. d, O.U.G. nr. 44/2008);

8. sa fie inregistrat in registrul comertului si autorizat potrivit legilor in vigoare (art. 7 pct. 1, O.U.G. nr. 44/2008). Inregistrarea la oficiul registrul comertului este elementul ce distinge profesionistul comerciant de profesionistul necomerciant.

Potrivit art. 8 pct. 1 lit. d ,,comerciantul trebuie sa declare pe propria raspundere ca indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar veterinar, protectiei mediului si al protectiei muncii. Indeplinirea conditiilor de functionare se face potrivit art. 5, 15 si urmatoarele din Legea nr. 359/2004, privind simplificarea formalitatilor de inregistrarea in registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale (in cazul nostru, ca urmare a O.U.G. nr. 44/2008, PFA, intreprinzator individual, intreprindere familiala), persoanelor fizice, inregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea persoanelor juridice, cu modificarile ulterioare, atat pentru sediu profesioanl, pentru fiecare punct de lucru, cat si pentru activitatile desfasurate in afara sediului profesional sau a punctelor de lucru.

Cererea de inregistrare in registrul comertului si de autorizare a functionarii se depune la registrul comertuluide pe langa tribunalul din judetul in care solicitantul isi stabileste sediul profesional (art. 12 pct. 1, O.U.G. nr. 44/2008). Cererea mentionata va fi insotita de:

A. documentatia de sustinere a cererii de inregistrare in registrul comertului si autorizare a functionarii PFA, care cuprinde(anexa din O.U.G. nr. 44/2008):

1. carte de identitate sau pasaport, fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul;

2. document care sa ateste drepturile de folosinta asupra sediului profesional, precum contract de inchiriere, comodat certificat de mostenitor, contractd e vanzare-cumparare, declaratie de luare in spatiusau orice alt act juridic carecofera dreptul de folosinta etc. copie legalizata;

3. declaratie pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazuta de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanita-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii;

4. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atesta pregatirea profesioanla, daca aceasta este ceruta, potrivit unor prevederi speciale;

5. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atesta experienta profesioanla, daca este cazul;

B. documentatia de sustinere a cererii de inregistrare in registrul comertului si autorizare a functionarii a intreprinderii individuale, care cuprinde (anexa din O.U.G. nr. 44/2008):

1. carte de identitate sau pasaport al titularului intreprinderii individuale- fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul;

2. document care sa ateste drepturile de folosinta asupra sediului profesional, precum contract de inchiriere, comodat certificat de mostenitor, contractd e vanzare-cumparare, declaratie de luare in spatiusau orice alt act juridic carecofera dreptul de folosinta etc. copie legalizata;

3. declaratie pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazuta de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanita-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii;

4. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atesta pregatirea profesioanla, daca aceasta este ceruta, potrivit unor prevederi speciale;

5. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atesta experienta profesioanla, daca este cazul;

C. documentatia de sustinere a cererii de inregistrare in registrul comertului si autorizare a functionarii a intreprinderii individuale, care cuprinde (anexa din O.U.G. nr. 44/2008):

1. carte de identitate sau pasaport al fiecarui membru - fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul;2. document care sa ateste drepturile de folosinta asupra sediului profesional, precum contract de inchiriere, comodat certificat de mostenitor, contractd e vanzare-cumparare, declaratie de luare in spatiusau orice alt act juridic carecofera dreptul de folosinta etc. copie legalizata;

3. declaratie pe propria raspundere a reprezentantului, care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazuta de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii;

4. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atesta pregatirea profesioanla, daca aceasta este ceruta, potrivit unor prevederi speciale;

5. fotocopii certficate olograf de pe documentele care atesta experienta profesioanla, daca este cazul;

6. acordul de constituire incheiat de membrii familiei in forma scrisa, ca o conditie de validitate, si procura speciala, sub forma unui inscris sub semnatura privata, prin care reprezentantul este desmnat prin acordul de constituire sa gestioneze interesele intreprinderii familiale.

( Inregistrarea in registrul comertului a PFA, a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale se face in baza rezolutiei motivate a directorului oficiului registrului comertului de pe langa tribunal.

