Tentativa de sanlaj - moda verii...

16
liNSCU VAMPIRI: gECE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DEŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA 3 PD intră din nou în conflict cu partenerii de coaliţie, pe teme de agricultură Vicepreşedintele PNTCD Vasile Lupu declară ca nu a făcut nici o informare către Securitate [ pag/na 7Q J Ofertă specială de abonamente ÂPE¥ÂRUL deCiu) preţul rămîne 113.000 lei/lună anaţMră flCPM! 1 I > r vj d z k s r im dspezL&s&t [ http://wmv.dntcj.r6/adevaruî) ANUL IX NR. 2304 ISSN 1220-3203 JOI 18 IUNIE 1998 16 PAGINI 800 LEI sintpaginoilS • Burse • Piaţa mobiliară • Cursuri pe piaţa valutară • Rate anuale ale dobînzilor • Piaţa imobiliară Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98 Un ambasador la Ciul Excelenţa sa Flemming Morch percepe drept bune relaţiile Intre români şi unguri MARIA SANGEORZAN ara aceasta se poartă şantajul. Aproape în fiecare zi se aplică o mutare de şah-mat cîte unui politician sau demnitar. Presa demască, fără menajamente, colaboratorii vechii securităţi, în timp ce omul de rînd asistă perplex la pledoariile nonşalante ale celor ce-au fost, sînt şi vor să mai fie în prima linie politico-administrativă. Nume sonore din Capitală, cum ar fi C.V.Tudor, Adrian Vilău, Francisc Barany sau Vasile Lupu, nume cu impact mai scăzut în provincie sînt menţionate ca aparţinînd tagmei colaboratorilor. Puţini recunosc, mulţi contestă autenticitatea probelor, atunci cînd acestea sînt administrate. Structuri politice, economice şi civile nu par să fie fericite de găzduirea unor persoane care au activitate pe două fronturi. Fără tragere de inimă, se desolidarizează de colegii indezirabili, care le strică imaginea. Puterea şi-a ridicat glasul şi împotriva serviciilor secrete de unde se scurg informaţii din cele mai confidenţiale, înaintea adoptării legii care să permită accesul la dosare. Cum este posibil ca documente compromiţătoare şi secrete să ajungă înmass-media? Pe ce criterii sînt selectate „victimele”? De ce se face „demascarea” într-un ziar şi nu în altul? Ce merite auziariştii cărora le-au pus... ofiţerii mîna în cap şi pseudooriginalele subnas? Cîtă încredere putem avea în copiile pe care le vedem? Cine' trage sforile şi ce foloase are din meseria respectivă? Care persoane sîntvinovate şi care sînt „lucrate”? - Sînt cam multe întrebările care-şi aşteaptă răspunsul! . Neavînd explicaţia misterioaselor dedesubturi, suspiciunea atinge cote alarmante. Ca-n epoca apusă, ori ca la începuturile tranziţiei, ajungem să ne întrebăm: cine-i omul de lingă noi? învrăjbiţi unii cu ceilalţi, fără o comunicare onestă, vom ajunge circumspecţi pînă la patologic. Putem spune adio izului de societate civilă care se simţea, din cînd în cînd, prin preajmă! Ne putem lepăda de mulţi dintre prieteni şi de oamenii în care mai avem ceva încredere! Ne-am putea uita în oglindă şi întreba: să avem ori nu încredere în noi?! De acord, au fost destui politicieni şi demnitari, de la Virgil Mâgureanu la recentul caz Lupu, care au recunoscut colaborarea. Au recunoscut şi ziarişti arhicunoscuţi c i nu s-au dat îndărăt de la semnarea unui act de colaborare secretă! Prin extensie, s-ar putea presupune că majoritatea politicienilor, majoritatea demnitarilor şi majoritatea ziariştilor au colaborat intens cu serviciile secrete! Frumoasă tentativă! Vorba dlui Diaconescu: toţi am fost securişti! Păi dacă aşa stau lucrurile, atunci s-o punem de-un referendum şi sâ votăm legea accesului la dosare pînă nu o îngroapă Camerele! Altfel, ne putem trezi cu toţii amestecaţi între rufele murdare ale resturilor de la feluritele servicii de informaţii. Dacă se. prepară un cocteil în care au fost amestecaţi bunii cu răii, minciuna cu adevărul, realul cu imaginarul, şi va fi servit anonim, dar scris negru pe alb, ceaţa din lumea civilă se va omogeniza! Iar bîrtia, sigur, nu va roşi! : Ieri, dl Flemming Morch, ambasadorul Danemarcei în România însoţit de soţia sa, şi-a început jîîima vizită în Cluj-Napoca. Mai întîi, s-a întîlnit cu prefectul de Cluj şi cu conducerea Consiliului Judeţean, după care au urmat întrevederi cu primarul^ municipiului Cluj- Napoca, liderii UDMR, conducerea Universităţii "Babeş-Bolyai", a Episcopiei Reformate şi reprezentanţii Camerei de Comerţ, .Industrie şi Agricultură Cliij. . Prefectul Alexandru Fârcaş ne-a declarat că vizita este protocolară, discutindu-se doar în principiu despre posibilele investiţii în judeţul Cluj. Diplomatul danez ne-a confirmat acest lucru, precizînd că a fost interesat să cunoască Clujul, acesta fiind unul dintre oraşele importante din ţâră cu un potenţial politic, economic, comercial şi cultural impresionant. Luminiţa PURDEA continuare fn pagina a 16-a Proiectul ..Bunăstarea şi protecţia copiilor” Milioane de dolari vor fi date pentru ca minorii să rămînă în familie » V • numărul copiilor români abandonaţi în instituţii este prea mare • etc.), precum şi crearea unui cadru familial m - jt Ieri, la Cluj-Napoca a fost lansat un nou proiect intitulat „Bunăstarea şi protecţia copiilor11 care Fotofl^lfcU prevede diminuarea numărului copiilor instituţionalizaţi (în leagăne, centre de minori armonios. Noua strategie urmăreşte schimbarea sistemului vechi, bazat pe protecţia copilului în* regim rezidenţial, cu unul modem bazat pe servicii publice de interes local şi judeţean care să susţină familiile pentru a putea creşte acasă copiii. La ora actuală, România are una dintre cele mai mari rate L.P. continuare tn pagina a 16-a Şi duoă recurs. Mircea Horea Hossu rămîne în arest Apărarea cere, astăzi, recuzarea Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Cluj în 17 iunie recursul înaintat de Mircea ' Horea Hossu împotriva deciziei Tribunalului care a stabilit că măsura arestării preventive este legală şi întemeiată, a fost respins, instanţa apreciind că în momentul arestării preventive, măsura luată a fost legală. Potrivit declaraţiilor d-Iui avocat Constantin Florca (din Baroul Bucureşti), au fost prezentate suficiente argumente care dovedeau că nu sînt motive de acuzare. Dacă domnia sa ar fi “ştiiit că persoane importante din Parchetul dc pe lîngă Curtea de Apel Cluj au avut legături strânse cu membrii fondatori ai Băncii Dacia Fclix, ar fi cerut recuzarea întregului Parchet de pe lîngă această instanţă, pentru ca acest dosar să fie judecat de către oameni fără nici o legătură cu B. D. F.” De altfel, întîmplâri de neînţeles au mai fost. Rcccnt, d-na Hossu (soţia inculpatului - n.n.) a primit o citaţie pentru a se prezenta, în calitate de martor, la Parchet, dar citaţia era emisă cu antetul poliţiei! “ Lucrul cel mai trist, a afirmat dl avocat Florea, este că omul nu poate avea încredere în justiţie, trăind într-o permanentă nesiguranţă, nefiind convins că legea îl protejează”. < în cursul zilei de astăzi, avocatul lui M.H.Hossu va înainta un memoriu adresat ministrului Justiţiei, dl Valeriu Stoica în care va solicita recuzarea întregului Parchet de pe lingă Curtea de Apel Cluj şi revocarea măsurii arestării preventive, dovedind prin probe obiective că nu există motive temeinice pentnr arestare sau pentru inculpare. Diana CĂIENARU . pentru reînfiinţarea universităţii » i •Practic, maghiarii denunţă astfel ultima înţelegere cu liderii coaliţiei guvernamentale • Patru deputaţi UDMR, doi dintre ei clujeni, au depus marţi în Parlament proiectul de lege privind reînfiinţarea şi organizarea universităţii de stat cu limba de predare maghiară din Cluj-Napoca. Potrivit proiectului de lege, universitatea ar trebui reînfiinţată în cursul anului viitor, astfel îneît să fie funcţională în anul universitar 1999-2000.’ Principalul iniţiator al legii, deputatul clujean Konya-Hamar Sandor, declară că proiectul a fost discutat şi acceptat de conducerea UDMR. El aşteaptă ca partenerii de guvernare ai UDMR să-şi respecte angajamentele luate în 1996 privind reînfiinţarea universităţii maghiare. ”Vom vedea, atunci cînd va fi discutată jegea, în ce măsură cuvîntul Caius CHIOREAN continuare în pagina a 4-a

Transcript of Tentativa de sanlaj - moda verii...

Page 1: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

liNSCU VAMPIRI:gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIADE ŞOC ROMÂNEASCĂ?

PAGINA 3

PD intră din nou în conflict cu partenerii de coaliţie, pe teme de agricultură

Vicepreşedintele PNTCD Vasile Lupu declară ca nu a făcut nici o informare cătreS e c u r i t a t e [ p a g / n a 7 Q J

Ofertă specialăde abonamente

 P E ¥  R U Lde Ciu)

preţul rămîne

113.000lei/lună

anaţMră flCPM!

1I >

r v j dz k s r im d s p e z L & s & t

[ http://wmv.dntcj.r6/adevaruî)

ANUL IX NR. 2304 ISSN 1220-3203

JOI18 IUNIE 1998

16 PAGINI 800 LEI

sintpaginoilS

• Burse• Piaţa mobiliară• Cursuri pe piaţa

valutară• Rate anuale ale

dobînzilor• Piaţa imobiliară

Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98Un ambasador la C iu lExcelenţa sa Flemming Morch percepe drept bune relaţiile Intre români şi unguri

MARIA SANGEORZAN

ara aceasta se poartă şantajul. Aproape în fiecare zi se aplică o mutare de şah-mat cîte unui politician sau demnitar. Presa demască, fără menajamente, colaboratorii vechii

securităţi, în timp ce omul de rînd asistă perplex la pledoariile nonşalante ale celor ce-au fost, sînt şi vor să mai fie în prima linie politico-administrativă. Nume sonore din Capitală, cum ar fi C.V.Tudor, Adrian Vilău, Francisc Barany sau Vasile Lupu, nume cu impact mai scăzut în provincie sînt menţionate ca aparţinînd tagmei colaboratorilor. Puţini recunosc, mulţi contestă autenticitatea probelor, atunci cînd acestea sînt administrate. Structuri politice, economice şi civile nu par să fie fericite de găzduirea unor persoane care au activitate pe două fronturi. Fără tragere de inimă, se desolidarizează de colegii indezirabili, care le strică imaginea. Puterea şi-a ridicat glasul şi împotriva serviciilor secrete de unde se scurg informaţii din cele mai confidenţiale, înaintea adoptării legii care să permită accesul la dosare.

Cum este posibil ca documente compromiţătoare şi secrete să ajungă în mass-media? Pe ce criterii sînt selectate „victimele”?

De ce se face „demascarea” într-un ziar şi nu în altul? Ce merite au ziariştii cărora le-au pus... ofiţerii mîna în cap şi pseudooriginalele sub nas? Cîtă încredere putem avea în copiile pe care le vedem? Cine' trage sforile şi ce foloase are din meseria respectivă? Care persoane sîntvinovate şi care sînt „lucrate”? -

Sînt cam multe întrebările care-şi aşteaptă răspunsul! .Neavînd explicaţia misterioaselor dedesubturi, suspiciunea atinge

cote alarmante.Ca-n epoca apusă, ori ca la începuturile tranziţiei, ajungem să ne

întrebăm: cine-i omul de lingă noi? învrăjbiţi unii cu ceilalţi, fără o comunicare onestă, vom ajunge circumspecţi pînă la patologic. Putem spune adio izului de societate civilă care se simţea, din cînd în cînd, prin preajmă! Ne putem lepăda de mulţi dintre prieteni şi de oamenii în care mai avem ceva încredere! Ne-am putea uita în oglindă şi întreba: să avem ori nu încredere în noi?!

De acord, au fost destui politicieni şi demnitari, de la Virgil Mâgureanu la recentul caz Lupu, care au recunoscut colaborarea. Au recunoscut şi ziarişti arhicunoscuţi c i nu s-au dat îndărăt de la semnarea unui act de colaborare secretă! Prin extensie, s-ar putea presupune că majoritatea politicienilor, majoritatea demnitarilor şi majoritatea ziariştilor au colaborat intens cu serviciile secrete! Frumoasă tentativă! Vorba dlui Diaconescu: toţi am fost securişti!

Păi dacă aşa stau lucrurile, atunci s-o punem de-un referendum şi sâ votăm legea accesului la dosare pînă nu o îngroapă Camerele! Altfel, ne putem trezi cu toţii amestecaţi între rufele murdare ale resturilor de la feluritele servicii de informaţii. Dacă se. prepară un cocteil în care au fost amestecaţi bunii cu răii, minciuna cu adevărul, realul cu imaginarul, şi va fi servit anonim, dar scris negru pe alb, ceaţa din lumea civilă se va omogeniza! Iar bîrtia, sigur, nu va roşi!

: Ieri, dl Flemming Morch, ambasadorul Danemarcei în România însoţit de soţia sa, şi-a început jîîima vizită în Cluj-Napoca. Mai întîi, s-a întîlnit cu prefectul de Cluj şi cu conducerea Consiliului Judeţean, după care au urmat întrevederi cu primarul^ municipiului Cluj- Napoca, liderii UDMR, conducerea Universităţii "Babeş-Bolyai", a Episcopiei Reformate şi reprezentanţii Camerei de Comerţ, .Industrie şi Agricultură Cliij. .

Prefectul Alexandru Fârcaş ne-a declarat că vizita este protocolară, discutindu-se doar în principiu despre posibilele investiţii în judeţul Cluj. Diplomatul danez ne-a confirmat acest

lucru, precizînd că a fost interesat să cunoască Clujul, acesta fiind unul dintre oraşele importante din ţâră cu un potenţial politic, economic, comercial şi cultural impresionant.

Luminiţa PUR D EAcontinuare fn pagina a 16-a

Proiectul ..Bunăstarea şi protecţia copiilor”Milioane de dolari vor fi date pentru ca minorii să rămînă în familie

» V• num ărul copiilor rom âni abandonaţi în instituţii este prea m are •

etc.), precum şi crearea unui cadru fam ilial

m- j t

Ieri, la Cluj-Napoca a fost lansat un nou proiect intitulat „Bunăstarea şi protecţia copiilor11 care

Fotofl^ lfcU prevede diminuarea numărului copiilor instituţionalizaţi (în leagăne, centre de minori

armonios. Noua strategie urmăreşte schimbarea sistemului vechi, bazat pe protecţia copilului în* regim rezidenţial, cu unul modem bazat pe servicii publice de interes local şi judeţean care să susţină familiile pentru a putea creşte acasă copiii. La ora actuală, România are una dintre cele mai mari rate

L.P.continuare tn pagina

a 16-a

Şi duoă recurs. Mircea Horea Hossu rămîne în arest

Apărarea cere, astăzi, recuzarea Parchetului de pe

lîngă Curtea de Apel Cluj

în 17 iunie recursul înaintat de Mircea ' Horea Hossu îm potriva deciziei Tribunalului care a stabilit că măsura arestării preventive este legală şi întemeiată, a fost respins, instanţa apreciind că în momentul arestării preventive, măsura luată a fost legală. Potrivit declara ţiilo r d-Iui avocat Constantin Florca (din Baroul Bucureşti), au fost prezentate suficiente argumente care dovedeau că nu sînt motive de acuzare. Dacă domnia sa ar fi “ştiiit că persoane importante din Parchetul dc pe lîngă Curtea de Apel Cluj au avut legături strânse cu membrii fondatori ai Băncii Dacia Fclix, a r fi cerut recuzarea întregului Parchet de pe lîngă această instanţă, pentru ca acest dosar să fie judecat de către oameni fără nici o legătură cu B. D. F.” De altfel, întîmplâri de neînţeles au mai fost. Rcccnt, d-na Hossu (soţia inculpatului - n.n.) a primit o citaţie pentru a se prezenta, în calitate de martor, la Parchet, dar citaţia era emisă cu antetul poliţiei! “ Lucrul cel mai trist, a afirmat dl avocat Florea, este că omul nu poate avea încredere în justiţie, trăind într-o permanentă nesiguranţă, nefiind convins că legea îl protejează”.< în cursul zilei de astăzi, avocatul lui

M.H.Hossu va înainta un memoriu adresat ministrului Justiţiei, dl Valeriu Stoica în care va solicita recuzarea întregului Parchet de pe lingă Curtea de Apel Cluj şi revocarea măsurii arestării preventive, dovedind prin probe obiective că nu există motive temeinice pentnr arestare sau pentru inculpare.

Diana CĂIENARU .

pentru reînfiinţarea universităţii» i

• Practic, maghiarii denunţă astfel ultima înţelegere cu liderii coaliţiei guvernamentale •

Patru deputaţi UDMR, doi dintre ei clujeni, au depus m arţi în Parlament proiectul de lege privind reînfiinţarea şi organizarea universităţii de stat cu limba de predare maghiară din Cluj-Napoca.

Potrivit proiectului de lege, universitatea ar trebui reînfiinţată în cursul anului viitor, astfel îneît să fie funcţională în anul universitar 1999-2000.’

Principalul iniţiator al legii,

deputatul clujean Konya-Hamar Sandor, declară că proiectul a fost discutat şi acceptat de conducerea UDMR. El aşteaptă ca partenerii de guvernare ai UDMR să-şi respecte angajamentele luate în 1996 privind reînfiinţarea universităţii maghiare.

”Vom vedea, atunci cînd va fi discutată jegea, în ce măsură cuvîntul

Caius CHIOREANcontinuare în pagina a 4-a

http://wmv.dntcj.r6/adevaru%c3%ae
Page 2: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

joi, f 8 iunie f 998 AGENDA

• Azi: Calendarul ortodox; Sf. Mc. Leontie, Ipatie şi Teodul; Calendarul greco- catolic: Sf. M. Leontiu (+70); Calendarul romano-catolic: Ss. Marcu şi Marcelin, m.~ >

• Mfine: Calendarul ortodox. Sf. Ap. Iuda, ruda Domnului; Cuv. Paisie cel Mare; Calendarul greco-catolic: Sf. Ap. Iuda Tadeul; Calendarul romano- catolic: + Preasfînta inimă a lui Isus; Ss. Romuald, abate; Mana Falconieri.

li felicităm pe toţi cei care, onpărtă- şind taina Botezului, poartă unul din

; numele sacre, pomenite mai sus.

B I B L I O T E C I

• PRHFECTLlRA,CONSIim JUDEŢEAN: 19-64-16 PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIMÂRIADEJ: 21-17-90 PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 PRIMĂRIA CÎMPIA TUR2IL- 36-8001 PRIMĂRIABUEDIN: 25-15-48 PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26 POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: '

955 si 43-27-27POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76 POLIŢIA DEJ: 21-21-21 -

•POLIŢIA TURDA: 31-21-21 POLITIA CÎMPIA TURZH: 36-82-22 POLTTIA HUEDIN: 25-15-38.POLIŢIA GHERLA: 24-14-14

• POMPIERH: 981 •-PROTECŢIA CIVILĂ 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, iat. 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCH ŞI PROIECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961 SALVAREA CIR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 . INTERURBAN: 991 INFORMAŢII 931 DERANJAMENTE: 921 ORA EXACTĂ-958 Rj V TERMOF1CARE: 19-8748 SC MONTENAY SA: 41-51-71 RA APĂ CANAL: 19-63-02 S.C. *SALPREST* SA: 19-55-22 COMENZI SPECIALE PENTRU TRANSPORT REZTOUURL- 11-10-12 iil.132SC PRIVAU 174346

| DISTRIBUŢIA GAZELOR NATU­RALE: - INTERVENŢII GAZE 928; 433424

• AEROPORT: 956• GARA Chj-Ntpoo: 952• AGENŢIA CFR: - internaţional 13-40- 09; intern-43-204)1;T«rdi; 31-17-62; Dej-21-2 0-22

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

vinen şi sâmbătălaora 11,00. •Cluj-Napoca-Branen(Germania), cu plecări miercurea ora 16,30 şi duminica, ora 6,30 şi înapoiere mărfi ora 5 si vineri « a 10.

INFORMAŢII Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78

rAKQMira». ts.rn.msR H S

CtajW5

20,05

iiinî-vincri Buc Buc Cluj9,35 7,00 8,0021,05 18,35 19,35

sîsalălăBuc Buc -3 Ouj14,20 12,10 13,00

Preţ bilet: pentru cetăţeni românisi străini - 298.000 lei

Cluj -> 13,20

m arţi si iot Cluj -3 Budapesta 12,05 - 13,00 Budapesta *3 Cluj 13,30 - 15,10 Preţ bilet: 114Sdus-întors

■■niJŢOĂNE:'4^25-24T13-01-16 - pentru externe

POLICLINICA FÂRÂ PLATÂ

"FAMILIA SFÎNTÂ"15-19 iunie

Medicină generală. Dr: M. Suciu- 18(12-16), dr.S .L oga- 19 (14-16), dr. R. Cotării - 17 (10-12), dr. V. Tâtaru -15 (12-14), dr. I. Boilă

15, 16, 18, 19 (10-12), dr. S. Damian - 18 (15-17) dr. L. Rasa - 15 (16-17), dr. M .M an- 17(12- 14);Ilomeopatle. Dr. L. Barbăalbă- 17, 19(10-12); Interne. Dr. F. Gherman 15, 17(10-12), dr. A. Iancu -.16 (11,30-13); dr. Cs. Szakacs -17 (13-15), dr. N. Pop -18 (14-16), dr. D. Pîrv -15 (15-16); Reumatologie Dr. I. Alb -16 (12- 14); Ginecologie. Dr. C. Fodor - 16, 18 (10-12), dr. L. Galatianu -19 (13-15); Chirurgie. Dr. C. Cosma-16,18(10-12), dr.P. Pitea- 18 (10-11); Pediatrie. Dr. R. Nlitea - 16 (13-15), dr. M. Fritea - 18 (14-16), dr. L. Toma- 18(10- 12); Dermatologie Dr. H. Radu - 18 (12-14), dr.S. Bâriea- 17(15-17); Ecograf. Dr. L. Negru - 16 (15-17), dn O. Anton - 19(15-17), dr. E. Czuczi - 15 (15-17); P ilhlatrie Dr. C. Ştefan -18 (14- 16); Ortopedie. Dr. Z. Popa -15 (11-12); O.R.L. Dr. C-tin R ădulescu- 15 (12-14), dr. C. Neuman -16 (15-17); Neurologie Dr. £. Trandafirescu -16 (13-15), M. Bâriea -17 (15-17), dr. C. Botez- 18 (14-16); Psihologie. Psih. L. Boilă - 16 (13,30-15); Chirurgie estetică şl reparatorie . Dr.T.Mugea-16(16-20).

Programarea bolnavilor - de luni p in i vineri, intre orde 12-14, la telefon 16-78-22 şi la sediu, Aleea Micuş, nr.3, ap. 12.

1111>umXA ' Trtanic ' s rA >12' ,5-ÎOîl19. 22.30) • VICTORIA - Mincinosul minanoşBor - SUA {II,13; 15,17,19) * ARFA . Castpicrttui - 5UA (tl; 13,30; 16; 18^30)

FAVORIT - Mortal Korubat 2 - AmhHarea -SUA - premieră (II; 13; 15, 17',19) * MĂRÂŞTT - SALA A; Coşmarul trnui american la Parte - SUA (13; î 5; 17; 19); SALA B. Avionul coadamnaţSat' - SUA ({3,30; 15,30; 12,30).

W m A : FOX - Furtuna de foc-SUA OP. fr ARTA - Tribul din fondul grăcSnit - SUA (HIFRIA: PA CEA - 12-14.06-M ai Lin to u st poate - SUA; 15 - (7.06

Ucigaşi de schimb - SUA; 18-21,06 - Prima lovituri a lui Jackie Cban - SUA

■ B.CU. “Lucian Blaga” (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECJIA COPII, ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE

, (Zorilor, Mânăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vinerr 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M, Kogâlniceanu nr.7): ORAR: luni-viueri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: ;. (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, marti, miercuri, vineri: 9-13. MEDIATE CĂ, ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9-16,00. FILIALAECONOMICO-IURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marii, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

Biblioteca Academiei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8-12.45; 14-18.45. .

H Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni- 10-14;marţi,

> miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16.■ Biblioteca Americană "J.F.K.”

(strada Universităţii 7-9). Orar luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luoi, miercuri: 14 -19; marii, joi,"vineri: 9-14.

■ Biblioteca “Heltai” , (strada Clinicilor. 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9-13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogâlniceanu 7 -9 ). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultura! Francez (strada I.I.G Brătianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”IIermann Oberth” (str. Memorandumuluil8). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa* a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar. .luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar luni 12-19,30; maiţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblo> (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13*16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

* Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar. zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia “Donaţii” (strada I.C. Brătianu 22). Orar miercuri - duminică 10-17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis. în prima duminică din lună: intrarea liberă. :

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Parcul etnografic Romulus Vuia: deschis zilnic între orele 9-16. Luni închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar miercuri- duminică 13-17; luni şi marii închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele9-15; sîmbătă şi duminică între orele10-14.

Joi, 18 iunie Programai 1:6,00 România: ora 6 .

fix!; 8,10 Telemondial; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; lCţOOTVRMb; 10,05 TVR Îşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVRlnfcţ 12,05

13,00 Ultimele 14,10 Peria

,00 Dialog. Actualitatea editorială; 15,30 Ecclesiast ’98; 16,00 Bacalaureat ’98 (talkshow) 17,05 Telemcndial; 17,30 Sunset Beadi;18.15 Fotbal Turneul Final al CM; 20,25 Doar o vorbă săţ-i mai spun!;20.30 Jurnal, meteo, sport, , ediţie specială; 21,30 Rezultatele tragerilor Super Loto 5/40 şi Expres; 21,35 Camera ascunsă - farse cu vedete; 21,45 Fotbal Turneul Final al CM; 23,55 TVR Mo; 0,00 Pariul Trio; 0,05 Bank-Note; 0,35 Canary Wharf; 1,00 Magazin nuzical-umoristic.

PRO IV7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Tînărşi neliniştit (r); 9,50 Profit; 10,00 Procesul mondialelor (r); 10,30 Inaila misterioasă; 10,55 Film: Tom si Viv (r);12,55 Ştirile Pro TV; 13,00'Film; Băiatul care poate să zboare (SUA 1986); 14,45 Telesiiopping; 15,00 Maria; 15,50 Teleshopping; 16,00 Nano; 17,00 Ştirile ProTV; 17,15Tînăr şi neliniştit; 18,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro TV;18.30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19’30'ŞtirileProTV;20.15 Melrose Place; 21,15 Nikita; 22,05 Ştirile Pro TV; 22,10 Chestiunea zilei; 22,15 Seinfeld; 22,45 Ştirile Pro TV; 23,15 Cracker; 0,00 Procesul mondialelor, 0,30 Playboy: Naturals (film erotic, p.IV); 1,30 Poveşti extraordinare 6); 2,00 Am întilnit’şi români fericiţiTr); 2,50 Cracker (r).

Programul 2: 6,30 TVM.Telematinal; 8,00 Doi ani de vacanţă printre dinozauri (r); 8,30 Fotbal Turneul Final al CM - Franţa 1998 (i);11.30 Cultura în lume (r); 12,00 Srnset Beadi (r); 12,45 Doar o vorbă sât-i mai spun! (r); 12,55 TVR Info; 13 00 ,Şă De aducem aminte de Eminescu ; 13,30 Altă şi Omega (p.I); 14,00 Emisiune în limba germaiă; 15,00 TVR M r, 15,10

Limbi străine. Spaniolă; 15,35 Doi ani de vacanţă printre dinozauri; 16,00 Vomica - Chipul iubirii; 16,50 Trituia partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora cinci; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere, 19,10 Faţă în faţă cu autorul: Dan Stanca şi invitaţii săi; 20,10

20,15 Dosarele X;21,15 Film: a ,nevinovat (SUA 1S92); 2315 Stirileif TV; 23 30 Proffl/’o ^ P ro c J mondialelor; 0,30 Poltergei'Ă Moştenirea; 1,15 Aventuri în Ă mortu; 1,45 VR 5 (serial, ep. 1); K Insula mistenoasă(r). .

Programul 2; 6,30 TVv, Telematinal; 8,00 Doi ani de vac*. printre dinozauri (r); 8,30. FoS Turneul Final al CM -Franţa 1998k11,30 Comorile hmii (r); 12,00 SjS Beadi (r); 12,45 Doaro vorbă săţ-i

23,45 Lumea sportului (magazin sportiv); 0,30 TVM. Mesager.

