Teoria Generala a Dreptului.[Conspecte.md]

7/27/2019 Teoria Generala a Dreptului.[Conspecte.md]

1/21

1. Consideraii generale privind obiectul de studiu alteoriei generale a dreptului.

ea studiaz dreptul in ansamblu, in generalitatea i

integritatea sa, ordinea juridic in intregime. Ea formuleaz

definiia dreptului i statului,celelalte concepte, categorii

caracteristice dreptului, fiind valabile pentru toate tiinele

juridice, cum sunt, bunoar, categoriile de norm juridic,

izvor de drept, sistem de drept,ordine de drept, rspundere

juridic, drept subiectiv .a. TGDeste, evident, o tiin,intrucat ea opereaz cu concepte, teorii, principii, legiti, dar

din alt punct de vedere, sub alt aspect, poate fi privit i ca oart, in msur in care ea solicit din partea juristului, pelang cunotine, talent, miestrie i capacitatea de a sesiza,cerceta fenomenul juridic, a-i inelege legitile. TGD poatefi definit ca tiin juridic care studiaz, din perspectivamaximei generalizri teoretice in raport cu celelalte tiine

ale dreptului, fenomenul juridic in ansamblul su,surprinzand eterminrile sale eseniale, pe care le exprim

in categorii juridice, adic in concepte de insemntate

principial, teoretico-metodologic, pentru intreaga

cunoatere juridic.

2. Locul i rolul tg a dreptului n sistemul tiinelorjuridice.

In multe ri teoria s-a stabilit la facultile de drept subnumele oficial de Enciclopedie juridic. Sub aceastdenumire materia juridic respectiv a aprut in a douajumtate a secolului XIX, pstrandu-i denumirea i in primajumtate a secolului XX. La etapa actual, tot mai frecventdisciplina dat e intitulat tgd. Teoria general a dreptuluise caracterizeaz ca o tiin: filozofic, politic, politico-juridic, juridic. Teoria general a dreptului atrage atenia laproblemele noi aprute ce reclam reglementarea juridic idimpotriv, subliniaz situaiile in care o asemeneaglementare inceteaz de a mai fi oportun. Caracterulpolitic, Caracterul juridic,Caracterul introductiv Totodat,tgd ca tiin trebuie deosebit de tgd ca disciplin de studiu.

Ca tiin, ea cuprinde intreg ansamblul de cunotinereferitoare la obiectul de studiu, adic tot ce este cunoscutpan in prezent despre legitile apariiei, evoluiei ifuncionrii dreptului. Ins, ca disciplin de studiu, easelecteaz numai o parte din materia teoretic, expus in celemai accesibile forme in literatura de specialitate (manuale,monografii, prelegeri, articole), precum i in cadrul orelor destudii, astfel ca s asigure minimul necesar de cunotine inconformitate cu sarcinile pregtirii cadrelor juridice. Obiectulacestei discipline va fi aadar ceea ce este comun in toateramurile dreptului, in orice timp i in orice loc.

3. Metodele cercetrii tiinifice a fenomenului juridic.Printre principalele metode ale cercetrii juridice pot fimenionate : metoda logic, metoda istoric, metodacomparativ, metoda sociologic, metoda experimentului,

metodele cantitative .a.

Metoda logicMetoda logic const n ansamblul procedeelor i operaiilorcare mijlocesc cunoaterii structurii i dinamicii raporturilorntre diferitele componente ale sistemului juridic dinsocietate. logica juridic poate fi privit sub 2 aspecte:

1) ntr-un sens ngust, logica juridic se refer la logicanormelor2) ntr-un sens mai larg, logica juridic se refer la

elementele constructive de argumentare juridic. .Metoda istoricPotrivit metodei istorice, TGD cerceteaz statul,

dreptul, realitatea juridic a societii n perspectiva idezvoltarea sa istoric, n micare prin metoda istoric lacercetarea statului, dreptului se intelege:- a le ncadra n anumite limite istorice;- a evidenia toate aspectele, toate legturile statului,

dreptului, ale altor fenomene juridice i procese sociale.Metoda comparativ

Pentru a cunoate o realitate juridic dintr-o ar e importantde a cunoate situaia din alte ri. n literatura juridic sefoloseste se atribuie urmtoarele:1. se supun comparrii numai obiectele i fenomenele

comparabile2. s se considere termenii supui comparaiei n

conexiunile lor reale, n contextul social, politic, cultural3. s se caracterizeze sistemul izvoarelor dreptului4. n procesul comparrii s se in cont de epoca, etapa

istoric a statului comparat5. n sfrit, metoda comparativ e chemat s dea rspuns

i la ntrebarea ce se refer la perspectiva dezvoltriifenomenelor comparate.

Metoda sociologicSociologia constituie o tiin despre legitile dezvoltrii ifuncionrii sistemelor sociale, att globale, ct i particulare.Sociologia studiaz relaiile reciproce dintre diferitefenomene sociale i legitile generale ale comparrii socialea oamenilor.

Metoda experimentuluiMetoda experimentului are o nsemntate mare n procesul destudiere a realitii juridice cu toate c nu ntotdeauna metodadat poate fi aplicat n tiinele juridice. De exemplu,metoda experimentului are o sfer de aplicare larg n

domeniul tiinelor juridixe auxiliare (criminalistic,medicin legal, psihiatrie juridic etc).

Metodele cantitativeAceste metode constau n operaiile de verificare aipotezelor . Introducerea metodelor cantitative n cercetarealegalitii juridice este necesara pentru a descoperi noiaplicaii ale cercetrii. metodele de cercetare nu trebuientelese n mod izolat, ci n paralel i completinduse intre ele.4. Conceptul dreptului ca fenomen social.

Dreptul este un fenomen social voliional n sensul

c elaborarea dar i aplicarealui reprezint rezultatul unoractiviti umane contiente.Esena dreptului este, deci, strns legat devoina oamenilor.n istorie, diferite curente filozofice, au identificatesenadreptului fie n afara sa ( n voina statului, a puteriilegislative care eman legile, sau a clasei dominante carefixeaz reguli de conduit ) fie n el nsui( potrivit teorieinormativiste a lui Kelsen dreptul i are esena, sursa nel nsui, n normele sale, structurate ierarhic i nu nrealitatea socialexterioar i separat lui ) Deci, esenasocial a dreptului const n exprimareanormativ, generalobligatorie a voinei generale, care se manifest directsauindirect, ca voin de stat. Ca orice fenomen social,

dreptulreprezint o unitate ntre coninut i form. Coninutulne arat ansamblulelementelor constitutive ale fenomenului,prile, laturile sale care reprezinttemeiul existenei idezvoltrii sale

5. Conceptul dreptului n sens obiectiv i sens subiectivSubiectiv-n aceast accepiune termenul drept senfieaz a fi prerogativa recunoscut unei persoane fizicesau juridice de a pretinde ceva la un alt subiect de drept, fie oprestaie pozitiv constnd n a da sau n a face fie ntr-oprestaie negativ constnd n a nu facen accepiunea sa de drept obiectiv dreptul este privit a fiunansamblu de norme care organizeaz viaa n comun, este

o tehnic a convieuirii umane, destinat s disciplinezecomerul uman i s apere societatea de excese

6. Panorama complex a dreptului.Pentru a da o imagine ampl ntregului complex alfenomenului juridic din societate vom prezenta panoramaacestuia n diferitele sale ipostaze. Astfel, putem distingeurmtoarele planuri de manifestare i anume: planulspiritual, ideatic, unde vom distinge concepiile, ideile,teoriile, sentimentele despre drept, adic tiina juridic,ideologia juridic, contiina juridic; planul normative -ansamblul reglementrilor juridice care alctuiesc dreptul


2/21

obiectiv i dreptul pozitiv; planul relaiilor sociale iraporturile juridice -drepturile subiective i obligaiilejuridice i planul faptic sau evenimenial ce cuprindefaptele juridice, adic acele evenimente sau aciuni careproduc efecte juridice. Toate aceste planuri se ntreptrund,nici unul neputnd exista izolat, fr celelalte.Prin coninutul reglementrilor sale, n diferite ri iperioade istorice, dreptul promoveaz anumite valori socialen conformitate cu voina i interesele generale ale societiirespective sau numai cu voina i interesele acelor grupuri sau

categorii ce dein puterea de stat. Dreptul este un fenomendinamic, el i pune amprenta asupra relaiilor sociale, fiindtotodatinfluenat de aceste realiti.

7. Dimensiunea social a dreptului.Dreptul are un character social, rolul sau fiind acela de adisciplina domportamentul uman in principalele relatii dinsocietate. Realitatea juridica (Juridicul) are 3 elementecomponente: - Constiinta juridical Dreptul - Relatiilejuridice.Dreptul este mai intai o constiinta in sensul ca el seafla mai intai la nivelul constiintei legiuitorului, care inaintede a adopta o lege supune interesele sociale unui process de

selectie si valorizare. Constiinta juridica are rolul de receptorla stimuli pe care ii emite societatea in vederea reglementariisi de filtrul care se interpune intre acesti stimuli.Constiinta juridica cunoaste mai multe ipostaze: - cognitive actionala - cultural-axiologicaConstiinta juridica are mai multe functii:- functia normative (a crea drept)- functia creatoare anticipativa (stabileste dinainte prioritatilein reglmentare .Al doilea element al juridicului il reprezintadreptul. Dreptul este retinut ca element al juridicului pentruca el stabileste in cadrul normativ al puterii in stat, dreptul silibertatilefundamentale ale omului, principalele relatii sociale din

societate. Al treilea element il reprezinta relatiile juridica.Raporturile juridice si situatiile juridice caredau concretete dreptului.

8. Premisele sociale i economice de apariie a dreptului.Dreptul apare la o anumit treapt de dezvoltare a societiiumane, de aceea studierea atotcuprinztoare i nelegerearolului i locului dreptului n evoluia general a societiiimpun cercetarea originii dreptului. Dreptul este voinadeintorilor puterii de stat ridicat la rang de lege. Dreptul istatul s-au constituit n procesul destrmrii ornduiriicomunei primitive, pe temelia apariiei proprietii private i

a scindrii societii n clase i grupuri sociale . Acesteschimbri au fcut ca vechile forme de organizare iconducere (ginta, tribul) s nu mai fie suficiente impunindu-se oform nou - cea politic-statal. Schimbrile in domeniulcelor necesare tritului au dus la inlocuirea principalelorpreocupri umane vantoarea, pescuitul, culesul cupreocupri noi, legate de creterea vitelori cultivarea plantelor. Omul societii primitive devineproductor. Aceasta a permis dezvoltarea mai rapid a

forelor de munc i diviziunea muncii . acumulrii uneimari cantiti de bunuri in maina unelor persoane efilor degini, de trib, de familii. Una dintre cele mai cunoscute vechiculegeri de legi este faimosul Cod babilonian al luiHammurabi, descoperit la Susa in anul 1901. Legile luiManu, colecia de maxime a lui Confucius, Mencius precumi ideile filosofilor Thales, Pitagora sau ale sofitilor greci.Primele legi scrise au fost date de preoi, fapt ce denot cacetia auparticipat la formare a dreptului, iar toate sferelevieii poart amprenta roman.