Daca sunt indeplinite conditiile referitoare la cuprinsul cererii, documentatiei si a documentelor care atesta pregatirea si experienta profesionala, directorul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal va dispune inregistrarea in registrul comertului si autorizarea functionarii PFA, a intreprinderii individuale si a intreprinderii familiale

Sectiunea II. 7. Obligatiile profesionistilor comercianti potrivit Legii nr. 26/1990, modificata, privind registrul comertului 7. 1. Precizari prealabile

Cele mai importante obligatii ale comerciantilor sunt: inregistrarea la Registrul Comertului si intocmirea registrelor comerciale.

Comerciantii, precum si alte persoane fizice sau juridice, prevazute in mod expres de lege, sunt obligati :

1. inainte de inceperea activitatii acestora, sa ceara inmatricularea in registrul comertului. Prin inregistrare se intelege atat inmatricularea comerciantului, cat si inscrierea de mentiunil, care conform legii se mentioneaza in Registrul Comertului;

2. in cursul exercitarii comertului, sa ceara inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta de lege (art. 1 din Legea nr. 26/1990 republicata). Potrivit Legii nr. 26/1990, comerciantii sunt atat persoane fizice, cat si intreprinderile familiale, respectiv, intreprinderile individuale, ce efectueaza in mod obisnuit acte de comert, societatile comerciale, companiile nationale, regiile autonome, grupurile de interes economic cu caracter comercial si organizatiile cooperatiste (societatile cooperatiste, Legea nr. 1/2005);

3. la incetarea comertului, sa ceara radierea din Registrul Comertului;

Sectiunea II. 7. 2. Organizarea Registrului Comertului

Oficiile registrului comertului, se organizeaza in subordinea Oficiului National al Registrului Comertului si functioneaza pe langa fiecare tribunal (art. 9 alin. 1, Legea nr. 26/1990, republicata si modificata ).

Oficiile registrului comertului comunica Oficiului National al Registrului Comertului orice inmatriculare sau metiune operata, in termen de cel mult 15 zile de la efectuare (art. 9 alin. 3, Legea nr. 26/1990, rep.)

Comerciantii cer inmatricularea la Oficiul Registrului Comertului din judetul sau municipiul Bucuresti unde-si au sediul.

Oficiul Registrului Comertului este obligat sa elibereze pe cheltuiala persoanei care a facut cererea, copii certificate de pe inregistrarile efectuate in registru si de pe actele prezentate, precum si certificatele constatatoare ca un act sau fapt este, sau nu este inregistrat.

Actele pentru care s-au solicitat de catre persoane, copii, pot fi cerute si eliberate si prin corespondenta.

Inmatricularea si mentiunile sunt opozabile tertilor, de la data efectuarii lor in Registrul Comertului, ori de la publicarea lor in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV- a.

Actele ori faptele neinregistrate, pentru care legea cere sa fie inregistrate nu pot fi opuse tertilor, cu exceptia cazului in care se face dovada ca ele erau cunoscute de acestia.

Inregistrarile in Registrul Comertului se fac in baza unei incheieri a judecatorului delegat, sau dupa caz a unei hotarari judecatoresti irevocabile ( in afara cazurilor in care legea prevede altfel).

Incheierile judecatorului delegat privind inmatricularea sau la orice alte inregistrari in Registrul Comertului sunt executorii de drept si sunt supuse recursului. Termenul de recurs este de 15 zile si pentru parti, curge de la data pronuntarii incheierii. Pentru orice alte persoane interesate, termenul de recurs curge de la data publicarii incheierii, sau al actului modificator, actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei.

Recursul se depune si se mentioneaza la Registru Comertului unde s-a facut inregistrarea.

Competenta de solutionare a recursului revine Curtii de Apel in a carei raza teritoriala se afla domiciliul sau sediul comerciantului. In cazul sucursalelor infiintate in alt judet, competenta de solutionare a recursului revine Curtii de Apel in a solutiona recursul, revine Curtii de Apel unde-ti are sediul, sucursala.

In termen de 3 zile de la data depunerii, Oficiul Registrului Comertului, inainteaza recursul Curtii de Apel (in ambele cazuri).

Motivele de recurs se pot depune la instanta cu cel putin 2 zile inaintea termenului de judecata. Daca recursul este admis, decizia instantei de recurs va fi mentionata in Registrul Comertului.