Vineri, 19 iunieProgramul 1: 6,00 România: ora 6

fix!; 8,10 Telemondial: ştiri de Ia Turneul Final al CM ’98; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Clui-Napoca;10.00 TVR Info; 10,05 TVRIasi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Mo; 12,05 Arhive româneşti (r); 12,30 Convieţuiri (magazin); 13,00 Ultimele ştiri (r);14.00 TjŢR Info; 14,10 Perlă Neagră (r); 15,00De la lume admate...; 15,30 Emisiune în limba germană; 17,05 Telemondial: ştiri de la Turneul Final al CM ’98; 17,30 SunsetBeacb; 18,15 Fotbal Turneul Final al CM; 20,25 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,30 Jurnal, meteo, sport, ediţie speriată; 21,50 Camera ascunsă - faise cu vedete; 21,45 Fotbal Turneul Final al CM; 23,55 Jurnalul de noapte; 0,00 Film: Prizonieră din dragoste (Franţa 1981) .

PROTV.7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00

Tînăr şi neliniştit (r); 9,00 Profit; 10,00 Procesul mondialelor (r); 10,30 Seinfeld (r); 11,00 Insula misterioasă; 11,30 Beverly Hills (r); 12,15 Melrose Place (r); 12,55 Ştirile ProTV; 13,00 Film: Profesioniştii puterii (SUA 1986); 15,00 Maria; 15,50 Teleshopping; 16,00 Nano (serial); 17,00 Ştirile ProTV; 17,15 Am întîlnit şi români fericiţi; 17,35 Urmărire generală; 18,00 Poveşti extraordinare; 18,25 Ştirile Pro TV; 18,30 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 18,35 Rişti şi cîştigi!; 19,00 Roata norocului; 19,30 Ştirile ProTV;

spun! (r); 12,50 Cu odtii’n pafof 13,30 Tezaur folcloric (r); 14,3Q|\ Cluj-Napoca; 15,00 TVR Info; iji Lifnbi străine penlni copii. te tj, engleză; 15,35 Doi ani de va^ printre dinozauri; 16,00 Verc*^ Chipul iubirii; 16,50 Peria Nc^17,40 Tribma partidelor pariam% 17,50 TVR Mo; 18,00 Unhfecinoaşterii; 19,00 Ştiri banca^ bursiere; 19,10 Contemp-Art; Ultimele ştiri; 2 ŢOO Time a i t ( n ^ sportiv); 24,50 Vînare de (divertisment); 22,30 Panoramic]? Iaşi ’98; 23,20 Peria Coroana; [: Ghici cine vine la mine?; 0 ,40 lţ| Mesager.

Teatral Maghiarprezintă azi, 18 imuc ora 19.00" THAGEDIAO M l'L tl.

O V»rM«tri dMChwi spra Iuim!Joi, 18 iunie

'6,00 Videotext; 21,00 Dedicaţii rruzicale - muncă; 21,30 Virkotoit; 3,00 Indhiderea programului.

TELE EUROPA NOVA Cluj

Joi, 18 iunie 15,00 Preludiu muzical; 15,05

La curtea regelui Fotbal; 15,35 Opera - reluare; 17,05Documentar; 17,30 Videoclipuri; 18,00 Muzică populară; 18,30 Bună seara Cluj; 20,00Videoclipuri; 20,15 Ieşire din labirint; 21,15 Videoclipuri; 21,30 Info Nova; 22,00V.J.Spirit. '

FA R M A C IIFarmacii cu serviciu permanent:

Farmacia "CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

Farmacii cu serviciu prelungit: Farmacia "INTERPHARM", str. Primăverii nr. 6, telefon 42-71-95 orar 8-22, Farmacia "CLE- MAHSFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr. 3, “HYGIENA AE SCULAT1*, P-ţa Mi Viteazul nr. 36, telefon 13-03-64, orar 20-8.

PORTALJoi, 18 iunie

8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 15,00 Videotext; 17,15 Neon Rider - serial; 18,00 Desene animate; 18,30 Mistere, farmece şi miracole - documentar, 19,00 Ţi-e fiică de întuneric? - serial; 19,30 Medicul de familie - serial; 20,00 Aline- film; 21,35 Radical Power - documentar, 22,00 Boomerang - serial; 22,30 Provocările tehnologiei de înaltă performanţă - documentar, 23,00 Pe moment - film; 0,30 Rock Out The Earth- emisiune muzicală; 1,00 Fetiţele de Ia oraş - program erotic.

Joi, 18 iunieŞtiri zilnic: 9 .10,12,15,16,19,1. Ştiri BBC: 14,18, 21.

6:30 Transilvania Matinal. 7:00 România Actualităţi Bucureşti 7:50 Avanpremieră, publicitate. 8:00 Radio Club. 13:00 România Actualităţi Bucureşti. 1320 Cafe Concert 14:30 Hdla 17:00-18:00 Pauza mare (r). 18:30 Faptul serii. 20:00-21:00Muzicorana - Adi Leu. 21:30 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 23:00-24:00 Rock

magazin -Nicu Alexandrescu 24:00-6:30 Big Hello.

i z m \

Jm, 18 iunie Ştiri locale: 6:40, 7, 7:40,8,8:40, 9,10,12,

13,14, 15, 16, 17, 18. 6,00-10,00 ‘Primul salut”. 6,20 Agenrte zilei. 7,20 Revista presei.

itblb i 820 ”CD Sport” (Cătălin Berindean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme de actualitate. 9,40 Calendarul zilei. 6,50, 7,50 Horoscop.

10,00-14,00 ”CD Player”. 10,20 Programul cinematografelor. 10,50 ‘Plus”, pamflet, Adrian Sudu. 11,20, 13,20 Buletin financiar. 13,40 Calendarul zilei. 44,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r. 16,40 "Ochiul şi urechea". 17,20 Calendarul zilei. 17,50 ‘Plus”.r. 18,10 “CD Spat”, Cătălin Berindean. “Sinteze finandare“, Mircea Bucin. 19,00 “CD Jam” - Horaţiu Nicoară. 24,2,4 Retrospectiva ştirilor zilei. 22,00 ‘Cu capsa pusă”, Horaţiu Nicoară şiŢudor Runcana

__ Joi, 18 iunieIM M fff ^ 7>9- 12> i s >

grade plus”; Informaţii, relatări în direct; Concursuri. 18,55 19,00 ”VIP-uri în vacanţă”. 19,00-20,00 ”Gospel la Uniplus” - realizator Rona. 21,30-23,30 ”Jazz la Uniplus” - realizator Ioan Muşlea. 23,30-6,00 Muzica nopţii, '

! . Joi, 18 iunieH a d i o S o n i e ş m .- s, 10, 12, 14, i t ,

18,20, 21.6-9 "Cafeaua de

întrebări adresate invitaţilor şi realizatorilor. 24:00-1:00 La ceas de blues în delfinariu, realizator A.G. Weinberger. 1.60- 5:00 Discontact. „

J01 1 unicP A P I Q (r jL IJ J 6,00 Bună dimineaţa

ll^redactor Anca-Bâltan).

17. Programinformativ BBC: 6,00-6,30; 14,00-14,36; 18,00-18,45; 21,00- 21,30. 6,00-10,00 “Un alt început”. 6,45; 7,45; 8,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 8,15-Sport pe mapamond; Cursul valular; Revista presei; Concursuri, informaţii diverse. 8,50 Punctochit - comentariul zilei. 920 Fotbal ’9S corespondenţă de la Paris; 10,00-12,00 “Muzică Antistress . 12,00-18,00 89,4

-.V! fiS.a MHzserviciu” (maxima, power playul şi calendarul

zilei, meteo, horoscop, curs. valutar, informaţii utile, agenda Clujului, programe TV şi cinema). 9-14 "Zborul 914” (informaţii locale, internaţionale, sport, divertisment şi muzică).. 14-16 ”... şi muzică”. 16-18 "McSonic” (dedicaţii muzicale cu premii McDonald's^ 18-20 RondiiI de seară (caleidoscop). 20-24 "Top Sonic Boom”, r. 24-2 Cosmosul dintr-o privire (Marius Benţa); 2- 6 "Music Non-Stop".

Joi, 18 iunie ~5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-

rv d io — 11:00 Pauzele de dimineaţă (meteo, 74CT 8:08 revistă .presei locale; 8:20

actualitatea locală, recomandări TV;8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 920 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara lâ Cluj-Napoca. 22:00-24:00 Fair-Play,realizator Răzvan Dumiirescu. Emisiune de dezbateri economice şi socio-politice, telefoane în direct şl

8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, RadioŢg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiovă şi Radio Cluj de la Cluj prezintă Radu Săplâcan. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin, realizator loan Vanea. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Microfonul ascultătorului. Puteţi intra în dialog cu noi m cursul dimineţii la telefon 186788 sau între 13,00-13,50 la telefon 420031. Redactor Lucia Ţibre. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax, prezintă Doina Borgovan. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21,00 Din grădina cu flori multe, prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 20,00 Ştiri. 21,00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală realizată de Gheorghe Bodca. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului. -

Vineri,19 iunie la Radio Cluj 6,00 Bună dimineaţa (redactor Doina Borgovan). 8,00

Emisiunea în limba maghiară.

Dr. IOM A T. M U G f♦ chirurgie plastici♦ chirurgia sînulii♦ abdominoplastic♦ lipoaspiraţie♦ transplant de pi♦ lifting facial 4 rinoplastie 4 varice.

4 tratament chimic al acnee5TRPA$CAf,y m g 14-14

CLINICA:

r POLICLINICAMÎI

Ml

ÎNTERSERVISA)/str. Riscaly îir.S, cart.

STOMATOLOGIE NON-STO!INTERNE 4 CARDIOLOGIE 4 LOG3E 4 PSIHIATRIE 4 ENDOOS LOG3E 4 REUMATOLOGIE 4 FIE 4 ALERGOLOQE 4 DERMAH GIE 4 CHIRURGIE 4 ORTOPD 40.RL 4 OFTALMOLOGIE 4 (î| COLOQE 4 ONCOLOGIE 4 PEDil

4 UROLOGIE ♦ ACUPUNCTtîi| RADIOLOGIE • ECOGRAml

Examinări Doppler Histercsalpingpgrafii peri:

sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimie - Bscteriologie Imiioim Parazitologie Determinare Rh - Ta: tarcinâ - Antigen HBS - Elin Ta Examinări etiologice pentru depista cancerului de coi nterin - Investigaţi ps sterilitatea feminini ti maseutini) ZILNIC, inclusiv DUMINC 3

orele 7-21 Medic de gardă: orele 21-1 Rezervare, consultat!!

: la teL 41.41.63.

y

s . c D e n t e l S O C O

[Calea Moţilor 106, a ţu l] Tratamente atmnatoloflee1

corneene»: UO terapie |n

:■ O protetică (cetaaâeâ)O chirurgie (icwcţii, hzLptzaz J

Programări lata! * 43{RT‘j Zilnic otacMR

stmbafâHW3 H";

PEOF.OT.Br.HIHUCAlîtJfci - Dr. AHSELA CÂLUSĂSDStr. Prahovei nr. 11

(SngiUstrlafo»PROGRAM OFTALMOLOfiS

L, Mi, V -17-20 S . - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19-1*jî.

U F E L I N E I

denoapte;td^«f S^ 16 47 j

Gardă de noapte,

Linia telefonică de inlŞ1!®^^ ^

LABORATORUL

den ^ ^ !,tUnum ărul 186864’.

Page 3: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

ROZA ViNTURllOR joi, 18 iunie 1998 saDANS CU VAMPIRI: DE CE S-A ÎMPOTMOLIT

TERAPIA DE SOC ROMÂNEASCĂ?(Săptămînalul polonez

Wprost)

lipeşte un an de la anunţarea terapiei ie soc în economie, reformele s-au MtmoE Cabinetul lui Victor Ciorbea ,Bbuit să cedeze, deoarece s-a aflat în locul criticii din toate părţile. Demisia sa a fost cerută de toate cele patru «opări ale coaliţiei de guvemămînt. Se « însă întrebarea dacă Radu Vasile, 0oa.su 1 mai în vîrstă cu peste zece ani il lui Ciorbea, va fi suficient de hotărît pentru a da un nou impuls reformelor. Aceasta îndeosebi pentru faptul că, în postura de senator, nu s-a făcut cunoscut ea o persoană înclinată să-şi pună semnătura pe proiecte de legi care ar pomova măsuri curajoase în economie. România nu mai are timp de pierdut,

^iomare parte a anilor ‘90 a fost irosită *(iir încercarea, fără a convinge, deci, fără [ticjlucces, de a trece de la economia ilii planificată la economia de piaţă, stii preţurile, precum şi cursurile valutare

tu rămas sub controlul statului. Industria I®fare aduce pierderi nu a fost

restructurată. Drept urmare, deficitul mgetar ca şi inflaţia (130 la sută anul ■ecut), au crescut sistematic. In acelaşi

i, Ungaria, de două ori mai mică, a i de zece ori mai multe investiţii ine. România, în pofida unei ample

ţiuni diplomaticei a sprijinului din Franţei, nu a fost inclusă în primul

alai extinderii NATO. A fost exclusă, le asemenea, din primul grup de ţări iritate la negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Abia în noiembrie 1996, odată cu alegerea preşedintelui Emil Conştantinescu, a apărut speranţa de schimbare. La începutul anului trecut, premierul Ciorbea, numit de preşedintele ţării, a aplicat economiei româneşti o terapie de şoc. Preţurile s-au liberalizat, au fost limitate subvenţiile şi creditele dirijate, România a păşit, în sfîrşit, pe calea privatizării. Toate aceste măsuri dureroase au avut iniţial aprobarea considerabilă a unei societăţi obosite de o stagnare care a durat cîţiva ani. însă au apărut destul de rapid probleme. Guvernul nu a fost în stare să îndeplinească condiţiile Fondului Monetar Internaţional, subvenţiile pentru întreprinderile de stat neeficiente au continuat să fie mari, dar privatizarea nu s-a'desfăşurat în ritmul anunţat de premier. Discuţia pe tema schimbării proprietăţii în economie, în loc să se concentreze pe problemele competitivităţii şi eficienţei, s-a transformat într-o dispută privind greşelile. Guvernul a început să închidă o parte a minelor nerentabile, însă presiunea minerilor, care la începutul anilor ‘90 s-au făcut vestiţi prin marşul asupra capitalei Bucureşti, a făcut ca executivul să fie obligat să le plătească sume mari de bani, ceea ce a sporit suplimentar spirala inflaţiei.

Pentru nereuşita reformelor Ciorbea a acuzat, pe de o parte, birocraţia, iar pe de altă parte, disputele din coaliţia de guvemămînt. în curînd, însă, el însuşi a devenit ţinta atacurilor. Ca şi Balcerowicz în Polonia, el s-a dovedit

pentru partenerii de coaliţie o : personalitate aptă să atragă asupra sa întreaga mînie a poporului. în special liderul social-democraţilor, Petre Roman, dat jos cîndva, şi el, din fotoliul de premier de către mineri, a încercat; prin atacuri la adresa şefului guvernului, să îmbunătăţească imaginea partidului său. Ciorbea a încercat să lupte, oferind cîteva posturi-cheie unor tehnocraţi fără de partid şi încercînd să scoată privatizarea din impas. în luna februarie a acestui an a fost adoptată legea privatizării. însă nici un fel de active de stat esenţiale nu au trecut în mîini private, puternicele sindicate blocînd orice schimbări. Dinozaurii economiei comuniste încearcă să subziste cu orice preţ, neglijînd semnalele alarmante - la jumătatea anului 1997, două treimi din producţia industrială nu îşi găsise o piaţă de desfacere. Efectele reformei se disipează tot mai mult - inflaţia creşte din nou, făcînd caătingerea în acest an a unei rate de 45 Ia sută să devină tot mai puţin reală. FMI refuză acordarea de ajutor. în final, Victor Ciorbea a trebuit să renunţe, prezentîndu-şi demisia. L-au înfundat social- democraţii, refuzînd să sprijine bugetul şi părăsind coaliţia. Promisiunea premierului că în acest an România va depăşi cea mai profundă criză va rămîne, probabil, doar pe hîrtie. Urmaşul său Radu Vasile trebuie -'aşa cum doreşte preşedintele Constantinescu - să dea încă o dată impuls reformei. Se pare că iromânii nu se pot aştepta la timpuri mai bune prea curînd.

dermania îşi ia revanşa-^L /B ţp re ss) .

Cîndva, 17 milioane de germani din estul ţării au fost ţinuţi ostatici; deoarece soarta lor depindea de relaţiile dintre Moscova şi Washington, guvernul de la Bonn trebuia să arate un semn de recunoştinţă. Republica Federală avea mîinile legate. Acum totul s-a sfîrşit. Germania reunită nu va mai fi niciodată un "pitic politic”. Ea continuă să fie un uriaş economic. Aparent, ratele destul de apropiate ale şomajului tind să asigure elitele franceză şi germană de performanţe echivalente. Este însă prea devreme ca să uităm preţul, de aproape zece ani, al reconstrucţiei 'provinciilor de Est”, care au fost din nefericire sovietizate. în timp ce Franţa nu-şi poate spăla (şi asta de 14 ani) ruşinea de a fi lăsat în voia sorţii aproximativ 200.000 de persoane fără adăpost, dintre care cîteva zeci au murit de frig, Germania a ajutat şi a acordat asistenţă unui număr de 20 milioane de europeni (germani din Est + germani "de pe Volga” + refugiaţi din Iugoslavia). Cînd Republica Federală lansa, scrâşnind din dinţi şi nu fără dificultăţi, provocarea unificării, Franţa făcea găuri în bugetul său.

Francezii trebuie să aibă în vedere faptul că economia germană este profund dinamică şi atractivă. Companiile Chrysler, Rolls Royce şi Random House au fost cumpărate de Daimler-Benz (Mercedes), şi respectiv Volkswagen şi Bertelsmann, la fel ca şi alte întreprinderi prestigioase,

recuperate de fosfâ învinsa de la fostele învingătoare. Cine ar fi crezut acest lucru, acum 53 de am, cînd un popor în derivă visa în mijlocul dărâmăturilor la o farfurie de cartofi? Situaţia geopolitică îi favorizează pe germani. După ce va reuşi să transform e fosta RDG, Germania va putea, fireşte, să-şi multiplice investiţiile în plan material şi po litic în cele lalte ţări foste com uniste. în colaborare* cu Comunitatea Europeană, dacă aceasta va fi de acord. în caz contrar, o va face singură, secundată de Statele Unite, fiind locotenentul lor principal în Europa. Dimpotrivă, Franţa care îşi arată nemulţumirea faţă de normele europene, îşi pregăteşte o splendidă izolare geopolitică de tipul celei a principatului Monaco. Ea va găsi în turism, lux şi brânzeturi resurse care nu sînt deloc pe m ăsura trecutului, Ambiţiilor şi securităţii sale.

Acum totul s-a schimbat. Ieri, Germ ania în umbra superputerii sovietice, era europeană de nevoie, în vreme ce conducătorii Franţei păstrau în mînecă "asul rusesc” sau cultivau amintirile unei înţelegeri cordiale cu perfidul Albion. Astăzi, opţiunile de schimbare aparţin Franţei, care nu mai poate să joace rolul cavalerului singuratic şi nici să ameninţe cu o alianţă sortită' eşecului. Trebuie să decidă: ori inventează împreună cu alţii - şi nu numai Germania - o strategic europeană, ori va dccâdca. De voie sau de nevoie, fără să ştim, peste zccc ani Franţa va opta pentru un viitor incert, dar îndrăzneţ, sau pentru inerţie.

PENTRU PREŞEDINTELE BILL CLINTON PROBLEMELE DE POLITICĂ

INTERNĂ SÎNT PE PRIMUL PLAN(Articol apărut în cotidianul american U S A Today)

In cursul campaniei reşedintelui Clinton pentru Casa \lbă din 1992, rarele sale referiri

Kfa politica externă au fost de ;enul: - America nu poate fi la dăpost de pericole pe plan îilitar în lume fără a fi în primul înd în siguranţă din punct de edere economic pe plan intern; Comerţul trebuie să fie o

omponentâ majoră a politicii Externe a Statelor Unite; -

dministraţia Bush “îi menaja pe lictatorii” din China.Dar războiul rece fiind

încheiat, iar economia americană lărind în continuare blocată în 'cesiune, alegătorii nu au mai

interesaţi de ceea ce se Jlntîmpla în exterior. Preşedintele Clinton, aşa cum ştim cu toţii, a fost ales cu uşurinţă după ce a Promis că “se' va concentra Precum, un laser” asupra economiei. Acum, la peste şase ®i de atunci, economia este într- 11 stare bună, dar-temerile în ^tură cu politica externă, care ® fost minimalizate în 1992, fevin acum în forţă.‘ Procesul de pace din orientul

Mijlociu este aproape de Wuşire.' India şi Pakistanul sînt în

l gul unei curse a înarmărilor

, * Economiile Japoniei, Rusiei !'Indoneziei sînt în criză. - , * întrebări serioase au fost

Picate cu privire la posibilul nsfer de tehnologie americană tre China şi dacă securitatea

raţională a fost compromisă.* Nu se întrevede încetarea

Mcipării trupelor americane la “rţa de pace din Bosnia, iar ţccinul Kosovo este în pragul fiu lu i civil.

* Un conflict de frontieră dintre Etiopia şi Eritreea din nordul Africii dă semne că se va transforma într-un război general.

* Irakul se opune în continuare eforturilor Naţiunilor Unite de a-i controla potenţialul militar. Cu toate acestea, preşedintele, care se bucură de o popularitate solidă în rândul populaţiei, nu pare mai dornic să se angajeze în aceste probleme decît era în perioada cînd economia reprezenta preocuparea sa numărul unu. Calculînd corect că există puţine recompense politice durabile în urma implicării profunde în probleme externe aparent insolubile, el nu renunţă la puterea sa: abilitatea de a apărea angajat în soluţionarea problemelor interne de zi cu zi, despre care oamenii declară că-1 preocupă în cel mai înalt grad.

Recent, preşedintele Clinton a recomandat reînnoirea clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru China, o politică comercială care permite acestui stat, ca şi marii majorităţi a ţărilor, să beneficieze de tarifele cele mai scăzute pentru exporturile lor. (n opinia lui Clinton este important să se menţină o relaţie pentru ca Statele Unite să deţină o poziţie care să-i permită să facă presiuni asupra Chinei în privinţa respectării drepturilor omului. El nu face nici o menţiune cu privire la recentele acuze aduse Chinei

, că ar furniza Pakistanului tehnologie nucleară şi rachete şi că încalcă drepturile religioase şi civile ale cetăţenilor ei. s

Preşedintele Clinton a folosit cea mai mare parte a discursurilor sale publice din

ultima vreme pentru a aborda probleme din afâra actualei scene a politicii internaţionale frămîntate. La Houston, el a elogiat succesul utilizării tehnicilor de selectare statistică în recensămîntare pentru a se

' evita numărarea greşită a minorităţilor.'La Cleveland, el a vorbit în faţa studenţilor şi a cerut Congresului să aprobe o lege de control al tutunului. într-o intervenţie la Massachusetfs- Institute of Technology, preşedintele a avut un prilej excelent pentru un discurs de politică externă care ar fi putut oferi naţiunii o perspectivă asupra tensiunilor externe. Dar el a pledat pentru impunerea de taxe asupra companiilor din străinătate pentru a furniza şcolilor şi bibliotecilor accesul Ia Internet: Iar îfl discursul săptămînal radiodifuzat, Clinton s-a referit din nou la legea cu privire la tutun şi a comemorat 30 de ani de la moartea lui Robert F. Kennedy. Alte discursuri recente s-au concentrat asupra violenţei juvenile, a standardelor educaţiei şi a rugăciunilor în şcoli. Strategul

. democrat Brian Lunde îl numeşte pe Bill Clinton preşedintele “cu nota 10 pentru ăfort”. “Energia reprezintă - jumătate din aprecierea sa pozitivă. Pare angajat. în ziua cînd nu este energic el pierde jumătate din puterea sa”, spune Lunde. Nimeni nu se îndoieşte de energia preşedintelui Clinton. Totuşi, pentru mulţi faptul că nu reuşeşte să îndrepte o parte corespunzătoare a acesteia către problemele externe poate afecta ceea ce majoritatea consideră drept cea dintîi responsabilitate ■a unui preşedinte: protejarea securităţii naţionale. ■

Forţele navale americane s-ar putea confruntaîn curînd cu o criză de piloţi

^ R e u te r s )

Forţele navale americane nu se află actualmente în criză de piloţi, dar în curînd s-ar putea să se confrunte cu o lipsă de piloţi similară celei înregistrate de Forţele aeriene şi să nu mai dispună de numărul necesar pentru pilotarea avioanelor sale de luptă, a afirmat la 10 iunie amiralul Forţelor navale, Jay Johnson. Forţele aeriene au deja o lipsă de cîteva sute de piloţi, iar recent un general important a afirmat că aglomerarea de operaţiuni din serviciul său ar putea determina ca, în doi ani, decalajul dintre numărul de piloţi disponibil şi cel necesar să ajungă la 2.000. Amiralul Johnson a apreciat, la 10 iunie, că Forţele navale par să fi fost avantajate faţă de Forţele aeriene în ' ce priveşte menţinerea piloţilor pentru că aviatorii săi au în programul lor anual obişnuit desfăşurări de şase luni pe mare, în formaţiuni de luptă pe portavioane. Forţele aeriene trebuie să facă faţă în prezent unor tensiuni operaţionale neplanificate, piloţii săi fiind

trimişi din ce în ce mai frecvent în misiuni de 90 de zile ale Forţelor aeriene cxpcdiţionarc în Golf şi în alte regiuni tulburi ale lumii.

"După părerea mea, există o diferenţă semnificativă. Sîntcm, şi am fost întotdeauna, o forţă aflată în rotaţie”, a spus Jay Johnson. "Deci, din punct de vedere cultural, pentru noi deplasările dc şase luni fac parte din modul nostru de viaţă. Ştim cum să procedăm şi întregul sistem al Forţelor navale este organizat astfel îneît să permită această ro taţie” . Amiralul Johnson a precizat însă că în următorii doi ani, cînd un număr de piloţi ai Forţelor navale vor fi promovaţi în funcţii înalte, care implică rămînerea lor la sol, acest serviciu va trebui să-şi mărească rata recrutărilor cu circa 10 la sută.

Generalul Forţelor aeriene Richard Hawley a făcut recent

. un apel la reduceri suplimentare ale forţelor aeriene ale SUA din Golf, de lingă Irak, punînd accentul pe stresul asupra personalului american şi pe posibilitatea de a trimite'rapid

avioane dc luptă pentru a intim ida Bagdadul într-o eventuală nouă criză. Statele Unite au început în ultima vreme să-şi reducă prezenţa militară în regiune, ajungînd la 200 dc avioane dc război şi un portavion, nivel atins în noiembrie anul trecut, înainte dc desfăşurarea masivă din timpul crizei inspecţiilor. Dar gen. Hawley, şeful Comandamentului dc luptă aeriană, a declarat reporterilor că în rândul Forţelor aeriene, ale căror efective scad, stresul operaţional este în creştere, din cauza desfăşurărilor tot mai frecvente în zone agitate ale lumii şi că s-ar putea proceda la reduceri şi mai ample în regiunea Golfului.. Richard Hawley a precizat că în prezent circa 5.000 de oameni din personalul Forţelor aeriene se află în misiuni temporare în străinătate, iar antrenamentul de luptă în astfel de zone nu este echivalent cu cel efectuat în SUA şi. necesită muncă suplimentară la bazele americane' interne care aprovizionează trupele aeriene şi de uscat de peste hotare. '

Albania afirmă că raidurile NATO asupra bazelor armatei sîrbe din Kosovo ar putea fi necesare w

Preşedintele albanez Rexhep Meidani a declarat că raidurile aeriene ale NATO asupra bazelor sîrbe din Kosovo ar putea fi necesare, pentru a preveni o agravare a conflictului în provincie. . -v

“Nu mai e timp de pierdut, iar dacă purificarea etnică se prelungeşte, raidurile aeriene asupra bazelor militare sîrbe din

Kosovo vor fi importante, pentru găsirea unei soluţii realiste a crizei”, a declarat Meidani. .

Preşedintele albanez a afirmat că o prezenţă internaţională în Kosovo este necesară pentru împiedicarea conflictului şi găsirea unei soluţii pe termen lung.

Aproximativ 80 de avioane ale NATO au participat, luni, la un

exerciţiu aerian al Alianţei în Albania şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, care a fost intitulat “Vulturul hotărît”.

Obiectivul acestei operaţiuni aeriene a fost acela de a întări presiunea asupra preşedintelui iugoslav Slobodan Milosevic, pentru ca acesta să înceteze, violenţele din Kosovo, provincie limitrofi Albaniei.