9. Esena, coninutul i forma dreptului.A. Esenta dreptului Esenta dreptului, consta in calitatea

juridica a vointei oficializate de stat. Nu orice vointa poatedeveni o vointa cu caracter general. Esenta dreptului nuconsta in vointa generala a societatii daca aceasta nu esteoficializata. Caracterul juridic al vointei este cel caredetermina esenta dreptuluiB. Continutul dreptului.Sunt autori care considera caelementul principal al continutului dreptului il formeazanormele juridice, astfel ca s-a vorbit de un continut normatival dreptului (Hans Kelsen). In conceptia lui, singura relatie adreptului este cu statul. Aceasta conceptie nu poate fisustinuta pentru ca dreptul nu poate fi redus doar la uncontinut normativ astfel ca pelanga normele juridice dreptul inseamna si raporturi juridice

si situatii juridice.C. Forma dreptului .Reprezinta modul de concretizare acontinutului dreptului. Structura: - interna - externa. Formainterna a dreptului inseamna modul de structurare acontinutului dreptului pe ramuri de drept si in institutiijuridice. Forma externa a dreptului reprezinta concretizareacontinutului dreptului de catre destinatarii acestuia. Aceastacunoaste mai multe modalitati de exprimare:Izvoareledreptului:legea, cutuma, jurisprudenta si doctrina.Incorporarile sau codificarile rezultate in urma procesului desistematizare a legislatiei.Forta juridica a actului normativ incare sunt cuprinse normele juridice, astfel putem avea: legi,

ordonante de guvern, hotarari de guvern, ordine aleministrilor, ordine ale prefectilor, hotarari ale consiliuluijudetean, hotarari ale consiliului local, dispozitii aleprimarului.Forma exterioara a dreptului mai cuprinde si regulile,procedeele de tehnica legislative

10.Factorii de configurare a dreptului.A. Cadrul natural B. Factorul social-politic C. Factorulideologic. DFactorul uman.

Cadrul natural se compune din mai multi factori:1. factori georgrafici2. factori demografici3. imprejurarile care nu depind de vointa omului, dar careproduc efecte juridice1. Factorul geografic

- exista elemente care determina adoptarea unor legi- acest factor este util si determina adoptarea unor legi, dar sanu exageram cu rolul acestuia deoarece se poate ajunge ladiscriminari.2. Factorul demografic

-influenteaza dreptul prin adoptarea de acte normative- exista politici de crestere demografica care implica

adoptarea legislatiei corespunzatoare- s-au adoptat norme juridice care sa favorizeze crestereademografica- exista si politici de scadere demografica (ex China)- exista anumite situatii care nu depind de vointa omului, darcare produc efecte juridiceCadrul social-politic la randul sau are mai multe elemente componente:economic, ideologic, cultural, politic- sunt structurile organizatorice ale societatii: grupuri deinteres, partide politiceFactorul economic influenteaza dreptul.In economia de tip liberal intregul sistem e bazat pe

principiul cerere-oferta si pe principiul noninterventieistatului in economie.Factorul ideologicAcest factor contribuie de asemenea la configurarea dreptuluiin functie de ideologia existenta la un moment dat. Ideologiamarxista a impus un anumit tip de legislatie, ideologialiberala si neoliberala a determinat la randul ei prefigurareaunui anumit sistem de norme juridice.Structurile organizatorice ale societatii:a. Grupurile de intereseb. Grupurile de presiunec. Partidele politice


3/21

Factorul umanEste cel mai important, deoarece dreptul este facut de oamenisi pentru oameni. Dreptul prin principiile sale stabilste oconduita tip pe care o impune ca fiind obligatorie tuturormembrilor societatii. Aceasta conduita tip are rolul de adisciplina comportamentul uman. De asemenea, dreptulfixeaza anumite roluri individului in societate (sunt createregimuri juridice pentru anumite categorii socio-profesionale;ex: statutul cadrelor didactice, politistului, magistratului) delimiteaza drepturile si obligatiile persoanelor Pe de alta

parte, dreptul reglementeaza un corpus de norme obligatoriipentru buna functionare a societatii si reprezinta o garantie astatului de drept

11. Conceptul dreptului n viziunea diferitor coli icurente de drept.Scoala Dreptului Naturalsustinea ca drepul este de fapt undrept natural cu character imuabil, preexistent omului, cucare ne nastem si pe care il transmitem mai departe.Drepul este considerat un produs al ratiuniiScoala istorica a dreptuluiconsidera ca dreptul nu este niciun produs al ratiunii si nu este nici natural preexistent omului,ci este un produs istoric al societatii, este rezultatul

spiritului poporului(volksgheist), adica dreptul este creatiaexclusiva a omului.coala raionalist a dreptuluiImmanuel Kant definete

dreptul ca pe o totalitate de condiii, potrivit crora liberularbitru al unui om. se poate uni cu liberul arbitru al altui om,Statul este o reuniune a unei multitudini de oameni sub legijuridice, constituit conform ideii unui contract social, careeste baza juridic ideal a sa.coala sociologic sau pozitivist a dreptului.Intemeiata de Auguste Comte care afirm c :Dreptul este unfenomen istoric, sub forma instituiilor, pe care sociologia ilstudiaz. El reprezint ceva pur material i observabil prinsimurile noastre. Dreptul, consider Leon Duguit, nu trebuie

s sancioneze obligaii, garanii sau s aib caracter punitiv.A mprit D n dou categorii: dreptul social, care rezult dinviaa social a oamenilor i dup care se conduc, i dreptulpozitiv, elaborat de stat, care d consacrare juridic dreptuluisocial.Teoria normativist a dreptului

Bazele acestei teorii au fost puse de juristul german RudolfStamn Ler- Dreptul este definit ca reglementare coerent,ordine raional i necesar activitilor exteriorizate ceatribuie drepturi iobligaii unor persoane libere.Teoria psihologic a dreptului

fiind dezvoltat in lucrrile savantului L.LPetrasycki.Dreptul, ca fenomen al existenei, aparine laturii psihice ipoate fi explicat numai prin prisma proceselor psihiceemoionle i intelectuale. El este un fenomen emotiv.

12. Conceptul i trsturile caracteristice ale statului.Statul este organizaia politic care deine monopolul foreide constrngere, al elaborrii i aplicrii dreptului, exercitatntr-o comunitate uman de pe un anumit teritoriu.Caracteristicile definitorii ale statului sunt:PUTEREA POLITIC care este o caracteristic esenial astatului, constnd n existena puterii publice, care nucoincide nemijlocit cu populaia. Specificul acestei putericonst n posibilitatea de a-i impune voina altora, de adetermina supunerea sau subordonarea altora. Puterea statuluise manifesta prin diverse forme ale activitiistatului( activitatea legislativ, executiv-dispozitiv, justiiei),iar la dispoziia acestea stau diverse uniti, precum poliia,jandarmeria, ect., care dein monopolul constrngerii n stat.ORGANIZAREA ADMINISTRATIV TERITORIAL APOPULAIEIn urma organizrii administrativ teritorial a populaiei apareo legtur ntre stat i cei care locuiesc pe teritoriul statului,

denumit ca apartenen la statul respectiv, avnd ca criteriudomiciliu. n doctrina politico-juridic este cunoscutconcepia c statul ar fi o unitate a trei elemente: populaia,teritoriu (premise necesare existenei statului) i putereapolitic. Conceptul de stat este prin excelen un conceptpolitic, n timp ce conceptul de ar este un concept social-geografic. Populaia asupra creia se exercit autoritatea destat nu este alctuit din indivizi unii ntmpltor, ci dinperoane care constituit o comunitate istoric uman.PERCEPEREA DE LA POPULAIE DE IMPOZITE,BIRURI, TAXE Acest lucru realizndu-se pentru cexercitarea puterii de stat presupunea suportarea de cheltuiripentru ntreinea aparatului de stat.

ELABORAREA I APLICAREA DREPTULUIDreptul este mijlocul organizrii aparatului de stat, prinintermediul cruia statul i realizeaz funcia social. Voinastatului este exprimat prin legi sau acte normative, care leasigur caracterul general obligatoriu, dar i prin acte politicesau prin aciuni nemijlocite ale statului.SUVERANITATEA DE STATLegtura dintre stat i ceteni, dintre stat i organizaii, dintrestat i alte state este exprimat n suveranitatea puterii de stat.Suveranitatea exprim faptul c puterea de stat i extindeautoritatea sa superioar i ne atrnat asupra unui anumitteritoriu i populaii i nu admite ca o alt autoritate s

exercite atribuiile specifice puterii statele asupra aceluiaiteritoriu i populaii aflate pe el. n coninutul noiunii desuveranitate distingemSUPREMAIA, care se refer la latura intern, ea exprimndintegritatea teritoriului i inviolabilitatea frontierelor statului,precum i faptul c puterea de stat este superioar oricreialte puteri, i INDEPENDENA care se refer la laturaextern , i prin care statul duce o politic extern pe care i-ostabilete fr s depind de un alt stat.

13. Scopul, sarcinile i funciile statului.Scopul statului, a puterii publice este aprarea interesuluigeneral sau esena statului este (sau ar trebui s fie) fericireacetenilor.Scopul statuluipoate fi proclamat oficial inConstituie sau poate s rezulte din coninutul acesteiaSarcinile statului. Pentru atingerea obiectivelor evideniatese impune antrenarea intregii societi intr-o activitate deperspectiv prin avansarea unorsarcini economice, politice,sociale, ideologice.a) Sarcina economicprincipal a Republicii Moldova estestabilit in Constituie. Economia Republicii Moldova esteeconomie de pia, de orientare social, bazat

pe proprietatea privat i pe proprietatea public, antrenate

in concurena liber.Evident, sintagma economie de pia comport un sens largi reflect o sarcin durabil intr-un domeniu vast deactivitate al statuluib)Sarcina politicprincipal este determinat de realitateacu care se confrunt statul nostru. La ora actual nimic nu emai important decat integritatea teritorial i asigurareaunitii poporului Republicii Moldova.c)Sarcina socialprincipal a Republicii Moldova estestipulat in Constituie care oblig statul,s ia msuri pentruca orice om s aib un nivel de trai decent, care

s-i asigure sntatea i bunstarea lui i familiei lui,

cuprinzand hrana, imbrcmintea, locuina,

ingrijirea medicalprecum i serviciile sociale necesare.d)Sarcina ideologic a statului nostru const inrecunoaterea real, i nu formal, a demnitii tuturormembrilor comunitii umane i in formarea unei societi, incare demnitatea omului, drepturile i libertile lui, liberadezvoltare a personalitii umane, dreptatea i pluralismulpolitic reprezint valori supreme i sunt garantate.3.3. Funciile statului. Pentru a indeplini sarcinile punctateaici statul trebuie s desfoare activitate eficient in diversedomenii. Acestei activiti multilaterale ii sunt subordonatefunciile statului.


4/21

Prinfuncii ale statuluitrebuie de ineles direciilefundamentale, de baz, ale activitii

statului prin intermediul intregului sistem politic al societii

i, in primul rand, prin intermediul

organelor puterii de stat intru realizarea scopului i

sarcinilor ce stau in faa lui la etapa

respectiv.