S. II. 7. 3. Efectuarea inregistrarilor

Efectuarea inregistrarilor presupune o cerere de inmatriculare a solicitantului in Registrul Comertului:

A.Inmatricularea comertului la inceputul activitatii

1) cererea persoanei fizice autorizate, sau dupa caz, a intreprinzatorrului persoana fizica titular de intreprindere individuala, va cuprinde:

a. nume, prenume, codul numeric personal, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, activitatea comerciala anterioara;

b. firma comerciala si sediul acesteia;

c. obiectul comertului, cu precizarea domeniului si activitatii principale asa cum sunt prevazute in autorizarea pentru exercitarea comertului;

d. numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului.

2) cererea intreprinderii familiale trebuie sa cuprinda:

a. numele si prenumele fiecaruia dintre membrii, codul numeric personal, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii;

b. calitatea de membru al familiei;

c. starea civila si activitatea comerciala anterioara;

d. datele de identificare ale persoanei care reprezinta asociatia in relatiile cu tertii, care este de fapt membrul de familie din initiativa caruia s-a infiintat asociatia, sau imputernicitul acestuia;

e. firma comerciala si sediul acesteia;

f. obiectul comertului, cu precizarea domeniului si activitatii principale asa cum sunt prevazute in autorizarea pentru exercitarea comertului.

Pentru ambele cazuri (1,2), aceasta va trebui insotita de actele doveditoare ale datelor pe care le cuprind. Oficiul va inscrie la Registrul Comertului toate datele din cerere, iar pentru asociatiile familiale - codul unic de inregistrare atribuit conform legii.

3) cererea societatii comerciale va cuprinde datele continute in mod obligatoriu in actul constitutiv si va fi insotit de documentele doveditoare potrivit Legii nr. 31/1990, modificata si republicata. Oficiul va inscrie la Registrul Comertului toate datele din cerere, inclusiv codul unic de inregistrare atribuit conform legii.

4) cererea de inmatriculare a unei regii autonome, companii nationale sau societati nationale va trebui sa cuprinda:

a. actul de infiintare, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema acesteia;

b. obiectul de activitate, cu precizarea domeniului si activitatii principale;

c. unitatile componente ce pot intra in relatii contractuale cu tertii, persoanele imputernicite sa le reprezinte, precum si limitele imputernicirii acordate;

d. numele, prenumele, domiciliul si cetatenia, data si locul nasterii persoanelor imputernicite sa le reprezinte, precum si limitele imputernicirii conferite.

Oficiul va inscrie la Registrul Comertului toate datele din cerere, inclusiv codul unic de inregistrare atribuit conform legii.

5) societatile cooperative, reglementate de Legea nr. 1/2005 (organizatii cooperatiste), se inmatriculeaza in Registrul Comertului cu respectarea reglementarilor privind cooperatia mestesugareasca, cooperatia de consum, cooperatia de credit (Legea nr. 1/2005).

Oficiul va inscrie la Registrul Comertului toate datele din cerere, inclusiv codul unic de inregistrare atribuit conform legii.

Cererea de inmatriculare se face in termen de 15 zile, termen care incepe sa curga diferit, in functie de momentul constituirii solicitantului care cere inmatricularea:

a)de la data autorizarii pentru comercianti, persoane fizice si asociatii familiale;

b)de la data incheierii actului constitutiv pentru societatile comerciale;

c)de la data actului de infiintare - pentru regiile autonome, companiile nationale, societatile nationale sau societatile cooperative.

Cererea de inmatriculare a unui comerciant persoana fizica autorizata, respectiv, a intreprinzatorrului persoana fizica titular de intreprindere individuala, va fi facuta personal sau prin imputernicit cu procura speciala si autentica.

Cererea de inmatriculare a intreprinderii familiale se face de catre membrul de familie din initiativa caruia s-a infiintat asociatia sau imputernicitul acestuia cu procura speciala si autentica. Pentru dovedirea specimenului de semnatura, comerciantul persoana fizica autorizata, intreprinzatorrul persoana fizica titular de intreprindere individuala, respectiv, reprezentantul intreprinderii familiale semneaza la Oficiul Registrului Comertului in prezenta judecatorului delegat sau a directorului Oficiului sau a inlocuitorului acestuia care va certifica semnatura. Semnatura comerciantului persoana fizica, respectiv a reprezentantului intreprinderii familiale poate fi inlocuita in absenta acestuia prin prezentarea unui specimen de semnatura legalizat de notarul public.

