31.12.2014 Teoria atasamentului | MirelaZivari.ro

http://www.mirelazivari.ro/teoria-atasamentului 1/8

Gradinita Casa FericiriiContactAparitii TVArticole de referintaGalerie fotoRecomandariPsiholog Mirela Zivari

Teoria atasamentuluiTeoria atasamentului are o importanta fundamentala pentruintelegerea tulburarilor grave ale personalitatii. In ceea ce privestegeneza unei tulburari a personalitatii, este necesar sa se ia inconsideratie atat diferentele temperamentale deja prezente la nasteredeterminate genetic, precum si unul din factorii care contribuie laconditionarea calitatii interactiunilor psiho-sociale cum ar fi stilul deatasament. Variatiile gradului in care sunt prezente la nas- teredimensiuni de temperament precum cautarea noutatii, evitareamonotoniei, agresivitatea contribuie la influentarea calitatiitranzactiilor dintre copil si aceia care-l ingrijesc, in definitiv a stilului deatasament. Hay (1980) a precizat ca un atasament sigur este opreachizitie fundamentala a invatarii. Acest cercetator a afirmat capana si urmarirea figurii de atasament are functia de a facilitainvatarea. Atasamentul devine astfel o faza obligatorie a procesului deinvatare, deci a dobandirii caracterului, a doua dimensiune majora apersonalitatii achizitionata prin invatare. Conceptiile bazate pe teoriaatasamentului tratate amplu in lucrarile grupului lui Guidano, Liotti siReda (Guidano si Liotti, 1983; Reda, 1986; Guidano, 1987; Liotti, 1991)permit, pe baza analizei tipului de atasament, sa se faca predictiiasupra principalelor caracteristici ale tulburarii de personalitate ce sevor intalni mai tarziu in viata adulta.

John Bowlby s-a desprins foarte repede de conceptia motivatiilorumane centrata pe gratificarea pulsiunilor primare dezvoltata deFreud si, utilizand o abordare etologica, a fost preocupat sademonstreze ca atasamentul la o figura principala este un procesindependent si primar, ce reprezinta o caracteristica universala aprimatelor, inclusiv omul, si ca este prezenta chiar si la speciiinferioare. Dupa John Bowlby, atasamentul este o clasa decomportamente sociale cu o functie specifica proprie, care este inmod esential aceea de a putea mentine proximitatea cu o alta fiinta apropriei specii considerate mai puternice si in masura sa protejeze.Nevoia de atasament face parte din necesitatile de baza ale fiinteiumane, este innascuta si are drept scop supravietuirea. Interactiuneagenotipului cu factorii de mediu: stimuli, persoana de referinta si nisade protectie duc la formarea matricei primare de atasament.Securitatea s-ar defini prin asigurarea unui spatiu in care nivelul destres perceput de copil e minimum si prin faptul ca-i permite oexplorare interesanta, stimulativa, cu stimuli pozitivi, interesantipentru constituirea unei matrice de atasament sigur. Prin repetari siexperiente succesive, se structureaza scheme comportamentale, careasigura formarea unui sistem coerent, cu semnificatii clare pentrupartenerii in actiune, generand la copil un tip de atasament sigur.Absenta fizica a persoanei care acorda ingrijiri sau incoerenta siinconsistenta stimulilor, impredictibilitatea cu care il invadeaza sau illasa in asteptare, oscilatiile de intensitate imprevizibile ale stimulilor,bruschetea manipularilor sau absenta oricarei atingeri creeaza un haos

Clinica TerapiaM

Afla despre...

Vorbeste cu mine

Who is who

Intrebari frecvente

Psihologie Dictionar

Sexologie Dictionar

Copiii intreaba...