14. Conceptul aparatului (mecanismului) de stat.

Mecanismul statuluiconst din acele instituii sau organecare in ansamblul lor realizeaz sarcinile i funciile puteriide stat. Elementul de baza al mecanismului 1 constituieorganul de stat.. este acea parte component a aparatuluide stat, investit cu competen i putere i care secaracterizeaz prin aceea c cei care o compun au o calitate

specific - deputai, funcionari de stat sau magistrai.Caracteristicile specificeprin care organele de stat sedistingde organele i organizaiile nestatale sunt: a)formarea lor prin voina statuluii exercitarea de ctre ele afunciilor lor in numele statului; b) infptuirea de ctrefiecare organ de stat a unor tipuri i forme de activitatestrict determinate, stabilite pe cale legislativ; c) prezena in

cadrul fiecrui organ de stat a unei structuri organizaionale,a scrii teritoriale de activitate, a unui statut special, caredeterminlocul i rolul lui in aparatul de stat, precum i sistemul derelaii cu alte organe i organizaii de stat, - consfinite toatepe cale juridic; d) nvestirea organelor de stat cu atribuiiavand caracter de putere de Stat. Printre cele mai importanteprincipiide organizare i activitate a aparatului de statmenionm urmtoarele:Principiul separrii i colaborriiputerilor; Principiul democratismului; Principiullegalitii; Principiul tiinific etc.

15. Conceptul i clasificarea organelor de stat.

A. Din punctul de vedere a competenei lor interne,organele de stat pot fi de dou feluri: - organe unipersonale(individuale) - hotrarile productoare de efecte juridice seiau prin manifestarea de voin a unei singure persoane; -pluripersonale (colegiale) - e necesar voina unui colectivde persoane.B. n dependen de spaiul teritorial, in cadrul cruia seexercit competena, organelle statului pot fi: - centrale(naionale), care ii exercit competena asupra intreguluiteritoriu al statului; - locale (regionale), care ii exercitcompetena asupra unei (unor) unitiadministrativ-teritoriale.

C. n funcie de formele principale de activitateprin careparticip la exercitarea puterii de sat, distingem trei categoriiprincipale de organe ale statului:- organe de stat legislative - activitatea de legiferare i ingeneral de conducere suprem, in cadrul creia sunt elaboratecele mai importante acte de stat, cum sunt legile, in care esteconcretizat politica intern i extern a statului. Puterealegislativ este indeplinit deParlament;- organe de stat executive - activitatea executiv-dispozitiv

sau administrativ, care organizeaz traducerea in via inmod nemijlocit a sarcinilor statului pe baza legilor. Putereaexecutiv - efului statului, Guvernul, organeleadministraiei publice central, ministere. - organe de statjudectoreti- activitatea jurisdicional, care are menirea dea aplica legile in forma judecii in cazul inclcrii lor sau aexistenei unui litigiu. Puterea judectoreasc- organelor judectoreti(judectoriile, Curile de Apel,Curtea Suprem de Justiie).Menionm c fiecare categorie de organe este consfinit inConstituie.

D. Dup modalitatea de constituire a lor, organele statuluipot fi divizate: - n organe alese; - n organe numite.

E. Din punct de vedere a complexitii atribuiilor ce revinlor, organele de stat pot fi: - de competen general; - decompeten special; - de competen excepionalpot ficonstituite, temporar in cazuri strict determinate deConstituie (starea de urgen, starea de asediu, starea derzboi).Prin urmare, organizarea politic a societii poate ficonceput ca un ansamblu sistemic de organe i organizaiisociale, care, ntr-o form sau alta, particip la realizarea ila conducerea societii. Fiecare sistem politic cuprinde, inafara sistemului organelor statului i alte categorii deorganizaii sociale nestatale. Aceast trstur a sistemuluipolitic a luat o amploare deosebit in epoca contemporan.

16. Teoriile privind originea i esena statului.Originea, esena i evoluia statului au preocupat gndireauman nc din perioada antic. Pe parcursul istoriei s-aumanifestat mai multecurente de idei referitoare la originea iesena statului:1. Teoria Teocratic (teologic): i are originile n Orientulantic i a avut cea mai mare rspndire n evul mediu. Potrivitacestei teorii,statul este creaia Divinitii, iar monarhul estereprezentantul luiDumnezeu pe pmnt.2. Teoria patriarhal: i are originile nc din filozofiaantic greac.Potrivit acestei teorii, statul ar fi luat natere

direct din familie, iarputerea monarhului este asemntoarecu puterea printeasc a tatluiasupra membrilor familiei.3. Teoria patrimonial: a aprut n evul mediu i potrivitadepilor acesteiteorii, statul ar fi luat natere din dreptul deproprietate asuprapmntului.4. Teoria contractual: potrivit acestei teorii, naterea statuluiesterezultatul unei nelegeri ntre oameni, a unui contractsocial, nscutdin voina oamenilor. Thomas Hobbes afirma nsecolul XVII nlucrarea sa Leviathan c prin contractul socialncheiat ntre supui imonarhi, primii ar fi renunat la toate

drepturile lor i la ntreaga lorlibertate natural n folosulmonarhului, deci purttorul suveranitiieste monarhul.Prelund aceast teorie n lucrarea sa Contractul social, JeanJacques Rousseau afirma c puterea monarhului estedependentde popor, care i-a acordat-o fr s renune lalibertatea sa. Dac24monarhul uzurp aceast putere isubjug poporul, acesta are dreptula se rscula.5. Teoria violenei: aceast teorie a aprut i s-a dezvoltat nsecoleleXIX- XX. Reprezentanii ei afirm c apariiastatului este rezultatul violenei politice.Statul a aprut nlupta ntre diferitele triburi primitive printransformareatribului nvingtor n tabra dominant a societii, iaratribului n masa supuilor.

17. Conceptul formei de stat.Teoria formei de stat cuprinde un important compartiment alfenomenului statal, referitor la modul de organizare a puteriide stat, la metodele de activitate etc. Problematica formei destat a preocupat gindirea politico-juridic inc de la primeleexistenestatale, avindu-se in vedere ca ea trebuie s rezolveanumite sarcini practice, s explice i s dea soluii privindorganizarea de stat, modalitatea exercitrii puterii publice.Criteriile pentru determinarea formei de stat, utilizate de ceidoi mari ginditori, sint in general criterii etice. Dup Platoncorespunztor trsturilor de caracter ale omului,exist i cele trei forme principale ale formei de stat i

anume:- inelepciunii umane ii corespunde monarhia;- curajului - aristocraia militar;- modestiei - o form de compromis, cu participarea maselorpopulare. Toate formele de stat se impart:a) in juste (ideale);b) i injuste (rele).Printre formele de stat juste erau socotite:- aristocraia;- monarhia aristocratic.Printre formele de stat injuste erau socotite:a) timocraia ,b) oligarhia ,c) democraia ,d) tirania.


5/21

Filozoful i juristul roman Cicero in lucrarea sa "Republica"distinge trei forme de stat: a) monarhia b) aristocraia c)democraia.Teoria formelor de stat este dezvoltat de diferii ginditori dinperioada modern a apariieiJ. J. Rousseau, sprijinindu-se pe criteriul etic, cerceteaz in"Contractul social" trei forme principale de guvernmint: a)democraia; . ,b) aristocraia; c) monarhia. Forma de statexprim modul de organizare a coninutului puterii, structuraintern i extern a acestui coninut.Deci organizarea puterii

de stat - forma de stat in sensul larg al noiunii -se manifestsub trei aspecte: a) forma de guvernmint; b) structura destat; c) regimul politic.

18. Conceptul formei de guvernmnt.1. Forma de guvernmant: prin form de guvernmant seinelege modul de organizare a puterii supreme de stat,competenele organelor supreme ale puterii de stat. Monarhia este forma de guvernmant in care eful statului,denumit rege, imprat, ar, sultan, ah, emir, etc. este stabilitpe calea succesiunii. El nu este responsabil juridic pentruactele sale i nu poate fi schimbat fr voia lui.Monarhia acunoscut i cunoate mai multe variante: -monarhia

nelimitat: cand monarhul este unicul organ suprem de stat n-monarhia limitat: atunci cand alturi de monarhfuncioneaz i alte organe ale puterii supreme de stat care iiingrdesc autoritatea. Monarhii limitate au fost monarhiareprezentativ pe stri in feudalism i monarhiaconstituional in contemporaneitate. Republica: este o alt form de guvernmant in care putereasuprem aparine unui organ ales pe un timp limitat.Persoanele care alctuiesc acest organ rspund juridic pentruactivitatea lor.Republicile sunt de trei feluri: -prezideniale,cand eful statului este ales prin vot de ctre populaie, este ieful puterii executive i are drept de veto in raport cu actelenormative elaborate de parlament (ex. SUA ). -parlamentare,

in care eful statului este ales de parlament, are o funciereprezentativ, iar eful puterii executive este primul ministru(ex. Germania, Italia, Ungaria, etc.). - semiprezideniale, incare eful statului este ales de popor, partajeaz putereaexecutiv cu primul ministru, el fiind reprezentantul in planextern al rii i eful armatei. Preedintele are drept de veto osingur dat in raport cu actele normative emise de parlament( ex. Frana, Romania).

19. Conceptul structurii de stat.Forma de organizare (structura de stat) inseamn imprireaintern a statului in uniti administrativ-teritoriale sau in

pri politice autonome i raporturile dintre stat, considerat caintreg, i prile sale componente. Din acest punct de vederestatele se impart in:a) state simple sau unitare; b) statecompuse sau federative.A. Statul simplu sau unitar este forma cea mai rspindit astructurii de stat. In aa state exist un singur parlament, unsingur guvern, o singur constituie i o singur cetenie.imprirea intern a statului se face in acest caz in unitiadministrativ-teritoriale. (Frana,Italia, Bulgaria etc.).B. In statele compuse (federative) exist mai multe rinduri de

organe legislative, executive i judectoreti - federale i alestatelor federale, mai multe constituii, iar imprirea interneste fcut in pri politice autonome, sau componente alefederaiei. Se disting diferite feluri ale structurilor de statdintre care cele mai cunoscute sint:a) federaia; b) confederaia.prin federaie se inelege statul unional, iar prin confederaie-uniunea statelor. Forma federativ presupune de regul,trecerea celor mai importante funcii asupra organelor intregiifederaii (statului federal), existena a cel puin dou rinduride organe supreme ale puterii, administraiei de stat ijustiiei (organele federative i organele statelor membre alefederaiei), o dubl legislaie, legislaia intregii federaii i

legislaia fiecrei formaiuni statale - membri ai federaiei,dou cetenii etc. (SUA, Rusia, ermania,Canada, Mexicetc.). Confederaia ca form de structur este o uniune destate fr o legtur atit de strins, fiecare pastrindu-isuveranitatea integral, uniune creat pentru anumite scopuricomune ale statelor membre, militare, diplomatice,economice. Cunoscut in trecut, confederaia s-a constituit inspecial pentru aprarea comun. Ea s-a constituit in SUAElveia Germania Astzi nu mai exist confederaii inadevratul sens al cuvintului. Elveia, dei a pstratdenumirea de Confederaie, are in realitate dup 1949 ostructur de stat federal.