Cererea de inmatriculare in Registrul Comertului a unei societatii comerciale va fi semnata cel putin de un administrator sau, dupa caz, de reprezentantul acestuia sau de oricare asociat.

Cererea de inmatriculare in Registrul Comertului pentru regiile autonome, companiile nationale, societatile nationale sau societatile cooperative va fi semnata de catre persoanele imputernicite sa le reprezinte. Pentru dovedirea specimenului de semnatura a administratorilor, a reprezentantilor societatilor comerciale si a persoanelor imputernicite sa reprezinte regiile autonome sau societatile cooperative, persoanele autorizate (administrator, reprezentant etc.) semneaza la Oficiul Registrului Comertului in prezenta judecatorului delegat sau a directorului Oficiului sau a inlocuitorului acestuia care va certifica semnatura. Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare. La orice inmatriculare se vor mentiona numarul si data incheierii judecatorului delegat.

B. Pe parcursul exercitarii comertului, comerciantul este obligat sa inregistreze mentiuni referitoare la:

a) donatia, vanzarea, locatiunea sau garantia reala mobiliara constituita asupra fondului de comert, precum si orice act prin care se aduc modificari inregistrarilor in Registrul Comertului;

b) numele, prenumele, cetatenia si codul numeric personal pentru cetatenii romani, seria si pasaportul pentru cetatenii straini, data si locul nasterii imputernicitului sau a reprezentantului fiscal (daca este cazul).

Daca dreptul de reprezentare este limitat la o anumita sucursala, mentiunea se va face numai in Registrul unde va fi inscrisa sucursala, iar semnatura imputernicitului sau reprezentantului fiscal va fi data in aceeasi forma ca pentru comerciantul persoana fizica, asociatia familiala, societatile comerciale, regiile autonome, companiile nationale si societatile national.

c) brevetele de inventie, marcile de febrica, de comert, denumirile de origine, indicatiile de provenienta, firma emblema si alte semne distinctive asupra carora societatile comerciale, regiile autonome, societatile cooperative, comerciantul persoana fizica sau asociatia familiala are un drept;

d) hotararea de divort a comerciantului, precum si cea de impartire a bunurilor comune obtinute in cursul exercitarii comertului (daca este cazul);

e) hotararea de punere sub interdictie a comerciantului sau de instituire a curatelei acestuia, precum si hotararea prin care se ridica aceste masuri;

f) deschiderea procedurii de reorganizare juridica si de faliment, inclusiv inscrierea mentiunilor corespunzatoare procedurii;

g) hotararea de condamnare a comerciantului, administratorului sau cenzorului pentru fapte penale care-l fac nedemn sau incompatibil sa exercite aceasta activitate;

h) orice modificare cu privire la actele, faptele si mentiunile inregistrate.

Comerciantul este obligat sa solicite modificarea mentiunilor prevazute mai sus in cel mult 15 zile de la data actelor si faptelor supuse obligatiilor de inregistrare. De asemenea, orice persoana interesata poate cere inregistrarea mentiunilor prevazute in termen de cel mult 30 de zile de la data cand au cunoscut actul sau faptul supus inregistrarii. Mentiunile se vor inregistra din oficiu in termen de 15 zile de la primirea copiei legalizate a hotararii irevocabile, referitoare insa numai la actele si faptele prevazute la literele e), f), g). Comerciantul nu este scutit de obligatia de a cere inregistrarea mentiunilor pentru faptul ca efectuarea lor se poate face si la cererea altor persoane sau din oficiu.

( Inregistrarea sucursalei si a filialei

Comerciantul care are sucursale trebuie sa ceara inmatricularea acestora la Oficiul Registrului Comertului de la sediul fiecarei sucursale. In cerere, pe langa datele prevazute de Legea nr. 26/1990, pentru inmatricularea comerciantului se va arata si oficiul unde a fost inmatriculata firma sediului principal. Oficiul Registrului Comertului de la sediul sucursalei va transmite Oficiului Registrului Comertului de la sediul principal al comerciantului un extras de pe inregistrarea efectuata pentru a fi mentionata in Registrul Comertului respectiv.