Sondaje

Siteuri partenere

Clinica TerapiaM

Revista de psihologie

Femeia Sakura

www.psihoconsulting.ro

Gradinita Casa Fericirii

AITC

Blog Gradinita CasaFericirii

Grup suport anxietate

31.12.2014 Teoria atasamentului | MirelaZivari.ro

http://www.mirelazivari.ro/teoria-atasamentului 2/8

in interpretari care nu lasa loc sistematizarilor si decodarilor necesaresi ca urmare vor conduce la formarea unei matrice de atasamentnesigur sau dezorganizat. O precizare importanta a lui Bowlby este cadezvoltarea atasamentului si vicisitudinile sale succesive presupun prindefinitie o diada adultcopil aflata in interactiune. Pentru crearea unuisistem de atasament, cei doi parteneri trebuie sa participe activ inacest sistem intr-un mod comprehensibil unul pentru altul.Interactiunea, necesitand acordaj afectiv la inceput mai ales din parteaadultului, presupune integritatea senzoriala a celor doi (comunicare dinpriviri, atingeri, pozitii confortabile in contact strans, recunoasterereciproca prin mirosuri, gusturi), care, legate de prezentareconfortanta, dau sensul „imparta- sirii” (sharing). Astfel, adultulgaseste pentru copil, explica, “traduce”, “decodeaza” semnificatiamediului complex,redandu-i copilului informatia procesata de cele maimulte ori prin comunicare non-verbala dintr-un sistem senzorial inaltul. Asa isi reprezinta sugarul lumea in semnificatia ei pentru fiinta sain acea conjunctura in prezenta si proximitatea celuilalt, care devineinvestit cu incredere sau suspiciune, prin suprapunere cu propriiletrairi. Un adult, el insusi cu un sistem de atasament sigur dobandit ininteractiune cu proprii parinti intr-o nisa stabila, are toate sansele satransmita acela si tip de atasament copilului.

Interesul aratat teoriei lui Bowlby asupra atasamentului(1969/1982,1973,1980) dateaza de scurt timp. Investigatiile sale auinceput prin observarea bebelusilor ce se aflau in camine, separati defamilie pentru o lunga perioada de timp. Copiii protestau adeseavehement, plangeau si aruncau cu obiecte in cautarea protectorilor. Decele mai multe ori, protestele intense aduceau inapoi persoana la copil.Daca insa protestul vehement nu reusea sa aduca inapoi persoanadorita, copiii intrau in al doilea stadiu – disperarea – si deveneautacuti. Daca, in final, copiii nu erau reuniti cu protectorii, intrau in celdin urma stadiu: detasarea. In aceasta perioada copilul isi reiaactivitatea normala, in absenta protectorilor, capatand adeseoriindependenta. Pe baza acestor observatii s-au delimitat trei stiluri deatasament, ce reprezentau natura interactiunii dintre protector sicopil: atasamentul securizant, in care protectorul este sensibil siraspunde nevoilor acestuia; atasamentul evitant, in care protectoruleste distant si nu este disponibil; atasamentul anxios-ambivalent, incare protectorul prezinta o inconsistenta in comportamentul sau ori nuraspunde deloc.

Modele internalizate de reprezentare a atasamentuluiConform lui Bowlby, in primul an de viata, un copil, prin experienteletimpurii cu persoanele de ingrijire, dezvolta o reprezentare mintala asinelui si a figurilor de atasament ce raman destul de stabile in timp.Modelele internalizate de reprezentare a sinelui si a celorlalti au scopulde a organiza si procesa informatii referitoare la ata- sament si de aplanifica actiunile viitoare. In etapele urmatoare, reprezentareaatasamentului de copilul mic devine fundamentul dezvoltariipersonalitatii sale. Bazat pe modelele internalizate de reprezentare aatasamentului, copilul mic si, mai tarziu, prescolarul, scolarul,adolescentul si adultul dezvolta expectante despre sine si altii ca fiinddorit sau nedorit, demn de ingrijiri si protectie din partea altora,disponibili sau indisponibili spre a i-o oferi. Modelul internalizat dereprezentare a atasamentului mama-copil constituie doar o primaetapa, fiinta umana orientandu-se spre un sistem individual,caracterizat printr-o reglare interna a sinelui atat la nivel cognitiv, catsi emotional. Reglarea emotionala, atat la nivel intrapsihic, cat siinterpersonal, reprezinta o achizitie fundamentala a dezvoltariipsihologice a copilului. Emotiile joaca un rol important pentru a ajutala evaluarea mediului inconjurator, a disponibilitatii figurilor deatasament si, nu in ultimul rand, in a mentine un sens al siguranteiinterioare. Aceste functii de reglare opereaza pe doua niveluri:

31.12.2014 Teoria atasamentului | MirelaZivari.ro

http://www.mirelazivari.ro/teoria-atasamentului 3/8

· la un nivel de baza al emotiilor, precum teama si disconfortul,activeaza sistemul de atasament si comunica mamei/persoaneide ingrijire nevoia copilului de protectie si confort;

· la un nivel mai inalt, emotiile asigura copilului feed-back-uridespre incercarile sale reusite de a obtine confort si de amentine o relatie, cu un “celalalt” semnificativ pentru sine.