20.Conceptul regimului politic.Regimul politic este acea latur a formei de stat care ne aratsistemul metodelor i principiilor de infptuire a puterii destat, in strans legtur cu consacrarea legal i asigurareamaterial a drepturilor i libertilor fundamentale alecetenilor. Regimurile politice sunt de dou feluri: regimuriautocratice sau dictatoriale i regimuri democratice. Regimul autocratic: se caracterizeaz prin lipsa atat acondiiilor juridice formale, cat i a celormateriale, reale pentru ca voina poporului s poat sinflueneze politica intern i extern a statului.

Puterea de stat este exercitat, de regul, prin mijloace brutalede ctre o persoan sau un grup de persoane in interespropriu. Regimurile dictatoriale au caracterizat statele anticei feudale, iar in epoca modern sunt cunoscute sub formaregimurilor fasciste, profasciste i comuniste. Regimul democratic: creeaz condiii care fac posibilparticiparea cetenilor la viai politic, voina lorinflueneaz politica statului i ei pot controla modul in careorganele de stat indeplinesc voina lor. Criteriile modernepentru stabilirea caracterului democratic al uni regim politic

se refer atat la garantarea juridic i material a drepturilori libertilor fundamentale ale persoanei, cat i la garantareaunui nivel de trai decent, cu sisteme educaionale i desntate competitive.

21. Forma de stat a Republicii Moldova.Conform Constitutiei:Statul Republica Moldova(1) RM este un stat suveran i independent, unitar iindivizibil.(2) Forma de guvernmnt a statului este republica.(3) RM a este un stat de drept, democratic, n care demnitateaomului, drepturile i libertile lui, libera dezvoltare apersonalitii umane, dreptatea i pluralismul politic

reprezint valori supreme i snt garantate.

22. Noiunea principiilor generale ale dreptului.Principiile de drept sunt reguli de maxima generalitate caresintetizeaza experienta sociala si asigura echilibrul dintrerespectarea drepturilor si ndeplinirea obligatiilor.Etimologic,notiunea de principiu vine de la latinescul PRINCIPIUM careare sensul de nceput, obrsie sau element fundamental.Oriceprincipiu este un nceput pe plan ideatic, o sursa de actiune.Principiile generale ale dreptului sunt prescriptiilegeneratoare care stabilesc arhitectura dreptului si aplicarea sa.Principiile generale ale dreptului asigura unitatea,omogenitatea, coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor

relatii asociative. Principiile generale au un important rol nadministrarea justitiei, deoarece cei abilitati cu aplicareadreptului trebuie sa cunoasca nu numai norma juridica, ci sispiritul sau, iar principiile dreptului determina tocmai spiritullegilor.1. principiul exercitrii suverane de ctre popor a puterii destatprin organele sale reprezentative in interesul intregiisocieti, nici un grup sau persoana neputandu-i arogaexercitarea suveranitii in nume propriu;2.principiul pluralismului politic in conformitate cu care insocietatea noastr se pot constitui i funcion partide politicein condiiile prevzute de lege care participa la definirea i


6/21

exprimarea voinei politice a cetenilor reprezentandsuveranitatea naional, ordinea constituional i principiiledemocraiei;3.principiul separaiei puterilor n statin temeiul cruiarealizarea puterii revine celor trei mari sisteme de organepublice independente unele de altele dar cu posibilitireciproce de control, respectiv puterea legislativ creatoare denorme legislative, puterea executiv chemat sa le aplice iputerea judectoreasc investita cu soluionarea inclcrilor istabilirea rspunderii juridice;

4.principiul egalitii juridice a tuturor ceteniloratat intre

ei cat i in fa legii,inclusiv a organelor de stat, indiferent derasa, naionalitate, de exemplu varsta, religia, grad decultura sau avere;5. principiul deplinei protecii juridice a drepturilorcetenetipe care autoritile publice sunt obligate sa lerespecte i sa le protejeze nefiind admis nici un privilegiu inbeneficiul uneia dintre categoriile sociale restrangereaacestora fiind admisa numai in cazurile expres, limitativ itemporar admise de legislaie;6.principiul umanismului juridic reflectat in caracterulstimulativ, protector i neoprimat al reglementrii juridice,cat i in scopul, felul i limitele rspunderii juridice care

urmrete reducerea i reintegrarea social deplin a celuicare inclca legea, fr a-l supune la suferine inutile oriinjosirea demnitii umane;7.principiul aprrii ordinii de drept i a legalitiiinconformitate cu care toate subiectele de drept-persoane fizicei juridice, cetenii i strini, autorizai de stat i organizaiinestatale au indatorirea fundamental de a respecta legea itoate celelalte acte juridice intemeiate pe ea, aplicabileraporturilor sociale in care acestea particip sub garaniasanciunilor aplicabile in caz de inclcare a regulilor juridice;

23. Originea, importana teoretic i practic a studieriiprincipiilor generale ale dreptului.

Cutarea i explicarea originii principiilor dreptului aconstituit o preocupare permanent pentru colile i curentelede gindire juridic. In fapt, problema s-a confruntat de celemai multe ori cu explicarea i interpretarea fenomenuluijuridic ca atare, cu descifrarea poziiei sale in sistemullegturilor dintre oameni.Aa cum am vzut in contiina primelor formaiuni socialenormele apar ca porunci impuse moamenilor. "Nimeni nu tiede unde vin legile, ele sint venice" scria Sofocle inAntigona. coala dreptului natural gsete m raiunea umanizvorul constant i general al principiilor dreptului. Ele sintvalabile pentru orice timp i orice loc.

intemeietorii colii istorice dau o nou explicare dreptului i aprincipiilor sale. coala istoric a dreptului, aflat subinriurirea filozofiei cantiene, prezint dreptul i principiilesale ca produse ale contiinei colective, ale spirituluipopular. In privina utilitii practice a studiului principiilorgenerale a dreptului>a) Principiile dreptului traseaz liniadirectoare pentru sistemul juridic. Fr ele dreptul n-ar puteafi conceput, in acest sens, principiile de drept exercit oaciune constructiv, ele orienteaz activitatea legiuitorului;b) Principiile generale au un rol important i in activitateajustiiei. Cei insrcinai cu aplicarea dreptului, trebuie scunoasc nu numai "litera" legii, ci i "spiritul" su, iarprincipiile de drept alctuiesc chiar "spiritul legii". Omul dedrept trebuie s constate nu numai "pozitivitatea" legii, eltrebuie s-i explice i raiunea existenei sale sociale,suportul social al dreptului, legtura sa cu valorile sociale.c) in sfirit, dup cum s-a mai menionat mai sus, in cazurideterminate, principiile de drept in loc de norm dereglementare, atunci cind, intr-o cauz civil sau comercial,legea tace, judectorul soluionind cauza in temeiulprincipiului de drept.d) in concluzie, aciunea principiilor dreptului are ca rezultatconferirea siguranei dreptului - garania acordat indivizilor

contra imprevizibilitii normelor coercitive - i aconcordanei sistemului legislativ, adic concordana legilor,caracterul lor social (admisibil), oportunitatea lor.

24. Prezentarea analitic a principiilor generale aledreptului.Unii consider,c principiile se clasific n dou mari grupuri:a)principii generale (fundamentale); b)princip.ramurale.ns existi alte preri conform crora principiile se clasific n treigrupuri:princip.fundamentale;rincip.ramurale;princip.interramurale.Principii fundamentale se mai numesc i constituionaledeoarece snt reglementate n Constituie.Ele se dezvolt din acele

norme juridice care reglementeaz relaiile sociale de primimportan pentru unitatea organizat de stat. Princip.ramuralesnt principiile propri unei singure ramure de drept.Ele sntnscrise n coduri i n alte legi.Din aceast categorie fac parteprincip.individualizrii pedepsei penale,princip.libertiicontractuale etc.Princip.interramurale se refer la dou sau mai multe ramuri dedrept,ns nu la toate.Ex:principiul oralitii,publicitii n dreptulprocesual penal i civil.Dintre principiile generale ale dreptului le putem enumera peurmtoarele.

1. Princip.legalitii sau asigurrii bazelor legale defuncionare a statului.Acest principiu st la baza unui statdemocratic i de drept.Caracteristica fundamental a statuluide drept o constituie cucerirea pe cale legitim a puterii destat. Princip.legalittii presupune democratismul puteriimanifestat prin suveranitatea poporului.Acest princip.cere oordine de drept n care locul suprem l constituie Constituia.

2. Principiul libertii i egalitii Libertatea nseamn:a)posibilitatea unei persoane de aciona dup propria sa dorin.c)independena unui stat fa de o putere strin.d)drepturi ceteneti ;libertatea individual-dreptul caregaranteaz inviolabilitatea persoanei; Egalitatea deasemenea aremai multe sensuri:a)starea a dou sau mai multe lucruri legate ntre ele;b)principiul potrivit cruia oamenilor i statelor li se recunoscaceleai drepturi.Acest principiu const n consacrarea n drepturia celor dou fundamente- libertatea i egalitatea-ale vieii sociale.

3. Principiul responsabilitii. Cuvntul responsabilitatepresupune obligaia de a efectua un lucru,de a rspunde, de ada socoteal.Responsabilitatea este un fenomensocial,deoarece exprim un act de angajare a individului ncontextul relaiilor sociale,este un fenomen social pentru

determinarea unui anumit comportament al individului fa dealii,fa de societate,fa de sine nsui.4. Principiul echitii i justiiei .Echitatea nseamn

neprtinire, dreptate i cumptate. Principiul echit ii prive te att activitatea legiuitorului, care elaboreaz acte normative, cti activitatea de interpretare i aplicare a dreptului de ctre

organele care aplic legile.justi ia nseamn totalitatea organelor de jurisdic ie dintr-un stat,ansamblul legilor i instan elor judectore ti, sistemmul de func ionare al acestor instan e. Principiile generale ale dreptului constituie un fundament pentru ntreaga reglementare juridic.

25. Noiunea de funcie a dreptului.

Cuvntul func ie vine de la latinescul ,,func ia,, i nseamn munc, derindere, ndeplinire. Func iile dreptului sunt aceledirec ii fundamentale ale ac iunii mecanismului juridic la ndelinirea crora particip ntregul sistem aldreptului(ramurile, institu iile,normele dreptului), precum i instan ele sociale special abilitate cu atribu ii n domeniul realizrii dreptului.Particularit ile func iilor dreptului sunt:

1. acele direc ii de influen asupra rela iilor sociale, a cror necesitate de nfptuire d na tere necesit ii de existen a dreptului ca fenomen social.


7/21

2. exprim cele mai esen iale i cele mai importante particularit i ale dreptului i unt ndreptate spre nfptuirea sarcinilor principale ce stau n fa a dreptului la etapa actual de dezvoltare.

3. reprezint direc iile ac iunii lui active, reglementtd un anumit tip de rela ii sociale.

26. Prezentarea analitic a funciilor dreptului.A. Functia de institutionalizare sau formalizarea

juridica a organizarii social-politice:Dreptul - in special Constitutia si legile organice - asiguracadrul de functionare legala a intregului sistem de organizaresociala.B: Functia de conervare, aparare si garantare a valorilorfundamentale ale societatiiOcrotind si garantand ordineaconstitutionala, proprietatea, statutul si rolul individului,dreptul apare ca un factor implicat in procesul dezvoltariisociale. Fiind instrument al controlului social, dreptul previnedezorganizarea.C: Functia de conducere a societatii: Actul normativjuridic este un act de conducere sociala. In forma ei cea maigenerala, legea esteforma universala de exprimare

D: Functia normativa: Functia normativa a dreptului derivadin rolul superior al dreptului, din faptul ca, nefiind un scopin sine, dreptul este destinat sa asigure subordonareaactiunilor individuale fata de o conduita-tip.