( Inregistrarea in Romania a sucursalelor sau a filialelor unui comerciant care au sediul principal in strainatate

Infiintarea in Romania a unei sucursale sau filiale de catre comerciantul care are sediul principal in strainatate este supusa tuturor dispozitiilor referitoare la inmatricularea, mentionarea si publicarea actelor si faptelor cerute pentru comerciantii din tara. In acest caz, cererile de inmatriculare vor indica si:

a) denumirea sucursalei si numele sau denumirea, forma juridica si sediul comerciantului din strainatate;

b) numele si calitatea persoanelor care pot reprezenta fata de terti si in justitie pe comerciantul din strainatate, precum si al celor dintre ele care se ocupa nemijlocit de activitatea sucursalei;

c) ultima situatie financiara a comerciantului din strainatate aprobata, verificata sau publicata potrivit legislatiei statului in care comerciantul isi are domiciliul sau sediul.

Se vor inregistra, daca este cazul, si urmatoarele mentiuni referitoare la:

a) deschiderea unei proceduri judiciare sau extra judiciare de insolventa asupra comerciantului din strainatate;

b) dizolvarea societatii din strainatate, numele si prenumele lichidatorilor;

c) inchiderea sucursalei.

Toate formalitatile corespunzatoare mentiunilor se vor face la sediul Oficiului Registrului Comertului de la sediul sucursalei. Daca o societate cu sediul in strainatate infiinteaza mai multe sucursale in tara, documentele de constituire si alte acte ale aceleiasi societati necesare pentru inmatricularea unei sucursale se depun numai la una dintre sucursale.

C. Radierea inregistrarilor

Orice persoana fizica sau juridica prejudiciata ca efect al unei inmatriculari ori printr-o mentiune in Registrul Comertului are dreptul sa ceara radierea inregistrarii pagubitoare in tot sau numai cu privire la anumite elemente ale acesteia.

Radierea se cere in cazul in care prin hotarari judecatoresti irevocabile au fost desfiintate in tot sau in parte sau modificate actele care au stat la baza inregistrarii cu privire la care se solicita radierea daca prin hotararea judecatoreasca nu a fost dispusa mentionarea in Registrul Comertului. Cererea de radiere se depune si se mentioneaza in Registrul Comertului la care s-a facut inmatricularea comerciantului. Oficiul Registrului Comertului in termen de 3 zile de la data depunerii cererii o inainteaza tribunalului in a carui raza teritoriala se afla sediul comerciantului, iar in cazul sucursalelor infiintate in alt judet tribunalului acestui judet. Tribunalul se pronunta asupra cererii. Vor fi citati Oficiul Registrului Comertului si comerciantul. Hotararea judecatoreasca de solutionare a cererii poate fi atacata numai cu recurs. Termenul de recurs curge de la pronuntare pentru partile prezente si de la comunicare pentru partile lipsa. Radierea va fi efectuata de Oficiul Registrului Comertului care va publica hotararea judecatoreasca irevocabila in Monitorul Oficial al Romaniei pe cheltuiala partii care a introdus cererea. Data inregistrarii in Registrul Comertului este data la care inregistrarea a fost efectiv operata in acest registru. Inregistrarea in registru se opereaza in termen de 24 de ore de la data incheierii judecatorului delegat de autorizare a inmatricularii. Comerciantul este obligat sa mentioneze pe facturi, oferte, comenzi, tarife, prospecte si orice alte documente intrebuintate in comert si numele sau denumirea, sediul comercial, codul unic de inregistrare si, daca este cazul, codul numeric personal. De la aceasta cerinta sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia in domeniu.

CAPITOLUL III. PERSOANA JURIDICA

S. III. 1. Definitie. Elemente constitutive

Definitie. Persoana juridica este orice forma de organizare care, intrunind conditiile cerute de lege, este titulara de drepturi si obligatii civile (art. 25 alin 3 Cod civil)

Elemente constitutive. Orice persoana juridica trebuie sa aiba o forma de organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu, afectat realizarii unui anumit scop licit si moral, in acord cu intereseul general (art. 187 Cod civil).

Elementele constitutive sunt, prin urmare: forma de organizare, un patrimoniu propriu, un scop licit si moral.