Page 4: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

joi, 18 iunie 1998 POLITICA A o m n u i ] cOo CB nai

UDMR cere acordul Parlamentului pentru reînfiinţarea universităţii maghiare de la Clujurmare din pagina 1

dat este respectat într-o guvernare”, spune Konya.El a iniţiat proiectul împreună cu clujeanul Matis

Jeno şi alţi doi deputaţi maghiari. Formularea titlului legii lasă impresia că UDMR cere să fie reînfiinţată Universitatea "Bolyai”, Gare a funcţionat între anii 1945-1959, pînă la.crearea, prin fuziune, a Universităţii Babeş-Bolyai”. Sediul Universităţii. Bolyai’ era în actuala clădire a Facultăţii de Liţere.

Deputatul Konya afirmă însă că modul de înfiinţare a universităţii, numele şi viitorul sediu ale acesteia vor fi, stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale. "Noi nu cerem explicit înfiinţarea universităţii prin scindarea "Babeş-Bolyai”. Aceasta este o decizie care este de competenţa rectoratului de la "Babeş- Bolyai”, precizează iniţiatorul proiectului de lege.

Imediat după depunerea proiectului de lege, partidele din coaliţia guvernamentală au răspuns cu oarecare iritare. Gestul este interpretat ca o încercare a unor membri ai UDMR de a forţa mîna partenerilor de la guvernare. în urmă cu o săptămînă, coaliţia convenise ca, pînă în 26 iunie să fie formată o comisie care să evalueze modalităţile de înfiinţare a universităţii. Aliaţii sînt de părere că UDMR ar fi trebuit să amîne înaintarea proiectului de lege pînă în momentul cînd comisia s-ar fi pronunţat

Insă Konya-Hamar, participant, acum două săptămâni, la reuniunea de la Oradea prezidată de episcopul Laszlo Tokes, apreciază că UDMR a aşteptat destul. "După nouă ani, nu ştiu cum mai pot unii să spună că ne grăbim”, declară el, reamintind că UDMR cere înfiinţarea universităţii din 1990 şi că această revendicare a fost acceptată la formarea coaliţiei.

Nu doar partidele din coaliţie, dar şi UDMR este

pus in situaţre incomodă de acţiunea deputaţilor. Presa bucureşteană relata ieri că cei patru au încălcat o hotărîre a grupului parlamentar UDMR atunci cînd au depus proiectul legii. Deputatul Konya admite că au fost discuţii privind amînarea înaintării proiectului, dar că acum nu mai există divergenţe”.

Probabil că liderii moderaţi ai UDMR, care au negociat săptămînă trecută cu partenerii din coaliţie, ar fi preferat să aştepte primele rezultate ale acordului semnat. Proiectul de lege putea să fie amînat; oricum nu mai este timp ca el să fie discutat în actuala sesiune parlamentară. Cei care au ţinut neapărat ca eh să ajungă în acest moment în

Parlament vor să-l utilizeze ca o poliţă de asigurare în faţa şovăielilor din coaliţie, dar şi din UDMR

Este un semnal că Uniunea nu va accepta orice concluzie a comisiei în curs de formare, ci doar aceea care este în conformitate cu proiectul de lege. Aproape cert, liderii maghiari prezenţi săptămînă trecută la negocieri au spus acest lucra, dar au preferat să nu-1 facă public pentru a nu-i incomoda pe parteneri. Depunerea proiectului de lege, care are girul UDMR, desfiinţează, în fapt, acordul privind formarea comisiei. Din acest moment,

: dezbaterile nu mai au rost decît dacă se poartă pe textul proiectului de lege.

Proiect de Legeprivind reînfiinţarea şi organizarea

universităţii de stat cu limba de predare maghiară din Cluj-Napoca

-Art. 1 - (1 ) Se reînfiinţeaz’ă Universitatea de stat cu limba de predare maghiară din Cluj-Napoca - în continuare Universitatea - înfiinţată prin Legea nr. 407/1945, publicată în Monitorul Oficial nr. 119 din 28 mai 1945, în conformitate cu cele prevăzute în art. 6 din Constituţia României, art. 56 din Legea învâţămîntului nr. 84/1995 şi arţ: 123 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 36/1997.

(2) Universitatea va funcţiona ca instituţie de învăţămînt superior de stat, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu sediul în Cluj-Napoca, cu facultăţi acreditate în Cluj-Napoca, respectiv autorizate provizoriu, urm înd procedurile de acreditare prevăzute de Legea nr. 88/19931

Art. 2 (1) Universitatea va funcţiona cu facultăţile de:

- Ştiinţe ale Naturii şi Matematică;- Ştiinţe Umanistice;- Ştiinţe Politice, Juridice şi Economice;.- Teologie Didactică Reformată;

' Teologie Didactică Romano-Catolică”- Arte Plastice;- Muzică;- Ştiinţe tehnice;

_ - Ştiinţe Agricole; _ • , ~- Ştiinţe Medicale şi Farmaceutice.'(2) Universitatea.va putea înfiinţa şi alte'facultăţi ’

şi colegii universitare şi în alte localităţi, după necesităţi. ,

(1) Pentru reînfiinţarea şi organizarea activităţii Universităţii, prin Hotărîre de Guvern se va înfiinţa un Consiliu de Organizare.

(2) Numărul şi structura cadrelor de specialitate vor fi stabilite la fiecare facultate conform Chartei universităţii elaborate de Consiliul de Organizare.- Ministerul Educaţiei Naţionale va asigura baza materială şi finanţarea necesară funcţionării Universităţii respectiv instituţiilor superioare, începînd cu anul universitar 1999-2000.

PL Cluj consideră SRI nefunctionalLiberalii vor să-i pună pe candidaţi să declare dacă

au fost sau nu informatori ai Securităţii •Preşedintele interimar al PL Cluj, fostei Securităţi îl nemulţumeşte pe

Ovidiu Drîglâ, * consideră că activitatea SRI este „nefuncţionalâ", fiindcă există „aripi care sînt afiliate unor partide politice sau grupuri de interese private". Afirmaţiile sale sînt făcute, susţine Drîglâ, pe baza unor informaţii „pe care le deţine". De asemenea, încetineala cu care este promovată legea accesului la dosarele

Drîglâ, care nu a uitat să specifice că preşedintele PL, Niculae Cerveni, este unul dintre cei care au alcătuit legea lui Ticu Dumitrescu. Opiniile exprimate de Mircea Ionescu Quintus cu privire la păstrarea dosarelor în grija SRI sînt considerate de către Drîglă ca fiind „absurde".

După cum se ştie, N. Cerveni a

fost acuzat de un cotidian central că ar fi fost informator al fostei Securităţi. Dosarele sînt folosite, afirmă Drîglâ, pentru şantaj politic. Ca soluţie pentru situaţia apariţiei în presă a unor materiale pe acest subiect, PL vrea să înainteze un proiect de lege care să modifice Legea electorală. Astfel, fiecare candidat, aparţinător sau nu unui partid poliţie, va trebui să facă o declaraţie despre activitatea sau, din contră, lipsa de activitate proprie în fosta Securitate.

A. M.

A dunarea Generală a Asociaţiei pentru

Adevărul RevoluţieiComitetul Asociaţiei pentru

Adevărul Revoluţiei din judeţul C luj reconvoacă A dunarea Generală pentru ziua de luni, 22 iunie 1998, orele 16, la sediul din strada Vasile Goldiş, numărul 2, pentru pregătirea deschiderii proceselor îm potriva celor vinovaţi de represiunile sînge- roase din 21 decembrie 1989 din Cluj-Napoca. Hotărîrile se iau conform Legii nr. 21 din 1994.

Comitetul Asociaţiei

Curtea de Apel Bucureşti a respins

recursul le|Gheorghe Funat

Prin Decizia civilă nr. 1129/11.05.1958 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, s-a respins în fapt recursul înaintat dt contestatarul Gheorghe Funar la Sentinţa civilă nr, 7/3.03.1998 a TMB, Secţia a III-j civilă, care a constatat nulitatea hotărîrilotşj manifestărilor ilegale şi nestatutare organizai de acesta în zilele de 22 şi 29 XI 1997 ţj

'.Cluj-Napoca.In consecinţă: ,

' 1. Curtea de Apel Bucureşti, printre decizie definitivă şi irevocabilă, confiruj nulitatea autoproclamării lui Gheorghe Fuur drept preşedinte al PUNR în 29..XL 1997‘u cadrai manifestării ilegale organizate în acjj zi la Cluj-Napoca.‘ 2. Curtea de Apel Bucureşti confirmi

nulitatea hotărîrilor ilegale şi nestatut® adoptate în cadrul manifestărilor organizai de Gheorghe Funar din 22 şi 29 X I 199' |>, Cluj-Napoca.

3. Respingerea recursului înaintat i; contestatarul Funar Gheorghe Curţii de Apel Bucureşti confirmă Sentinţă civilă nr. 1; 3.03.1998 a TMB care a sancţionat abuzuri şi ilegalităţile săvîrşite de această persoarj în numele PUNR, deşi la acea dată nu nai făcea parte din acest partid, fiind exclus pi Hotărîrea nr. 60/4X1. 1997 a Biroului Permanent pentru abateri şi încălcări repetai ale Statutului PUNR. ~(Comunicat al preşedintelui PUNŞ,

prof. univ. dr. Valeriu TA B Ă R ţ

Tinerii din P.R.M. îi avertizeazâ pe Sorin Roşea Stânesai

într-un comunicat primit la redacţie şi semnat Organizaţia de Tineret România M are, se precizează că filiala Cluj a amintitei organizaţii, luînd cunoştinţă de atacurile din ce în ce mai susţinute la adresa preşedintelui P.R.M-., senatorul Corncliu Vădim Tudor, şi implicit la adresa partidului şi a membrilor acestuia, îşi exprimă indignarea faţă de această manieră de luptă politică. "Noi, O.T.R.M., vedem altfel această luptă politică, prin prisma criteriilor democratice care ne sînt la dispoziţie. Or, adversarii noştri politici sc vede treaba câ, deşi fac apologia democraţiei, deşi apelează Ia organisme şi "organe” internaţionale pentru ’ a

o menţine” în România, vor ca doar alţii s-o respecte în timp ce ei ”îi dau cu tifla”. Ne referim în mod special la ultima găselniţă a celor de la "Ziua” (în paranteză fie spus, d au iscat scandalul dintre presa română şi echipa naţională de fotbal) care îl acuză pe Vădim de colaborare cu securitatea. Nu vrem să apelăm la metodele folosite de S.R. Stânescu şi acoliţii lui pentru a le răscoli trecuturile (şubrede de altfel). Dar îi avertizăm că dacă nu procedează corect, dacă utilizează metode comuniste (manifeste, afişe ilegale), vor da seama în faţa cititorilor ziarului "Ziua” şi nu în ultimul rînd în faţa legalităţii” - se spune în comunicat

. (Dreptul ia replică) -

Comunicatîn legătură cu afirmaţiile apărute în mass-media referitoare

la întîlnirea clerului ortodox din judeţul Cluj în ziua de marţi 16 iunie a.c., la Cercul Militar din Cluj-Napoca, Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului este autorizat să declare următoarele:

1. Prin decizie sinodală, eparhiile Bisericii Ortodoxe Române organizează anual cîte două conferinţe preoţeşti, semestriale, a :ăror tematică vizează discutarea unor subiecte de mare ictualitate? Întîlnirea preoţilor din judeţul Cluj s-a înscris în radrul acestui program, iar tema tratată - Biserica şi mass- nedia (presă, radio, televiziune) - a fost stabilită de către Sfîntul Sinod, ea fiind aceeaşi pentru întreaga Patriarhie Română.

2. Accesul presei la aceste conferinţe nu este permis, astfel â interzicerea prezentei mass-media Ia întîlnirea de marţi nu : urmărit nicidecum păstrarea "secretului viitoarei strategii” a lisericii, ci se înscrie în procedura de rutină a oricărei şedinţe

e ucru. B ir o u l d e P re s ă a l A rh ie p is c o p ie iV a d u lu i, F e le a c u lu i ş i C lu ju lu i ,

Diacon, Ştefan ILOAIE

PDSR si PS au decis să colaborezej

în vederea unui “proiect politic comun”PDSR şi PS au stabilit, la întîlnirea de

marţi seara, să continue dialogul politic pentru a realiza “un proiect politic comun”. Preşedinţii PDSR şi PS - Ion Iliescu şi Tudor Mohora - s-au întîlnit, marţi, pentru a identifica punctele de vedere ale celor două partide privind situaţia economică, socială şi politică din ţară.

Iliescu a declarat, după întîinire, că PDSR va promova în Parlament iniţiative legislative şi idei sugerate de PS şi va transmite în teritoriu un semnal pentru conlucrarea politică a filialelor celor două partide. Liderul PDSR a afirmat că, în cursul întîlnirii, cele două partide şi-au arătat internul reciproc pentru coagularea

forţelor de stînga - de orientare social- democrată şi socialistă, “fără a cultiva iluzii în legătură cu eventuale alianţe sau ftiziuni”. El a arătat câ este foarte probabil ca pînă la alegeri multe partide să-şi păstreze identitatea, dar acest lucru nu exclude încheierea de pacte de neagresiune şi conlucrare politică. Tudor Mohora a spus că între PS şi PDSR există “o convergenţă de opţiuni privind modul de apreciere a situaţiei economice, sociale şi politice”. Liderul PS a arătat că, în vederea alegerilor, trebuie încheiat un pact de colaborare sau neagresiune pentru “a crea premisele unei alternative de guvernare a partidelor de stînga”.

Gavril Dejeu consideri că demnitarii care aufost ofiţeri sau au9colaborat cu Securitate! ar trebui să-şi dea demisia

Ministrul de Interne, Gavril Dejei consideră că demnitarii care au făcut par; din Securitate sau au colaborat în trecut c această instituţie ar trebui să-şi prezin demisia. El a arătat că în România aceas limpezire a apelor trebuia să aibă Ioc început cu 1990, nu în 1996, iar “societate românească ar fl fost scutită de convulsii1 în ultima vreme au apărut în pres angajamentele cu Securitatea ale una demnitari cum ar fi Adrian Vilău, Ioan Ghişc C.V. Tudor. Ministrul Finanţelor, Danid Dăianu, a recunoscut că a lucrat pentm Securitate. Aproape toţi au arătat că nu m dat curs angajamentelor decît în măsura îi care au apărat siguranţa naţionali .

la

ted

c

Organizaţia de tineret a PD SR selecţionează viitori lideri

interviu cu Cristian Nicolae Ţucra, vicepreşedinte al O T - PD SR -

- Fostul lider al organizaţiei de tineret, clujeanul Radu Pop, a părăsit partidul după ce i-a acuzat pe lideri de prea puţin interes faţă de problemele tineretului. S-a schimbat ceva în mentalitatea conducerii PDSR?

- Radu Pop a intrat în politică din întîmplare şi a ieşit fără să înveţe un lucru elementar: că angajarea într-o activitate1 politică presupune, în primul rînd, respectul faţă de oamenii care i-âu acordat încredere1 şi perspectivă. Radu Pop a demonstrat prin prestaţia Iui că la prima încercare a dat bir cu fugiţii, 'uitînd de moralitate şi de responsabilitatea pe care a primit-o - de a reprezenta cu cinste şi cu demnitate cel mai puternic partid din România. <

- Acelaşi Radu Pop a solicitat bani în schimbul unor declaraţii de pres'ă. Se efectuează o selecţie morală a celor ce acced în funcţiile de cdnducere ale organizaţiei de tineret?

- Prima fază - constituirea organizaţiilor de tineret în toate judeţele şi sectoarele Capitalei - s-a încheiaL Următorul obiectiv

al GT - PDSR îl constituie selectarea rezervei de cadre, selecţionarea tinerilor cu calităţi de lider, pregătirea şi perfecţionarea liderilor şi activiştilor organizaţiilor de tineret. Criteriile avute în vedere, în primul rînd, sînt competenţă, imaginaţie, moralitate şi profesionalism.

- în urmă cu puţine zile aţi fost ales vicepreşedinte în cadrul organizaţiei naţionale de tineret a PDSR. Ce valoare are o astfel de funcţie?\ - în primul rînd, această funcţie reprezintă o valoare numai în măsura în care orice post eligibil este cîştigat ca urmare a recunoaşterii unor merite. în rest, această funcţie implică muncă şi multă responsabilitate.

- Organizaţiile de tineret ale PDSR au fost aproape desfiinţate sub şocul alegerilor din 1996. Care este situaţia actuală?: - Vreau să vă spun că după 1996 au plecat foarte puţini membri tineri, în primul rînd aceia care s-au înscris în partid doar din motive strict personale. După o perioadă de tatonare şi evaluare a situaţiei politico-

O .

? , V>

economice şi sociale din România a încep- un val de înscrieri în partid - mai ales tin® (studenţi şi tineri absolvenţi ai unei făculw OT-PDSR numără acum aproximativ 5/M de tineri cotizanţi. La nivelul OT-PDSR CM au fost constituite organizaţii ih toate oop şi în cîteva comune din judeţ (...) Mă bucit să vă informez că OT-PDSR Cluj aumân mult mâi mulţi membri, inclusiv deci partidelor aflate la guvernare.

- Cînd şi de ce aţi intrat în P 1™*'- Am intrat în politică în a ’

înscriindu-mă în aceeaşi formaţiune “n mă găsesc şi astăzi. Consider că pamuju care fac parte reprezintă cu a e interesele tinerilor şi, în genera,României.

 consemnat Dan

Page 5: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

" / to E V A IF 8 IU I IL .â i_C |w j___ ARTĂ-CULTURĂ i o l 18 iunie 1998 ( V )

C.nneresul National al S.R.C. Estetică. Clui-Navoca. 77. 18 iunie

întinerirea feţei. De la Chemical peeling la liftingul chirurgical clasic

n

Clujul trăieşte o viaţă ştiinţifică jtensă, cu manifestări - congrese, seminalii, simpozioane, sesiuni - Je larg interes naţional şi internaţional, cu ecouri din cele mai favorabile. Aşa cum este, nu ae îndoim de acest lucru, tongresul naţional iniţiat şi organizat de Societatea Română de Chirurgie Estetică, în colaborare cu Academia Europeană de Chirurgie Estetică, Academia de Chirurgie Estetică şi Clinica MEDESTET Cluj- Nappca, cu o temă de maxim interes, dar şi de un profund impact social, deloc de neglijat,' Întinerirea feţei. De Ia Chemical peeling la liftingul chirurgical clasic. Lucrările congresului urnind să se desfăşoare în Sala de conferinţe a Hotelului “Napoca”. ; ■Ne aflăm în faţa unui eveniment

ştiinţific deosebit, onorat de alese prezenţe, impresionante cărţi de

ii vizită, prof. dr. Ziya Saylan, ai vicepreşedinte al Academiei

Europene de Chirurgie Estetică, Dusseldorf, Germania, dr. Anthony Erian, preşedinte al Academiei Europene de Chirurgie Estetică, Marea Britanie, Nikolay

Serdev, preşedinte al Societăţii Bulgare de Chirurgie Estetică, Luis O. Vasconez, John Tebbetts şi' Sydney Coleman, Statele Unite, Giancarlo Levi, Italia, dr. Adrian M usteaţi, Chişinău, Moldova, de o solidă şi competentă prezenţă românească. Context în care i-aş aminti pe dr. Silviu Sfrîngeu (Clinica Radiologică Cluj-Napoca), dr. Doru Mircioiu (Chirurgie ÎI Cluj- Napoca), d r. Cezar Pop (Chirurgie I Cluj-Napoca), dr. Constantin Stan (“Medical Service” Bacău) dr. Tiberiu B ratu (Clinica de chirurgie plastică Timişoara), lista este cuprinzătoare şi nu pot fi toţi amintiţi.’

Importanţa congresului a fost punctată de dr. Toma MUGEA, medic primar chirurgie plastică, doctor în ştiinţe medicale, membra al Academiei Americane de Chirurgie Estetică: “Este pentru prima dată cînd un congres naţional de chirurgie estetică în România, se referă exclusiv Ia domeniul feţei. Menţionez şi subliniez acest lucra, deoarece în cadrai altor congrese naţional&au fost dezbătute tematici privind

chirurgia estetică a nasului, a sînului, iar -anul trecut liposculptura corpului uman. Am ales această temă, a întineririi feţei, pentru că există foarte multe modalităţi de a schimba aspectul feţei, în ideea de a-i da o lumină mai tinerească. NU, subliniez nu, urmărim să - schimbăm personalitatea omului, ceea ce facem noi este o întinerire a lui. între modalităţile prin care o facem este de amintit liftingul chimic, care constă în aplicarea

-unei soluţii care conţine acid în concentraţii diferite sau combinaţii, de acizi. Una dintre metode va fi prezentată de prof. Saylan din Dusseldorf) o metodă modernă, cu rezultate extrem de spectaculoase, o metodă însă foarte scumpă. O altă metodă este cea de lifting folosind laserul. Se produce o arsură controlată, cu o putere bine stabilită a fasciculului de laser, efectul fiind o arsură care, în procesul de vindecare, va determina o epitelizare şi un aspect mai tineresc al pielii. Pielea va fi mai întinsă,, vor dispărea ridurile mai fine. Noi ne situăm cu liftingul cu laser undeva la mijloc, între liftingul chimic care

este microchirurgical şi liftingul chirurgical clasic. Trebuie să vă spun că începînd de luni, 15 iunie, deţinem un aparat laser cu utilizare în acest domeniu al chirurgiei estetice. Şi MEDESTET Cluj-Napoca este singura clinică din Transilvania ce deţine iun asemenea aparat performant. A treia m odalitate este cea chirurgicală, cu foarte multe , palete. Se lucrează fie în liftingul superficial, acţionînd exclusiv asupra pielii sau asupra structurilor profunde ale sistemului musculoaponevrotic, situat către structurile osoase. Se face remodelarea feţei cu transplant de grăsime, implant de colagen, de autocolagen sau cu implantare de silicon. în ultima vreme se observă o adevărată explozie în chirurgia cosmetică.

Iată de ce se impunea o temă care să dezbată pe larg tratamentul de întinerire a feţei”.

Lucrările congresului debutează astăzi, 18 iunie, ora 8, Hotel' Napoca, odată cu ceremonia de deschidere, urmată de lucrul pe secţiuni. • -

Demostene SOFRON

Tinere ta len te

VANA BIANCA QAVSADespre Dana Bianca, mica violonistă care,

de curînd, a absolvit clasa a IlI-a şi a reuşit, cu succes, la examenul de admitere în clasa a IV-a la Liceul de Muzică “S. Toduţă” din Cluj-Napoca, am scris cu plăcere după concertul poare î-a susţinut, în lamă, cu orchestra Şcolii & Muzică, a cărei elevă era la acea oră. Atunci, ta avea în palmares premii I, II sau III cucerite în concursurile de interpretare instrumentală de la Oradea (I), Deva (II), Sighet (II) sau Bistriţa (HI). Pregătită timp de cîţiva ani de profesorul Vasile Socea, cu efort, dar şi cu multe satisfacţii,

Şcoala de Muzică din municipiul nostru, tenacitatea, sensibilitatea şi prinosul de talent al elevei s'-au lăsat încununate de alte premii, între care: Premiul I la cea de a Vl-a ediţie a

Concursului interjudeţean de interpretare de la Sighet; premiul II la ediţia a X-a a Concursului Naţional de Interpretare şi Arte Plastice dc la Deva (Premiul I nu s-a acordat), concursuri la care Dana Bianca a interpretat lucrări precum: Concertul în sol major, partea I, de Vivaldi,' “Aria cu variaţiuni” de Danchla sau “Dans ţărănesc” de Dumitrescu.

“O vioară mică de-aş avea...” - aşa începe un cîntecel din repertoriuî copiilor. Dana Bianca Gâdea, mi vioara ei mică, dar care are toate şansele să devină una mare, e o fetiţă a cărei trăire are parte de marea existenţă a cerului şi pămîntului, căci bate în acelaşi ritm cu muzica.

Michaela BOCU

Cartea de ştiinţă O nouă lucrare despre educaţie"Tribuna scoui" a anunlat aparittu unei

'i.ran iie un deosebit interes: "Dinumiiu educaţiei" (ed Tribuna Senliil - coordonator prnj. univ. dr. Mirun ioncscu I urnirea e •.dresată ulii H idrelor d idactice cu •'] mentă, doritoare su-si modernizezi- si ■ rleclinneze continuu aethHalea, eît .si Mie/tulor spre a deveni educatori

.■ ’npetenli. Lucrarea merită să {ia c unasi nlă kiulre ton cei interesau datorita unor reale, .«.ităti: ea ta atrage, in primul rînd, prin ■'tdul de prezentare .şi organizare a • minutului, structurat in 15 capitole: prin

tutori - cunoscuţi pedagogi ,\i psihologi ’ j eni - st prin condiţiile gialice în care a vdrut in ’Xlusimul autorilor" lin locul "M ititei prefeţe) este prezentată o sinteza •-■'tematică a etlor / î capitole, suge rînd •'tastă recenzie v rrohnizind cititorii spre fJierea acestora.

In prim ul capitol: "P edagog ia'•alemporană - direcţii de cerce ta re şi

prof. Miron Ionescu argumentează "laţia d inam ică dintre m acropedagogie (Pedagogia sistemelor) şi micropedagogie (Pedagogia învăţării).Următoarele două capitole ale prof. univ.

^Dumitru Salade analizează probleme mai Jl® abordate în literatura pedagogică. Astfel,® capitolul II - "Criza educaţiei şi remedii Pasibile”, autorul menţionează preocuparea - 'damentală a fiecărui educator de a cunoaşte Actele crizei şi cauzele ei. Analiza obiectivă ’ formelor crizei educaţiei permit autorului şi Jt®ularea unor so lu ţii p ractice. 051inumdu-l pe cel anterior, în capitolul III, ^hşi autor abordează aspecte ale "educaţiei im anen te”, prezentînd conceptu l, şi

fundamentarea teoretică, obiectivele sale şi pregătirea profesorilor pentru a o realiza. Un capitol de o deosebită importanţă este cel in titu lat:. "F o rm a re a com portam entu lu i moral-civic”, în care Dumitru Salade tratează într-o nouă perspectivă problemele profilului, moral si mai ales "construirea” acestuia (cap. XIII). ’

Pentru a asigura suportul psihologic al procesului instructiv-educativ, în capitolul V "C o p ilă ria şi ado lescen ţa . R epere psihogenetice”, elaborat de prof. univ. dr. Ion Radu, se evidenţiază caracterul stadial al dezvoltării psihice, particularităţile dezvoltării fizice, la adolescenţi, stadiile dezvoltării ' intelectuale, particularităţile vieţii afective la ' preadolescenţi şi la adolescenţi. în capitolul VI "Potenţialul in telectual şi de învăţare la şcolari” Ion Radu, în colaborare cu Ştefan Szamoskozi, evidenţiază componentele ş i ‘ valoarea educativă a actului învăţării. în capitolul VII, prof. univ. dr. Mircea Miclea prezintă "învăţarea şcolară din perspectiva psihologiei cognitive”. Cadrele didactice vor urmări cu interes capitolele VIII, IX şi X, elaborate de M. Ionescu, pentru nou ta tea . problemelor, aplicabile şi utilizabile în procesul de înyăţămînt, în vederea modernizării şi perfecţionării acestuia. în capitolul VIII, cu titlul: "Strategii şi demersuri tipice şi creative îh predare şi învăţare”, M. Ionescu prezintă argumentat şi sintetic "Lecţia ca formă de activitate a binomului profesor-elevi” şi "Forme de lucru complementare ale lecţiei”. Capitolul IX elaborat de M. Ionescu în colaborare cu C. Stan evidenţiază "O rientări şi metode noi în instruire”. Deşi abordează o temă tradiţională, metodele şi rolul lor în acţiunea instructiv- educativâ, se sublin iază d irecţiile de

restructurare a metodologiei didactice şi se ■ oferă o prezentare selectivă a unor metode de instruire şi autoinstruire. în capitolul X ."Mijloace şi suporturi tehnice în instruire şi autoinstruire”, M .Ionescu in colaborare cu Muşata Boroş prezintă posibilităţile oferite de mijloacele audio-vizuale, spre a-i ajuta pe elevi să aprofundeze mai repede şi mai uşor fenomenele studiate: în capitolul XI, Vasile Chiş prezintă o problem ă de actualitate: "D em ersu ri de in s tru ire sub asisten ţa calculatorului” oferind cititorului noutăţi în legătură cu noua tehnică ce-şi face tot mai mult loc în-învăţămînt. în capitolul XII intitulat "E valuarea şi n o ta re a p e rfo rm an ţe lo r şcolare” prof. I. Radu subliniază mecanismul evaluării şi notării. Dezvăluind dificultăţile întîmpinate de către examinaţi şi examinatori, sugerează m odalită ţi de evaluare şi autoevaluare. În trucît p rin tfe elevi se evidenţiază unii cu caracteristici deosebite, lucrarea a acordat şi acestora două capitole speciale: capitolul IV elaborat de prof.. univ. dr. Dancsuly Andrei, intitulat: "Depistarea şi educarea copiilor supradotaţi” şi capitolul XIV elaborat de prof. univ. Vasile Preda în care se tratează "Educaţia copiilor cu cerinţe speciale”.