Tipuri de atasament la copil si adult Central in teoria lui Bowlbyeste conceptul de comportament relativ la atasament (“attachmentbehavior”), studiat apoi in profunzime de alti cercetatori cu ajutorulunei strategii de observare particulare dezvoltate de Mary Ainsworth(Ainsworth si altii, 1978; Main&Weston, 1982). Un avantaj al focalizariiacestui tip de comportament consta in faptul ca el este usor deobservat si cuantificat si ca, in acelasi timp, se poate acorda cu usurintaatentie atat comportamentelor ce releva cautarea proximitatii, cat siacelora ce releva opusul (evitarea proximitatii).

Mary Ainsworth, cel de-al doilea pionier al teoriei atasamentului, aelaborat bine cunoscutul experiment “Strange Situation” prin care sepot observa modelele internalizate de reprezentare a atasamentului,formate deja la 1 an/1 an si jumatate. Aceasta procedura supunecopilul la sapte situatii a cate trei minute, total 21 de minute, urmarindinteractiunile, respectiv atitudinea dintre cei doi parteneri ai diadei,mama si copilul, in conditii de stres prin schimbare de mediu si inprezenta unei persoane nefamiliare copilului. Camera in care decurgeexperimentul este un mediu nou, straniu pentru copil si, in acelasitimp, este un mediu interesant, plin de jucarii, de noutati interesantede explorat. Comportamentul copilului este cotat de cercetatori in fazade reuniune cu mama care l-a lasat 3 minute cu o persoana straina si arevenit, ca apoi sa il lase din nou singur pentru 3 minute, urmand sarevina mama dupa alte 3 minute. In acest experiment, atentia seconcentreaza asupra comportamentului manifestat de copil in toateepisoadele, pentru a vedea daca acesta se simte mai bine in prezentamamei. In urma acestui experiment devenit clasic, se pot descrieurmatoarele tipuri de atasament:

1. Copilul atasat sigur: Este suparat cand mama pleacalasandu-l in acest loc strain, dar la intoarcerea mamei cautaproximitatea ei si accepta confortul care i se ofera. Deasemenea, poate fi putin afectat de plecarea mamei, dar larevenire ii adreseaza un zambet sau ii cauta privirea si se lasamangaiat.

2. Copilul cu atasament nesigur - anxios-evitant: Estenesigur in explorare, se desprinde greu de mama, este rezervatsi timid, la plecarea mamei se calmeaza greu, dupa reintalnire,desi se lasa luat in brate, pastreaza o mica bariera (fie o mana,un cot) intre corpul mamei si al sau fiind vigilent, conformexperientelor anterioare.

- anxios-rezistent: Pare hiperkinetic, nu exploreaza mediulsau o face inconstant, la plecarea mamei este inconsolabil, iar laintoarcerea ei nu se lasa luat in brate, ci se zbate, se loveste incercand“sa scape”, fuge departe, este rezistent la consolare dorind printr-oastfel de strategie sa transmita toata nefericirea acumulata, de teamaca nu este inteles corect in incercarile lui de a face fata stresului.

- ambivalent: Copilul este anxios dupa despartirea de mama;este afectat in timpul separarii; ambivalent, cand cauta si evitasimultan contactul cu mama.

31.12.2014 Teoria atasamentului | MirelaZivari.ro

http://www.mirelazivari.ro/teoria-atasamentului 4/8

3. Copilul cu atasament dezorganizat: Exploreaza mediul haotic,fara scop. La plecarea mamei, se lasa consolat de persoane straine,prezinta un comportament adeziv sau indiferent, atat fata de straini,cat si fata de parinte, nu pare sa diferentieze persoanele familiare decele straine sau pare indiferent fata de tot sau toate. Acesti copii separe ca au o istorie in care nu s-au putut atasa de nici un adultsemnificativ, fie prin absenta fizica a acestuia, fie ca nu era disponibil(boala, alcoolism, depresie), existand pentru acesti copii un risc extremde inalt in personogeneza, cat si pentru psihopatologie sau o existentamarginala.