1. Forma de organizare se sine statatoare a persoanei juridice este determinata de organizarea interna a acesteia. Organizarea presupune existenta organelor:

( ce reprezinta vointa persoanei juridice, si care asigura, in parte conducerea acesteia,

( ce administreaza (gestioneaza) patrimoniul persoanei juridice, acestea fiind, in principiu, organele de administratie,

( ce controleaza modul cum este gestionat patrimoniul persoanei juridice, respectiv, cenzorii sau auditorii, dupa caz.

2. Patrimoniul propriu al persoanei juridice este format din totalitatea drepturilor patrimoniale si obligatiilor, persoanei juridice, altfel spus, cuprinde latura activa (drepturi reale si de creanta) si latura pasiva (obligatii).

Orice persoana juridica (sau persoana fizica) este titulara a unui patrimoniu (art. 31 alin. 1 Cod civil).

Drepturile patrimoniale sunt reprezentate de bunuri. Cu aceste bunuri (drepturi reale patrimoniale) persoana raspunde pentru obligatiile sale. Faptul ca bunurile intra in masa patrimoniala a unei persoane (fizice sau juridice) se exprima in art. 2324 alin. 1 Cod civil, care prevede ,,Cel ce este obligat personal a raspunde cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare,,.

De remarcat ca patrimoniul reprezinta nu numai ce detine persoana in prezent ci si ce dobandeste in viitor, ca posibilitate.

Prin urmare patrimoniul reprezinta, alaturi de obligatii si de realitatea existentei prezente a bunurilor, si potentialitatea dobandirii in viitor a altor bunuri (reprezentate, bineinteles de drepturi).

Patrimoniul propriu al persoanei juridice nu trebuie confundat cu:

- patrimoniile proprii ale persoanelor fizice sau juridice care compun persoana juridica considerata,

- patrimoniul de afectatiune, ce apartine unei persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale sau familiale, acesta reprezentand o fractiune distincta a patrimoniului acestor persoane, separata de gajul general al creditorilor personali ai acestora. Aceste persoane pot compune perosoana juridica considerata,

- capitalul social al persoanei juridice - societate comerciala (indiferent de forma ei juridica, care este format din totalitatea aporturilor asociatilor (persoane fizice sau persoane juridice) ce compune societatea comerciala respectiva,

- fondul de comert al comerciantului persoana juridica care este format din totalitatea elementelor corporale (bunuri mobile si inobile) si incorporale (firma, emblema, clientela, vad comercial) ce sunt afectate pentru desfasurarea activitatii comerciale (in fondul de comert nu intra drepturile de creanta si datoriile comerciantului).

( Ca efect al personalitatii juridice, respectiv, ca umare a calitatii sale de subiect de drept, persoana juridica:

- participa in nume propriu la circuitul civil, si

- raspunde pentru obligatiile asumate cu bunurile proprii, afara de cazul in care prin lege se dispune altfel (art. 193 Cod civil).

S. III. 5. 2. Categorii de persoane juridice.Persoanele juridice sunt:

1. de drept public sau de drept privat (art. 189 Cod civil);

2. de nationalitate romana sau de nationalitate straina (art. 225 Cod civil);

3. cu scop lucrativ sau fara scop lucrativ (art. 3 alin. 3 Cod civil.

( Persoane juridice de drept public sunt: statul, unitatile administrativ teritoriale (oras, judet, comuna), Parlamentul Romaniei (Camera deputatilor si Senatul, care reprezinta puterea legislativa), Organismele puterii executive (Administratia Prezidentiala si Presedintele Romaniei, Guvernul Romaniei, Ministerele, Institutia prefecturii, Institutiile publice, Misiunile diplomatice si consulare), Organismele autoritatii judecatoresti (Inalta Curte de Casatie si Justitie, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtile de Apel, Tribunalele, Ministerul Public, in sens larg intra si Curtea de Conturi si Curtea Constitutionala), Banca Nationala a Romaniei, institutiile de stat (numite si institutii publice sau bugetare, in domeniile: invatamantului, cercetarii, culturii, artei sanatatii), partidele politice.