Ultimul capitol, XV, oferă cititorului o temă •atrăgătoare asupra "Inovaţiei şi cercetării psihopedagogice, resurse ale perfecţionării şi c re a tiv ită ţii” , u rm ărind să stim uleze iniţiativa şi inventivitatea cadrelor didactice.

Lucrarea aduce la zi studiul problemelor cercetate şi contribuie la îmbogăţirea strategiilor de dezvoltare a învâţâm în tu lu i şi de perfecţionare a personalului didactic, motiv pentru care o recomandăm cu căldură.

Prof. univ. dr. G eorgeta M UN TEAN U

Astăzi şi mîine, la Cluj-Napoca,

ţ ) f i X i e * * L -

c m c , c u i m A, o u m p e z ELa manifestarea naţională, care şi-a propus ca temă de

dezbatere "P ro iecte de c o la b o ra re în dom eniul managementului de bibliotecă” şi-au anunţat participarea directori de biblioteci publice şi'contabilii şefi ai acestor instituţii, din întreaga ţară. Simpozionul se va deschide Ia ora 9, în Sala de lectură a Bibliotecii Judeţene ”0 . Goga” (str. M. Kogălniceanu nr.-7), cu alocuţiuni din partea dnei Ana Andreescu - directorul Direcţiei Cultură Scrisă din cadrul Ministerului Culturii, respectiv a dlui Traian Brad - preşedintele Consiliului Directorilor de Biblioteci Publice din România. -

Consfătuirea intelectualilor de la sate, în zilele de 30 iunie, 1 şi 2 iulie a.c., va avea loc la

Buşteni cea de a doua Consfătuire a intelectualilor de la sate, organizată de Fundaţia "Episcopul Grigorie Leu”. Scopul constituirii fundaţiei amintite este întărirea rolului intelectualităţii în viaţa publică a localităţilor şi afirmarea acesteia în dezvoltarea social-culturalâ. Fundaţia stă la dispoziţia oricui doreşte să înfiinţeze filiale şi se angajează să sprijine activităţi specifice pentru localităţile respective. Adresa Fundaţiei "Episcopul Grigorie Leu”: Bd. Dacia nr. 126, Bucureşti 70267, telefon: 6105659, fax: 2105411. Cei interesaţi să participe la consfătuirea de la Buşteni sînt rugaţi să anunţe în timp util la Hotel "Pîrîul Rece” - Buşteni, telefon: 044-321670, mobil:092,249158 ziua şi ora sosirii, • pentru a li se rezerva locuri de cazare.Albumul-cataloe

"Muzeul Naţional de Artă Cluj”Astăzi, Ia ora 18, va

avea loc în spaţiul Galeriei Naţionale â M uzeului lansarea a lb u m u lu i- c a ta lo g MUZEUL NAŢIONAL DE ARTÂ CLUJ.M anifestarea va fi întregită de recitalul dc chitară susţinut dc Constantin Andrei, de la Academia de Muzică ”Gh. Dima” din Cluj- Napoca.S-a înfiin ţat la Gherla.

"Şcoala vedetelor”iMicile talente în muzica uşoară nu lipsesc nici la Gherla.

Dovadă stă succesul spectacolului oferit dc SC "Musical Production” SRL Dej, în sala Casei de Cultură Gherla. O sală plină pînă la refuz a aplaudat evoluţia micilor artişti. Majoritatea copiilor care au cîntat sînt din municipiul Dej şi din comune vecine, dar printre cei 30 dc "membri” ai Şcolii vedetelor am găsit şi mulţi gherfeni. Printre tinerele şi talentatele soliste s-ău aflat şi surorile Suciu, Roxana şi Andreea, două eîntăreţe, care promit foarte mult. Spectacolul regizat de Zoltan Bodo a constituit un eveniment artistic dc o înaltă ţinută. Cîntcccle compuse de Alexandru Filip s-au bucurat de multe aprecieri, momentele coregrafice contribuind şi ele Ia reuşita spectacolului. -Cu ocazia reprezentaţiei de la Gherla s-a lansat şi albumul-casctâ al compozitorului Alexandru Filip, majoritatea melodiilor fiind . prezentate pe scena Casei de Cultură. După cum spunea- regizorul Zoltan Bodo, în cursul verii, "Şcoala vedetelor” din Dej se va deplasa şi în cîteva localităţi rurale din judeţele Bistriţa-Nâsâud, Cluj şi Sălaj. - -

Tot cu prilejul deplasării Ia Gherla a Şcolii vedetelor, au avut loc şi două concursuri Tip-Top Mini-top. Au ieşit învingători Denisa Rus (Grădiniţa nr. 2), Hajnal Daniel (Grădiniţa nr. 8) la categoria de vîrstâ 4-5 ani şi Raluca Perşa (Grădiniţa nr. 6) şi Oana Bârâian (Grădiniţa nr. 4) la categoria de vîrstâ 6-7 ani.

SZEKELY Csaba

^ansare de carte

B'Mîine,M9 iunie a.c, la ora 13,'va avea loc Ia : Librăria Universităţii, lansarea volumului de poezii (postume) Clipa aceea de Laurenţiu B UDA. Cartea va fi prezentată de: prof-univ. dr. Liviu Petrescu, Comei Pop şi Negoiţă Irimie. Din partea Editurii A rgonaut din Cluj- Napoca, la care a apărut volumul, va participa dl

Emil Pop.

Rubrică realizată de M. BOCU

Page 6: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

joi, 18 iunie 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbiti 9-14; tel/fu 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA, lum-I vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: hmi-vintri 8-16: tel/fax 21-60-75.

A D E V Ă R U L c f le CBmS

S.C. AGROCOMSUUVS A. BONŢIDA

cu sediul în localitatea Bonţida nr. 834, jutLCluj,

cumpără• p o r u m b• o r z o a i c ă

din recolta anului 1997, la preţul de 800 lei/kg, loco beneficiar. ,Informaţii suplimentare la tel: 43-22-69, 43-26-58. (161506)

Banca Rom ână pentru Dezvoltare Cluj

a n u n ţ ă . *

vînzarea la licitaţie publică a douăimobile (destinaţia de sediu firmăsau locuinţă] şi teren, situate în Cluj-Napoca str. Eftimie Murgu nr. 18.

Licitaţia va avea loc în data de22.06.1998, orele 10,00, laServiciul Executori Judecătoreşti -*

Tribunalul Cluj, cam. 10.Informaţii: telefon. 19-17-62. s

S.C. CHEMICAL INIPEX S.B.L SATUMAREIStr. A L 1. C uza n r. 2/ 3, Tel: 061/ 768.245,

768. 345 , 788.645 p r in d ep o zitu l d in C luj-N apoca str. B a c iu lu i

CdeuicĂlImpeX nr. 1-3 , în in c in ta S .C L eg u m e F ru c te

VÂ OFERĂ.F U N G IC ID E : T A N G O (cereale)

D I T I I A N E M 45(cartofi, tomate, ceapă, castraveţi, pomi fructiferi, viţă de vie, tutun)

' F U N D A Z O L 50 W P (floarea soarelui, sfeclă, tomate, castraveţi, tutun, ardei, vinete, măr, . , prun, viţă de vie, pepeni)R U B IG A N 12 E C (ardei, tomate, castraveţi, măr, piersic, căpşuni)K O N K E R (floarea soarelui, pomi fructiferi, căpşuni, viţă de vie)

IN S E C TIC ID E : C H IN M IX 5 E C (cereale, măr, vinete, ceapă, varză, prun)R E G E N T 200 S C (cartof - gîndacul de colorado, cereale păioasc)R E L D A N 40 E C (măr, prun)D U R S B A N 480 E C (grîu, orz, sfeclă, cartof, măr, pâr, prun)

MACRO Şl MICROAMBALAJE 8 Plata In cupoane agricole generează reduceri de preţl E Protejaţi-vă culturile! A cum este momentul.

S.C.BIZOIMP EXP SRL AVICOLA APAHIDA

vinde zilnic- p u i d e c a r n e v i i- g ă in i R o s s o p e n t r u e u â

Informaţii la te i. 1 3 - 0 9 - 8 8 sau Ia sediul firmei.

Bancatomercială Română S.A. - Sucursala Dej,

cu sediul în P-ţa Bobîlna nr. 5, organizează l i c i t a ţ i e p u b lic ă prin executor judecătoresc de pe lîngă Judecătoria Dej în data de 2 3 iu n ie 1 9 9 8 , o r a I I , la sediul debitoarei S.Cr ”SÎRMA” S.A. Dej, str. 1 Mai nr. 134, judeţul Cluj, asupra imobilului situat în Dej, str. 1 Mai nr. 134, judeţul Cluj, înscris în CF nr. 14590 Dej; nr.t o p .1453/ 1/ 1/2 .

Informaţii cu privire la licitaţie la sediul S.C. ”S/RMA ”S.A. DejşiBanca ComercialăRomână S.A. Sucursala Dej, la adresele de

S . C . T C H N O F R I G s.n. C l u j - N c i p o c o

cu sediul în Cluj-Napoca, str. F-cii de Chibrituri nr. 5-11, te l 064/43-52-79fa x 064/43-53-02O R G A N I Z E A Z Ă /

L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă C U S T R I G A R Econform Ordonanţei de urgenţă nr. 88/1997 aprobată prin Legea nr. 44/1998 şi a Normelor

metodologice aprobate prin H.G. nr. 55/1998 pentru vînzarea următoarelor active:Nr. crt. Denumirea activului Nr. inv. Adresa activului Preţul de pornire

- lei -1. Clădire administrativă 100161

’ ' ' 1 '

2. Clădire ind.+anexă . 1000233. Grajd porcine. 1001434. Clădire administrativă 1001525. Pivniţă 100151

str. F-cii de Chibrituri nr. 5-11str. Callatis nr. 23 str. Valea Seacă nr. 17 str. Valea Seacă nr. 17 str. Valea Seacă nr. 17

550.000.000

280.000.00075.000.00020.000.000 15.000.000

La preţul de adjudecare se adaugă TVA-ul, suportat de cumpărător.Licitaţia va avea loc pe data de 2 6 .0 6 .1 9 9 8 o ra 1 0 ,3 0 la sediul societăţii.Dosarele de prezentare a activelor pot fi procurate contra cost zilnic, de la sediul societăţii comerciale între

orele 7-15 ia preţul de 100.000 lei. - -Alte relaţii privind activele ce vor fi vîndute, la telefon 0 6 4 /4 3 - 5 2 - 7 9 , ing. Barabaş Aurel.Pentru participarea la licitaţie ofertanţii vor depune la sediul societăţii pînă în ziua licitaţiei, ora 9,00

documentele prevăzute de legislaţia în vigoare şi dovada achitării contravalorii dosarului de prezentare.Participanţii la licitaţie vor depune la casieria unităţii sau în contul 301640401 deschis la B.C.R. Cluj-Napoca,

taxa de participare de 500.000 lei şi vor face dovada consemnării la dispoziţia societăţii comerciale a garanţiei| de 3% din preţul de pornire a licitaţiei pentru activul solicitat. .

Valoarea terenului aferent activului este inclusă în preţul de pornire a licitaţiei cu excepţia poziţiilor 3 ,4 ji 5 construite pe terenul proprietatea unei persoanefizice. _________ ' . ţnsn)

Aveţi o afacere bună şi doriţi să o dezvoltaţi?

CREDITE în următoarele condiţii:• Cele mai mici dobânzi de pe piaţă

. • Sumapină la 15.000 dolari1 ; • Garanţii flexibile

f • Termen de rambursare pană la 18 luniS. • Posibilităţi de finanţare repetatăProgramul CAPA ‘ ■ 'Informaţii la tel/fax: 064-420-748Str. Ţebei nr.29, Cluj Napoca |World Vision International VRomanian American Enterprise Fund I L lL

' Tribunalul Clujprin Executorul judecătoresc

vinde laLICITAŢIE PUBLICĂ

1. CASĂ DE LOCUIT împreună cu toate anexele, situată în Cluj-Napoca, str. Maramureşului nr. 14.

Licitaţia va avea loc la sediul Tribunalului Cluj camera 10 , ora 1 0 ,0 0 , în data de 2 9 iunie 1 9 9 8 ( 161520)

FIRMĂ MULTINAŢIONALĂ ANGAJEAZĂ

DIRECTOR REGIONAL DE VÎNZĂEICerinţe:1. Studii superioare ,2. Experienţă intr-o poziţie similară de minimum

3 ani într-o companie de distribuţie3. Permis de conducere4. Vîrsta: maximum 36, bărbat5. Cunoştinţe de limba, engleză (constituie un

avantaj)

Rugăm trimiteţi C. V.-ul d-voastră lanr. fax0 6 4 / 4 3 6 .2 0 3 sau 0 6 4 /4 3 6 .2 0 4 pînă la data de 2 2 iu n ie 1 9 9 8 . x ' ( 161503)

E u r o T r e n d

tn calitate de distribuitor unic In România vă invită la următoarele prezentări ale colaboratorilor să i:

Miercuri 17.06.1998ora 10.00- Montura (programe de economic, finanţe. îistcmc mfonnaUcţ

pentru securitatea datelor 12.45 - Somtnatech ( BackOffice, tetele Novell, lotane informatice

pentru documentaţii) ■ ,14.00-Treior (seifuri, cartele, cititoare dccarick) ■ ■ C

' 14.45 - MUcrottervkc (case de marcat, calculatoare, cartele, cititoare de cartele, sisteme si programe pentru magazine)

Joi 18.06.199810.00 - Comforlh ( soluţii informatice pentru automatizare)12.00 - frezor >1 Hanraton (echipamente din beton, separatoare de

ulci-apa, elemente speciale dc construcţii)13.00 • Globemax (sonorizări, control electronic al conferinţelor si a

accesutai !a informării)15.00 - Rekordzipp ( echipamente de sport, ioeattaminte, confecţii

textile si din piele)

Prezentările vor avea Ioc la Clubul de la Casa Universitarilor diostr.EmanueIRMartonnenr.1. n6)5,6;

S .C . O M N IC O N S T R U C T S.A.Cluj-Napoca

laPjg I l i I i i 8-dul 21 De am brie 1989 nr. 104Tei: 064-197541; f « : 054-197533

în ca lita te d e UNIC REPREZENTANT_ S .A VASLUI

Vă oferă la PREŢ DE PRODUCĂTOR următoarele materiale pentru:'77*”] HIDROIZOLATII

■ carton bltumat CA 333 - membrană mecablt M0334

4.800 lei/mp 33.250 lel/mp

PAVAJE• pavele din beton colorate - . 107.455 lel/mp♦ pavele din beton neeolorate 100.130 lel/mp

TERMOIZOLATIl* plăci din vată minerală G 10'j/60mm 34.780 lel/mp- saltele din vată minerală- SPS 1/60 mm ' ■ 28.770 lel/mp- SC11/60 mm - 24.475 lel/mp

f * vată minerală vrac 3.610 lel/mpl • pollstlren expandat 537.855 lelăne

JBaza de producţie: Str. Pata Rut. tei: 064-416558

S.C. CHEMICAL IWXS.R.L baza Mangajează urgent a g e n ţ i com ercial1 cu autoturism proprietate personală.

C. V. se depun lasediulfirmei C a le a B a c iu lu i

nr. 1-3 (în incinta S.C. Legume Fructe)- Informaţii telefon: 094-329*040 sau,

433*085 int. 6. '

Page 7: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâtă 9-14; tel/fax 19-73-04;SUBRF.DACŢIATURD A: Iimh I viicri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACPA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. Js

joi, 18 iunie 1998 { T

BANCATRANSILVANIA

anunţăDESCHIDEREA Agenţiei Dejstr. 1 Mai nr. 41

' D ep in d e doar de d um neavoas tră să faceţ i pasul spre un partener

\ de încredere .

S.C. IATSAII S A. CLUJ

Calea D orobanţilor nr. 120 AU TO M O B ILE ROMANIA

A STRA C L U J-FEL E A C

Calea Turzii nr. 211

V Ă I N V I T Ă S Ă P A R T IC IP A Ţ I L A

L A N S A R E A O F I C I A L Ă Î N C L U J - N Ă P O C A

A L I M U Z I N E I . ‘

M E K O T R O H S CMM HXIM HOilUNCl L7D

TV o VIDEO omFIo pnon>i . - . . . ■ .

O FERTA SP ECIA LA

un ROBOT TELEFONIC

CADOU

Pentru fiecare conectare

SEDIU CENTRALstr. GHEORGHE BILASCU nr. 107 Tel: 064/190416, fax: 064/194215Magazin PIONEERp-ta UNIRII nr. 28 Tel/Fax: 064/193233

Magazin MUSICOLORp-ta MIHAI VITEAZUL nr. 11 Tel/Fax: 064/432572

GSM Româniabd. 21 DECEMBRIE 1989 nr. 5 Tel/Fax: 064/438058

la C O N M X

Prin magazinele noastre in perioada

1 - 30 iunie 1998.* Aparat'utilizat pentru posturi telefonice fixe

D E A L E R A U T O R I Z A T

Fumo Com str. UNIRII nr. 14 Tel/Fax: 062/430995M.G.M.

, bd. BUCUREŞTI nr. 6, etaj Tel/Fax: 062/417478

BUCUREŞTIGSM România bd. TITULESCU nr. 62-64 Tel/Fax: 01/2229911 Magazin MUSICOLOR b-dul UNIRII nr. 33. bl. A2, parter Tel/Fax: 01/3159626

i i a M j e g

CONNEXCSIHT

Keysys Grafxstr. PATRIOŢILOR nr. 1 -Tel: 059/419748, fax: 059/436281

Diralgo GSM' p-ta INDEPENDENTEI nr. 47

Tel/Fax: 059/411102

B H fflăU plilLambda Comunications str. AVRAM IA N CU nr. 37 Tel/Fax: 065/210787

S.R.P. VICTORIA CLUJAnunţă

licitaţie publică cu plic închis în data de 2 iulie 1998, era 10,00 la sediul subunităţii din Calea Dorobanţilor nr. 18-20 pentru închirierea următoarelor spaţii:

• Calea Dorobanţilor nr.18-20, Cluj-Napoca, (spaţiu comercial) -101,90 mp

• Calea Dorobanţilor nr. 18-20, Cluj-Napoca (spaţiu de producţie ateliere) -957 ,65 mp

• Calea Dorobanţilor nr. 18-20, Cluj-Napoca (spaţiu de depozitare) -105,20 mp

• Calea Dorobanţilor nr. 18-20, Cluj-Napoca (spaţiu de acces curţi) - 614,00 mp ■

• B-dul 21 Decembrie nr. 54-56, Cluj-Napoca (spaţiu pentru birouri) - 43,55 mp.

înscrierile se fac la sediul Sucursalei din Cluj- Napoca, str. Napoca nr. 16.

în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta în fiecare joi, la aceeaşi oră şi în acelaşi loc.

Informaţii suplimentare la telefoanele 19.83.10 si 19.81.50: " nstszs;

.«I

CARE VA AVEA LOC IN PIAŢA AVRAM IANCU ÎN ZILELE DE 19-21 IUNIE 1998 VA FI PREZENTATA ÎNTREAGA GAMĂ DISPONIBILĂ DAEWOODeschiderea oficială va avea loc vineri 19 iunie ora 11,00.

S.C. "REX CONDA" S.A.angajează de urgenţă pentru fabrica de băuturirăcoritoare din comuna Tureni următorul personal:

^ distribuitori pentru municipiul Cluj-Napoca,condiţii: - studii medii ,

,- experienţă în domeniul distribuţieiproduselor alimentare

■=> agenţi comerciali pentru activitatea dedesfacere în regim de comisionare a produselor

*societăţii în afara judeţului Cluj, condiţii:- studii medii sau superioare;

s - experienţă în domeniul comercial.^ mecanic auto pentru parcul societăţii în care

ponderea o prezintă mijloacele de transport grele (pînă lal-Ot).

Cererile însoţite de C.V. se vor depune la sediul societăţii din comunaTureni(peruta Cluj-Turda) pînă la data de 23.06.1998.Informaţii suplimentare se pot obţine la telefon:

018/623.358; 018/623.388

L I C I T A Ţ I E P U B L I C Ă , TRIBUNA]L1LJL C L U J

P R I N S E R V I C I U L E X E C U T O R I

J U D E C Ă T O R E Ş T Ivinde la lic itaţie publică, în data de luni 2 9 iunie 19 9 8 , ora 10 camera 10:

1. Apartament de 3 camere la7parter situat în Cluj'pe str. Pavlov nr. 63, la preţ de strigare 14 7 mii. leu- ~

2. Apartament de 3 camere situat în Cluj pe str. Lunii nr. 3, la preţ de strigare 112 mii. leu

3. Casă compusă din: o cameră, bucătărie şi cămară la demisol, două camere, antreu şi baie la parter; situată în Cluj str. Salcîm nr. 22, la preţ de strigare 259 mii. leu

Casă compusă din două camere, bucătărie, cămară şi antreu, cu curte şi grădină, situate în localitatea Gherla str. Apei nr. 10 la preţ de strigare 109 mii. lei. , ...r . ■r -.'/

Informaţii la telefon 1 9 - 0 7 - 2 4 , zilnic între orele 1 0 - 1 6 ,3 0 . (11578)

VENZARI CUMPĂRĂRI

• SCTC Metsid Construct Tim işoara, Filiala^ Cluj, vinde staţie de alimentare cu carburanţi, parţialexecutată, în localitatea Mociu, DN 16, km 24. Condiţii avantajoase. Informaţii tel. 092-2940-^1, 064-18-68-27. (193192)

Vînd/schimb apartament 2- camere, situat ultra central în Turda, recent renovat, încălzire gaze, contor propriu, et. II,\ ocupabil, bun pentru birouri, cabinete, cu apartament 2 camere în Cluj-Napoca. Tel. 42-50-99.(193201)

• Vînd maşină de ambalat zahăr. Tel. 14-02-22. (193217)

• Vînd 1800 mp teren în Zorilor. Tel. 42-67-97. (193198)

• Vînd vilă mare, nouă, în Grigorescu.Tei. 1841-07. (193168)

• Cumpăr urgent 2-3 camere cu plata pe loc. Tel. 16-7748. (195906)

• Cumpăr apartament 2 camere confort 1 în Mănăştur, plata pe loc. Tel. 16-92-50. (195996) ‘

• Vînd garsonieră confort 2, Mănăştur, et. 4 din 4, izolată, cu modificări, finisată, mobilată sau nu. Preţ 51 milioane, negociabil TeL 43-14-97. (196004)

1 Vînd urgent apartament 3 camere confort I decomandat, finisat + garaj din cărămidă, str. A. Vlaicu nr. 27 ap. 40 et. 2. (189877)

• Cumpăr apartament etaj intermediar în Grigorescu. Tel.18-64-88.(193116)

• Vînd garsonieră Mărâşti, teren 2900 mp în sat Dezmir. Tel 15-55-91,41-2446, ora 16-21. (193127)

• Vînd urgent garsonieră la preţ convenabil. Tel. 17-19-27. (193133)

• Vînd 2 camere Piaţa Mihai Viteazul. Preţ 13000 $. Tel. 43- 05-37.(193166)

• Vînd casă în sat Răcâtău. Informaţii, Cluj, str. Tazlău nr. 1, bl. C I, ap. 21. (193177)

• Vînd casă mică, o cameră, bucătărie, cămată+grădină pentru construcţie, gaz aprobat, 2 focuri, 75 milioane, negociabil. Str. Aiudului nr. 6, zonă liniştită, la intrarea în Someşeni, după ora 17. (193184)

• Vînd casă nouă, 3 camere, bucătărie, baie, cămară, hol, instalaţie apă făcută, aprobare de gaz. Preţ negociabiL Str. Aiudului nr. 6, ocupabilă urgent, după ora 17.(193185)

• Vînd garsonieră confort 1, vizitabilă zilnic orele 15-18, str. Parîngnr. 15, H9,ap. 1 (193187) ■„ • Vînd apartament 4 camere ultrafinisat, etaj I. Tel. 14-02-22. (193218)

• Vînd urgent apartament 2 cameTe, decomandate, parter înalt, parchet str. Brâncuşi, preţ 100 milioane lei. Tel. 1240-57. (195878)

• Vînd apartament 2 camere confort, 59 mp, în casă veche, zona Clujana tel. 43-74-56. (195886) '

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

a d e v ă r u l« t e d i g .

Page 8: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

( T ) joi, 18 iunie 1998 P f t t t f i f i T A T E CLUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;slmbăti9-14;ttVfail9-73-04;SljBREDACŢlATljRDA:lum- A D E V Ă R U LM 1 Ă 1 J K r vineri 8-16; tel/fii 31-43-23; SUBKEDACŢ1A DEJ: lunl-vineri 8-16; tel/fai 21-60-75.__________C f l g g C r S ţ f l j |

®»-108814 P r i in T SocinATE Comercială, căutăm pentru

închiriat pc perioadă lungă (5-10 ani) sau cumpărăm spaţiu comercial (clădire ce poate fi reamenajatâ) în zonele:

C a l e a B u c ureşti, C ehoslovaciei, T r a ia n V u i a , A u r e l V l a ic u sau altă arteră principală.

I n fo r m a ţ i i tel . 064/19-55-66, 094/50-45-56.

Aceeaşi societate căutăm pentru cumpărat sau concesionat teren (150-1000 mp) pc arteră principală în Mârâşti, Grigorcscu. |

Tribunalul Judeţean Clujprin Executorul judecătoresc, scoate la licitaţie publică înziuade06.07.19 9 8 următoarele bunuri ale societăţii S C. JALUZ DECOR SUEDIA IMPEX S.R.L. Cluj-Napoca:*=>- monitor "Goldstar "scria 237 c 4603283 A ;

calculator LEADING EDGE modul D.C.

im prim anta C .t.W O X HJC 240 colnr scr ie nr. EJN22162;^ cah ulatnr P 2P200J;

mugind w ri\ H c r ltL ă ‘T A C IT ";

& tckj'ax "PANASONIC";>=> maşină de. babuat "KABAN" seria 293, an

fabrit atic 1997.Licitaţia va avea loc la sediul firmei S.C.

JALUZ DECOR SUEDIA IMPEX S.R.L. Cluj-, Napoca str. I Decembrie nr. 130. '

Detalii la tei. 0 6 0 /6 4 - 0 9 - 5 0 . 1

Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această lume în continuă

mişcare?Informaţiile pe care le găsiţi

în paginile ziarului nostru vă pot salva!

S.C. Agressione Group Romanla SRL

angajează pentru postul de designer, tînăr dinamic, serios, foarte bun utilizator de C O R EL DRAW. Vîrsta maximă 35 ani. |

In fo rm a ţii ia te le fo n : 4 1 4 .0 6 1 .”

S.C. ROMCATTEL GAZ S.A.angajează

prin transfer sau repartiţie:- RESPONSABIL TRANSPORT AUTO- ELECTRICIAN FORJĂ

Tel: 064/41-67-67• Vînd 3 camere Mărâşti, preţ

115 milioane lei. Tel. 094-567- 196.(195939)

• Vînd în Grigorescu apartament 3 camere, 30.000DM, negociabil. Tel. 18-55-62 sau 12- 14-57. (195953)

• Vînd apartament 2 camere confort 2 în Mănăştur. Tel. 17- 44-13.(195993)

• Vînd garsonieră confort 1, str. Răsăritului nr. 109, ap. 33, bl. M6. (195998)

• Vînd urgent garaj pentru 2 maşini, demontabil. TeL 18-96-05. (193181)

• Vînd VW Golf GTI16V, motor 1800 preţ 5500DM sau schimb cu Dacia. Tel. 092-251-022. (195991)

• Vînd Renault 25 stare foarte bună, preţ 6500DM, negociabil, sau schimb cu Dada din 1996, tel. 092-251- 822. (195992)• Vînd urgent Citroen BX19

'urbo Diesel, an fabricaţie 1986, imatriculat persoană fizică. Preţ 500 DM negociabil. Telefon 94-81-27-41.(193141)• Cumpăr repatriere. Tel. 17- 7-91.(193170)• Vînd bicicletă Pegas, cort are ghete pînză nouă 38. Tel.1-13-60 (193186)

• Vînd VW Golf Diesel, an fabricaţie 1980,4 uşi. Tel. 43-57- 93.(193195)

• Vînd autoutilitară Citroen C25D, Diesel 1988, înmatriculată persoană fizică. Preţ 11500 DM, negociabil. Tel. 19-27-23, 094- 83-55-76.(193196)

» Vînd staţie Technics 2x50W cu 2 boxe Technics 2xl00W, casetofon Deck dublu cu înregistrare paralel, Technics RS- TR575.4 bucăţi. Tel. 064-21-43- 20. (193200) '

• Vînd maşină italiană pentru îngheţată. Informaţii la tel. 316657.(6589)

• Vînd mobilă furnir combinată. Str. Buftea nr. 12, ap. 42.(193203)

• Vînd pui Husky. Tel. 19-58- 60.(193206)

• De vînzare aragaz, maşină- spălat mobilă folosită. Tel. 14- 53-72.(193227)

• Vînd diferite mobile şi articole de uz casnic. Tel. 16-65: 22.(195989) . .

