Teologia Icoanei

3
Teologia Icoanei Teologia Icoanei pentru mine este la fel de profundă, importantă și asemănătoare ca și Teologia Dogmatică, care vorbește despre Creație,Antropologie, Hristologie,Mariologie, Esatologie si mai ales despre Persoanele Sf Treimii, dar și ea apare în cuprinsul Dogmaticii, deoarece cuprind definitii dogmatice ale Sfinților: Gherman al Constantinopolui, Ioan Damaschinul, Teodor Studitul, și Maxim Marturisitorul, care au apărat prin dogme și scrieri, Teologia și cultul Icoanei contra iconoclaștilor între perioada723-787(Sinodul 7 Ecumenic de la Niceea)când s-a încheiat relativ cu respingerea cultului icoanelor. Eu am înțeles că Teologia Icoanei esteo reprezentare a celui Reprezentat(Iisus Hristos), al celui care ține lumea prin iubire, dar si a Maicii Sale, cât și a tuturor sfinților depretutindeni, care au ajuns de la curățire, la luminare, și deșăvârșire, cred că așa este și cu icoana, întâi bucata delemn, apoi chipul conturat în creion, apoi pictura cu umbrele deschise și închise care i se fac acesteia, apoi sfințirea ei. Icoana după câte am înțeles are mai multe roluri, menționd doar două: a) rol pedagogic -comun pentru toții oamenii neștiutori de carte, aceasta cred că estea cartea lor sfântă în imagini(țărani simpli), dar și pentru cei care știu carte. b) rol sfințitor comun - aceeași cinstire dată reprezentării persoanei, care se află pictată (chipul) ei în icoană, ca rol de aducere aminte permanentă, spre călăuzire în drumul mântuirii al fiecărui crștin în parte. Icoanele sun realizate din materie și se sfințesc, dobândind putere harică, prin sfințirea lor de către Duhul

description

The icon

Transcript of Teologia Icoanei

Page 1: Teologia Icoanei

Teologia Icoanei

Teologia Icoanei pentru mine este la fel de profundă, importantă și asemănătoare ca și Teologia Dogmatică, care vorbește despre Creație,Antropologie, Hristologie,Mariologie, Esatologie si mai ales despre Persoanele Sf Treimii, dar și ea apare în cuprinsul Dogmaticii, deoarece cuprind definitii dogmatice ale Sfinților: Gherman al Constantinopolui, Ioan Damaschinul, Teodor Studitul, și Maxim Marturisitorul, care au apărat prin dogme și scrieri, Teologia și cultul Icoanei contra iconoclaștilor între perioada723-787(Sinodul 7 Ecumenic de la Niceea)când s-a încheiat relativ cu respingerea cultului icoanelor.

Eu am înțeles că Teologia Icoanei esteo reprezentare a celui Reprezentat(Iisus Hristos), al celui care ține lumea prin iubire, dar si a Maicii Sale, cât și a tuturor sfinților depretutindeni, care au ajuns de la curățire, la luminare, și deșăvârșire, cred că așa este și cu icoana, întâi bucata delemn, apoi chipul conturat în creion, apoi pictura cu umbrele deschise și închise care i se fac acesteia, apoi sfințirea ei.

Icoana după câte am înțeles are mai multe roluri, menționd doar două:

a) rol pedagogic -comun pentru toții oamenii neștiutori de carte, aceasta cred că estea cartea lor sfântă în imagini(țărani simpli), dar și pentru cei care știu carte.

b) rol sfințitor comun - aceeași cinstire dată reprezentării persoanei, care se află pictată (chipul) ei în icoană, ca rol de aducere aminte permanentă, spre călăuzire în drumul mântuirii al fiecărui crștin în parte.

Icoanele sun realizate din materie și se sfințesc, dobândind putere harică, prin sfințirea lor de către Duhul Sfânt, invocat de preot la rugăciunea sfințirii icoanelor și obiectelor sfinte.

Sfânta Scriptură este prima icoană, dar scrisă, Biserica este icoană, omul este icoană spune sf Maxim Mărturisitorul în scrieriile sale profunde. Omul este o icoană a Creatorului lumii(Cuvântul), care a creat-o din iubire, pentru a devenii sfinții plăcuții ai lui Dumnezeu prina asemănare cu El.

Cel mai mult, mi-a plăcut din acest curs, în legătură cu ,,dilema hristologică iconoclastă”. Parcă toții sfinții care au scris tratate dogmatice despre icoană, te hrănesc spiritual, fără să mai accepți gândul că trebuie să mai și mănânci, într-adevăr la masa de prânz, deoarece te pătrund și te fac și-l fac pe cititor să intre în esența explicării dogmatice profunde de explicare a teologiei icoanei. De remarcat că necircumscrierea trupului Înviat al lui Hristos în Sfânta Euharistie este o icoană consubstanțială, nefăcută de mână, circumscrisă a trupului necircuscris al lui Hristos. Mi-a duc aminte, că la ora de Patrologie ni s-a spus despre Teodor de Mopsuestia, și că el suținea:,, Celebrarea jertfei este în chip o asemănare a celor cerești, întrucât de îndată ce aceasta s-a încheiat, ne învrednicim sa-l primim prin mâncare (adică pâine) și băutura(vin)” Și astfel au loc ,,transubstanțierea Sfintelor Daruri, în cinstitele Taine

Page 2: Teologia Icoanei

în urma rugăciunii euharistice , a chemării Duhului Sfânt(επικλησις τοῦ Αγιου Πνεύματος)” susține Sf Chiril al Ierusalimului în cateheza mistagogică despre Euharistie.

Deci Hristos este prezent, ieri,astăzi și mâine necircumscris în Sf Euharistie, fiind o Icoană vie la propiu în Sf Euharistie și figurat Sfintele Daruri, iar ele sunt o icoană pentru Sf Euharistie.

Sfinții sunt icoane vii însuflețite petru noi toți, parcă când păcătuim, ne este rușine să ne uităm la ele, conștientinzând prezența lor vie în ele. Un exemplu poate fii cinstirea icoanelor de acasă, de la bisericii, dar mai ales când sunt prăznuiții sfinții ale căror moaște și icoane sunt făcătoare de minuni și ne bucurăm când mergem la prazinicul lor sa le aducem venerare (Mân.Nicula, icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni) și multe altele.

În concluzie, Teologia Icoanei este pentru mine și orice creștin, cât și pentru teologi, un model bun de urmat în viață, al chipului din icoană care reprezintă prin imagini pe Domnul, Maica Sa Preacurată,pe sfinții la care avem evlavie.Icoana este un reper și întărire pentru noi.

Artă Sacră.

Student Keller Marius, An II Teologie Pastorală, gr. 6 22.01 2014