Mary Main extinde perspectiva teoriei atasamentului studiind istoriade viata a adultului cu referire la sistemul de atasament (figuraprincipala si figurile secundare de atasament), incercand sa determineo corespondenta intre tipurile de atasament descrise in mica copilariesi comportamentele adultului posibil manifeste in intimitate, in cuplulcu partenerul de sex opus, dar mai ales in cele cu proprii copii.“Interviul de Atasament al Adultului” (The Adult AttachmentInterview, AAI), dezvoltat de Nancy Kaplan si Mary Main, cereindividului sa reflecteze asupra relatiilor de atasament precoce siasupra experientelor acestuia in acest sens. Pe baza acestui interviuputem descrie urmatoarele tipuri de atasament la adult, corelate cutipurile de atasament din mica copilarie si respectiv tipul de atasamentcare se poate dezvolta la copiii acestor adulti.

1. Adultul atasat autonom. In copilarie a fost atasat sigur, adobandit un grad de independenta, autonomizare, poate descriecoerent experientele proprii de atasament, chiar daca suntdureroase. Este capabil de realizarea cu usurinta a proceselor deadaptare. - Detasare, fiind increzator in unicitatea si fortacuplului si a capacitatilor fiecaruia de a reface echilibrultemporar pierdut. Poate descrie dificultati cu parintii, inclusivtraume sau abandon, dar isi mentine o inteleapta balanta inintegrarea trecutului cu experientele sale actuale. In relatia cucopilul prezinta incredere in sine ce-i permite creativitate,flexibilitate in aceasta relatie. Calmeaza si reconforteazapartenerul (copilul etc.) intr-o relatie de placere impartasita,imprimand copilului un atasament sigur, iar partenerului adult,securizare.

2. Adultul cu atasament dezinteresat (indiferent). Incopilarie corespunde unui atasament ambivalent (evitant),presupune experiente amprentate de teama. Este inflexibil sievitant (decat sa raneasca din nou, mai bine pretinde ca nu einteresat de acea relatie, in care este sigur ca va esua din nou siacest lucru i se pare de netolerat).Idealizeaza relatia cu parintii,este incoerent si inconsistent in relatarea amintirilor desprecopilarie, persista obsesiv in afirmatiile standard pozitive desprerolurile parentale. Tinde sa idealizeze copilaria, descriind-o casigura, minunata, dar imaginile evocate nu constituie suportulpentru protectie si ingrijire, care, de fapt, reprezinta portretulactual idealizat al persoanei in cauza.

3. Adultul cu atasament preocupat. In copilariecorespunde unui atasament anxios rezistent, este invadat deamintiri dureroase in care relateaza drama inconstantei,incoerenta experientelor micii copilarii; Interactioneazaimprevizibil la stari de frustrare, cu agresivitate, manie, iarhistrionismul posibil are un patetism greu de confundat. Nu arestructurat un sistem de atasament anume in care sa poata aveatotala incredere, fiind suspicios, e gelos pe orice alt tip real sauimaginar de relatie al persoanei iubite. Se chinuie pe sine si pealtii cautand dovezi, niciodata suficiente. Devine astfel abuziv in

31.12.2014 Teoria atasamentului | MirelaZivari.ro

http://www.mirelazivari.ro/teoria-atasamentului 5/8

relatiile de intimitate sau va imita modelul propriilor parinti,transmitand in acest fel un sistem de atasament nesigur anxioscopilului.