ÎNCHIRIERI Casaide^schimb• Caut de închiriat spaţiu

comercial minim lOmp pentru magazin de pîine. Oferte ia tel. 41-70-41. (195893)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

Caut urgent chirie spaţiu de 1000-1100 mp pentru depozit, cu ieşire Ia cale ferată industrială, eventual cu utilaje pentru descărcare, cu telefon, în zona Cluj sau Tg. Mureş. Oferte la telefon 092-38-29-13 între orele 9-18. (193223)

• Dau în chirie apartament 2 camere confortabile. Tel. 16-46- 09.(193120) '

• Tineri serioşi, posesori cîine, căutăm pentru închiriat casă (o cameră) cu curte sau apartament cu terasă. Tel. 09-23-76-2"l-3. (193034)

• Studenţi căutăm casă sau apartament (3-4 camere) pentru închiriat Tel. 13-81-74.(193216)

fejWWWM msmde pe str.

Baba Novac n r. 14;- un loc mic unde se î

pot încheia afaceri mariInf. suplimentare

tel. 194056

DIVERSE• Schimb una

cameră+bucătărie, apă, gaz, telefon, curte comună, zona| Abator, cu garsonieră confort Informaţii tel. 13-68-05. (193214)

• Parbrize şi faruri crăpate recondiţionăm ieftin şi eficient, cu tehnologie SUA. TeL 15-19-70. (193179)

Societate româno-germana angajam numai cu carte de muncă, gestionar: absolvent liceu, cunoştinţe contabilitate primară, operare PC, 27-35 ani, garanţie; agenţi comerciali: studii medii, 24-28 ani, auto propriu avantaj; şoferi distribuitori: permis auto de minim 3 ani, vîrsta 25-35 ani, fără accidente. Rugăm trimiteţi curriculum vitae şi copii acte studii, pînă la 10 iulie, pe adresa: str.Izlazului nr. 14, sc. I, ap. 10.(193202)

• Power Fitness Club angajează 2 fete, pe post de barman şi ospătar Ia sala de biliard. Tel. 12-44-56, Zorilor. (193212)

S.C. ARGOS S.A.str. Galaţi nr. 20

angajeazacroitor pentru m aşina B a n d ze g

Informaţii la telefon 1 9 -5 2 -9 2 . (1 1 5 8 4 )

A L P I N E S - S P O R Tangajează

* economist specialitatea contabilitate vînzători

Vinde Dacia 1307 Pik-up'an d e fabricaţie 1996. ;

Relaţii suplimentare Ia m a g a z in u l ALPIN, telefon 41-29-17 şi 092/35-41-22.

b J Eh--: - ’J ta*-" Sj jjşy }~s"

OFERĂ PE PERIOADA CAMPIONATULUI MONDIAL DE FOTBAL FRANŢA 1998

• ViNZARE DE TELEVIZOARE CO LO R SECOND HAND LA PREŢUL MEDIU D E 400.000 LEI

• ÎNCHIRIERI TELEVIZOARE IN CONDIŢII AVANTAJOASE D E PLATĂ SI G ARAN ŢIE

T E L : 4 2 5 1 0 3

F A X : 4 2 5 1 0 6

( 1 1 5 8 2 )

• 'Aer condiţionat pentru maşini, montaj, întreţinere şi încărcat. TeL 14-00-77; 092-260-137. (195859)

• Efectuăm transport marfă rapid, 1,St, tarif acceptabil. Tel. 41-40-96; 094-563-026. (195976)

• Societate comercială angajează vînzătoare. Tel. 19-28-68. (195978) •

• Angajez bucătari la restaurantul Zodiac, p-ţa Abator. Tel. 13-63-25. (196000)

• SC Tin-Tin angajează barmană şi vînzătoare. Relaţii zilnic între orele 10-18 str. Oaşului nr. 137. (193032)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Nuha Trading Comercial SRL anunţă începerea demersurilor pentru, obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Divertis club”, situat în Cluj-Napoca, str. Detunata nr. 1. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (193182)

• Meditez filozofie. Tel. 14- 48-43 între orele 17-19. (193213)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Mama Alia SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Brutărie”, situat în Cluj-Napoca, Str. Detunata nr. 1. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (193183)

• SC Vimaco SRL angajează mozaicări-faianţari calificaţi. Informaţii str. Moţilor nr. 61, teL19-27-23. (193197)

• Primăria Băişoara anunţă licitaţie în data de 26 iunie 1998, pentru lucrările de reparaţii, zugrăveli şi lâmbrisări la şcolile de pe raza comunei şi dispensar uman. Se primesc oferte pînă la data de 25.06.1998. (196014)

• Ţin evidenţă contabilă completă. Tel. 41-32-64. (195865) . . -

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995, Stan loan anunţăînceperea-demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Casă de vacanţă”, situat în Muntele Băişorii. Eventualele sesizăn şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(193225)

Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

ti——J

c* r r f \ rm » !

Page 9: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

PUBLICITATE CLUJ-NAPOCAiloni-vineri 8-16; sîmbăti 9-14; tel/fii l<)-73-(M;Sl HRFD \CTIATLItI)A: luni- vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75. joi, 18 iunie 1998 [ 9

AGENŢIA DE PUBLICITATECE

oferă tuturor persoanelor juridiceservicii de publicitate şi cam panii promofionale

în presa locală şi centrală maisimplu

n u s e

instanţa

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04Persoană serioasă donez un

rinichi. Tel. 17-68-14. (195985) în conformitate cu Legea nr. V 1995 Petcu Stelian anunţă

începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu jentra obiectivul Casă particulară ritat în Cluj-Napoca, str. Meteor nr. 38C. Eventualele sesizări şi

stii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99(195999)

în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Nechita Radu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Casă de vacanţă ‘situat în Muntele Băişorii. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (196015)• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Feldrihan Viorel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Casă de vacanţă situat în Muntele Băişorii. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, calea Dorobanţilor nr. 99. 096016) ’ -• în conformitate cu Legea nr. 07/ 1995 Man Ioan anunţă Începerea demersurilor pentru Aţinerea acordului de mediu Pentru obiectivul Casă familială situat în Muntele Săcelului. Eventualele sesizări şi sugestii munai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM s-luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (196017)

• Numiţii Dogan Cornelia, Banciu Iuliana, Silaşi Susana, Iuga Rozalia, Iuga Teofil, Iuga M aricica, Iuga Aron, Iuga Gustav, Iuga Valerie, Iuga Sivia, Bunea Lazăr, Bunea Simion, Bunea Catarina, Dărăban Maria, Szabo Izidor şi soţia Boerean Lucreţia, Bunea Alexandru, Bunea Vasile, Bunea Ioan, Bunea Izidor, Bunea Gheorghe, Bunea Augustin, Fersedi Gavriş lui Ioan şi soţia Măhălean Ileana, Boierean Iiina, sînt citaţi la Judecătoria Dg în dosar nr. 4596/ 1994 cu termen de judecată Ia data de 23.06.1998 în proces cu Man Iuliana avînd ca obiect stabilire de masă succesorală. (5428)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Bonda Nelu anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Casă familială situat în Hăşdate. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, calea Dorobanţilor 99. (196018)

PIERDERI• Gânscă Gheorghe a pierdut

cod fiscal pentru autorizaţia nr. 3921/90. îl declar nul. (193211)

• Asociaţia de locatari din str. Teleorman nr. 67, bl. TIO, anunţă pierderea codului fiscal nr. 5882640/16.07.1994. Se declară nul. (195975)

• Pierdut înziua de 15.06.1998 în staţia de maşini str. Moţilor, cîine rasa Teker bej(alună). Răspunde la numele Hilda. Găsitorului recompensă. Este sub tratament. Tel. 13-43-18. (196008)

• Pierdut legitimaţie de sgviciu pe numele Neamţu Marius. O. declar nulă. (195980)

Pierdut cod fiscal nr. 3993472 la SC Dorana Impex SRL. Se declară nul. (195990)

DECESE COMEMORĂRI• Cu durere în suflet

anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic, BÂRCĂ MIHAIL, în vîrstă de 91 ani. Înmormîntarea va avea loc vineri, 19 iunie, la Cimitirul Central, ora 12. Familia Târşu. (193207)

• Ne este cumplit de greu să anunţăm despărţirea de cel care ne este atît de drag soţ şi tată ing. NICOLAE P O P ( N I C U L I Ţ Â ) , pensionar, -fost şef secţia centrale termice.Înmormîntarea va avea Ioc vineri, 19 iunie, ora 13, Ia Cimitirul Central. Adela şi Horaţiu. (195981)

* Cu adîncă durere anunţăm brusca trecere in nefiinţă la doar 27 ani a iubitului nostru fiu şi frate SCURTU ADRIAN OVIDIU. Înmormîntarea va avea loc azi, 18 iunie 1998, ora 15, Ia Cimitirul Central. Veşnic îndurerata familie.(196010)

, * Sîntem alături de colegul nostru lt. col. ing. Popa Gheorghe în durerea pricinuită de pierderea tatălui drag. Familiile Popa, Gocan, Cheresteşiu, Miron, Blaga, Cînpean. (193178)

• Sincere condoleanţe d- Ini Dan Postescn în legătură cu pierderea mamei sale. Sorin şt Mariana Leucuţa. (193180)

• Cn nespusă durere şi tristeţe ne despărţim de bnna mamă, soacră şi bunică, prof. ANA POSTESCU. Dumnezeu s-o odihnească în pace şi linişte. Fam. dr. I. D. Postescn. (193189)

• Cu adîncă durere în suflet deplîngem dispariţia prietenului- şi colegului nostru ing. NICOLAE POP, om de o mare bunătate sufletească şi aleasă ţinută morală şi profesională, care a trecut în nefiinţă. Dumnezeu să-I odihnească iii pace. Colegii de la R. A. Termoficare Cluj. (193191)

• Sincere condoleanţe domnului doctor chimist Dan Postescn, Ia decesul mamei sale. Colaboratorii de la Facultatea de Farmacie, profesor dr. Sorin E.Leucuţa, Marcela Achim, Adina Popa. (193194)

• Colectivul Policlinicii de Stomatologie Infantilă este alături de colega as. Eva Iuhoş, în aceste momente deosebit de grele. Sincere condoleanţe -familiei. (193210)

• Colegii din Laboratorul de Biologie Tumorală al Institutului Oncologic sînt alături de dr. chimist Dan Postescn, Ia decesul mamei. Sincere condoleanţe, (193215)

• Un ultim omagiu prietenului nostru inginer POP NICOLAE. Familia Potra. (193220)

• Ne exprimăm profunda durere la dispariţia prematură a colegului nostru SCURTU ADRIAN OVIDIU, de 28 ani. Condoleanţe familiei îndurerate. Colectivul de la SC Construma Design. (193222)

• Azi, 18 iunie 1998, au trecut 6 ani de la trecerea in nefiinţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic dr. RUŞDEA IOAN. Chiar dacă nu mai eşti aici, printre noi, nu înseamnă că nn mai eşti în inimile noastre. Eşti meren cn noi, printre n o i.. . îţi simţim lipsa enorm, dar ne consolăm că de acolo de sus ne vezi şi ştii că ne gîndim Ia tine, iar pe Cris îl vezi şi-l auzi cînd în faţa pozei tale te întreabă: “Bunicule de ce ai plecat la Doamne, Doamne”? Doamne odihneşte-1 unde străluceşte lumina feţei tale. Ani, Simona, Ady şi Cris. (195937)

* Un ultim omagiu colocatarului nostru HOSSU PETRE. Sincerecondoleanţe familiei.Asociaţia de locatari str. Alverna nr. 69. (195979)

• Cu adincă durere în suflet anunţăm stingerea din viaţă a celui ce a fost mult iubitul nostru frate, cumnat şi unchi POP NICOLAE. îi adnc nn ultim omagiu fratele Ioan cn soţia Anica şi nepoata Veronica cn familia. Dnmnezen să-I odinească în pace. (195982)

• Un ultim omagin bunului nostru vecin POP NICOLAE. Sincere condoleanţe • familiei îndoliate. Familia Bntnar.(195983)

• Acum, în aceste momente grele pricinuite de pierderea iubitului soţ NICOLAE POP,-sîntem cu tot snfietnl alături de draga noastră dirigintă profc Adela Pop, asignrind-o de întreaga compasiune. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Absolvenţii clasei a Xll-a A, Liceul de Arte Plastice “R. Ladea”.(195984)

• Sîntem alături de colega noastră Marinela la dnrerea pricinuită prin trecerea în nefiinţă a bunicii dragi. Colegii serviciuluicontabilitate-financiar SCC Napoca Sa. (195986)

• Pios omagiu şi preţuire bunului nostru prieten NICOLAE POP. Dumnezeu să-i dea linişte deplină, iar vonă Adela şi Horaţiu calde mingîieri. Familiile Emil şi Marius Munteann. (195987)

• Soţul, profesor Ioan Radu şi familia îndurerată anunţă decesul celei dragi IULIANA RADU. A fost inmormîntată în cavoul familiei din oraşul Dej Odihnească-se in pace, (195994)

• Sîntem alături de unchiul nostru prof. Ioan Radu la trecerea in eternitate a soţiei dragi. Familia Adam. (195995)

• Un ultim şi pios omagiu celui care a fost cumnatul şi unchiul nostru drag ing. NICULIŢĂ POP. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Familia Bălăiţă Nicnlae şi copiii cn familiile.(196005)

‘ Lacrimi şi fiori pe mormîntul cumnatului şi unchiului iubit ing. NICULIŢĂ POP. Un ultim rămas bnn, condoleanţe şi linişte sufletească familiei îndoliate. Familia Anton Jean şi copiii cu familiile.(196006)

• Aducem nn ultim omagiu vecinei şi prietenei noastre VERONACIOLPAN Sincerecondoleanţe familiei greu Încercate/Familia Pagan.(196007)

• Sîntem alături de Leo în aceste clipe în care dnrerea pierderii fratelui săn

, ADRIAN ii copleşeşte.

Cherebeţiu.

SCURTUOVIDIUFamilia(196012)

- îndureraţi şi consternaţi am aflat cutremurătoarea veste a decesului fostului nostru coleg ing. POP NICOLAE, pensionar RAT, un om care a fosţrun exemplu de înalt p r o f e s i o n a l i s m , corectitudine şi onestitate în activitatea pe care a desfăşurat-o. Pe această cale ne exprimăm regretul şi întreaga noastrăcompasinne şi transmitem sincere condoleanţe familiei greu încercate. Colectivul de salariaţi din Regia Autonomă de Termoficare Cluj-Napoca. (196009) ’

• Sîntem alături de mătuşa-noastră Borişca şi verişorul nostru, Leo în această grea încercare pe care viaţa le-a dat-o. Fie ca cealaltă lnme să fie mai bună pentru inbitnl nostru verişor SCURTU ADRIAN OVIDIU. Familia Oancea.(196011)

■ După 90 de ani de trudă şi încercărij dragule bunic MIHAI BARCA ne este greu să credem că ai plecat Rămîi în sufletele noastre. Adelina, Ancuţa şi Grigore Bălăneann. (196013)

• Gînduri deosebite şi omagin memoriei neuitatei mele soţii RAVECA RODICA BURDEA, la patru ani de Ia dureroasa despărţire. Dumnezeu s-o odihnească in pace. Alexandru Bnrdea. (193039)

■ Cn durere in snflet annnţăm împlinirea unui an de la trecerea Ia cele veşnice a iubitului soţ şi tată TERDIC MARIUS HOREA şi respectiv a 6 ani de Ia plecarea pe acelaşi drum a iubitului său frate TERDIC SERGIU. Parastasul va avea loc vineri, 19 iunie, orele 10, la Biserica Greco- Catolică Schimbarea la Faţă. (195938)

• Azi, 18 iunie se împlineşte un an de lacrimi şi durere de cînd am condus pe ultimul drum pe scnmpa noastră mamă, soacră, bunică şi străbunică MĂRGINEAN MARIA din Borşa. Dragă mamă nn vom uita niciodată bunătatea şi blindeţea ta. Cei cind copii cu familiile. Odihnească-se în pace! (195997)

• Aceeaşi durere şi tristeţe ne' cuprinde acum la împlinirea a 6 Inni de cind moartea nemiloasă ne-a luat-o pe cea care a fost bună şi iubitoarea noastră mamă, soacră şi bunică MUREŞAN MARIA, din Apahida. Nimeni, nimic şi niciodată nn o vor pntea şterge din inimile noastre. Dnmnezen s-o odihnească în pace. Copiii îndureraţi cu familiile. (196002)

* Adresăm mulţumiri din suflet cadrelor medicale din secţiile Terapie Intensivă şi Chirurgie 3, care an luptat fără oboseală şi cn profesionalism pentru viaţa dragului nostru' BÂRCĂ MIHAIL. Familia Târşu (193208)

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16.

r \ >:P33V r

r t -

Page 10: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

10) joi, 18 iunie 1998 SPORT

CUPA M D I FOTBAL - EDIŢIA 19983 y o tu n c

<*• c a li£ tc a n & Z e t “ o f t U M t l ”

BRAZILIA - MAROC 3-0 (2-0), • Euforia marocanilor nu a

ţinut decît 6 zile, deşi mulţi conaţionali de-ai lui Hadji sperau in furnizarea celei mai mari surprize. Marocul nu a repetat figura frumoasă din jocul cu Norvegia, cele două vedete maure: Hadji şi Hadda, fiind prinse în cleştele brazilian, neutralizarea lor anulind din start orice perspectivă de reuşită. .

• Brazilienii, mai ambiţionaţi decît în primul joc, cel din deschiderea turneului final, au început jocul în trombă, printr- un jo c de pase la centrul terenului cu angajări decisive pentru Ronaldo, Leonardo (înlocuitorul lui Giovanni) şi... mai puţin pentru Bebeto. Brazilia va înscrie prin Leonardo, golul va fi anulat, însă peste 3 minute nici arbitrul de centru şi nici defensiva marocană (apărarea în linie a fost “moartea” maurilor) nu se vor putea opune la pătrunderea şi şutul dintr-o bucată al lui Ronaldo (min. 9),

puternic şi la colţul lung. Aflată în avantaj campioana mondială domină ostilităţile, însă din min. 30 Marocul îşi arată colţii şi pe un contraatac 4 contra 2, Hadda este faultat (din spate de Sampaio, acţiune ce va declanşa o pasională dispută verbală între Dunga şi Bebeto, aplanată cu mare greutate de Leonardo şi Baiano. “Neobrăzarea” marocanilor va fi repede taxată - în ultimul minut al primei reprize de Rivaldo care va înscrie cu latul, din 7 metri, în urma unui atac elaborat de linia mediană “cariocas” (opt pase,

.centrare, de pe dreapta Cafii)./ Pentru a fi mai siguri de

victorie şi calificare, dansatorii de samba au declanşat la începutul celei de-a doua reprize la o suită irezistibilă de pase şi învăluiri care au dat peste cap defensiva marocană şi, la modul firesc, a picat ultimul gol (min. 52), autor Bebeto, după ce Ronaldo a “executat” doi

Vî>

Ronaldo în ţinută de gală cînd a fostdistins cu titlul de cel mai bun fotbalist al lumii, acum om de gol şi servant d e pase d e gol pentru coechipieri.

marocani printr-o serie, de driblinguri ameţitoare. / .v ,

• Pe 23 iunie se vor disputa ultimele două partide din cadrul grupei. A: Brazilia - Norvegia (Marsilia) şi Scoţia - Maroc (Saint-Etienne).

Codin SAM OILĂ

Austria a egalat (din nou) în minutul 90Chile - Austria 1-1 (0-0)• Incredibilul s-a produs în minutele de prelungire ale partidei

cînd Austria a egalat pentru a doua oară consecutiv terminînd astfel la egalitate două jocuri pe care în mod normal ar fi trebuit să le piardă. Am urmărit un joc mediocru cu foarte multe greşeli la construcţie şi cu o lipsă alarmantă de adresabilitate a paselor. Surprinzător naţionala statului Chile nii a făcut , excepţie, după excelentul joc prestat în Urmă cu şase zile în compania Italiei. Celor două formaţii le-a fost o teamă cumplită de a construi faze de atac în detrimentul aşa-numitei “descoperiri” în apărare. Prima repriză a fost “albă” la propriu şi figurat cele două formaţii îrifierbîntîndu- se abia spre mijlocul celei de-a doua reprize cînd austriecii ar fi putut deschide scorul dacă Haas şi Schopp nu s-ar fi încurcat reciproc în balonul centrat de Anton Polster. '

• Chilienii au recepţionat avertismentul dat de austrieci şi două minute mai tîrziu (53) Villarroel, singur cu Konsel iroseşte cea mai mare ocazie de gol a echipei sale de pînă în acel moment Dominarea sud-americană s-a înteţit cu fiecare minut şi după henţul comis de Schopp în suprafaţa de pedeapsă, nesancţionat de egipteanul Al Ghandour, Chile va deschide scorul în minutul 65. Zamorano â reluat cu capul din marginea careului de şase metri un balon centrat de pe partea stingă de atac, Konsel respinge în faţă pînă la Salas care din trei metri trimite cu genunchiul balonul spre poartă pe care acelaşi Konsel îl va reţine însă dincolo de linia porţii.

• Cînd întreg stadionul aştepta fluierai final, iar suporterii chilieni cîntau de zor în tribună, defensiva sud-americană va gafa pentru prima dată, dar decisiv, prilejuindu-i lui Vastic (croat naturalizat în Austria) să preia un baton la 18 metri şi după un dribling scurt să catapulteze balonul lâ vinciul porţii lui Tapia.

Codin SAM OILĂ

f O O T t XAnglia - Tunisia 2-0); 3. Klinsmann (Germania - SUA 2-0); 4. Njanka (Camerun - Austria 1-1); 5. Oliseh (şutul- bombâ al nigerianului în partida cu Spania, încheiată cu victoria “roiturilor”).

DECLARAŢIEt

Pe antrenorul norvegian Egil Olsen “l-a cam luat gura pe dinainte” cînd a afirmat că Scoţia este cea mai slabă echipă din grapă. Rezultatul de egalitate înregis­trat marţi între Norvegia şi Scoţia infirmă declaraţia lui Olsen, cimpoierii fiind cei care au avut mai mult iniţiativa în disputa cu vikingii fiordurilor. N-ar fi exclus ca pentru “optimi” şă se califice ei, cimpoierii, avînd în vedere că în ultimul meci întîlnesc Marocul m timp ce norvegienii se vor înfrunta cu campionii mondialL Ratînd a doua oară după World Cup - SUA 1994 calificarea în “optimi” ce declaraţie va mai da Egil Olsen?

MULTIPLE FRACTURIDupă victoria cu 3-1 obţinută de Mexic

în faţa Coreei de Sud un suporter al aztecilor, David Castillo, a vrut să încalece uriaşul cal de bronz pe care se află, tot în bronz, Ludovic al XlV-lea (grup statuar aflat în piaţa Bellecour din Lyon). A urmat o trîntitură de Ia peste 6 metri înălţime, soldată cu multiple fracturi.

EFECTUL CRITICII?Celebrul jucător brazilian Zico (sau

“Pele alb”-cum era cunoscut) n-a prea fost îneîntat de prestaţia lui Ronaldo în partida cu Scoţia. O fi ajuns la urechile Iui Ronaldo criticile Iui Zico? Tot ce se poate, deşi personal îi acord creditul cuvenit. Suficient că marţi seara Ia Nantes, Ronaldo a deschis seria celor trei goluri cu utt şut tară replică. în plus l-a servit impecabil pe Bebeto la golul trei.

pentru “distragerea de bunuri legate de o manifestare sportivă” la trei luni închisoare. Un alt englez, Syler James (32 ani), ţiglar, originar din Wellingborough, a primit o condamnare de două luni închisoare pentru “violenţă împotriva agentului forţei publice, cu armă, în cadrai unei manifestări sportive”. El a aruncat cu cutii de bere într-un poliţist

REZERVAJucătorul muntenegrean Dejan

Savicevici, a cărui genialitate a făcut epocă la A.C. Milan în epoca de mare glorie, a figurat pe lista de rezerve a Iugoslaviei în partida cu Iranul. Se pare că şocat de postura de rezervă, Savicevici a anunţat că nu va putea să joâce nici în meciul următor datorită unor dureri rebele la genunchiul sting.

ECOURI ASPRE SI SUMBRE-■ t . •După înfrângerea cu .2-3 în faţa

Nigeriei, presa spaniolă s-a repezit cu furie asupra lui Javier Clemente pe care- 1 consideră'principalul vinovat de înfrângere. Semnificative au fost ţitlurile- bombâ din presa iberică: “Spania s-a trezit din euforie”, “Spania se scufundă”, “Spania se prăbuşeşte”, “Sfirşitul lumii”. Aspra este “punctul de vedere” al ziarului “Marca”: “Echipa Spaniei părea că este alcătuită din mercenari. Nu aveau nici un' plan tehnic, tactic, jucau anarhic, indisciplinat. Cei care ne-au reprezentat în Franţa nu aveau ce căuta într-o selecţionată naţională”. Şi tSate aceste critici aspre după ce cu 24 de ore înainte de înfrângere se pronostica o finală Brazilia - Spania! ;

PROGRAM DIFERITMarţi dimineaţă “tricolorii” au avut în

program discuţii individuale legate de partida disputată cu o zi mai înainte. S-au analizat evoluţiile, iar după-amiaza, cu* porţile deschise, s-a efectuat un antrenament în care jucătorii au fost împărţiţi în două grape. Cei care au jucat împotriva Columbiei au făcut o alergare uşoară, în timp ce ceilalţi (care nu au evoluat deloc) au avut parte de un antrenament mai solicitant

GEL MAI FRUMOS GOL!Pele a decretat golul lui Adrian Ilie

marcat în minutul 45 aî partidei România - Columbia 1-0 drept cel mai frumos gol înscris pînă acum în turneul final FRANCE ‘98. Pe următoarele locuri se situează: 2. Paul Sholes (golul al doilea

UNA DIN PATRUDintre cele 32 de ţări prezente la tumul

final FRANCE ‘98, patra sînt nou venite pe înalta scenă a fotbalului mondial: Africa de Sud, Croaţia, Jamaica şi Japonia. Dintre cele patru doar Croaţia a păşit cu dreptul cîştigînd în primul tur, (2-0 cu Jamaica).

Romeo V. CIRŢAN

CONDAMNĂRIChristopher Anderson şi Graham

Whitby, amîndoi în vîrstă de 26 de ani şi lucrînd ca poştaşi în Liverpool, au fost condamnaţi la Marsilia, luni 15 iunie,

SĂNĂTATE PRECARAAnghel Iordănescu în cadrai unei

conferinţe de presă a prezentat fişele medicale ale tuturor jucătorilor, cu accent pe titularii de luni seara. Astfel, Hagi are o plagă deschisă cu hematom la piciorul drept, D. Munteanu - plagă pe gamba piciorului stîng, Gîlcă - hematom la muşchii piciorului stîng. Adi Ilie are o contuzie puternică la piciorul stîng cu dureri foarte mari. în final, Iordănescu a declarat că speră ca, pînă la ora începerii jocului cu Anglia, să poată fi recuperaţi toţi aceşti jucători.

Codin SAM OILĂ

PE MICUL ECRAty AZI,

J O 1 18 IUNIE

• Toulouse: AFRICA Ef SUD - DANEMARCA

TVR I orele 18,30 (jn direct); EUROSPORT orei; 0,00 (înregistrare).

• Saint-Denis: FRANŢA - ARABIA SAUDITĂ

TVR I şi EUROSPORT, orele 22,00. (în direct).

Ambele partide în cada) GRUPEI C.

MÎINE, VINERI 19 IUNIE

• Paris: NIGERIA. BULGARIA

TVR I şi EUROSPORT, orele 18,30 (în direct).

• Saint- Etienxt; SPANIA - PARAGUAV

TVR I şi EUROSPORT, orele 19,50 (în direct).

Ambele partide în cadrai GRUPEI D

REZULTATECLASAMENTE

Marţi 16 iunie au înceţii partidele turului doi. înaiiit de a vi le reaminti, un soi “bilanţ” al turului 1:5 dinctl 16 partide s-au încheiat 1 egalitate; patru victorii n 1-0, trei cu 2-0, cîte una a 3-0,3-1,3-2 şi 2-1, respecij cîte două egaluri 2-2 şi 04, respectiv unul de 1-1. în toii în cele î 6 partide ale turalt întîi au fost înscrise 35 > goluri, cele mai multe, 7,i Grupă A, 6 în Grapa B, 5 i Grapa D, cîte 4 în Grupele! şi & respectiv cîte 3 Grupele F, G şi H. Revinei medie de 2,18 goluri de merii

J TURUL II a început mai) cu partidele:

• Scoţia - Norvegia 1-1• Brazilia - MarOc 3-0 CLASAMENT

1. Brazilia 2 2 0 0 5-1 i2. Norvegia 2 0 2 0 3-3 13. Scoţia 2 0 1 1 2-34. Maroc 2 0 11 2-5 1

înaintea’ ultimului tuiechipa Braziliei are asiguraţi calificarea pentru “optimi”.