27. Sistemul normativ social.Diversitatea relatiilor sociale determina existenta

unei multitudini de norme sociale si, in consecinta, o varietatede forme prin care se influenteaza conduita oamenilor incadrul acestor relatii. Multitudinea de norme sociale nu seechivaleaza nici un moment cu existenta anarhica a acestora.Exista dimpotriva, o stransa relatie intre diversele categorii denorme, numeroase forme de colaborare intre ele, determinate

de faptul ca diversele seturi normative prezinta proprietati sicorelatii comune. Sistemul normelor sociale este alcatuit dinurmatoarele categorii de norme:normele etice, normeleobisnuielnice, normele tehnice, normele politice, normele

religioase, normele juridice.

28. Norme sociale i norme tehnice.Normele sociale sunt ni te reguli sau standarte de

comportament, mprt ite de dou sau mai multe persoane,n ce prive te conduita considerat social acceptabil.Normele sociale, prin urmare, sunt raporturile dintre oameni,o xpresie de voin a lor. Normele tehnice, ns, desemneaz

comportamentul omului n mediul natural i sunt exprimatede legile naturale. Oml nu este n stare s schimbe normeletehnice, el trebuie doar s le cunoasc i s le aplice nfavoarea sa.

29. Coraportul dintre drept i moral.Inca din antichitate se observa o impletire a

dreptului cu morala. Plecand de la aceasta conceptie, s-aconsiderat ca dreptul, in fapt reprezinta un minim de morala.Normele juridice ar fi de fapt norme morale insusite de stat sitransformate in norme obligatorii. Sau conturat 2 categorii deconceptii: Conceptiile moraliste despre drept dreptulcuprinde in mod necesar si obligatoriu un minim de morala,adica reprezinta transpunerea in forma obligatorie aprincipiilor morale. Dreptul nu poate sa fie imoral. Conceptiascolii pozitiviste normele dreptului sunt create de stat,separate de moraluri si nu se confunda; singura relatie pe caredreptul o are este cea cu statul.

30. Noiunea i trsturile normei juridice.Norma juridica reprezinta acea norma de conduita cu caractergeneral si obligatoriu care are ca scop realizarea intereselorsociale si asigurarea acestora si a carei indeplinire se

realizeaza pe cale statala in caz de nevoie prin forta deconstrangere a statului. Din definitie rezulta trasaturilenormei juridice:a.Norma juridica are caracter general si impersonalreglementeaza acele situatii care reprezinta un comportamentrepetat de majoritatea membrilor societatii, unanim acceptatde acestia ca fiindui aplicabil indiferent de statutul personal alfiecaruia.b. Caracterul tipic. Norma juridica reglementeaza numaicomportamentele cu caracter repetat, indelungat. Normajuridica insa nu poate descrie toate situatiile,imprejurarile, incare se produce un anumit comportament. Caracterul tipic alnormei inseamna ca conduita retiunta de legiuitor este in

constiinta sociala considerata ca fiind generala (a tuturormembrilor sai).c.Implica un raport intersubiectiv norma juridicareprezinta o relatie intre oameni. In baza normei juridice iaunasteri raporturi juridice, ceea ce duce la conturareacaracterului bilateral al normei juridice. Caracterul bilateral alnormei juridice pune in evidenta 2 idei:-Ideea de alteritate a normei transformarea obiectivului insubiectiv. Subiectele de drept incheie anumite raporturijuridice-Ideea de reciprocitate a normei posibilitatea incheierii deraporturi juridice in baza normei

d. Caracterul obligatoriu acest caracter este esenta normeijuridice, o distinge de celelalte norme sociale. Inseamna caatunci cand regula de conduita prescrisa de aceasta esteincalcata aceasta este restabilita prin forta de constrangere aaparatului statal.Caracterul obligatoriu al normei nu depinde insa de frecventaaplicarii normei juridice in timp. Pot sa fie norme juridice cuaplicare foarte rara sau norme juridice a caror aplicare sa fiesuspendata, norme juridice cu caractrer temporar.

31. Structura logico-juridic a normei juridice.a. Structura logico-juridica. Dpdv logico juridic normacuprinde 3 parti: -ipoteza dispozitii -sanctiuniIpoteza descrie situatia in care se aplica dispozitia sisanctiunea. Ipotezele se clasifica in:- ipoteze determinate - ipoteze relativ determinate.Ipoteza este absolut determinata atunci cand descrie toateimprejurarile in care se aplica norma. Sunt relativ determinateatunci cand cuprind cu titlu exemplificativ imprejurarile.Dispozitia inseamna comandamentul normei si poate saconstea intro actiune sau inactiune. Se clasifica in: -dispozitiiabsolut determinate- relativ determinate.

Sanctiunile arata consecintele nefavorabile ale incalcariidispozitiei.Sanctiunile pot fi:- Sanctiuni absolut determinate sau relativ determinate- Sanctiuni pozitive sau negative- Sanctiuni civile sau penale- Sancitiuni alternative (infractiunea X se pedepseste cuamenda sau inchisoare) sau santiuni cumulative. (infractiuneaX se pedepseste cu amenda si decaderea din drepturileparintesti)

32. Structura tehnico-juridic a normei juridice.b. Strucura tehnico-legislativa. In literatura de specialitate s-apus problema structurii unor norme speciale normelor penale

unii autori sustin ca ar avea o structura dihotonica.Alti autoriconsidera ca si normele penale au o structura trihotonica,chiar daca ipoteza nu apare prevazuta in mod expres. Lanormele de drept international, lipseste sanctiunea, darevolutia ultimilor ani arata ca a inceput sa fie reglementata.In ceea ce priveste structura concreta tehnicolegislativa,normele juridice sunt structurate in articole(unitatea de baza)iar art in alineate. De regula o norma juridica este cuprinsaintrun articol dar putem regasi si o norma juridica cuprinsa inmai multe articole.


8/21

33. Clasificarea normelor juridice.Are atat seminificatii teoretice cat si practicea. dupa criteriul ramurii de drept(adica dupa obiectul dereglementare si dupa metodele de reglementare):- norme juridice de drept civil - norme juridice de drept penal-norme juridice de drept comercial- norme juridice de drept constitutional etcb. dupa criteriul fortei juridice a actului normativ-norme juridice cuprinse in : -legi -decrete -ordonante degovern -hotarari de govern -acte normative elaborate deorganele administratiei locale(decizii)-acte cu o sfera limitatala nivelul intinderii competentei teritoriale a organuluirespectivc. dupa criteriul modului de cuprindere a partilor- norme juridice complete: cuprind ipoteza,dispozitie sisanctiune-majoritatea normelor- norme juridice incomplete-se impart in:- norme juridice de trimitere- norme juridice in alb ( norme juridice care urmeaza saapara)d. dupa criteriul sferei de aplicabilitate:- norme juridice generale: au sfera larga de aplicabilitate- norme juridice speciale: au sfera restransa de

aplicabilitate ,deroga de la dreptulcomun,sunt de stricta interpretare- norme juridice de exceptie: completeaza normele generalesau pe cele speciale , sunt destricta interpretaree. dupa criteriul gradului si al intensitatii incidentei :-norme-principii(denumite si norme cardinale): se gasesc inconstitutii,declaratii, au o forta de valabilitate evidenta si suntadevarate postulate juridice-norme mijloace normative: asigura traducerea in limbajulspecific dreptului a cerintelor fundamentale de regl a ordiniisocialef. dupa caracterul conduitei impuse sau datorate

- norme juridice onerative: obliga subiectul sa savarseasca oanumita actiune- norme juridice prohibitive: obliga subiectul sa se abtina dela unele actiuni- norme juridice permisive : nici nu obliga si nici nu interzico anumita actiune, se lasa la aprecierea subiectuluiNorme juridice permisive pot deveni imperative(onerativesau prohibitive).Daca normelepermisive devin imperative atunci ele vor purta denumirea denorme supletive.Alte tipuri de norme:

- norme juridice organizatorice: norme care privescorganizarea institutiilor si a organismelor sociale .Urmarescsa fundamenteze cadrul legal de functionare a institutiilorg. dupa tipul sanctiunii:- norme juridice punitive: au sanctiune negativa-norme juridice stimulative

34. Aciunea normei juridice n timp. Principiulneretroactivitii normelor juridice.Ac iunea normei juridice n timp: are 2 elemente principale:1. momentul ini ial, adic al intrrii n vigoare al actului

normativ.2. momentul final, adic al ncetrii ac iunii normei

juridice.Norma juridic nu poate fi nici retroactiv nici ultraactiv: nuse aplic faptelor care preced intrarea ei n vigoare i celorsurvenite dup ie irea ei din vigoare.

Actul normativ poate intra n vigoare:- din momentul adoptrii sau din momentul indicat

nemijlocit n textul actului normativ ori altui act special.- Din momentul publicrii lui oficiale (n Monitorul

Oficial).Intrarea n vigoare a normei juridice trebuie adus la

cuno tin oamenilor, pentru a se asigura principiul nimeni nu se poate scuza invocnd necunoa terea legii.Norma juridic ac ioneaz numai n prezent i n viitor, de aceea un principiu fundamental al ac iunei normei juridice ntimp este principiul neretroactivit ii legii.Al doilea moment principal n ac iunea normei juridice ntimp este momentul final. ncetarea ac inunii normei juridiceare loc:1. expirarea termenului. Atunci cnd durata de timp a fost

limitat, norma juridic i nceteaz ac iunea prin expirarea termenului.

2. abrogarea, care poate fi:- expres-direct, cnd noul act normativ prevede c vechiul

act normativ se arog.- Expres-indirect, cnd noul act normativ nu nume te nmod expres actul normativ care se abrog, dar selimiteaz la prevederea c se abrog toate actelenormative, care contravin noii reglementri;

- Tacit, cnd noul act normativ nu prevede nimic referitorla actul normativ vechi, dar se d o reglemetare nou,diferit n compara ie cu cea veche i se n elege tacit c legiutorul a dorit s scoat din vigoare legea veche;

- Total sau par ial, este total atunci, cnd sunt abrogatetoate dispozi iile cuprinse ntr-un act normativ i par ial,

atunci cnd sunt abrogate numai o parte din acestedispozi ii.

3. prin cdere n desuetudine. O norm juridic se considerczut n desuetudine atunci cnd, de i formal ea este nvigoare, dar ca rezultat al dezvoltrii sociale, schimbrilor dinsocietate, ac iunea acestei norme nu mai are nici o justificarei nici nu mai poate fisus inut.

35. Aciunea normei juridice n spaiu. Principiulteritorialitii.Normele juridice produc efecte juridice pe un anumitteritoriu. Din acest punct de vedere normele pot fi divizate n2 grupe:

1. interna ionale.2. interne; centrale (republicane), locale.