4. Adultul cu atasament dezorganizat (cu doliu si traumenerezolvate):- corespunde in copilarie atasamentului dezorganizat; esteimpredictibil si dezorganizat in relatii; face experientenerealiste. Speculeaza fara suport. Este un dezadaptat, potentialadictiv la alcool si drog, aflandu-se aproape in imposibilitatea dea-si asuma rolul de partener de cuplu sau parental; in modpredictibil se poate afirma ca isi expune copilul la abuz sauneglijare. In cazul neinterventiei determina un atasamentdezorganizat si la copil;- important de precizat este faptul ca o interventie despecialitate poate modifica, redirectiona tipul de atasament, cuconditia ca interventia sa aiba loc inainte de varsta de 5 ani acopilului (deoarece la varsta adulta interventia nu poateschimba tipul primar de atasament, dar poate fi eficienta lapersoanele cu potential cognitiv nealterat, care sunt dispuse laacceptarea unui suport, obtinandu-se un comportament fata decopil asemanator atasamentului sigur autonom).

Beneficiile atasamentului sigur. Atasamentul sigur reflectaincrederea pe care copiii o au in relatiile cu persoanele de ingrijire.Copiii cu relatii de atasament sigure vor profita la maximum deoportunitatile din viata, vor fi apreciati de colegi, vor avea capacitati delider si abilitati sociale si vor fi mai increzatori in ei decat alti copii. Defapt, atasamentul sigur asigura posibilitatea de a-si defini limitelepropriei stari de confort afectiv, a le face cunoscute celor din jur, acauta mentinerea in aceste limite acceptabile a propriei fiinte, ceea ceinseamna a avea “bariere sanatoase” care pot functiona ca baza pentrulegaturi sanatoase, stare de echilibru cu propria persoana si cu ceilalti.Intr-un studiu realizat de Cowan, Cohn si Pearson (1996) s-aobservat ca interactiunile maritale si stilurile parentale sunt corelatecu nivelul de intelegere a experientelor de atasament. Cercetatorii augasit ca un istoric al atasamentului sigur legat de tata este predictivpentru un comportament extrovertit al copilului, in timp ce unatasament sigur doar fata de mama va indica comportamenteintrovertite.

Repercusiunile atasamentului nesigur. Copiii cu atasamentanxios, anxios rezistent si dezorganizat se indreapta pe un drum plinde probleme si conflicte al propriilor relatii atat ca si copii, cat si caadulti. Modelele internalizate de reprezentare a relatiilor timpuriiformeaza modul in care individul interactioneaza cu lumea (Sroufe,Carlson, Levy&Egeland, 1999). Astfel, copiii cu atasament anxios vor fimai dependenti, cei cu atasament anxios rezistent vor fi cei mai dificiliprieteni, cu manifestari rautacioase si manipulatorii, iar cei descrisi cadezorganizati vor fi narcisi sti si incompetenti sau dificil de inteles dinpunct de vedere social (candidati la o patologie de tip tulburare depersonalitate borderline – Sroufe, 2000).

Rolul stilului de atasament in structurarea personalitatii.In abordarea etiopatogenetica a tulburarilor de personalitate astazi sediscuta de implicarea mai multor factori. In mod deosebit, mai multicercetatori subliniaza ideea potrivit careia modelele operationaledisfunctionale relevate de acesti pacienti s-au dezvoltat adesea intr-uncontext de atasament nesigur. Tocmai de aceea disfunctionalitateaunor astfel de tulburari apare ca deosebit de evidenta in contextulrelatiilor interpersonale, care sunt intotdeauna interpretate de subiectimpotriva fondului schemelor interpersonale incorporate. Tulburarilede personalitate, cel mai frecvent luate in discutie, in al caror istoric de