(r.v.c.j

UiI-

l ‘-îJ f il J

G ic ă H agi s-a ales cu un h e m a t o m In urma "controlului” la "oase” al d e fe n s iv e i columbiene. N e ru g ă m Celui de Sus si d e v in ă apt pînă la meciul c u A n g lia .

A lte patru s c e n e a le turneului final FRANCE’98: d e la stin g ă la dreapta BORDEAUX, MARSILIA, MONTPELLIER ş i SAINT-ETIENNE

WMI | M k. w# un " iqjidMLJ IJIIIII i I , ţ i * II jjpni w ^ l |

-T- ' “.4 s r • . „s*

P m m

■

Page 11: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

Î O E V A Ă U LSq cam _ SPORT joi, 18 iunie 1998 ( l i )

d iv iz ia a d e f o t b a l TUR DE ORIZONTASUPRA TURULUI PRELUNGIT

SI RETURULUI... ÎNGHESUIT (IV)i . .

i. F.C.M. BACĂU. O echipă care precum Phoenix a renăscut din propria cenuşă,

în primăvară spre mijlocul clasamentului jupă ce la sfîrşitul toamnei prelungite făcea parte ji“trio-ul” celor mai ameninţate cu retrogradarea. Minunea de la Bacău s-a numit Florin Halagian,.

preluat conducerea tehnică a echipei jntr-un moment de grea cumpănă. Era atunci în damă etapa a XlV-a cînd armeanul a devenit jntrenor principal (după “divorţul” de “bancari’), ifcctele muncii sale ieşind în evidenţă în jrimăvară. Afirmaţia are acoperire în cifrele «mparative dintre toamnă şi primăvară. Bilanţul general a însemnat pentru băcăuani un total de 45 jtpuncte (din care în cele 20 de etape disputate ii turul prelungit au fost obţinute doar 18, iprezcntînd “contra-valoarea” a doar 4 victorii şi (egaluri, 10 fiind înfiîngerile, pentru că în returul înghesuit, în 14 etape băcăuanii să reuşească 8

victorii şi, 3 egaluri, înfrîngerile fiind tot 3). Semnificative sînt şi alte cifre comparative din bilanţ, cu diferenţele dintre toamnă şi primăvară: itacui echipei a înscris în total 41 de goluri (locul '2 m clasamentul eficacităţii), dintre care în turul prelungit doar 17, iar în returul... înghesuit 24. defensiva a încasat 42 de goluri (locul 8 în ierarhia apărărilor) cu cifrele comparative de 25 goluri xcepţionate în 20 de etape ale toamnei, respectiv. duar 17 în primăvară. Apropo de “adevăr”: el a

în final -6, cu sublinierea că în toamna cea Ingâafost -9. Băcăuanii au folosit 26 de jucători, de mai multe prezenţe fiind acumulate de Serea

I, D. Bogdan, portar (32), Cr. Popovici (31), Căpuşă şi FI. Petcu (cîte 30), Gireadă şi Scînteie [*29), Ardeleanu şi Condurache (cîte 27), Ov.

(26), FI. Pavel (25 şi D. Munteanu (22). Golgeterii echipei; Scînteie (9, din care în 20 de

ale toamnei numai 3 reuşite), Căpuşă (7), Pavel (5), C. Pană, O. Rotariu, Trofin şi Popovici [toţi cîte 3). Ardeleanu şi Serea (cîte 2). Axinia,’ Gireadă şi FI. Petcu (toţi cîte unul). Un lanţ al primăverii faste.

GLORIA. Şi în bilanţul bistriţenilor Tină vara... înghesuială# fost mai favorabilă decît

% prelungită. Dovadă clară faptul că în primăvară bistriţenii au obţinut 6 victorii şi 2 aluri (6 au fost înfiîngerile), în timp ce în toamnă

în 20 de etape au fost numai Tvictorii şi 3 egaluri (10 au fost partidele pierdute). în bilanţul general avem, deci, 13 victorii şi 5 egaluri (respectiv 16 înfiîngeri) ceea ce înseamnă 43 de puncte agonisite (24 în toamnă şi 20 în primăvară). Atacul bistriţenilor a fost realmente unul bun cu 56 de goluri înscrise (locul 6-7 la eficacitate). Compartimentul foarte nevralgic l-a constituit defensiva care a încasat 63 de goluri (33 în toamnă şi 30 în primăvară) ceea ce situează‘Gloria pe locul 15 în ierarhia apărărilor. La adevăr, în final, -7. în tuf şi retur Gloria a utilizat 30 de jucători, singurii integralişti fiind portarul C. Cîmpeanu şi Dăncuş; alte prezenţe mai consistente: G. Cristea şi V. Oană (cîte 32), Miszti şi A. Rus (cîte 31), Sâsărman (30), B. Nicolae (29), D. Matei (27), S. Moga (24) şi bvidiu Maier (23, strămutat în final de campionat lâ Rapid). Golgeterul autoritar al echipei Vasile Oană (21 goluri din care 6 din 11 metri). Ceilalţi marcator]: O. Maier (8), R. Sabo (4), Miszti (3), Bâlăceami, D. Matei, M if S. Moga, B.Nicolae, Mironaş (cîte 2), Antal, Comea, Dăncuş, Sâsărman, Zmoleanu (cîte unul). La totalul de 53 goluri din “producţie proprie” se adaugă 3 primite la “masa verde” (Gloria - Sportul Studenţesc 3-0, deşi pe teren fusese 1-1.

12. F.C. FÂRUL. Pentru “reprezentativa” Litoralului, primăvara înghesuită a fost mai productivă decît toamna cea prelungită, cele 43 de puncte obţinute în final (din 13 victorii şi 4 egaluri, 17 fiind înfiîngerile) fiind acumulate astfel: 22 în toamnă (din 6 victorii şi 4 egaluri, 10 fiind înfrîngerile) şi 21 în-returul... înghesuit (din 7 victorii, 7 fimd înfiîngerile). Atacul echipei a marcat 36 de goluri (locul 15 în clasamentul eficacităţii, punctul slab al echipei), iqr defensiva a încasat 52 de goluri (locul 14 în ierarhia apărărilor, deci şi acest compartiment a fost slab). La adevăr -8. Farul a utilizat 32 de jucători: G. Tudor (30), portarul Tufişi şi P. Grigoraş (cîte 29), Niia (28), M. Mitu (27), Âbâluţă şi FI. Motroc (cîte 26), Aliuţă (25), M. Stere (24) Dinu şi Ghişan (cîte 22), M. Stan (20). Golgeterul echipei Grigoraş (8). Antrenori principali: Ion Marin primele trei etape; G. Gache, fostul secund, pînă în etapa a 17-a, Ion Andone pînă în final.

Romeo V. CÎRTAN

j,' * •A**'

\ î

Secvenţă de mai s u s a fost surprinsă în partida "U” FORESTA, în returul ediţiei 1997-1998 a Diviziei A.

Mîine in analiza ediţiei totul desp re "U"

Unde va poposi

>i

"bronzul” Ligii:

Sub Feleac, la "regele berii ori pe Dunăre, la "Oţelul”?

După cum am mai spus-o, singura dilemă căreia Liga feminină ia amînat rezolvarea pentru ultima sa etapă (cea de astăzi) este sediul unde vor poposi medaliile de bronz ale ediţiei ’97-’98: sub Feleac, la "regele berii”, ori pe Dunăre, la Oţelul Galaţi? Întrucît cele două teamuri întrunesc acelaşi număr de puncte, 76, poziţionarea lor momentană (”U” - locul 3, Oţelul -'locul 4), datorindu-se golaverajului: +63, faţă de +47. Poziţionare pe care - conform programului şi aşteptărilor noastre - ar trebui s-o regăsim şi la fmele rundei de astăzi, întrucît ”U” Ursus joacă pe teren propriu (sala ”Horia Demian”, ora 18, adversară fiindu-i ILSA Timişoara, locul 9), pe cînd Oţelul se deplasează pe Litoral, la Hidrotehnica Constanţa (locul 5). ' . .

Reamintim însă că atît locul 3, cît şi locul 4 conferă ocupantelor prezenţă europeană aşa că, din acest punct de vedere, disputa indirectă de astăzi nu-i una vitală, ci doar una de orgoliu. Şi, într-adevăr, ar fi superb ca şaptele clujean să termine pe podium, la numai doi ani de la promovare şi un singur sezon de la "schimbarea la faţă”. "Bronzul” ar constitui totodată încununarea unui retur pe care destoinicele eleve ale priceputului artizan Dinu Cojocaru l-au străbătut în forţă (7 victorii, 2 egaluri şi o singură înfringere, la acelaşi Oţelul, dar în Gelul acestuia) şi o mai consistentă satisfacţie pentru mult implicatul sponsor. Care, altfel, şi pregăteşte un cadru sărbătoresc întîlnirii de astăzi - după cum ne-au informat domnii Ionuţ Pop - director comercial al Societăţii "Ursus” şi Marcel David - responsabilul sportiv al acesteia.

Deci, fiţi pe fază! Sperăm că pe fază este şi FRH, cea care a trebuit să bată "bronzul” în dublul eXemplar şi să-l trimită concomitent atît pe Someş, cît şi la Marea cea mare (unde, reamintim, evoluează actuala deţinătoare a bronzului, Oţelul Galaţi).

Nusa DEM IAN

Rezultate în campionatul judeţean

Marţi, 16 iunie, s-au disputat finalele campionatului judeţean, contratimp individual, 15 km. încheiată cu următoarele clasamente: juniori mici: Kovacs Robert (Voinţa, 26’ 16”); Gergely Levente (CSM Cluj, 28’17”), Ovidiu Moldovan (CSM, 29’51’j ; juniori mari: Virgil Souca (Voinţa, 26’ 10”), Traian

Tămaş (CSM, 26’ 15”), Dănuţ Muncaciu (CSM, 29’35’j ; seniori: Silviu Viorel (Voinţa, 26’50”), O. Sucală (Voinţa, 28’08”), Vasile Perog (CSM, 32*01”); fete: Gabriela Mureşan (Voinţa, 32’02’), Gabrieia Silai (Voinţa, 32’08”), Angela Silai (Voinţa, 36’45”).

Participanţii la această competiţie s-au bucurat de sprijinul DJTS-ului Cluj, de cel al Poliţiei rutiere, de prezenţa cadrelor medicale de la Policlinica sportivă, de competenţa arbitrilor comisiei judeţene de arbitri.

Astăzi, 18 iunie, începînd cu ora 15,30, se desfăşoară campionatul de fond pe şosea, Cluj-Zalău.

Demostene SOFRON

ULTIM AiO R AM JLTIM AZvonuri şi certitudini

•M ircea Bălaj a fost înlocuit, iar Remus Vlad neagă venirea lui Musznay •

Ieri, conducerea Regionalei CFR a luat hotărîrea schimbării din funcţie a preşedintelui clubului de fotbal CFR Cluj, Mircea Bălaj. Noul preşedinte este d-nul Vladimir Măcicâşan. De asemenea s-a luat hotărîrea de a se renunţa la serviciile principalului Vasile Dobrău căruia actuala conducere, se pare, nu-i poate oferi toate condiţiile pe care acesta le-a solicitat. In cîteva zile Vladimir Măcicăşan va numi un antrenor principal, dacă nu cumva a şi făcut-o pînă acum. Acum, trecem în curtea lui FC "U" unde unele surse dau ca sigură venirea lui Zsolt Musznay ţn funcţia de antrenor principal. Contactat telefonic, preşedintele Remus Vlad ? refuzat să ofere explicaţii, declarîndu-ne totuşi: “Atît vă pot spune că eu, unul, nu am purtat nici o discuţie cu Zoii."

Codin S A M O ILĂ

C.S.S. VIITORUL LA “ORA BASCHETULUI”Juniorii I - vicecampioni naţionali •

35 susţinute, elevii lui Li viu Morariu au evoluat în turneul final de la Focşani, alături de formaţiile, toate CSS-uri, din Bucureşti (Steaua), Oradea, Ploieşti, Buzău şi Piteşti. Ă fost a 3-a participare consecutivă în finalele C.N. rezervate juniorilor mari (campioni în 1996,

Despre unitatea şcolară de elită’ şi de referinţă aş Sţa care este Clubul Sportiv Şcolar Viitorul, unitate ^născută în plan naţional ca un izvor nesecat de Wvi de cea mai pură calitate, pepinieră de nădejde Eforilor naţionale, am relatat de multe ori, ea facînd

cinste sportului clujean şi celui românesc, vicecampioni în 1997), în care clujenii au impresionat""Tuşă cu înţelepciune, de aproape două decenii, de prin calităţi tehnice, valoare individuală, dar mai ales,

irul prof. Mihai Donea, unul din cei mai valoroşij^geri sportivi pe care-i avem, gruparea amintită ne“ie “lucru” an de an, cum o face şi acum, la “oragetului” i-am zice, turneele finale, la care echipeleAŞ- Viitorul sînt calificate în bloc, fiind în prim plan.W titlul cucerit de junioarele III, pregătite cuApetenţă de prof. Marilena Pop, aflată pe urmele

^rului ei soţ, antrenor emerit Horia Pop, evenimentf ®tg mediatizat de ziarul nostru, alte medalii, de astăJTe argint, au fost cucerite de juniorii I, crescuţi şi./fumaţi cu harul deja recunoscut al prof. Liviu %- • - - - - - - - ■ •

cum sublinia antrenorul lor, prin disciplina tactică etalată meci de meci. Ei au fost la un pas, mai exact la ... 5 puncte de titlul naţional, pentru a-1 cuceri ia coşaveraj, avînd nevoie de o victorie la o diferenţă de 17 puncte în meciul decisiv susţinut în compania celor de la GSS

, Piteşti. Au învins clujenii, dar la o diferenţă d e ... numai 12 puncte, rezultat ce a dus la următorul clasament final: 1. CSS Piteşti 9p, 2. C.S.S. VIITORUL 9 p (5442 cu Piteşti, 47-60 cu Steaua Bucureşti, 66-55 cu Oradea, 90-67 cu Ploieşti, 73-60 cu Buzău), 3. CSS Steaua 8p,

. 4. CSS Oradea, 5. CSS Buzău, .6. CSS Ploieşti. Lotul^ u .iPupi,ce#.cîşţjgat(înşerii) 33ide,jocuri,din, .merituoşilor,medaliaţi cu argint,a avut următoarea

-alcătuire: Răzvan Cenean (G. Şc. Energetic), Dănuţ M arin (Lic. Lucian Blaga), Dan M orar (Lic. Economic), Mihai Pasc (Lic. G. Coşbuc), Daniel Barabaş (Lic. L. Blaga), Ciaudiu Mihaiu (Lic. G. Coşbuc), Cosmin Moldovan (Lic. N. Bălcescu), Alexandru Marin (G. Şc. Energetic), Daniel Şipos (Lic. M. Eminescu), Bogdan Bocănială (Lic. Terapia), Mihai Vidican (Lic. G. Bariţiu). Desigur pe lingă condiţiile deosebite oferite de club, de talentul şi imensa muncă depusă de jucători, de competenţa antrenorului, la acest succes şi-au mâi adus aportul conducerile şi profesorii de sport din şcolile frecventate de sportivii medaliaţi, precum şi Liceul Industrial Alimentar, a cărui conducere a pus cu generozitate Ia dispoziţia echipei sala sa de sport. Şi nu în ultimul rînd, dimpotrivă, mulţumiri se cuvin conducerii prestigioase societăţii comerciale CARBOCHÎM, renumită deja prin modul în care sprijină sportul cu mingea la coş.

Felicitmd juniorii], să precizăm că la CSS Viitorul “ora baschetului” continuă, cînd apar aceste rinduri fiind în plină desfăşurare, turneele finale rezervate junioarelor II şi juniorilor IU, iar în septembrie pentru titlu se vor bate juniorii II. Optimişti, rămînem pe recepţie ‘ R-i. M IRCEA

« M e m e n t o * * »18 iunie

• Cu şase decenii şi jumătate în urmă^ (în 1933) în această zi au luat sfîrşit asalturile din cadrul ediţiei jubiliare a celei de a X-a ediţii a Campionatelor Europene de scrimă de la Budapesta. Probele pe echipe masculine pot fi caracterizate ca întrecerile devansate ale J.O. din 1936, de la Berlin, unde în toate cele trei întreceri victoriile au revenit aceleiaşi echipe. Astfel la floretă şi spadă echipele Italiei s-au dovedit a fi de neînvins, iar Ia sabie echipa Ungariei. Cea de a . patra probă, floretă femei n-a figurat decît în programul C.E., revenindu-le floretistelor din ţara gazdă. în ceea ce priveşte probele individuale fiecare probă a fost cîştigatâ d£ reprezentanţii altor ţări. Astfel noii campioni: bărbaţi floretă: Gioacchino G uaragna (Italia); spadă Georges Buchard (Franţa); sabie: Kabos Endre (Ungaria); femei floretă: Gwendoline Neligan (Marea-Britanie).

L Â S Z L 6 Fr.

PESCARII SPORTIVI CLUJENI SI-AU DESEMNAT REPREZENTANŢII PENTRU

FAZA JUDEŢEANĂEste vorba despre membrii

A.J.P.S. din municipiul Cluj- Napoca, filiala >cea mâi consistentă şi numeroasă a asociaţiei. Disputa pentru întîictate a avut loc simbâta trecută pe “arena” Chinteni, devenită de-acum clasică.

în lupta pentru întîietate la pescuit sportiv staţionar concurenţii şi concurentele au avut de înfruntat nu cerbicia arbitrilor, ci ploaia ([ce n-a contenit decît în “pauza ’ dintre manşe), respectiv vîntul potrivnic. Pînă Ia urmă cei mai buni s-au dovedit: •

• SENIOARE: Ana Maria Surduc (1990) şi Ramona Szabo (685).

• SENIORI: Marin Petrescu (2210) Dorin Mărginean (1790), Lajos Agopcsa (1450) şi Adrian Ciortca(1300). ,' • JUNIORI: Zsolt Agopcsa

(1060), Tibor Agopcsa (830), Marcel Fcurdcan (310) şi Tiberiu Linczing (150).

în paranteză sînt trecute punctele acumulate de concurenţi şi concurente, toţi cei nom inalizaţi calificîndu-se pentru faza judeţeană. De asemenea, primii trei clasaţi, respectiv senioarele, au primit din partea sponsorului - firma S.C. GENER IMPEX S.R.L. frumoase premii în bani, firma fiind reprezentată de dl Aurel Horea Bunta.

în, încheiere o subliniere pe adresa cîştigâtorului la seniori, Marin Petrescu, autorul celui mai bun punctaj, domnia sa nefiind altul decît preşedintele A.J.P.S. E frumos cînd preşedintele coboară în arenă. Şi stimulativ. O a doua subliniere pe adresa organizatorilor întrecerii şi a arbitrilor, strădania lor conjugată fiind la înălţime.

Victor PESCARU

S E L E C Ţ IEŞcoala de Fotbal “Ştefan

Kovacs” organizează în zilele de 18, 19 şi 20 iunie, selecţie naţională pentru copiii născuţi în anii 1983 şi 1984. Examenul va avea loc cu începere de la ora 15, pe Stadionul TCI (lîngă Hotelul ‘ Transilvania’) , . . . v

Page 12: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

12) joi, 18 iunie 1998 DIVERSE A D E V A R U fC S C

P D in tr ă d in n o u în cSe c o a liţ ie , p e te m e

c o n f lic t c u p a rte n e rii d e a g r ic u ltu r ă

Senatul a dezbătut, ieri, zgomotos, un proiect de lege, iniţiat de PD, privind înfiinţarea Agenţiei Fermelor de Stat.

Proiectul are mari şanse să treacă de Senat, fiind susţinut de PDSR, PRM şi PUNR. Partenerii de coaliţie ai PD, adică formaţiunile din CDR şi UDMR s-au trezit în inferioritate.

Proiectul iniţiat de senatorii PD (printre care liderul Petre Roman şi preşedintele Comisiei pentru Agricultură, Triţâ Fâniţă) propune înfiinţarea unei agenţii cuprinzînd 665 de societăţi agricole (foste IAS, întreprinderi de legume-fructe şi întreprinderi de prelucrare a laptelui), care să aibă în administrare peste un milion dc hectare de teren agricol. De asemenea, se mai propune ca plata datoriilor acestor societăţi către stat (peste 6000 de miliarde de lei) să fie iniţial suspendată, plata dobînzilor să fie sistată, iar ulterior datoriile să fie rccşalonatc.

Ca-n vremurile cînd sc aflau în opoziţie, senatorii din CDR şi UDMR au părăsit furioşi sala de şedinţe.*

Problema este că, în actuala coaliţie guvernamentală, discutarea problemelor agricole echivalează cu o dezgropare a securii războiului. .

Politicile agrare ale PD, pc dc o parte şi CDR şi UDMR, pc dc altă parte, sînt cu totul şi cu totul diferite.. CDR şi UDMR susţin retrocedarea către foştii proprietari a terenurilor agricole, potrivit situaţiei de după reforma agrară din 1945 (maxim 50 ha'

teren arabil şi 10 ha pădure). în -principiu, cele două formaţiuni sînt pentru o agricultură bazatâr exclusiv pe proprietatea privată asupra terenurilor şi mijloacelor de muncă.

Potrivit specialiştilor în probleme agrare ai CDR şi UDMR, actuala fârîmiţare a exploatării va dispărea, cu timpul, prin libera asociere a proprietarilor sau prin achiziţionarea terenurilor, de către gospodarii mai harnici, de la cei mai puţin pricepuţi.

Statul ar urma să-i ajute pe: proprietarii de terenuri prin măsuri fiscale şi de credit avantajoase, urmînd a asigura totodată, condiţii pentru stabilirea la sat a ţinerilor şi intelectualilor.

Partidul Democrat consideră că statul, pe lîngâ ajutorul dat fermierilor privaţi, trebuie să rămînă şi unul dintre actorii importanţi de pe piaţa agricolă, prin păstrarea în proprietate a unei importante suprafeţe, administrate de Agenţia Fermelor de Stat.

Artizanul politicii agrare a PD este senatorul Triţă Fâniţă, director general al puternicei firme “Agroexport SA”. Triţă Fâniţă se bucură de multă susţinere printre directorii societăţilor agricole cu ■capital de stat (fostele IAS).

Aceste societăţi, care în marea lor majoritate înregistrează datorii uriaşe către stat, ar trebui privatizate, potrivit acordului ASAL, încheiat de România cu instituţiile finanţatoare internaţionale, în virtutea acestui'acord, mai multe

. complexe zootehnice au fost lichidate în 1997.

Triţâ Fâniţă este adversarul declarat al ASAL şi al m inistrului Dinu

•Gavrilescu (PNŢCD), pe care-1 consideră “groparul agriculturii româneşti”.

în ianuarie 1998, Triţă Făniţă s-a întîlnit, la Senat, cu directorii fostelor mari IAS, (actuale, societăţi agricole), în fruntea directorilor s-a aflat Angelo Miculescu, fost ministru al Agriculturii sub Nicolae Ceauşescu, venit în calitate de specialist. '

Directorii au cerut ştergerea datoriilor către stat, sistarea executării silite de către bănci şi prioritate la cumpărarea societăţilor agricole pe care le conduc.

Triţă Făniţă le-a promis sprijin, care s-a concretizat prin proiectul ce a produs

atîta zarvă în şedinţa de ieri a Senatului.Sprijinul pe care opoziţia îl acordă

PD are la bază atît considerente politice, cît şi porniri sincere.

PDSR are tot interesul să-i demonstreze partidului lui Roman că ar putea conlucra foarte bine, într-o alianţă adevărată. Primele luări de contact între conducerile celor două partide au avut. loc deja şi rezultatele par încurajatoare.

Pe de altă parte, prinţre politicienii din opoziţie se află foarte mulţi care regretă sincer desfiinţarea fostelor cooperative agricole de producţie şi sînt împotriva privatizării IAS-urilor.

Dacă legea din 1991 pare să fi desfiinţat pentru totdeauna CAP după modelul colhozurilor, aceşti politicieni văd în proiectul PD o posibilitate de a salva măcar ce se mai poate salva: întreprinderile agricole de stat.

în agitata campanie electorală din 1990, activiştii politici ai FSN au cîştigat multe voturi spunîndu-le oamenilor că liberalii şi ţărăniştii vor să-i readucă pe vechii moşieri şi să-i transforme pe ţărani în slugi. Unii o spuneau din calcule politicianiste, alţii erau sinceri. Azi, mulţi dintre activiştii politici de atunci se regăsesc pe băncile PDSR sau PD.

Cît despre PRM şi PUNR, păstrarea unui puternic sector de stat în agricultură este. inclusă în programele lor economice şi susţinută cu însufleţire de membri şi simpatizanţi.— Există însă şi semne de întrebare legate de proiectul iniţiat de Partidul Democrat. . ,

Suspendarea şi apoi reeşalonarea plăţii datoriilor este considerată ’de PD

normală atîta timp cît, în perioada guvernului Văcăroiu, fostele IAS-uri erau obligate să vîndă la preţuri fixate de stat, sub preţurile de producţie. Subvenţiile veneau greu sau deloc, iar datoriile se acumulau, în timp .ee directorii nu erau vinovaţi-pentru

- aplicarea unui sistem care nu mergea, spun liderii PD. .

Dar acest sistem a fost pus la punct exact de-liderii PDSR, care susţin acum uşurarea plăţii datoriilor acumulate în perioada propriei guvernări.

Pe de altă parte, în luna ianuarie â acestui an, atunci cînd i-a retras sprijinul politic lui Victor Giorbea, liderul PD Petre Roman l-a criticat pe fostul premier pentru că guvernul său nu a acţionat ferm împotriva marilor datornici din economie, punînd în pericol alimentarea bugetului de stat.

Acum, Petre Român va trebui să explice cum se face că susţine, prin semnătura sa, tocmai un tratament mai blînd aplicat unora dintre marii datornici.

Proiectul Partidului Democrat nu este agreat de guvern. Nu există avize ale Ministerului Privatizării şi Ministerului Finanţelor.

Consiliul pentru Reformă a respins proiectul PD, pe vremea cînd era condus de Ilie Şerbănescu. Este foarte probabil ca şi actualul Consiliu, condus de ţărănistul Ioan Mureşan, să şe pronunţe împotrivă,

în aceste condiţii, este foarte interesant de urmărit dacă PD va reuşi, în cele din urmă, să promoveze o lege împotriva guvernului din care, de fapt, face parte.

Ministrul Sănătăţii anunţă că produsul stomatologic Gaudeni ar putea fi retras de pe piaţă deoarece este nociv

Produsul stomatologic Gaudent ar putea fi retras definitiv de pe piaţă, a declarat, miercuri, ministrul Sănătăţii, Francisc Baranyi, în cadrul audierii la Comisia pentru sănătate din Senat. Baranyi a precizat că a dispus efectuarea unui studiu asupra gradului de nocivitate a acestui produs utilizat de stomatologi. El a adăugat că Gaudent nu mai este utilizat nicăieri în lume, studii occidentale dovedind că produse similare, alcătuite pe bază de cupru, sînt cancerigene. Ministrul Sănătăţii a precizat că Gaudent este produs în România şi avea acceptul iniţial al forurilor medicale competente: “în acest moment, tone de Gaudent se găsesc în plombele cetăţenilor români’ spus Baranyi. ' 1 .

. a mai

Mai sînt şi oameni miloşi

Dacă vă gîndeaţi că sufletele caritabile şi milostive sînt pe cale de dispariţie în această prelungită tranziţie, trebuie să vă spunem că mai sînt şi excepţii. Ce-i drept oameni generoşi nu întîlneşti Ia tot pasul, dar cînd dai peste ei, merită să îi remarci. Am dat peste Un astfel de caz chiar cm ajutorul ziarului nostru. Acum cîteva săptămîni, în paginile ziarului apărea un apel umanitar pentru ajutarea unui handicapat locomotor din Gherla, care avea nevoie de bani pentru a- şi procura baterii pentru căruciorul de handicapat. Doamna Elena Popovici din Cluj a citit articolul şi s-a oferit sâ-1 ajute pe handicapat A fost singura persoană care şi-a oferit serviciile în acest scop. D-na Popovici a făcut acest gest în memoria surorii ei, care a suferit de acelaşi handicap. Generozitatea d-nei Popovici e un lucru remarcabil, mai ales că posibilităţile financiare de care dînsa dispune nu sînt extraordinare, fiind pensionară. Cum şi mai de admirat este faptul că doamna Popovici nu a dorit sâ- i fie cunoscut numele. Noi am scris totuşi despre nobilul ei gest, în speranţa că şi alţii îi vor urma exemplul. ■ .