Normele juridice interna ionale reglementeaz rela iile dintre state n conformitate cu principiul teritorialit ii.Ac iunea normei juridice interne depinde de forma ornduiriide stat. Dac statul este federativ, atunci actele normativefederale creaz efecte juridice asupra teritoriilor tuturorstatelor membre, pe cnd actele normative ale unui statmembru sunt valabile numai n limitele teritoriului su. nstatele simple, unitare normele juridice cetrale produc efecte

juridice pe ntreg teritoriul rii. Normele juridice localeproduc efecte juridice n limitele teritoriului local..Drept teritoriu al statului se consider toat partea terestr,subsolul, apele interne i teritoriale, spa iul aerian n limitele frontierelor de stat.

36. Aciunea normei juridice asupra persoanelor.Principiul personalitii.Ac iunea normei juridice aupra persoanelor. Se pot eviden ia mai multe criterii de clasificare privind ac iunea normeijuridice asupra persoanelor.1. Dup cercul de subiec i ai raportului juridic, deosebim:

a) individuale (pers fiz).

b) colective (pers jur, statul, organele de stat).2. Dup caracterul normelor juridice se disting:a) norme juridice cu caracter general;b) norme juridice ce se aplic doar pers fiz (toate

categoriile de infrac iuni prevzute de CP).c) Norme juridice ce se aplic doar pers jur.d) Norme juridice speciale, care se aplic numai

anumitor categorii de subiec i de drept (ex; numaimilitarilor, numai cet enilor RM).

e) Norme juridice cu caracter individual, care se aplicunei singure persoane (ex: a numi n func ie unministru sau un director general).


9/21

3. Dup statutul juridic al persoanelor fiz, se deosebesc:a) cet eni ai statului.b) Cet eni strini.c) Cet eni apatrizi (care nu au cet enie).

Astfel conform regulei generale, norma juridic ac ioneazasupra tuturor destinatarilor n limitele teritoriale de ac iuneal unui sau altui act normativ.Dar aceast regul are i unele excep ii: - efii statelor, corpul diplomatic, unele categorii de strini

dispun de imunitate diplomatic.- Cet enii strini i apatrizii sunt limita i n unele drepturi.

(nu pot face serviciul militar, nu pot lucra n organele destat etc).

Unele acte normative, ex: CP au ac iune asupra persoanelorfizice, indiferent de locul svr i

37. Conceptul de izvor de drept.Izvorul de dreptpoate fi definit ca form specific care oimbrac la un moment dat voina social general pentru a

impune ca obligatorii anumite reguli in modul de

desfurare a raporturilor sociale determinat de modul de

exprimare (exteriorizare) a regulilor juridice.

Noiunea de izvor de dreptare mai multe sensuri:

a. Dup criteriul raportului dintre coninut i formdistingem intre izvorul materiali izvorul formal(juridic) aldreptului. Primul reprezint totalitatea condiiilor vieiimateriale i spirituale care determin apariia uneireglementri sau totalitatea condiiilor materiale de viace determin coninutul voinei sociale generale. Cel de aldoilea reprezint forma pe care o imbrac sau prin care seexteriorizeaz voina social general pentru a deveniobligatorie pentru individ i colectivitate. La randul eiformdreptului poate fi interna, adic ceea ce i cum se exprimreglementarea juridic iform externa, adicprin ce seexprim reglementarea juridic (respectiv prin lege, decret,hotrare, etc.).

b. Dup caracterul sursei normative distingem izvoaredirecte imediate ale dreptului, adic forma de exprimarenemijlocit din care deriva norm, aa cum sunt, de exempluactele normative, i izvoare indirecte sau mediate necuprinsein acte normative dar la care acestea din urm fac trimitereincluzandu-le intr-o form mijlocit in coninutul lor aa cumsunt, de exemplu, obiceiul, regulile de convieuire social,etc.c. Dup surse de cunoatere a dreptului, in sens istoric,distingem izvoare scrise (documente, inscripii, etc.) iizvoare nescriseprecum, de exemplu, date arheologice,diferitetradiii orale, etc.

38. Clasificarea izvoarelor de drept.Izvoarele materiale ale dreptului sunt determinate i caizvoare reale. Ele sunt concepute ca un sistem de factorisociali, politici, ideologici, materiali, precum i cadrulnatural, socialpolitic, uman, dreptul natural i raiunea,contiina juridici, starea economic, izvoarele culturale,ideologice etc., care determin aciunea legiuitorului sau daunatere unor reguli izvorate din necesitile practice dereglementare prin norme juridice a unor relaii sociale.Izvorul formalal dreptului se concepe ca form de adoptaresau sancionare a normelor juridice, modul de exprimare anormelor, adic sursa in care normele juridice sunt reflectate.Izvorul formal caracterizeaz mijloacele speciale pe carestatul le aplic pentru ca voina guvernanilor s capete unvemant juridic, rolul care revine actelor normative.Izvorul directal dreptului prezint modalitatea prin carenormele juridice sunt exprimate. Izvoarele directe aledreptului sunt considerate actele i contractele normative.Indirecte sunt considerate acele izvoare care, pentru a ficonsiderate juridice, trebuie s fie validate, sancionate de oautoritate public competent. (de exemplu, obiceiurilenormele elaborate de organizaii nestatale).Scrise sunt considerate izvoarele care necesit o formulare

strict, determinat de principiile legiferrii (de exemplu,actul normativ se prezint totdeauna sub form scris).Nescrise sunt izvoarele transmise verbal (obiceiul).Izvorul (form intern) intern cum sau ce exprimreglementarea juridic, deci, norma juridic.Izvor (form extern) extern exprim reglementarea juridic.Izvoarele creative apar ca un rod al activitii autoritilorpublice i rspund cerinelor de mobilitate a dreptului caurmare a dinamicii relaiilor sociale supuse reglementriijuridice.Izvoarele interpretative apar ca un rezultat al operaieilogico-raionale, care are drept scop lmurirea inelesuluiexact al normelor juridice ce se conin in izvoarele creative.

39. Obiceiul juridic ca izvor de drept. Obiceiul precedelegea scrisa si chiar dreptul. Exista anumite conditii pentru caun obiceisa devina juridic si deci izvor de drept:-esterecunoscut de stat- este invocat direct de catre parti in fatajudecatorului care-l valideaza Conditii materiala practicaindelungata cu caracter repetat subiectiva convingereamembrilor societatii ca acea practica are character obligatoriuIn dreptul public obiceiul este mai usor acceptat ca izvor dedrept pentru ca exista practica uzantelor. In dreptul privat, ocutuma este considerata izvor de drept numai daca legea

scrisa face trimitere la ea. Un rol deosebit a avut cutuma inperioada timpurie i apoi de-a lungul feudalismului.

40. Precedentul judiciar ca izvor de drept.Hotrrile judectore ti sunt acte individuale, acte de aplicarea dreptului care nu constituie de regul izvoare de drept, elesunt acte care nu con in norme juridice, n ele judectorul do solu ie ntr-un litigiu pe baza unor acte normative.Exist cazuri n care unele hotrri judectore ti ofer solu ii ce devin obligatorii pentru alte instan e judectore ti sau pentru alte organe unor cazuri asemntoare, astfel eledevenind un izvor de drept care poart denumirea deprecedent judiciar sau practica judectoreasc.

Precedentul este mai mult caracteristic pentru sistemul dedrept anglo-saxon, precum cel din SUA, Anglia, Canada etc.n aceste ri hotrrile pronun ate de instan ele judectore ti, care au fost sau sunt apreciate ca purttoare de normejuridice, se consider izvoare ale dreptului.

Practica judectoreasc provine din dreptul clasic i dinjurispruden . Existen a acestui izvor este constatat nc din dreptul antic, la romani.n dreptul feudal, practica judiciar capt valoare de izvor

de drept n special n Europa.

41. Doctrina ca izvor de drept. reprezinta totalitateaopiniilor, comentariilor si interpretarilor facute de specialisticu privire la sistemul juridic. In Antichitate sau Evul Mediudoctrina era un important izvor de drept, insa in epoca actualaeste un izvor indirect de drept.Opera doctrinara influenteaza insa atat pe legiuitor cat si pejudecator. Astfel anumite dezbateri doctrinare cu privire laaprobarea proiectelor de lege pot duce la retinerea solutiilorpropuse de catre legiuitor. De asemenea interpretarile facutede autori anumitor acte normative pot influenta judecatorul inaplicarea legii.

42. Contractul normativ ca izvor de drept.a nu fi confundat cu contractul din dreptul privat (acesta e unact juridic bilateral care produce efecte numai intre partilecontractante)- contractul normativ se intalneste in 3 ramuri de drept si areefecte obligatorii:-in dreptul constitutional- contractul are forma contractuluide constituire a federatiei de stat, avand ca obiectiv creareastatului federal- in dreptul muncii are forma contractului colectiv demunca ce se incheie la nivel national sau la nivel de ramura aeconomiei


10/21

- pe baza lui se incheie contractele individuale de munca- in dreptul international public contractul normativ areforma tratatelor incheiateintre state- este un izvor de direct de drept

43. Actul normativ ca izvor de drept.- in sistemul de drept romano-germanic este principalul izvorde drept- mai este denumit si lege, cunoscand 2 sensuril ege in senslarg: lato sensu ,lege in sens restrans: stricto sensuLato sensu: orice act normativ, indiferent de autoritatea carel-a emis; constituie lege actele normative adoptate deParlament dar si ordonantele,decretele cu caracternormativ,hotararile de guvern,ordinele ministrilor, hotararileconsiliului judetean si localStricto sensu: - actul juridic emis de Parlament: legiconstitutionale, organice si ordinare Cu toate acestea, o legeca act juridic al Parlamentului se deosebeste de celalalte actenormative prin:- legea are o procedura speciala de adoptare si de modificare- legea are intotdeauna caracter normativ (spre deosebire dealte acte normative, care desi au aceiasi forma pot avea sicaracter individual ex: a. o hotarare a consiliului local

judetean poate avea atat caracter normativ cat si caracterindividual: forma juridica a actului fiind aceiasi; b. un decretal presedintelui, dupa caz, poate avea fie caracternormativ, fie caracter individual)

44. Noiunea de lege. Clasificarea legilor.n sens restrns al cuvantului, termenul lege desemneazactul normativ care eman de la organul legislativ(Parlament). Parlamentul Republicii Moldova, singuruldeintor al puterii de a reglementa prin lege relaiile sociale,emite in exercitarea acestei puteri categorii de legi: - legiconstituionale, - legi organice, - legi ordinare.1. Legile constituionale ocupa primul loc in ierarhia legilor.

Etimologic, cuvantulconstituieprovine de la latinesculconstitutio, ceea ce in traducere inseamn aezarea cutemei, starea unui lucru. Primele constituii au fostadoptate in 1787 in SUA, in Europa in 1791, la inceput inPolonia, apoi in Frana. In Republica Moldova, Parlamentuleste in drept s adopte o lege constituional dup cel puin 6luni de la data prezentrii iniiativei corespunztoare. Legease adopt cu votul a dou treimi din deputai. constituia esteacea lege care, avand for juridic superioar celorlaltelegi, reglementeaz in baza celor obinute, structurile

economice i formele proprietii, organizarea

de stat, statutul juridic al omului i ceteanului iconsfinete perspectiva politicii interne i externe a statului.