Persoanele juridice de drept public se infiinteaza:

1. de regula, prin lege (art. 191 alin. 1 Cod civil),

2. ca exceptie,

a) prin acte ale autoritatilor administratiei publice centrale sau locale (art. 191 alin. 2 Cod civil),

b) prin alte moduri prevazute de lege (art. 191 alin. 2 Cod civil),

( Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, in mod liber, intr-una din formele prevazute de lege (art. 190 Cod civil). Exemplificam in acest sens:

- agentii economici de stat, spre exemplu, regiile autonome, companiile si societatile nationale, societatile comerciale cu capital integral de stat;

- societatile comerciale cu capital privat, spre exemplu, societatile care se constituie in una din formele juridice prevazute de lege: societatile simple, societatile in participatiune, societatea in nume colectiv, societatea in comandita simpla, societatea cu raspundere limitata, societatea pe actiuni, societate in comandita pe actiuni, societatea cooperativa, alt tip de societate anume reglementat de lege (art. 1888 Cod civil);

- sindicatele;

- organizatiile patronale;

- asociatiile si fundatiile;

- cultele religioase;

2. De nationalitate romana sau de nationalitate straina;

( Sunt de nationalitate romana toate persoanele juridice al caror sediu, potrivit actului de constituire sau statutului, este stabilit in Romania. Acestea sunt infiintate potrivit legislatiei romane si beneficiaza de capacitatea juridica stabilita de legea romana.

( Persoanele juridice straine au sediul in strainatate, sunt constitite potrivit legii lor nationale, dar care pot desfasura activitati pe teritoriul Romaniei.

3. Cu scop lucrativ sau fara scop lucrativ.

( Sunt cu scop lucrativ persoanele juridice care au scop economic, patrimonial sau au ca scop obtinerea de profit. In aceasta categorie intra toate persoanele juridice care au calitatea de profesionist comerciant (spre exemplu, societatile comerciale).

( Fara scop lucrativ sunt persoanele juridice cu scop nepatrimonial, nu au ca scop obtinerea de profit. In aceasta categorie intra toate persoanele juridice de drept public (spre exemplu, autoritatile si institutiile public), si unii profesionisti necomercianti, dintre care, exemplificam: fundatii, asociatii, teatre, spitale etc. S. II. 5. 3. Infiintarea persoanei juridice

Prin infiintarea persoanei juridice se intelege crearea unui subiect de drept care se bucura, potrivit legii, de organizare de sine statatoare, de un patrimoniu propriu, de un scop determinat.

Infiintarea persoanei juridice este guvernata de o serie de norme cu caracter general, cuprinse in Codul civil, dar si de norme aplicabile numai anumitor persoane juridice, cuprinse in acte normative speciale.

In domeniul infiintarii persoanelor juridice cele trei puteri in stat conlucreaza dupa cum urmeaza:

( puterea legislativa stabileste reglementarile legale cu privire la modurile si conditiile de infiintare ale diferitelor categorii de persoane juridice;

( puterea executiva infiinteaza in mod direct unele persoane (regii autonome, institutii de stat etc.), avizeaza infiintarea altor persoane juridice si se ocupa de organizarea evidentei diverselor categorii de persoane juridice;

( puterea judecatoreasca, prin intermediul instantelor, are competenta de a autoriza infiintarea diferitelor persoane juridice si dispune inregistrarea lor la organismele de stat.

Cele trei puteri ale statului supravegheaza si controleaza infiintarea persoanelor juridice, luand insa in considerare vointele indivizilor si respectand drepturile si libertatile de asociere.

Persoana juridica, potrivit art. 194 Cod civil alin. 1, se infiinteaza prin urmatoarele moduri:

I. prin actul de infiintare al organului competent, pentru

( autoritatile si institutiile publice, si anume:

a. organismele puterii legislative (Camera Deputatilor si Senatul) care iau fiinta prin lege, ca urmare a alegerilor,

b. organismele puterii executive sunt infiintate astfel:

1. Presedintele Romaniei, potrivit dispozitiilor corespunzatoare din Constitutie, din Legea nr. 47/1994 privind organizarea si functionarea Presedentiei Romane, republicata in anul 2001, din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice;

2. Guvernul, potrivit dispozitiilor corespunzatoare din Constitutie, din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor;

3. Ministerele, care sunt infiintate potrivit dispozitiilor din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor.

c. organismele puterii judecatoresti sunt reglementate de Constitutie si de dispozitiile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara (cu modificarile ulterioare).