Cortna G Ă M A N

Astăzi este cea de-a doua zi, şi ultima, a expoziţiei de flori Exporoza, găzduită de sala armelor a Cercului Militar Cluj. Deschiderea expoziţiei a avut loc ieri, iniţiativa iubitorilor de trandafiri (instituţionalizaţi în Asociaţia Amicii Rozelor din România) avînd succes de public.

Cifra exactă a soiurilor expuse a fost de 55, din care 17 au fost create la Staţiunea de Cercetare şi Producţie P om icolă Cluj. Vizitatorii au putut vedea trandafiri fără ghimpi; dar şi de cele mai neobişnuite culori. A u lipsit din expoziţie „ trandafirii Leonidas (de

.culoare maron) şi cei englezeşti, tip varză. .

Cel mai cu n o scu t soi de trandafir, prezent în expoziţia de ieri, a fost creat de francezi, acesta fiind cunoscut sub numele de Madamme Meiiland (în ' ţara de origine), Peaee (în Anglia) şi Gloria Day (în Germania). Trandafirii din acest soi au culoarea galbenă, cu marginile roz, şi au înfrumuseţat mesele conferinţelor de pace ţinute după cel d e -a l doilea război mondial şi la înfiinţarea O N U .

Tran dafirii s înt în dizgraţia Primăriei Cluj-N apoca. Aceasta aşteaptă, probabil, obţinerea unei specii de trandafir albastru. Trandafiri roşii sînt, galbeni, de asemenea şi, pe bune,- cei din străinătate se străduiesc de zor.să obţină trandafiri bleu-ciel.

Poate, poate se vo r îmbuna, cînd combinaţia tricoloră va fi posibilă, şi edilii clujeni. ^

1*4*

Străinătatea ne pregăteşte ceva: trandafiri albaştri

P i p i * ' -H i i

îi><4

■ M h H

>. . .woi

La Turda*.

Maria Zuhaşcu, preşedinta

SCCA-Potalssa, sechestrată de.„

greviştii spontani-P e cine să mai crezi? Dacj

asculţi ce spune fosta preşedinta S C C A -P o ta issa , doamna Maria Zubaşcu, înclini să-i dai dreptate dacă apleci urechea la grevişti (is

^ cazul de faţă la greviste), zici <g dreptatea este de partea lor. Aşa

. îneît, pînă la urmă tragi concluziicj dreptatea este pe undeva pe la mijloc.

Nu încercăm să părtinim, depaijf de noi acest gînd, pe nimeni | această dispută. Dar, ca observaţi obiectiv, încerc să analizez faptele şi, în funcţie de concluziile ce ia vor desprinde să o spun pe csa dreaptă. . -

Nu este pentru prima dată cînd la secţia ornamente pom de iarrţ nemulţumirile, uneori dirijate di interese personale, au scăpat de sub control. Motivele ar fi mai mufe lipsa unor condiţii de munej adecvate, salarii cu mult sub valoarea . cuantum ului munţi prestate; metodele dictatoriale ale doamnei Zubaşcu faţă de

, salariaţilor şi părtinitoare faţă de rude, prom ovarea acest» nemulţumiri de către unii care aven interese ascunse pentru a accei spre vîrful piramidei etc.

Cert este că, în ziua de 12 iurit a.c., salariatele secţiei amintii: văzînd că doleanţele lor (nu i totalitate îndreptăţite) nu sin ascultate şi rezolvate, deşi ele fost făcute publice, au declari grevă... spontană: De menţionaţi atitudinea conducerii T V Cablu: lai rubrică de dezbateri (cazi preşedintei Zubaşcu) moderate emisiunii, dorindu-se un... Tura: Turzii, a clacat-o pur şi simplu. Nt vorbim numai de reacţia negativă: ascultătorilor ci şi despre felul s care s -a desfăşurat întreaga emisiune (au existat numai acuzat» fără ca acuzatei să i se dea drepţii elementar de-a fi luat loc la mas pentru a se apăra. De unde să şt atunci de partea cui este dreptatea: Cînd spontaneitatea a ajuns' cotele unui veritabil Turn Babe cineva a aruncat solicitarea: ’ Si vină aici preşedinta!

Bine intenţionată, doamm Zubaşcu şi-a făcut apariţia în secţie convinsă fiind că, în urma ura discuţii civilizate, fără patimă interese înguste, se va putea ajunge la un num itor comun care si satisfacă, deopotrivă, interese/e cooperativei, dar şi ale salariaţilor S -a înşelat! Odată apărută in mijlocul revoltatelor, i-au fost puse pe tapet, toate “fărădelegile” făcute sau nefăcute. Nemulţumite de încercarea de-a răspunde acuzelor, pur şi sim plu, grevistele a» sechestrat-o pe preşedintă cîteva ore bune, fără putinţă de-a lua legătura cu exteriorul.

După 9 ore de discuţii, pro ? contra, s-a hotărît convocarea- Adunării generale a acţionarilor. Cine să-i fi convocat? în mo» suspicios de grăbit apoi, adunai® generală (statutară sau nu), a hotâi» demiterea preşedintei Zubaşcu pa motiv că deţine... ilegal aceasta,

'funcţie, avînd mandatul expirat d»: 1997!? Adunarea generală W; hotărăşte,convocarea unei alte-, adunări generale rare să aibă trwj pe ordinea de zi un anume pumj alegerea unui nou preşedinte şi>ţ Consiliului de administraţie, contor»] statutului, pe data de 19 iunie aţSe mai hotărăşte şi s e desem nează j

conducerea inter'm.arăi/7*/ cooperativei în persoana irig. vet Oprea care este mandatat sa 0 dem ersurile legale în vede convocării adunării generale din iunie. " , .

O fi avut doamna ZuM? destule păcate. Nu zic nu. Zic1 că procedeul prin rare s-a mc rezolvarea revendicărilor exprima în cadrul grevei spontane, nu a

Ion CORD®

(

Page 13: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

- \

BURSE-FINANTE-BĂNCI joi, 18 iunie 1998 (l3J

{URSA DE VALORI BUCUREŞTI*1 7 - i u n i e 1 9 9 8

s ? £ -

' P a n u m t r » s o c i e t a t e \ V N [ V a r j C u m p . j V l n z . | P a s c . | I n c h . [ N r . t g "

C a t e g o r i a I < 1 7 a o c l e t a t i )

125000r iA L R O S L A T IN A

■CIA P I T E Ş T I

p i E C T R O A P A R A T A J B U C U R iQ IL T E R M IN A L C O N S T A N T A

S A N T IE R U L N A V A L C O N S T A S

1QQO1000-iOOO1000

-IO O O1QOO

13301310118Q1360

5550295

1360132012001370

5600300

136013201 2 2 01420

5500295

2 1 015500

11901370

5550296

C a t e g o r i a a 1 1 ^ ( 8 6 s o c l e t a t l )

1D0FWELCS

IşyT.

A E M T IM IŞ O A R AA E R O S T A R b a c a u

A E R O T E H B U C U R E Ş T I'a l b a p a m a l b a i u l i a

A L IM E N T A R A C L U J -N A P O C AA MC O O T O P E N IA M tP AMEBICAW PACICAG1NQ TECUCIA M O N IL S L O B O Z IAA M Y L O N S IB IUV A E - A P C A R O M B U Z Ă U ,A P S A BA IA M A R EA R M A T U R A C LU J - N A P Q C AA R T R Q M S L A T IN A

EÂT

5RX#HDJ#

IMPiIMS#

M . P . IR IS B A R L A OUEP M E F IN S IN A IAALFIIOBHOL»mph aHPRMPG*.HVLINEF*

PCA*“PTSPPL#iacPMBiRAF#ROB#SÂNiHOSNT#EM

iSDT#-}LC*

stzs

m ~n sSTR# . TUR# TTB* "B5BT"u rr# f K —

A S T R A V A G O A N E A R A DA U R O R A T G .F R U M O S IA ŞIB A N C A ALBI N A B U C U R E S T IB A N C A T R A N S IL V A N IA C L U JB E R M A S S U C EA V ACOMP.HOTELIERA IWERCOWTINC NTAlC A R B ID - F O X T A R N A V E N IO A R B O C H IM C L U J - N A P O C AC A R M E T A F L A S T D E V AC A R N E A R A DC A S lR Q M T U R D AC E R C O N A R I E S U L C A M P IA -T IC H I M O P A R B U C U R E S T IC I P R O M P L O IE Ş T IC O M E L F B IS T R IŢ AC O N D O R D E V AC O M B . D E OTELURI S P E C . T A R Q OD O R O B A N Ţ U L P L O I E Ş T IE L E C T R O C E R A M IC A T U R D AE M A P IA T R A N E A M ŢC O M P . E N E R G O P E T R O L CA NE R M A T P L O IE Ş T IF E L E A C U L C L U J - N A P O C AF O R A J S O N D E P L O I E Ş T IF O R A J S O N D E C R A J O V AQ R I M E X T Q J I UH I D R O J E T B R E A Z AH IT R O M V A SL U II .A .I .F .O . Z A L A UIM P A C T B U C U R E Ş T I -IM S A T B U C U R E S T IIN D A G R A R A A R A DIN D U S T R IA S Â R M E I C A M P I A 1I N T E R N A T IO N A L S IN A IA

M O B IL A A L F A O R A D E AM O B IS S E B E SM O L D O M O BILA IAŞIM O P A N T G , M U R E Ş ____________M O P A R IV R Ă M N IC U V A L C E AM O R Ă R I T P A N IF IC A Ţ IE G A L AN A V L Q M A R B U C U R E Ş T IN A V O L O L T E N (TAN E P T U N C A M P IN AN E T E X B lS T R IT AN IC O L IN A IAŞIP E C O A R A DP E T R O L S U B S U P L A C U D E f t »P R O D P L A S T B U C U R E Ş T IP R O D V I N A L C O C L U J -N A P O CP R O M E T B E C L E A NR A F O O N E Ş T IR O B I N E T E IN D U S T R IA L E BA CS A N E V IT A R A DŞ A N T I E R U L N A V A L O R Ş O V AŞ A N T I E R U L N A V A L T U L C E AS E M A N A T O A R E A B U C U R E S TS I D E R T R A N S C A L A R A S IS I L C O T U B Z A L A US I N T E R O M C LU J - N A P Q C AS I N T E Z A O R A D E AŞ I R E T U L P A Ş C A N IS O M E S D E JS T R A T U S M O B B L A JT O M I R I S IAŞIT U R I S M T R A N S IL V A N IA C L U JU .C .M . R E S IT AU A M T O R A D E AU Z T E L P L O I E Ş T IV E S S K 3 H IS O A R A2 A H A R U L B U Z Ă UZ I M T U B Z IM N IC EA

25000

T o t a l c a t e g o r i a a l l - a

• T o t a l c a t e g o r i a I ♦ II

O t e r t a p u b l i c a N O M P O R

T O T A L . O E H E R A L 2 X 1 1 1

Corsuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în dala de 17.06.1998

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN IEIŞfflUNG AUSTRIA 676,00!>our australia , 5068,00l'UNC BELGIA 230,00“OIAHCANADA 5808,00

ELVEŢIA 5709,00^ ugkrmainA 4753,00tOftOANA DANEMARCA 1248 00'Ketas srvma 56,01RCa finlandeza 1564,00

r*ANC FRANŢA : 1418,00UJa sier lin A 14132JXI1®A ITALIA ' 4,82

JAPONIA 59.96SJJ®EN OLANDA' ,■ 4216,00®80ANE NORVEGIA 1122,005 ®0S PORTUGHEZ 46,42®»0ANE SUEDIA 1066,00

SUA 853Sy80H 9395,00“sr > _ 11313,00

Cursuri la casele de

schimbvalutar dinCluj-Napoca

în data de 17.06.1998,

VALUTA $ SUA DM

CUMPĂRARE 8560 4820

' VÎNZARE 8620 4870

sMjace următoarele precizări în leeătură cu aceste.n cursuri:•Cursurile incluse in această listă au la bază cotaţii ale societăţilor bancare

frizate să efectueze operaţiuni pe piaţa valutară.}■ Prezenta listă nu implică obligativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii ^ve de schimb valutar şi înregistrări contabile.

Piaţa mobiliară RASDAQ -17.06.1998

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

persoane fizice - %B anca la vadere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBC R * 12 38 39 40 41 42

B A N C O R E X * 12 35 32 35 39 37 •BRD* 12 44 46 47 48 49

12 - 47 49 51 53. BA* 10 37 38 39 40 41

B a n c Post* 10 36 38 39 40 41Ion Ţiriac* 10 40 42 44 4 5 47

B A N K C O O P * ■ 12 46 47 48 49 51Bucureşti 8 35 - - -

Transilvania 11 37 38 40 39 38R om ânească 12 40 41 42 43 44

C E C 10 40 45 48 - 40 -A L IA N Ţ A 16 46 47 48 49 51

Albina* 12 43 45 45 49 50B.LR * 11 / 39 40 39 39 47

LO IA L C O O P 15 54 62 - - - .

Napoca 14 47 49 45 44 51C o o p . de C redit 16 46 47 48 49 51

- persoane juridice - %Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 kinl

B C R 12 38 39 40 41 42B A N C O R E X 12 35 32 35 -3 9 37

BRD* 12 44 46 47 48 49BA* 10 37 38 39 40 41

Banc Post* 10 30 * 32 35 - 38Ion Ţiriac* 10 40 42 44 45 47

B ANKC O O P* 12 46 47 48 49 51Bucureşti 8 30 - - • -

Transilvania 11 32 33 34 32 30Românească 12. 38 39 40 41 42

C E C 12 - ■ - - - 35Albina 12 43 45 45 49 50B X R . 10 39 40 39 39 37

LO IA LC O O P 15 54 62 - - •

Napoca 14 43 45 45 44 47C oo p. de Credit 16 46 47 48 49 51

* dobînda se capitalizează ** cu plata d o b în zii la expirareNotă: Modificarea dobînzilor se co m u n ică p rin fax redacţiei pînă ia ora 12.

Piaţa im obiliară

Vreţi să fiţi ia curent cu evoluţia valorii

acţiunilor pe B.V.B şi RASDAQ?

Doriţi să fiţi la curent cu evoluţia pieţii

imobiliare locale?Vă interesează

dobînzile şi cursurile de schimb ale leului?

Dacă răspunsul este Da, atunci citiţi, zilnic,

această pagină.

ZONAGARSC(nulioj

NTERE ine lei)

AP ART. 1 CAM. (mii. lei)

APART. 2 CAM.(mii. lei)

APART. 3 CAM.(milioane lei)

APART. 4 CAM. (milioane lei)

Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2 Conf. 1 Conf. 2Gheorgheoi 68-73 50-53 70-75 90-100 65-70 100-130 70-90 120-140 -

Manistur 60-66 48-52 65-75 90-100 65-75 100-120 70-80 100-130 90-120Mânaţi 55-65 43-48 70-80 90-140 • 120-160 V - 120-150 . -ZonJor 62-67 ” 70-80 90-110 - 120-140 ■ - ' 120-150 -

• 80-100 120-150 ■ 140-160 - 200-250 -Centru 100-120 • 90-130 120-160 ■ ’ • 150-170 130-150 -

A. Muresami ■ * * 120-160 - 150-170 - 200-250 -55-60 • * 70-90 - 85-100 80-100 -

Grigoreacu 62-65 - 65-75 88-100 75-80 110-130 120-140 -Gruia 50-50 45-50 -• 75-90 - ■ $5-100 90-100 -

-CHIRI

Gheorgheoi 150DM 130DM - * 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ ■ -

Manistur 150DM 1S0DM 100$ 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$ -Marman 120 DM I20DM 100$ - 100$ 100$ 100-150$ 100$ 100-200$Zorilor 150DM 150DM 100$ 100-150$ 100-150$ - 100-200$ . . .

Pata * • 100$ 100-150$ 100-150$ 100-200$ -

■ • 120$ 100-150$ - 100-150 $ - 100-200$ -

“ ~ •'* 100$ ■ 100-L50S - 100-200$ -

100DM ■ * 100$ - 100-150 $ - 100-200$ -150DM 130DM 100-150 DM 100-150$ - 100-150$ - 100-200$ -

100DM ■ ■ 100$ 100-150$ 100-200 $ -

Page 14: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

LSl joi, 18 iunie 1998 FEMEIA a d e v a b O cd e C l a s a

S o r a Ro1>cr<a A im fJESKEY «| ,S o i-a Snn .l.;, LYflXS. C ongregaţia I lc r a a f lin e lo r lVajacfoca«c. S lTAîSora Roberta Ann Leskey şi Sora Sandra Lyons,

din Congregaţia Bemardinelor Franciscane din SUA, au fnai fost, în timp, invitatele paginii noastre. Dacă vă amintiţi, în urmă cu aproape un doctoratul din predarea catehismului. într-oan, referindu-se la obiectivele avute în vedere prin convorbire telefonică (ea fiind în România) mi-aînfiinţarea Cabinetului de consiliere prenatală spus că i-ar fi de folos ajutorul meu în acest sens.“Providence” (din B-dul Nicolae Titulescu nr. 117, Deci m-am hotărît să vizitez această ţară.se, I, ap. 2), Sora .Sandra spunea: “Primul este de Congregaţia noastră, a Bemardinelor franciscane,a învăţa, de a ajuta femeile să-şi cunoască, să-şi ştia că Sora Sandra şi-a încheiat practica de moaşăînţeleagă corpul şi să-l slujească aşa cum trebuie, şi i-a cerut să mă însoţească, astfel că amîndouă,Apoi, de a învăţa femeile însărcinate despre în octombrie 1993, am venit pentru prima oară

m m m m tm m m « — — — — î n î ara

LA FINAL VB MISIUNE fi educatoarele viitoarelor mame în acest cab iţ.

Roberta asupra venirii noastre în România, am avut în vedere şi această propunere, de a preda într-o şcoală de asistente. Ceea ce am şi făcut apoi, din 1995, timp de trei ani şi jumătate. Am predat aceluiaşi grup de cursante de la Şcoala “Sf. Iosif", cursante pe care le-am dus din anul I pînâ acum şi... voi absolvi împreună cu ele.

Sora Roberta: - Eu, de asemeni, am predat

după absolvirea Şcolii Postliceale Sanitare, altele vor lucra cu medici.Despre cele c in c i p” spune că sînt experte în domeniul lor, le-am în v ^ tot ceea ce cunosc eu în materie de obste tric^ ginecologie, de nursing. Ele vor continua s ă ceea ce am început să fac şi am făcut eu a ic i , educa grupele de cliente, de viitoare m am e.

- Cine au fost, de-a lungul acestui a n , clientele Cabinetului “Providence”?

Sora Sandra: - Femei însărcinate, care a u 1

Sora Sandra şi Sora Roberta (a doua respectiva patra de la stînga la dreapta, ; în picioare), alături de două cursante şi alte trei Surori (jos) din acelaşi ordin.

dumneavoastră. Cînd ne-am reîntors în Statele Unite, după două săptămîni, ni s-a cerut să reflectăm asupra uneireîntoarceri pentru o perioadă mai lungă în România. Cumpănind asupra- acestei propuneri, ne-am zis că am putea încerca un an. Congregaţia ne-a datbinecuvîntarea şi, bineînţeles, banii. Primul obiectiv a fost să împărtăşim Bisericii de aici şi

religie la această şcoală.

- Dar misiunea dvs nu s-arezumat doar la atît...

Sora Roberta: - Am fost invitată să predau laMănăstirea “Sf. Monica”. Am început prin a preda Surorilor şi am continuat prin a

- preda şi novicelor. Ne-am implicat apoi în mai multe activităţi legate de c o n g r e g a ţ i i l e călugăriţelor de pe teritoriul României.

Sora Sandra: -

Or ' " \

r

t '1 1 %

r

Mame, cu copilaşii lor, la "Providence".

dezvoltarea sarcinii lună de lună, de a le învăţa şi ajuta să iubească copilul care se va naşte, să ştie cit mai multe despre ci şi despre nevoile lui. Un alt obiectiv este dc a preveni abandonarea copilului la naştere. în cazul în care vom constata că pentru femeia însărcinată nutriţia este o problemă, vom încerca să acordăm ajutor şi pe linia asta. De asemeni vom învăţa femeile să-şi ducă sarcina în modul ccl mai normal şi sănătos, pentru a evita cazurile dc naştere prematură”.

Nu sînt deloc puţine femeile cârc au frecventat intr-un an acest cabinet După cum nu sînt puţine nici persoanele care regretă întoarcerea celor două călugăriţe în SUA. Fiindcă amîndouă au sădit bucurie şi speranţă în suflete, au dăruit înţelepciune, au împărtăşit credinţă şi cunoaştere, şi prin cunoaştere, implicit, putere. Tocmai d e . aceea, înainte dc întoarcerea acasă, la sfirşit de misiune, le-am solicitat acest interviu. Un interviu care,-veţi vedea, nu se limitează doar la chestiuni legate dc cabinet sau dc misiunea celor două Surori în România. Fiindcă, aşa cum Sora Sandra spunea, în interviul din august trecut, “călugăriţele din SUA sînt printre cele mai educate persoane din ţară”.

- Sînteţi la sfîrşitul misiunii dvs în România. O misiune al cărei început ar trebui reamintit, avînd în vedere timpul scurs (doi ani, respectiv un an) de la primele noastre interviuri.

Sora Sandra: - Hotârîrca iniţială de a veni în România a aparţinut Sorei Roberta...

Sora Roberta: - O prietenă din SUA îşi dădea

interesate din experienţa noastră de călugăriţe.Sora Sandra: - în octombrie ‘93, cînd am venit

prima oară la Cluj-Napoca, am fost invitată de directorul Şcolii Postliceale Sanitare “Sf. Iosif’ să ţin aici cursuri de nursing. Motivul pe care I-a invocat a fost acela că aş putea personifica exemplul de soră creştină. Cumpănind cu Sora

p e r s o a n e l o r Am fost, ca mediatoare, la conferinţele organizate la nivel naţional (la Iaşi şi Bacău) cu reprezentante ale tuturor congregaţiilor...

- Şi, în ceea ce priveşte Cabinetul de consiliere prenatală “Providence”...?

Sdra Sandra: - cabinetul a împlinit deja un an. Am pregătit cîteva cursante, fete care au rămas aici săptămînă de săptămînâ. Cinci dintre ele vor

"A,

î

la un consult la medicul de la cabinet ş i care,: acelaşi timp şi-au exprimat dorinţa să în v e ţe dsţţ ceea ce presupune o sarcină şi cum să-şi fa c â c uşoară viaţa de femeie însărcinată. Nu vă p o t spe numele lor, dar vâ pot spune că au venit femeie toate categoriile sociale, femei de toate profesa doctoriţe, chiar şi asistente, femei aflate la p i sarcină şi femei care au deja unul sau d o i c ţ Au venit femei care, în general, nu ş t iu for multe despre sarcină şi care au dorit c a trav l pentru ele să devină mai uşor şi să-şi înlât teama de naştere,

- Cum ap rec ia ţi d isp o n ib ilită ţile comunicare ale clientelor?

Sora Sandra: - în primele zile, poate, au i mai tăcute, mai rezervate. Apoi s-au împriet; între ele, ţinînd cont de faptul că le adusese i| aceeaşi problemă, şi s-au împrietenit şi practicantele, au devenit foarte comunicative. G care între timp au născut s-au reîntors la cate cu copilaşii şi ne-au împărtăşit bucuria de a avut o naştere uşoară. Multe dintre ele frecventa mai departe cabinetul, e o mică grupă peff femeile care sînt deja mame. Pentru ele esS modalitate de a se instrui în continuare, d a r şi: a scăpa puţin de casă şi de treburile Ia ca re & solicitate zi de zi. Aici povestesc între e le şi sfătuiesc, ţinînd cont de experienţa pe ca re o t deja fiecare. Cînd doresc să vină singure, una diri practicante se ocupă de copii. . f

• L iFără comentarii...! Monica TR IP O '

Medicamentul anti-SIDA descoperit de un doctor bulgar va putea fi găsit în curînd

si în RomâniaMedicamentul antf-SIDA descoperit de

doctorul bulgar Harry Jabilov se va putea găsi, în curîrid, şi în farmaciile din România, a declarat Valeri Sofroniev, director executiv al firmei V ITA L - FE, distribuitor autorizat al acestui produs.

Jabilov a descoperit preparatul anti- S ID A în urmă cu cîţiva ani, însă abia

- acum au fost definitivate concluziile finale ale cercetărilor. Produsul, denumit Tbymus Nuclear Glycoprotein (T N G ), a fost omologat in S U A şi Mexic, unde a început deja producţia sa în serie. Analizele clinice efectuate în S U A Mexic şi Africa de Sud au demonstrat că T N G nu are nici un fel de efecte secundare şi că îi poate vindeca pe bolnavii de SIDA. In 1996 s-au făcut primele analize clinice la un spital din Mexic. Rezultatele finale au arătat că, după ce au efectuat tratamentul cu produsul doctorului Jabilov, 16 persoane suferind de S ID A au fost vindecate.

In Bulgaria, preparatul a fost testat la . sfîrşitul anului trecut pe 20 de seropozitivi.

Valeri Sofroniev susţine că rezultatele “au depăşit orice fel de aşteptări". “Pînă acum nu s-a înregistrat un asemenea efect pozitiv într-un interval atît de scurt şi într-un mod atît de categoric", a declarat Sofroniev. După 1 8 0 .de zile de la începerea tratamentului, patru persoane

erau complet restabilite. In cazul celorlalţi pacienţi, num ărul viruşilor H IV din organism s-a redus de 20 pînă la 50 de ori. Aceştia şi-au recăpătat pofta de mîncare şi au cîştigat în greutate. Tratamentul cu TN G constă în injecţii care se fac de două ori pe săptămînă, timp de două luni. TN G stimulează celulele sistemului imuni tar care recunosc şi neutralizează virusul HIV.

Se aşteapiă ca în următoarele'luni acest produs să fie omologat şi în Bulgaria. Firma bulgară V ITA L - FE a obţinut de la Harry Jabilov licenţa pentru producerea şi distribuirea acestui medicament în ţări din Asia, Africa şi Europa de Est. . •

“Noi am stabilit deja contacte cu firme româneşti pentru a distribui acest produs şi în România", a declarat directorul executiv al firmei bulgare. Conducerea firmei V ITA L - F E susţine că costurile tratamentului cu T N G se cifrează la aproximativ 10.000 de dolari. Acesta este de 10-15 ori mai ieftin comparativ cu costurile tratamentelor actuale.

Sofroniev susţine că doctorul Jabilov, care s-a stabilit în S U A de cîţiva ani, lucrează în acest moment la elaborarea unor medicamente care să trateze leucemia şi cancerul mamar. '

Alocaţia pentru copii şi ajutorul social constituie principalele surse de venit pentru familiile de romi

Alocaţia pentru copii şi ajutorul social constituie principalele surse de venit pentru majoritatea familiilor de romi din România, se arată într-un raport al Organizaţiei “Salvaţi copiii” şi realizat în urma unei cercetări desfăşurate în perioada aprilie-mai 1998 în zece localităţi cu comunităţi compacte de romi.

Prin alocaţiile pentru copii, aceştia devin, în multe situaţii, principalii întreţinâtori ai familiei, întrucît veniturile salariale ale părinţilor sînt foarte puţin prezente din cauza calificării reduse, iar veniturile ocazionale sînt relativ reduse ca valoare.

Condiţiile de locuit destul de precare constituie un impediment în dezvoltarea armonioasă a copiilor de romi. Cei mai mulţi dintre romi au locuinţe sărăcăcioase şi slab dotate cu bunuri de folosinţă îndelungată., Spaţiul de locuit este foarte mic, de regulă, cîte două-trei camere pentru un număr mare de persoane, în cazuri extreme chiar 15. Condiţiile insalubre de locuit sînt determinate şi de lipsa alimentării cu apă şi uneori chiar de lipsa curentului electric. De asemenea, alimentaţia copiilor este deficitară şi are efecte negative asupra stării de sănătate a celor mai mulţi dintre ei. în plus, lipsa veniturilor stabile are repercusiuni şi asupra posibilităţilor de cumpărare a îmbrăcămintei şi încălţămintei. -

Toate aceste condiţii nefavorabile legate de viaţa copiilor romi influenţează negativ, educaţia, sănătatea, relaţiile comunitare şi nu în ultimul rînd identitatea acestora, se mai arată în raportul Organizaţiei “Salvaţi copiii”. -

Familii cu probleme mari de sănătateComunităţile de romi din

R om ânia se confruntă cu probleme grave de sănătate din cauza carenţelor alimentare, a igienei şi a vaccinării deficitare a copiilor romi, a accesibilităţii reduse la la serviciile medicale şi a absenţei educaţiei sanitare, se arată într-un raport dat publicită ţii de O rganizaţia “Salvaţi copiii” şi realizat în urma unui studiu efectuat în zece localităţi cu comunităţi compacte de romi.