2. Legile organice.Legile organice ocup locul secund inierarhia legilor, conform Constituie, sunt cele prin care sereglementeaz o serielimitat i expres de domenii.Domeniile care fac obiectul exclusiv al legilor organice sunt:sistemulelectoral, organizarea i funcionarea partidelorpolitice, organizarea i desfurarea referendumului.a., prevzute de Constituie3. Legile ordinare.Per a contrario reglementarea celorlaltedomenii nesupuse prin lege organic se face prin legiordinare. Prin legi ordinare se reglementeaz orice materiecare ine de domeniul legilor constituionale sau organice,rmanand Parlamentului puterea de a decide cand o materienecesit reglementare legislativ.

45. Actele normative subordonate legii.In definirea sferei de cuprindere a actelor normativesubordonate legii, trebuie s se aib in vedere urmtoarele:a) aceste acte s fie n conformitate cu legile (inclusivConstituia,evident), s nu conin dispoziii contrare acestora;b) ele nu pot da reglementri primare sau in domenii a cror

reglementare este prevzut a fi dat prin lege;c) s se nscrie n limitele competenei materiale i teritorialeale organului de la care eman;d) s respecte ierarhia forei juridice a actelor superioarefa de cele inferioare;e) s fie date n forma i cu procedura prevzutpentrufiecare din ele. SUNT: - acte normative ale sefuluistatului:decrete normative si individuale acte aleguvernului: hotaririle si ordonantele

46. Conceptul de tehnic juridic.Tehnica juridica reprezinta ansamblul, procedeele, mijloaceletehnicilor prin care necesitatile vietii sociale dobandesc forma

juridica exprimandu-se in continutul normei de drept inscopul asigurarii convietuirii sociale.Tehnica juridica priveste intregul sistem al dreptului toateramurile de drept si toate institutiile juridice. Tehnica juridiceste un concept complex, care desemneaz anumite reguli,principii, metode, procedee, operaii folosite pentruelaborarea, realizarea, aplicarea i interpretarea normelorjuridice.

47. Conceptul de tehnic legislativ.Tehnica legislativa a reprezentat acea parte componenta atehnicii juridice prin care relatiile sociale sunt reglementate

ca norme de drept, cele 2 notiuni nefiind echivalente. Relatiatehnica juridica- tehnica legislativa este o relatie de la intregla parte. Tehnica legislativa priveste strict elaborarea actuluinormativ.

48. Principiile procesului de elaborare a dreptului.O problem fundamental, care face parte din obiectul destudiu al TGD, este tehnica elaborrii actelor normative.Procesul de elaborare a actelor normative trebuie s tindspre ntruchipara n ele a ra ionalit ii i moralit ii dreptului, reclamnd respectarea unor principii, n deosebi la nivellegislativ.Principiile de elaborare ale dreptului sunt:1. principiul planificrii legislative (realizarea activit ii

normative dup programele de legiferare aleparlamentului, precum i ale guvernului ini iatori ai proiectelor de legi).

2. principiul fundamentrii tiin ifice a activit ii de elaborare a actelor normative(la baza activit iinormative trebuie s sta datele tiin ifice contemporane).

3. principiul respectrii unit ii de sistem al dreptului (adic fiecare lege, act normativ trebuie s se nscrie organic ncadrul celor deja existente n ramura de drept respectiv

i n ansamblul sistemului de drept).4. principiul suprema iei legii (legea trebuie s se bucure de for juridic suprem, adoptarea legilor se face numaide ctre Parlament, care este unica autoritate legiuitoarepe ntreg teritoriul rii).

5. principiul asigurrii unui raport firesc ntre dinamica istatica dreptului (n societate au loc multe schimbri,acestea duc la muta ii n con inutul raporturilor sociale, de aceea rolul regulii de drept este de a ordona acesteraporturi, de a le garanta securitatea ).

6. principiul accesibilit ii i economiei n elaborarea normativ (actele normative trebuie s transmitsubiec ilor de drept un mesaj clar, iar legiuitorul trebuie

s gndeasc profund ca un filozof, dar s se exprime caun ran).

49. Etapele procesului de elaborare a dreptului.Procesul de elaborare a actelor normative este compus dindou etape principale i mai multe subetape:1. ini ierea proiectului actului normativ;

a) elaborarea proiectului;b) discu ia proiectului;c) coordonarea proiectului;d) perfec ionarea proiectului;


11/21

2. adoptarea actului normativ:

a) ini ierea proiectului pentru discu ii de ctre organul de elaborare a actului normativ;

b) discu ia proiectului de ctre organul de elaborare aactului normativ;

c) adoptarea actului normativ;d) promulgarea i publicarea actului normativ.

1. Ini ierea proiectului actului normativ prevede adoptareaunei reglementri juridice, care trebuie s fie ini iat decineva, care s stabileasc un proiect de act normativ. Deregul actul normativ este ini iat de un organ, care are acestdrepr de a propune un proiect de lege n dezbatereaParlamentului. Drept ini iativ legislativ are Guvernul,membrii Parlamentului i alte prsoane care sunt indicate nConstitu ie, de ex: Pre edintele rii. 2. Adoptarea actului normativ presupune discu ia proiectelor

actelor normative, care are loc n conformitate cu normelestabilite de Constitu ie i de Regulament de organizare i de func ionare a organului legiuitor. Adoptarea actelornormative se face n dependen de categoria actelornormative.

50. Prile constitutive ale actului normativ.

Atunci cnd se elaboreaz un act normativ trebuie s se aib nvedere i o anumit structur a lui. n tehnica juridic s-au stabilitanumite pr i constituitive ale actului normativ, care mpreun idau o anumit form.Actul normativ const diin urmtoarele pr i componente:Titlulactului este elementul su de identificare. O cerin atehnicii juridice const n faptul c titlul actului normativ trebuies fie scurt i concis i s exprime cu claritate obiectul reglementrii juridice.Preambulul actului normativ reprezint o succint introducere,unde se arat considera iile sociale, economice, politice pe care levizeaz elaborarea actului normativ,aceasta ntocmindu-se numaipentru cele mai importante acte.

Formula introductiv cuprinde termenul constitu ional sau legalal reglementrii juridice respective. Aici sunt institu ionalizarenormele de competen pentru organul care adopt actul normativrespectiv.Dispozi iile sau principiile generale reprezint o prim parte areglementrilor din actul normativ. Aici sunt stabilite anumitedispozi ii cu caracter general ce privesc actul normativ ntotalitatea sa.Dispozi iile de con inut formeaz con inutul actului normativ,aceste dispozi ii pot fi mai mult sau mai pu in numeroase i, dup caz, sunt mpr ite n subdiviziuni (capitole, sec iuni, paragrafe ect).

Dispozi ii finale i tranzitorii cuprind prevederi n ceea ce prive te punerea n aplicare a reglementrii, intrarea ei n vigoare.Dispozi iile tranzitorii pot fi eviden iate ntr-un titlu aparte. Actele normative pot cuprinde i anexe,( tabeluri, scheme schi e, statistici).

51. Structura intern a actului normativ.Elementul structural de baz al actului normativ in aranoastr il formeaz articolul. Coninutul normei juridice esteredat in articolele actului normativ in mod variat. Articolul,de regul, conine o dispoziie de sine-stttoare. Existcazuri, ins, cand in cuprinsul actului normativ un articolconine o singur norm sau, dimpotriv, o norm estecuprins in mai multe articole. Ideal ar fi ca fiecare articoldintr-un act normativ s cuprind o singur regul (norm)cu toate trsturile care o caracterizeaz. Articolul sesubdivide uneori in paragrafe i alineate. Pentru identificare,articolele dintr-un act normativ se numeroteaz cu cifrearabe, incepand cu 1, 2, 3 . ...Un alt element de structur alactului normativ este alineatul. Alineatul reprezint o partedintr-un articol i poate fi format, dup caz, dintr-opropoziie, o fraz sau mai multe fraze aezate in text intr-oanumit form. De regul, articolele sunt formate din dou

sau mai multe alienate.52. Tehnica modificrii i completrii actelor normative.Modificarea sau completarea actului legislativ este, de regul,expres, constnd n nlocuirea unui text cu un altul ori nexcluderea unei pri din text sau n adugarea unui text nou.(780 legea)

(2) Printr-o norm se pot modifica sau completa mai multenorme dintr-un singur sau din mai multe acte legislative.

(3) Actul legislativ de modificare sau completare are, deregul, o for juridic egal cu cea a actului ale cruidispoziii le modific sau le completeaz. n unele cazuri,actul de modificare sau completare poate avea o for juridic

superioar celei a actului modificat sau completat.(4) n cazul completrii actului legislativ cu unul sau maimulte elemente structurale, acestea primesc numrul prii(crii), titlului, capitolului, seciunii, articolului, alineatuluisau al subdiviziunilor acestuia, dup care se adaug i indiciirespectivi. Dac actul legislativ se completeaz cu osubdiviziune nou nsemnat cu cratim, poziiasubdiviziunilor ulterioare nsemnate cu cratim se modificcorespunztor.

(5) n cazul n care se exclude integral textul unei pri(cri), unui titlu, capitol, unei seciuni, unui articol, alineat

sau al subdiviziunii acestuia, numerotarea lor nu se transmitealtor elemente structurale.

53. Coraportul dintre norma juridic i articolul actuluinormativ.

Deci, norma juridic, cu structura sa intern, estecuprins de articolele actului normativ. Elementulstructural de baz al actului normativ in ara noastr ilformeaz articolul (tot aa cum norma juridical alctuietecelula de baz a dreptului).Coninutul normei juridice esteredat in articolele actului normativ in mod variat. Articolul,deregul, conine o dispoziie de sine-stttoare. Exist cazuri,ins, cand in cuprinsul actului normativ un articol conine osingur norm sau, dimpotriv, o norm este cuprins in maimulte articole. Totodat, diversele componente alestructuriilogice a normei juridice (ipoteza, dispoziia, sanciunea) potfi regsite in articole diferite. Din aceast cauz (aa cum s-asubliniat in capitolul Norma juridic) nu se poateidentifica norma juridic cu articolul actului normativ.

54. Tehnica sistematizrii actelor normative.Tehnica sistematizrii legisla iei nu este un proces simplu,ntruct dreptul, actele normative au o structur complex,

fapt ce impune n mod necesar o sistematizare a lor. Asistematiza actele normative nseamn, de fapt, a le nscrientr-un anumit sistem.Sistematizarea legisla iei, pe de o parte, ajut la cunoa terea u oar a reglementrilor juridice, iar pe de alt parte, eliminsau previne contradic iile dintre diverse acte normative.Principalele forme de sistematizare a actelor normative sunt:1. incorporarea- nseamn a ezarea, pozi ionarea actelor

normative dup criteriile exterioare ale acestora;cronologice, alfabetice, pe ramuri de drept, pe institu iijuridice. Incorporarea poate fi de dou feluri:

a) oficial- realizat de organele de stat (Parlament,Guvern, Ministere).

b) neoficial- realizat de persoane particulare, edituri,barouri de avoca i, birouri notariale.2. codificarea- este o form superioar de sistematizare a

actelor normative, diferit de incorporare prin obiectulei, subiectele care o realizeaz i for a sa juridic. Aceasta realizeaz o cuprindere unitar a unor norme, deregul a principalelor reglementrii dintr-o ramur dedrept sau dintr-un domeniu de activitate.ex: CP, CC, CV.