Institutiile de stat sau publice se infiinteaza pe baza de legi sau hotarari de Guvern. Spre exemplu, Institutul National de Magistraturii, a fost infiintat prin hotarare de Guvern;

( unitatile administrativ - teritoriale (judet, oras, comuna), acestea au la baza Legea nr. 2/1968, cu modificarile ulterioare. Autoritatile administratiei publice locale sunt reglementate de Legea nr. 215/2001, cu modificarile ulterioare, (republicata in anul 2007);

( agentii economici care se constituite de catre stat (companii si societati comerciale cu capital de stat, regii autonome de interes national) se infiinteaza prin hotarare de Guvern iar pentru cele de interes local, de catre unitatile administrativ - teritoriale, prin hotarari ale consiliilor locale si judetene).

In toate cazurile, actul de infiintare trebuie sa prevada in mod expres daca autoritatea publica este persoana juridica.

II. prin actul de infiintare al celor care o constituie, autorizat, in conditiile legii.

In acest caz este necesara intocmirea cumulativa a urmatoarelor acte juridice, iar cu privire la aceste acte, indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:

- actul de constituire, intitulat contract de societate, care este insotit, in functie de forma juridica a societatii comerciale si de statutul de functionare; de asemenea in functie de anumite conditii impuse de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale aceste acte imbraca forma autentica;

- autorizarea infiintarii, care este de competenta fie a instantei jurdecatoresti, fie a unui organism al puterii executive;

- inmatricularea, inregistrarea sau inscrierea la organismul competent potrivit legii.

In aceasta categorie de persoane juridice intra:

- partidele politice. Acestea sunt asociatii cu caracter politic, sunt persoane juridice de drept public care se inregistreaza in Registrul Partidelor politice de la Tribunalul Municipiului Bucuresti. Partidele politice sunt reglementate de Legea nr. 14/2003.

- societatile comerciale iau nastere ca urmare a autorizarii inmatricularii in registrul comertului efectuata de judecatorul delegat la registrul comertului;

- pentru institutiile de credit este ceruta autorizarea Bancii Nationale a Romaniei;

- pentru societatile de asigurarea autorizarea este data de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor;

Actul de autorizare intra in competenta organismelor puterii executive.

III. in orice alt mod prevazut de lege. Aceasta modalitate de infiintare a persoanei juridice cuprinde cuprinde cazurile atipice de infiintare a persoanei juridice:

- statul, care are calitatea de persoana juridica, se constituie potrivit dispozitiilor constitutionale;

- asociatiile de proprietari, care iau fiinta pe baza Legii nr. 114/1996, republicata in anul 1997.

Daca prin lege nu se dispune altfel, prin act de infiintare se intelege actul de constituire a persoanei juridice si, dupa caz, statutul acesteia (art. 194 alin. 2 Cod civil).

Persoana juridica se infiinteaza pe durata nedeterminata daca prin lege, actul de constituire sau statut nu se prevede altfel (art. 195 Cod civil).S. III. 5. 4. Inregistrarea persoanei juridice

Definitie. Inregistrarea persoanei juridice este inscrierea, inmatricularea sau, dupa caz, orice alta formalitate de publicitate prevazuta de lege, facuta in scopul dobandirii personalitatii juridice sau a luarii in evidenta a persoanelor juridice legal infiintate, dupa caz (art. 200 alin. 2 Cod civil).

Inregistrarea se face la cerere sau, in cazurile anume prevazute de lege, din oficiu.

Inregistrarea are efect:

- constitutiv. In acest caz persoana juridica nu se considera legal infiintata cat timp inregistrarea nu a fost efectuata.

- de opozabilitatae fata de terti - in scop de publicitate. In acest caz, actele sau faptele juridice facute in numele sau in contul persoanei juridice, pentru care nu s-a efectuat publicitatea prevazuta in acest scop de lege, nu pot fi opuse tertilor, in afara de cazul in care se face dovada ca acestia cunosteau ca publicitatea nu a fost indeplinita (art. 202 Cod civil).

Fondatorii, reprezentantii persoanei juridice supuse inregistrarii, precum si primii membri ai organelor de conducere, de administrare si de control ale acesteia raspund nelimita