31.12.2014 Teoria atasamentului | MirelaZivari.ro

http://www.mirelazivari.ro/teoria-atasamentului 6/8

dezvoltare se discuta de tulburarea de atasament ca elementimportant al vulnerabilitatii sunt tulburarea de personalitateborderline, histrionic, narcisic, dependent, obsesiv-compulsiv. Conform teoriei vulnerabilitate-stres in psihiatria contemporana,persoanele diagnosticate cu tulburare de personalitate suntconsiderate vulnerabile intrucat prezinta in primul rand ovulnerabilitate de fond – tulburarea de personalitate pervaziva -,vulnerabilitate augmentata de cele mai multe ori de vulnerabilitatea demediu (reducerea retelei de suport social, pierderea unor statute siroluri sociale, stresori psiho-sociali cumulati). Aceasta vulnerabilitatede fond numita tulburare de personalitate ar putea fi compensata prinfactori protectori socio-familiali (de exemplu, conferirea de rolurisociale care sa conduca la cresterea stimei de sine, dezvoltarea unorabilitati de coping la stresori – Lazarescu, 1994). Din perspectivapsihodinamica s-a vorbit de prezenta mecanismelor de aparareimature la indivizii cu tulburari de personalitate, ce contribuie la lipsalor de responsabilitate, tendinta de a da vina pe altii (Miclea, 1997). Incontextul unei noi conceptii asupra inconstientului, sistematizareabiaxiala a mecanismelor de coping din perspectiva paradigmeicognitiviste ofera un cadru conceptual care salveaza cate ceva dinteoria psihanalitica asupra mecanismelor de aparare. Termenul de“coping” – sinonim cu mecanism de adaptare, mecanism de gestiune astresului - reprezinta toate modalitatile de a face fata stresului pecare le utilizeaza fiinta umana sau altfel spus orice mecanism depreventie si adaptare la stres, orice tranzactie intre subiect si mediuin vederea reducerii intensitatii stresului. Mecanismele de coping segrupeaza in: comportamentale, cognitive, neurobiologice.Coping-ulcomportamental grupeaza toate comportamentele care au functia de apreveni sau reduce reactia de stres.Coping-ul cognitiv vizeazamedierea informationala, modalitatile de prelucrare a informatiei. Areloc medierea cognitiva printr-o cascada de evaluari si reevaluari cevizeaza nu numai natura stresorului, ci si reactiile subiectului la situatiastresanta. Astfel, prin modularea acestor procesari cognitive,consecintele stresante trebuie sa fie minime. Mecanismele de copingcognitiv pot fi dispuse pe o axa continua confruntare-evitare.Confruntative – vizeaza abordarea directa a situatiilor problematice,traumatizante si cautarea unei solutii optime pentru reducereaimpactului ei. Evitative – vizeaza prelucrarea selectiva a informatieinegative. Selectivitatea se realizeaza in doua modalitati principale:

1. scotomizarea (procesul mintal prin care individul trece cuvederea contradictia dintre „vorbe“ si „fapte“) informatieinegative traumatice, acest tip de informatie este ignorat, negat,reprimat,evitat.

2. distorsiunea informatiei – reinterpretarea ei intr-un cadrucare ii diminueaza valentele sale negative (exemplu:rationalizare, proiectie, idealizare).

Rolul mecanismelor cognitive de coping este intr-adevar important.Ele mediaza relatia dintre informatia traumatizanta si vulnerabilitateabiologica a unor subiecti la acest gen de informatie. Persoanelepredispuse sa prelucreze preponderent informatia traumatica si acaror mecanisme defensive nu functioneaza eficient, dezvolta ulteriortulburari emotionale sau o puternica stare de distres. Nu se stie dacatoate mecanismele de aparare postulate de psihanalisti pot fireconsiderate ca mecanisme cognitive de prelucrare selectiva ainformatiei traumatice, exista insa mecanisme de aparare precum:negarea defensiva, represia, rationalizarea, proiectia, intelectualizareasi izolarea care permit o promitatoare abordare cognitiva (Opre,2002). Negarea cuprinde procesele de blocare a constituiriireprezentarii interne, informationale a traumei, la nivel perceptiv,atentional, cognitiv- emotional. Represia vizeaza modalitatile deevitare a reactualizarii informatiei traumatice in memoria de lucru.