Alimentaţia copiilor romi este deficitară atît din punct de vedere cantitativ, cît şi calita­tiv,, ca o consecinţă a venitu­rilor scăzute ale acestei popula­ţii. D eseori copiii mănîncă doar o dată pe zi, iar alimentele de bază sînt leguminoasele (cartofii şi fasolea). Carenţele alimentare au consecinţe grave determ inînd avitam inoze, malnutriţie, anemie, distrofîe, rahitism şi, în m ajoritatea cazurilo r, deficit staturo- ponderal.' A fecţiuni des întîlnite în rîndul copiilor romi sînt enterocolitele care apar din cauza consumului de alimente alterate. Deficitul surselor de apă potabilă în comunităţile de

romi şi accesibilitatea la aces:! surse favorizează apariţi. in toxicaţiilor şi a bolile contagioase, iar precaritaK condiţiilor de locuit reprezir'-

- principala cauză a apariţie _ unor afecţiuni respiratorii şiJ

TBC . Absenţa educaţi:: sanitare pune populaţia de mc în imposibilitatea de a adopii o conduită de prevenire t îmbolnăvirilor şi de a înţelege

' im portanţa controalele; medicale periodice, în specii' pentru gravide şi pentru copii

Principala problemă i comunităţilor de romi est: j accesibilitatea redusă h * serviciile medicale din cam j deficitului de infrastructura medicală în aceste comunităţi, a dificultăţii, procurării medicamentelor şi, ia special, a celor compensate, a absenţei mijloacelor de transport sau a f resurselor materiale care să te , perm ită deplasarea la dispensar, a lipsei actelor dc identitate sau a carnetelor dc sănătate, precum şi din cau7J reticenţei personalului medial fată de membrii acestei etnii,

. se' mai arată în .raP°r(„u‘ Organizaţiei “Salvaţi copm .

Page 15: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

EVENIMENT joi, 18 iunie, 1998

U (tyfruvUCe PuzcUţiec froftuI<vte

%

La Mărgău^ nem uririle...GheorgheClupuIlga'a Cestului

picurînd,4iaTcei81deani,4umină^ a l b ă pentrŞ^eiinistea stelelor

mărgăuane

A

1

al familiilor care, după obiceiul locului, au foarte mulţi copii Cărarea coteşte pe sub pruni, ducîndu-ne paşii spre izvor.

Vlădeasa ploua mocăneşte. De pe prima culme privesc Apa rece, plăcută la gust, izvorăşte de sub rădăcinile unui

n sfîrşit, pusesem piciorul pe cărarea muntelui, aşa cum îmi dorisem un an întreg. Peste păduri şi muntele

depărtările. Pe pieptul muntelui, ici-colo zăresc ascunse în stejar bătrîn. Şi, fiindcă nu-i voie să treci pe lîngă un izvor vegetaţia buiacă mici căsuţe de vacanţă. E vremea coasei fără să-i “cinsteşti” apa, mă aplec spre undele ce se rotesc la Moţii sînt plecaţi la sănile aşezate în poienile de la Pietrele gura izvorului. Şi pe aici, locurile sînt pline.de izvoare, aşa Albe. Moş Gheorghe, călăuza mea, recunoaşte.fiecare casă că nu ne facem provizii de apă. Muntele începe să ne pună ţuguiată din lemn şi îmi vorbeşte despre stăpînii lor. într-o puterile la încercare. Cărarea urcă pieptiş prin loc deschis şi; parte stau cei “a Cucului”, în alta “a Lupului”, mai jos îşi cînd ajungem sus, într-o poieniţă în apropiere de sănă, zărim făcuseră ferma “a Bradului”. Toate sînt porecle. Doar cu turmele ce pasc agale. Pe cărare, coboară cu o desagă în ajutorul lor se pot descurca moţii în împăienjenişul încurcat spate, o femeie.

Umbra lui Şuşman

- Bună ziua, dragii mei. Dar unde aţi plecat? ' ■ . ,

- Deocamdată la stîna lui baciu Ilie, apoi... spre Mărgău, :

- Nu mai aveţi mult pînă în sat. Mergeţi cu bine, dar nu înainte de a vă servi cu caş proaspăt şi urdă. Astăzi eu am fost "băciţă",

Am poposit sub uh brad falnic, am "udat” bucatele cu mai multe pahare de horincă moţească şi ne-am pus pe poveşti. Aşa ani aflat pentru prima dată istoria nescrisă a acestor locuri mirifice. Prin pădurile şi poienile din zonă au acţionat partizanii lui Şuşman în urmă cu cinci­zeci de ani.

"Banda" a fost urmărită ani de zile de trupele de securitate, pînă cînd a fost încercuită şi capturată. Majoritatea lor

. aU fost împuşcaţi, împreună cu.moţii care . i-au ajutat. Grozăvia s-a întîmplat tocmai lîngă casa'pădurarului. Oamenii locului nu prea vorbesc despre întîmplările legate de acele vremuri, cînd au avut mult de suferit.. Ne-am luat rămas bun de la lelea Maria,. "băciţa ”, şi-am urcat ultima culme. Badea Ilie, ciobanul care, împreună cu nevasta şi fiul său, păstoreşte 350 de oi, ne vede şi ne iese în întîmpinare.

- Unde-aţi pornit, dragii mei, pe vremea asta?

- în lume după bine, şefule!Rîde cu faţa, cu ochii şi cu gura. Apoi

ne întinde o mină prietenească.- E adevărat, mă Ilie, îl întreabă

călăuza noastră, zîmbind, că odată cînd nu te-a ascultat măgarul şi n-a vrut să treacă apa "Mărgăuţa”, l-ai trecut tu în braţe?

- Păi, ce era să fac?! Dacă s-a încăpăţînat! Falnic om, deşi are 75 ani,, şi a fost rănit la Odessa.

- Ne aşezăm pe buturuga din colibă şi facem "politichie”. Ciobanul vrea să afle ce se mai întîmplă in lume. După două ore de "parlamentări” ne-am luat rămas bun şi am pornit spre satul de la poalele muntelui Vlădeasa spre Mărgău.,. Şuşman, din umbră, ne face cu mina.

t' r %v..-

f \

A doua casă a mgrgăuanilor: Biserica ;

Premianţii şcolii generale. Directorul şcolii, profesorul Ilie Roşu, crede în viitorul

acestor tineri

La grădiniţă spectacolele de sfîrşit de an sînt un prilej nemaipomenit de a descoperi

noi talente

împreună, dar fa r9 de ((colectiv ”

Acest minunat sat moţesc are o poveste aparte. în urmă cu peste şase veacuri, moţii au coborît de la munte şi s-au aşezat pe valea rîului Mărgăuţa.

în acest sat de munte, durata unei zile de muncă este "de la stele p in’ la stele", adică dis de dimineaţă şi se termină la asfinţit. Toată suflarea satului se află la

hotar”, la cosit, sau la pădure. Cînd se întorc acasă, ţăranii din Mărgău hrănesc animalele, "fac de cină" şi se culcă, ghicind ora nopţii după licărele de pe cer. In Mărgău nu a fo st "colectiv". Aici nimeni nu se ceartă din această pricină.

Geamuuuuuurii Rus loan şi Abrudan . Teodor privesc lumea prin colţul

ferestrei. Iar geamurile lor tmpînze’sctara.

Cîntecele şi jocurile vin din negura timpurilor. Le

transmit mai departe cei care dăltuiesc suflet în

ancestralul ”Haba”.

Locul de lîngă geam

Primăvara timpurie, bărbaţii iau "tocul" cu geamuri în spate şi cutreieră oraşele ţării. Geamăritul este o meserie specifică mărgăuanilor. O tradiţie lăsată din generaţie în generaţie. Se întorc acasă numai pe vremea cositului/încărcaţi cu bucate şi cele necesare pentru gospodărie.

Duminică, mdrgăuanii după ce au ieşit de la biserică şi-au sărbătorit copiii. Uh program artistic minunat a tras cortina peste anul şcolar. Aplauze şi... premii. Toate într-o atmosferă sărbătorească,, după tradiţii şi obiceiuri mărgăuane.

Aştept să treacă ploaia mocănească şi să apară stelele. Prin mijlocul satului

, curge învolburată Mărgăuţa, aşa cum curge şi viaţa. Printre pietre se zbenguie în voie f şopîrlele, sub privirile înţelegătoare ale moţilor.

Vasile MOLQOVAN

Page 16: Tentativa de sanlaj - moda verii ‘98dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71697/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_199…liNSCU VAMPIRI: gE CE S-A ÎMPOTMOLIT TERAPIA DE ŞOC ROMÂNEASCĂ? PAGINA

16) joi, 18 iunie 1998 ULTIMA ORĂ c 8 e C B u i

S u t»

12 prefecţi din Transilvania au transmis Guvernului propunerile lor

în vederea elaborării unui nouproiect de lege privind

' administraţia publiGă şl localăU n număr de 12 prefecţi din Transilvania

s-au întîinit, miercuri, la Tîrgu-M ureş, cu secretarul de stat Vlad Roşea şi au prezentat propunerile lor fn vederea elaborării unui nou proiect de lege privind administraţia publică şi locală. Vlad Roşea a declarat, la finalul întflnirii, că participanţii au discutat în principal despre Ordonanţa de urgenţă 22 din 1997 şi situaţiile care decurg din decizia Curţii Constituţionale care a admis excepţia de neconstituţionalitate a acesteia. Roşea a mai afirmat că Ordonanţa de urgenţă 22/1997 nu va mai fi aplicată şi, în consecinţă, nu vor mai fi instalate indicatoarele -bilingve în localităţile Tn care populaţia minorităţilor naţionale depăşeşte 20% din total. El nu a precizat ce se va tntîmpla cu indicatoarele bilingve deja instalate. Vlad Roşea a mai declarat că cei 12 prefecţi din Transilvania au avut sugestii şi propuneri referitoare la elaborarea unui nou proiect de lege privind administraţia publică şi locală care au fost transmise Guvernului.. In opinia lui, acest proiect va fi supus aprobării Parlamentului tn toamna acestui an.

Pe litoral, mal repede cu o săptămfnă

Programul trenului spre Mangalia a fost devansat

In fiecare vară, pe ruta Cluj-Napoca - Mangalia, este introdus suplimentar un tren. In actualul sezon estival, respectivul tren va circula cu o săptămînâ mai devreme. Din 26/ 27 iunie, Acceleratul 1936/1937 va pleca din gara C luj spre litoral, la ora 17,04. La întoarcere, trenul cu nr. 1938/1935 va circula din 20 iunie a.c., care are sosirea Tn Cluj- Napoca la 23,30.

Biletele se pun în vînzare la Agenţia C FR Tncepînd de astăzi. Trenul are clasa I şi all-a, costul biletelor fiind de 134.400, respectiv 68.800 lei. Copiii sub zepe ani au reducere de preţ pentru bilet şi supliment de viteză, iar elevii şi studenţii pot circula cu bilete la jumătate din preţ, reducerea fiind calculată pentru tren personal.

G.V.

Vicepreşedintele PNŢCD Vasile Lupu declară că nn a făcut nici o informarecătre Securitate

El a precizat că în trecut a existat posibilitatea ca un cetăţean să refuze în scris colaborarea cu Securitatea, prezentînd în acest sens cazul său. -Vasile Lupu a declarat că a fost contactat de Securitate în toamna anului 1974, înainte de armată, în scopul de a efectua stagiul militar la această armă. După armată, securiştii au încercat trei zile la rînd sâ-1 convingă să colaboreze sau să devină ofiţer activ de Securitate, fapt refuzat şi de această dată.

Vicepreşedintele PNŢD a precizat că, în cursul anilor 1975, 1976, organele de Securitate au încercat sâ- 1 şantajeze, mai întîi cu o presupusă colaborare-cu organizaţii străine, care erau în fond Biblioteca Franceză şi Biblioteca Americană din Bucureşti. Ulterior, şantajul a vizat relaţia sa de prietenie cu un consătean, refugiat la Paris. _

“La insistenţele lor, pe parcursul unor discuţii care au durat trei zile, de la 8.00 la 17.00, am dat o declaraţie în

scris în care afirmam că, în condiţiile în care voi identifica pericole pentru securitatea naţională, voi sesiza organele competente”, a spus Lupu, adăugind că în declaraţie a precizat că nu va divulga contactele avute şi propunerile primite de la Securitate.

Lupu a declarat că, după ce a părăsit sediul Securităţii, a povestit la toţi cunpscuţii, colegii de institut sau de la Casa Universitarilor prin ceea ce trecuse şi nimeni nu a mai îndrăznit să-l contacteze.

El şi-a manifestat speranţa ca documentul sempat să fie găsit, deoarece astfel poate dovedi că şi în scris se poate refuza colaborarea cu Securitatea.- Vasile Lupu a arătat că în regimul comunist a refuzat să devină membru PCR. El a spus că această atitudine nu i-a afectat cariera. “Sigur nu am dosar de colaborator, ci doar de urmărit, fiindcă am fost slobod în declaraţii şi în trecut”, a afirmat deputatul PNŢCD.

în plus, el apreciază că dacă un

J , - V ■ 1I A :

; £

t i . . . .

membru PNŢCD s-a dovedit colaborator al Securităţii şi prin această activitate a adus prejudicii oricărei persoane, el trebuie exclus, din conducerea partidului şi din demnitatea pe care o ocupă. Această situaţie - trebuie analizată, a atras el atenţia, deoarece pot exista angajamente sărise neurmate de consecinţe, semnatarul refuzînd să dea curs documentului semnat. Vasile Lupu consideră că “SRI ar trebui să clarifice lucrurile” în cazurile în care în presă apar documente privind colaborarea unor demnitari cu fosta Securitate. în ceea ce priveşte scurgerea de astfel de informaţii, Lupu crede / că responsabilitatea nu revine doar SRI, arhivele aflîndu-se “în mai multe locuri”.

Premierul Radu Vasile îi cere lui Francisc Baranyi să demisioneze din funcţia de ministru al Sănătăţii

. Premierul Radu Vasile a decis să-i ceară ministrului Sănătăţii, Francisc Baranyi, să demisioneze din funcţie în urma recunoaşterii de către acesta că a colaborat cu fosta Securitate, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvînt al Guvernului, Răsvan Popescu. “Radu Vasile a decis să-i ceară lui Francisc Baranyi să-şi asume propria declaraţie pînă la capăt şi să demisioneze”, a spus Popescu. El a arătat că premierul apreciază sinceritatea lui Baranyi, caic a venit totuşi prea tîiziu, precum şi activitatea acestuia ca ministru. Primul ministru a considerat că, prin declaraţia

sa, Baranyi a recunoscut public că a semnat un angajament de informator cu fosta Securitate şi nu este vorba numai de o declaraţie de presă. De aceea, premierul a decis să ceară demisia lui Baranyi, în conformitate cu “principiile fundamentale ale coaliţiei de guvernare, în care reforma morală a societăţii se află pe primul loc”, a arătat Popescu. Purtătorul de cuvînt al Guvernului a precizat că UDMR urmează să nominalizeze o altă persoană pentru funcţia de ministru al Sănătăţii, conform protocolului de guvernare.

Milioana^ dolari vor fi dotţ pentru ca mincj|

sârâmînqinfamili»

urmare din pagina 1

ale instituţionalizării din liţr. Anual, statul român investi pentru întreţinerea acestor c 700 de milioane de dolari.

Proiectul este al organic ereştirvumanitare Wortd \ România şi va fi dezvoltat parcursul a patra ani în judeţ Cluj, laşi şi Constanţa. Spr|j financiar pentru susţine^ acestui proiect este de milioane de dolari, Guve- Statelor Unite ale Ameţi acordînd 6,3 milioane de dtt; restul fiind contritn organizaţiei. Cecul a fost îng!; în mod simbolic de câtre Saur, reprezentantul Americane pentru Dezvelii) Internaţională, preşedinţi Consiliului Judeţean Cluj, dltf( Constantinescu.

Directorul organizaţi Christopher Shore, a declarat banii nu sînt pentru citi echipamente sau alte dotări pentru plata angajaţilor colaboratorilor, tncepînd 4 1990, organizaţia a investi programele deraiate peste milioane de dolari.

Noua strategie prevede c primul ân să fie făcută o evaia a societăţii, cu identifici familiilor în situaţii de risc sectorului public şi a cr neguvernamentâl. De abia i doilea an proiectul poate de: operaţional. ;P în ă la sfirţ; proiectujui, se doreşte; num ărul total ai copii instituţionalizaţi în cele trei juc: să fie redus cu 31 la sută, e anuală a celor nou admişi instituţii să scadă cu 67 la sd iar jumătate din familie vis ca fiind în dificultate să fie afara oricărui risc.

Ministrul Sănătăţii asta hotărît să ranunţa la * imunitataa parlamantarâ dacă cinava susţină că a sufarit daoaraca al a colaborat cu Sacuritataa

Ministrul Sănătăţii, Francisc Baranyi, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că esţe dispus să renunţe la imunitatea sa parlamentară în cazul în care vor apărea persoane care să dovedească faptul că au suferit deoarece el a colaborat, în urmă cu 40 de ani, cu Securitatea. “Nu mă consider agent de Securitate, nu am turnat pe nimeni şi nu am dat relaţii despre nimeni. Am scris şi am semnat un angajament, în urmă cu 40 de ani, pe care mi l-au prezentat doi grăniceri, care, după ce m-au dus la o secţie de miliţie aflată la graniţa dintre România şi Iugoslavia şi m-au interogat timp de cinci ore, mi-au cerut să îi ajut în apărarea graniţelor statului”, a mai spus Baranyi. Ministrul Sănătăţii a continuat spunînd: “Ulterior am înţeles că cei doi grăniceri reprezentau Securitatea mare, şi nu cea de frontieră. Nu mă consider agent de Securitate, pentru că am fost obligat, fiind ameninţat cu arma, să fac acest lucru, aflîndu-mă într-o zonă în care era război”. Baranyi susţine că a fost dat afară din facultate, a fost considerat duşman al poporului şi a ajuns să lucreze ca felcer la graniţa cu Iugoslavia deoarece era urmărit de Securitate.”Atunci cînd mi-au cerut să colaborez pentru apărarea graniţelor am aceptat, dar nu am făcut nimănui nici un rău”, a mai spus el.

Excelenţa sa Flemming Morch percepe drept bune relaţiile între români şi unguri

_ _ ________ urmare din pagina 1 Flemming Morch este de părere că România nu■ • ■ ■ - - a atras nînă acum suficienţi investitori. Creînd oLegislaţia economică este

perfectibilăPrezent în România de un an şi jumătate,

ambasadorul Danemarcei este convins că există condiţii bune pentru investiţiile străine, exemplul cel mai elocvent fiind cel al firmei daneze Tuborg Beer, care din ianuarie a.c. are o unitate de producţie la Bucureşti. în opinia sa, legislaţia românească în domeniul investiţiilor m ai trebuie îm bunătă ţită în sensul garan ţiilo r privind recuperarea profitului. Ţiriînd cont de suprafaţa şi numărul locuitorilor României, fiind a doua' ţară din centrul Europei (după Polonia), dl

Flemming Morch este de părere că România nu a atras pînă acum suficienţi investitori. Creînd o atm osferă optim istă, diplomatul s-a arătat încrezător în posibilitatea integrării României în Uniunea Europeană, declarând că va susţine această cauză. t i

Ambasadorul a remarcat buna convieţuire a comunităţilor

Un alt scop al vizitei sale este de a vedea la fa ţa locu lu i cum convieţuiesc rom ânii şi maghiarii. Ambasadorul Flemming Morch a declarat presei că ştie, dar a’vrut să cunoască situaţia la nivel local, unde oamenii trăiesc şi muncesc împreună. în urma vizitei, domnia sa a

constatat că cele două comunităţi se înţeleg şi convieţuiesc foarte bine. în ce priveşte sectorul educaţional, în opinia sa, pentru oricine educaţia este deosebit de importantă şi este nevoie de învăţămînt în limbă minorităţilor, ceea ce a observat că există şi la Cluj. .

în Danemarca, minoritatea germană nu are învăţămînt în limba maternă

Diplomatul danez a declarat că nu este abilitat Să prezinte o poziţie asupra problem ei universităţii maghiare. Dl Flemming Morch s-a referit numai la situaţia din Danemarca unde minoritarii sînt germani. Din cei 5 milioane de danezi, doar 10.000 sînt etnici germani, ei neavînd nici un fel de-învăţămînt în limba maternă. De asemenea, ambasadorul a prezentat situaţia etnicilor danezi din nordul Germaniei, care pentru educaţie şi păstrarea tradiţiilor sînt 1 susţinuţi fmanciar doar de ţara mamă.

La Radio C O N T A C T despre o controversa:

Universitatea maghiaraRevendicările minorităţii maghiare, care vize®

înfiinţarea unei universităţi de stat autonome c. predare în limba maghiară, au revenit în actualitate

Firesc au revenit în actualitate şi controverselep: această temă Emisiunea "Conversaţia de joi seari de la Radio CONTACT programează pentru asta: o dezbatere de mare interes pe acest subiect Părerii pro sau contra vor fi expuse în emisiune de invitaţi realizatorului Drăgoş Stanca. Aceştia sînt preşedintele U.D.M.R. Cluj, Boros Janos şi deputatul P.N.Ţ.C.D. Ioan Vida-Simiti, membru al Comisiei de Învăţămînt a Senatului. Va participa şi rectorul interimar al Universităţii ’’Babeş-Bolyai”, dl Wolfgang - Wemer Breckner. în limita timpului disponibil, vor fi preluate în direct şi păreri alt ascultătorilor care vor avea la dispoziţie două linii telefonice (414.666 şi 155.008).care se deschid la ora 19,00. Emisiunea va începe pe 89,8 FM astăzi li ora 21,00. , „

ofOMDATlm9g

OFERTA EXCEPŢIONALA PENTRU ACEST SEZON ESTIVAL !

wez-coHcemme m m M m w m o m b t e

IDEALE PENTRU DOZATOARE I

V .

O FE R ITE DE: !FAR ES - O R A S T IE JUD. HUNEDOARA :

T E L . 054-247.572 FAX. 054-241.942

D E P O Z ITU L FAR ES - C L U J NAPOCA S TR . PARTIZANILOR NR. 120 TEL. 435.206

Autorizată prin S.C. nr. 128/1991. judecătoria Puj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Cometyjlui judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE C Ă LIA N (redactor şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); M ARlASÂN GEOR ZAN(redactorşef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28; E -m ail:[email protected]

Secretar de redacţie Tel/fax:de serviciu: Horea PETR UŞ 19.74.18

R ED A C ŢIA : Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; Contabilitate: 19.73.07; Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81Subredacţla Tu rd a : tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT LA1 .jfiiw .JrStW W 1

mailto:[email protected]

INGRIJIREA TENTATIVA DE SUICID

INGRIJIREA TENTATIVA DE SUICID

TUIT EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA · 2013. 10. 12. · prinţese, piraţi, clovni, zombi, răţuș-te, broscuţe, vampiri, s-a detașat de ceilalţi participanţi nu atât

TUIT EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA · 2013. 10. 12. · prinţese, piraţi, clovni, zombi, răţuș-te, broscuţe, vampiri, s-a detașat de ceilalţi participanţi nu atât

Pistolet de sudură RO · Instrucţiuni de siguranţa Generalităţi 6 099-011445-EW509 14.04.2016 2.3 Generalităţi PERICOL Şoc electric! Aparatele de sudură folosesc tensiuni

Pistolet de sudură RO · Instrucţiuni de siguranţa Generalităţi 6 099-011445-EW509 14.04.2016 2.3 Generalităţi PERICOL Şoc electric! Aparatele de sudură folosesc tensiuni

Managementul Fortei de Vanzare - Tentativa de Curs de Demut..

Managementul Fortei de Vanzare - Tentativa de Curs de Demut..

Dacă această carte ar fi Stăpânul Inelelor, iar eu aş avea ... · Înainte de uraganul Katrina, Louisiana avea o înfloritoare comunitate de vampiri. De fapt, populaţia De fapt,

Dacă această carte ar fi Stăpânul Inelelor, iar eu aş avea ... · Înainte de uraganul Katrina, Louisiana avea o înfloritoare comunitate de vampiri. De fapt, populaţia De fapt,

1. Disciplina “ORGANE DE MAŞINI” - cmrs.ugal.ro · 3 6. Asamblările cu şuruburi, supuse la şoc, necesită: a. şuruburi rigide; b. şuruburi elastice; c. nu are importanţă

1. Disciplina “ORGANE DE MAŞINI” - cmrs.ugal.ro · 3 6. Asamblările cu şuruburi, supuse la şoc, necesită: a. şuruburi rigide; b. şuruburi elastice; c. nu are importanţă

Proiect La Engleza Cu Vampiri

Proiect La Engleza Cu Vampiri

 · 2015. 11. 16. · „Întrucât tentativa de suicid a condamnatului N.A. nu reprezintă o faptă prevăzută de legea penală, iar comisarul de Poliţie judiciară (…) şi comisarul

 · 2015. 11. 16. · „Întrucât tentativa de suicid a condamnatului N.A. nu reprezintă o faptă prevăzută de legea penală, iar comisarul de Poliţie judiciară (…) şi comisarul

Tentativa si formele ei si formele ei.doc · Web view- Cod penal Bibliografie Apetrei M. – Drept penal. Partea generala, Editura Victor, Bucureşti, 2006 Dobrinoiu Vasile, Pascu

Tentativa si formele ei si formele ei.doc · Web view- Cod penal Bibliografie Apetrei M. – Drept penal. Partea generala, Editura Victor, Bucureşti, 2006 Dobrinoiu Vasile, Pascu

Formblatt AMS - WordPress.com · Web viewhoch R 2 Risc de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere. Durch Schlag, Reibung, Feuer oder andere Zündquellen explosionsgefährlich

Formblatt AMS - WordPress.com · Web viewhoch R 2 Risc de explozie la şoc, frecare, foc sau alte surse de aprindere. Durch Schlag, Reibung, Feuer oder andere Zündquellen explosionsgefährlich

Ovidiu Eftimie PRIMĂVARA VAMPIRILORƒvara-Vampirilor.pdf · 1 Când a apărut prima știre cu un om mușcat de gât am râs cu toții. Haha, vampiri, bețivi, Vaslui, meme. Întâmplător

Ovidiu Eftimie PRIMĂVARA VAMPIRILORƒvara-Vampirilor.pdf · 1 Când a apărut prima știre cu un om mușcat de gât am râs cu toții. Haha, vampiri, bețivi, Vaslui, meme. Întâmplător

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - gov.md · scenarii de şoc privind evoluţia indicatorilor de piaţă asupra datoriei de stat şi a deservirii acesteia. În cadrul prezentului Program

GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA - gov.md · scenarii de şoc privind evoluţia indicatorilor de piaţă asupra datoriei de stat şi a deservirii acesteia. În cadrul prezentului Program

Grigore Gafiþa Vampiri energetici

Grigore Gafiþa Vampiri energetici

CONSIDERATII PRIVIND VIATA RELIGIOAS. A BUCURESTILOR LA ... · CONSIDERATII PRIVIND VIATA RELIGIOAS. A BUCURESTILOR LA SFÂRSITULUI , REGIMULUI COMUNIST Ovidiu Bozgan Tentativa de

CONSIDERATII PRIVIND VIATA RELIGIOAS. A BUCURESTILOR LA ... · CONSIDERATII PRIVIND VIATA RELIGIOAS. A BUCURESTILOR LA SFÂRSITULUI , REGIMULUI COMUNIST Ovidiu Bozgan Tentativa de

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI nu ... · ) (vezi pct. 4.2, 4.4, 4.5 şi 5.1). Hipotensiune arterială severă. Şoc (incluzând şoc cardiogen). Obstrucţie în calea

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI nu ... · ) (vezi pct. 4.2, 4.4, 4.5 şi 5.1). Hipotensiune arterială severă. Şoc (incluzând şoc cardiogen). Obstrucţie în calea

tentativa 1

tentativa 1

 · Web view10Cu care leziuni traumatice sunt asociate traumatismele aparatului locomotor manifestate cu şoc traumatic în faza I la pacientul fără …

 · Web view10Cu care leziuni traumatice sunt asociate traumatismele aparatului locomotor manifestate cu şoc traumatic în faza I la pacientul fără …

Corelaţii între scorurile de prognostic la pacienţii cu şoc septic

Corelaţii între scorurile de prognostic la pacienţii cu şoc septic

Limbajul corpului & al energiei · PDF filelimbajul corpului & al energiei comportament atitudine microexpresii comunicare agresiune energetica vampiri energetici ... “Limbajul trupului

Limbajul corpului & al energiei · PDF filelimbajul corpului & al energiei comportament atitudine microexpresii comunicare agresiune energetica vampiri energetici ... “Limbajul trupului

Librarie online - Carti, Jocuri, Muzica demonice... · 2014. 10. 28. · Copiii în calitate de vampiri psihici..... 236 Vampirismul spectatorului / artistului

Librarie online - Carti, Jocuri, Muzica demonice... · 2014. 10. 28. · Copiii în calitate de vampiri psihici..... 236 Vampirismul spectatorului / artistului