Codificarea este nfptuit numai de ctre organele de statcompetente, de regul de organul legislativ suprem


12/21

55. Noiunea de sistem al dreptului.Dreptul este ansamblul regulilor asigurate i garantate dectre stat care au ca scop organizarea i disciplinareacomportamentului uman n principalele rela ii din societate,ntr-un climat specific manifestrii coexisten ei libert ilor, aprrii drepturilor esen iale ale omului i institu iei sociale.

Normele juridice se grupeaza in functie de obiectulreglementat si metoda de reglementare in institutii juridice siramuri de drept.

Sistemul de drept al unui stat reprezinta structurainterna a dreptului prin care se realizeaza unitatea normelorjuridice si gruparea lor in anumite componente, ramuri siinstitutii juridice. Sistemul dreptului determina sistematizarealegislatiei prin incorporare si codificare. Ramurile dreptuluise constituie in 2 tulpini:a) Dreptul publicb) Dreptul privata) Dreptul public = este format din dreptulconstitutional, administrativ, financiar, penal, procesual penalb) Dreptul privat = este format din dreptul civil,commercial, familiei, procesual civil, munciiDelimitarea intre ramurile dreptului public si ale dreptuluiprivat precum si intre fiecare ramura a dreptului se face in

functie de obiectul reglementat si metoda de reglementare.Obiectul reglementat este dat de specificitatearelatiilor sociale reglementate prin normele unei anumiteramuri, de pilda: relatiile de familie se regasesc in normele dedreptul familiei.

Putem defini ramura de drept ca un ansambludistinct de norme juridice legate organic intre ele carereglementeaza relatiile sociale ce au acelasi specific, folosindaceeasi metoda de reglementare.

Institutia juridica reprezinta o entitate situata intrenorma si ramura de drept. Ea grupeaza normele juridice carereglementeaza o anumita grupa unitara de relatii socialeinstaurand o categorie aparte de raporturi juridice. Mai multe

norme constituie o institutie si mai multe intitutii alcatuiesc oramura de drept.n literatura juridic sistemul dreptului este privit ca

rezultatul unit ilor ramurilor i institu iilor dreptului. Normele juridice nu exist izolate, ele se grupeaz n

institu ii i ramuri. n felul acesta, norma juridic reprezint elementul de baz al sistemului dreptului, ea formeazsistemul juridic elementar.

56. Elementele sistemului dreptului.Majoritatea autorilor opereaz cu distincia ramuri de drept,instituii juridice i norme juridice. Ca o concluzie putem

spune c norma juridic este elementul de baz a sistemuluide drept, elementele componente ale ei i interaciunile dintreacestea le imprim atribute de sistem, respectiv de subsistemeale ansamblului. La rndul lor, normele juridice alctuiescsubsistem la nivelsuperior, care ajut la asamblarea sistemului de drept.Asemenea subsisteme sunt instituiile juridice i ramurile dedrept. S-a afirmat c sistemul de drept este alctuit din normajuridic ca element de baz structural, avnd o minunatgeneralitate, instituia juridic, element intermediar i ramurde drept, element de maxima generalitate n cadrulsistemului3. Elementul de baz l reprezint norma juridicpe care am definit-o ca fiind, o regul de conduit care arecaracter general, tipic, impersonal, de aplicabilitate repetat,la un numr nedefinit de persoane i cu character obligatoriu.n cadrul acestei uniti a dreptului, normele juridice sereparti-zeaz, dup diferite criterii, n grupe distincte,cunoscute sub denumirea de instituii juridice i ramuri dedrept.. Criteriile dupa care se structureaza ramurile sistemuluidreptului sunt:a) obiectul reglementarii juridice (relatiilesociale ce cad sub incidenta normelor juridice);b) metodareglementarii (modalitatea practica de infuentare a conduitei

in cadrul respectivelor relatii sociale; c) principiile comuneramuri de drept respective.

57. Criteriile de constituire a sistemului dreptului.n literatura juridic, majoritatea autorilor subliniaz, ca unprim criteriu de grupare a normelor juridice n ramuri dedrept, caracterul relaiilor sociale pe care ramura de dreptrespectiv le reglemen-teaz, considernd c acesta ar fiobiectul reglementrii juridice. Trebuie s precizm, ns, cdei acest criteriu este dominant, totui el are un anumit gradde relativitate. Aadar, ceea ce se nelege prin caracteruldistinct, unitar, al relaiilor sociale este dat de o anumitcategorie de norme juridice.

Alturi de criteriul obiectului, a fost propus metoda pe carestatul o alege pentru reglementarea diferitelor categorii derelaii sociale i care face ca anumite norme - dei au unobiect comun - s se separe ntr-o ramur de drept aparte.Prin metod se nelege n general modul n care statulacioneaz asupra unor relaii sociale. Astfel, se pot distinge:metoda autonomismului, metoda recomandrii, autoritarismul.a. Trebuie s subliniem c metoda este privit n literaturajuridic, drept un criteriu auxiliar, folosit alturi de obiectulreglementrii juridice i subordonat acestuia.

58. Diviziunea dreptului n drept public i drept privat.Drept public i drept privat. Deosebirea ntre dreptul public idreptul privat Dreptul public este acela care privesteorganizarea statului roman si cuprinde cultul, sacerdotiile, simagistraturile.Dreptul privat este opus dreptului public, inaceasta ramura interventia statului este limitata. Dreptulprivat reglementeaza relatiile patrimoniale si relatiilenepatrimonialImpartirea dreptului in public si privat isi are originea indreptul roman , teoria acestei clasificari apartinandu-i luiUlpian : Dreptul public este dreptul care se refera lainteresele statului roman , iar dreptul privat la intereselediferitelor persoaneDreptul public : dreptul constitutional , administrativ ,financiar , penal , procesual , international publicDreptul privat: dreptul civil , comercial etc

59. Corelaia dintre sistemul de drept, sistemul juridic isistemul legislativ.Sistemul juridic - caracterizeaz intreaga realitate juridic asocietii (sistemul dreptului, sistemul legislaiei, raporturilejuridice, contiina i cultura juridic etc.).Sistemul legislaiei- cuprinde, dup cum am menionat in

capitolul precedent, totalitatea, ansamblul tuturor actelornormative care sunt in vigoare intr-un stat.Sistemul de drept- configurat pe baza analizei de sistem aorganizrii dreptului ca sistem normativ, cu componentelesale (ramuri, subramuri, instituii juridice). Sistemul dedrept caracterizeaz structura dreptului, ansamblul normelor,fiind legate intre ele i organizate intr-un anumit sistem. Prinurmare, normele juridice nu sunt o ingrmdire de piese ce n-au nimic comun. Ele, dimpotriv, se asambleaz in modorganic, contribuind astfel la o reglementare unica relaiilor sociale respective pe intreg teritoriului.

60. Conceptul realizrii dreptului.Activitatea de realizare a dreptului reprezint un procescomplex, important. Ea se desf oar pe 2 ci:1. prin respectarea i executarea normelor juridice de ctre

cet eni i de ctre al i subiec i de drept. 2. prin aplicarea normelor juridice de ctre organele

competente ale statului.Realizarea dreptului constituie un proces de marecomplexitate, care se desf oar n func ie de o serie de factori: tipul sistemului social; natura rela iilor politice aorganiza iilor stataele; titul de rela ii economice;


13/21

- gradul de civiliza ie i cultur; condi iile na ionale i interna ionale; con tiin a juridic a societ ii. Astfel realizarea dreptului este dependent de factorii macro-sociali, dar n acela timp ea implic n cel ami nalt grad i fiecare individ n parte al crui comportament estereglementat de normele juridice i care poate s respecte saunu prevederile legii.Prin realizarea dreptului se n elege procesul transpunerii nvia a con inutului normelor juridice, n cadrul cruia oamenii ca subiec i de drept, respect i exercit dispozi iile normative, iar organele de stat aplic dreptul n limitelecompeten ei lor.

61. Formele de realizare a dreptului.a)Respectarea - in sens restrans - a normelor juridiceprohibitive, adic a regulilor care ne obliga la o conduitpasiv, de absteniune sau inaciune, de a nu face ceva,reprezint o prim modalitate nejuridic prin care dreptul iidovedete eficiena social atingandu-i scopul.Aceasta reprezint cea mai simpla situaie care vizeazimensa majoritate a normelor penale, contravenionale,disciplinare, etc.b)ndeplinirea sau executareaprevederilor normative

opereaz in cazul normeloronerative i a celorpermisiveintrucat subiectele de drept trebuie sa aib o atitudine activ,de acionare, de a da sau a face ceva , fie ca aceast reaciedecurge direct din lege, fie dintr-un raport juridic concret incare se gsesc prile i care, de cele mai multe ori, seintemeiaz pe un act juridic individualbazat pe lege. Aaeste, de pild, cazul normelor financiare de impozitare aveniturilor, a celor de asigurare a bunurilorprin efectul legii,a celor care stipuleaz obligaia legal de intreinere, areglementrilor, privindsatisfacerea stagiului militar,precum i a numeroaselor i variantelor raporturi civile, demunc, comerciale, etc., in care intr subiectele de drept catitulare de drepturi i obligaii.

c)Aplicarea normelor juridice, reprezint o activitatespecific a organelor de statcompetente care, de regul, intervin in cazul inclcrii legiiori a neindeplinirii unor obligaii ce revin din actele juridiceindividuale ce stau la baz raporturilor concrete in care segsesc subiectele de drept. Aplicarea dreptului se realizeazde regul, in cadrul raportului juridic de rspundere fiindconsecina nerespectrii sau inclcrii dreptului, a indepliniriiori a greitei indepliniri a prevederilor sale.

62. Realizarea dreptului prin activitatea de respectare iexecutare a normelor juridice.Realizarea dreptului prin executarea i respectareadispoziiilor legale de ctre ceteni- inseamn traducereain via a prescripiilor normelor juridice, realizarea

drepturilor i obligaiilor, a conduitei stabilite .Normele juridice transmitindivizilor i colectivitilorumane mesaje clare, riguros Formulate.Pentru ca dreptul s fie respectat de ceteni, pentru camesajele sale s aib impact asupra contiinei lor i

comportamentului lor, cetenii trebuie s-l cunoasc, s-l

receptioneze. Realizarea dreptului prin activitatea de

executare i respectare a normelor juridice are urmtoarele

trsturi:a) Aceast form de realizare a dreptului implic indeplinireaprevederilor cuprinse in normele juridice prin conformareafa de dispoziiile normative, traducerea in via aconinutului, inscriindu-se ca o component de baz aclimatului de ordine i legalitate;b) Conformarea (supunerea) fa de conduita fixat prinnormele de drept este rezultatul direct al mai multor factori:coninutul dreptului, acceptarea legii de ctre societate, caexpresie a mai multor necesitii ridicarea gradului vieii

materiale i spirituale a oamenilor, sporirea nivelului decunotine i perfecionarea instruciei colare etc;c) Ca volum de intensitate aceast form de realizare adreptului este mult mai legat decat cealalt form -aplicarea dreptului - declanand un numr imens de situaiijuridice la care particip categoria cea mai mare de subieci -cetenii - precum i diferite organizaii sociale;

63. Realizarea d

Teoria Generala a Dreptului.[Conspecte.md]

Documents

Transcript of Teoria Generala a Dreptului.[Conspecte.md]