31.12.2014 Teoria atasamentului | MirelaZivari.ro

http://www.mirelazivari.ro/teoria-atasamentului 7/8

Proiectia consta in atribuirea responsabilitatii pentru situatia de stresunor factori externi (destin, celorlalti). Rationalizarea vizeaza in moddirect, reevaluarea pozitiva a situatiei stresante si a comportamentuluidezadaptativ propriu. Intelectualizarea/izolarea consta in prelucrareapreponderenta a informatiei traumatice izolate de conotatiile saleemotionale negative.Astfel, interactiunea dintre temperament si stilulde disciplina parentala conduce la conturarea stilului de atasamentcare pare sa influenteze nu doar viata de familie de fiecare zi, ci siajustarea individului la evenimente de viata negative sau situatii decriza prin recurgerea la mecanisme de coping evitative sauconfruntative. Depistarea de timpuriu a unor trasaturitemperamentale precum emotionalitatea excesiva, impulsivitatea seconstituie in trasaturi marker ce sugereaza susceptibilitatea pentruevenimente de viata negative si vulnerabilitatea la un stil parentaldefectuos de disciplina inconsistenta. Dupa cum afirma cercetatoriprecum Rothbart&Bates (1998), depistarea unor asemeneacaracteristici se dovedeste a fi foarte importanta pentru interventiesau chiar preventie ce vizeaza impiedicarea structurarii dizarmonice apersonalitatii si, in consecinta, recurgerea la mecanisme dezadaptativede coping. Shaver si Hazan (1987) au studiat ulterior posibilitateaexistentei unei legaturi intre atasamentul format in cadrul relatieicopil-parinte si atasamentul in cadrul relatiilor de cuplu. Din aceststudiu a reiesit faptul ca exista o astfel de legatura, iar in cadrulrelatiilor de cuplu 56% dintre subiecti sunt securizanti, 24% evitanti si20% anxiosi-ambivalenti. Brennan, Clark si Shaver (1998) au gasitdoua dimensiuni optime ce puteau masura diferentele individuale si cepermiteau a fi evaluate: anxietatea si evitarea. Astfel, in concordantacu cele doua dimensiuni: securizantul (poseda un nivel scazut alanxietatii si al evitarii) se simte confortabil in relatii, cauta apropiereacelorlalti si nu este preocupat de gandul ca ar putea fi parasit;preocupatul (prezinta un nivel al anxietatii crescut, pe cand cel alevitarii este scazut) doreste apropierea de ceilalti, dar se teme ca va firespins; cel ce indeparteaza (poseda un nivel al evitarii crescut, iar alanxietatii scazut) nu se teme de faptul ca ar putea fi respins si nudoreste apropierea de ceilalti; tematorul (detine un nivel crescut alanxietatii si al evitarii) este caracterizat de o imbinare a celorlalte douatipuri de atasament nesecurizant („cel ce indeparteaza” si„preocupatul”): nu se simte confortabil in apropierea celorlalti si seteme totodata ca aceasta apropiere nu va dura. Atasamentulinsecurizant se va reflecta prin perturbari vizibile la nivelul celor douasisteme: fie explorator, copilul necautand ca parintele sa ii satisfacanevoile, fie la nivelul proximitatii, copilul nepornind in explorare. Asadar, atasamentul joaca un rol foarte important in dezvoltarilemanifestarilor psihopatologice ale copilului sau adultului si intelegerealui contribuie la identificarea strategiilor necesare de interventieasupra tulburarilor.

Noutati

Actiuni / Imi pasa! Vorbeste cu mine Cum sa traiesti pentru a fi sanatos!

Grup terapeuticPsihologie practica Chestionare psihologice

Blog Psiholog Despre fericireLucreaza impreuna cu micutul tau!

Fiecare zi este o noua provocare cu viata, cu tine, cu ceilalti. In fiecare zi

31.12.2014 Teoria atasamentului | MirelaZivari.ro

http://www.mirelazivari.ro/teoria-atasamentului 8/8

Home • Despre Mirela Zivari • Activitati si programe publice • Galerie foto • Articole de referinta • Aparitii TV • Contact

MirelaZivari.ro este un site din reteaua Psiho Consulting. Powered by Simplissimo (Dezvoltare Website)

Navigator

mai adaugam un rand in cartea vietii. De aceea am ales sa patrund insufletele voastre cu un gand pentru fiecare zi.

Studii psihologice, Studii de caz, Psihoterapie Rational-Emotiva, Terapie decuplu, Terapie de familie, Co-terapie de cuplu, Psihosexologie, Psihoterapiepentru copii si adolescenti, Terapie prin arta, Logopedie, Consilierepsihologica, Consiliere psihologica online, Psihodiagnostic, Chestionarepsihologice, Scale clinice de evaluare, Evaluari psihologice, Consultantaorganizationala, Teste de evaluare psihologica pentru copii