TENDINȚELE ÎN AGRICULTURĂ ȘI PROFESIA DE MANAGER INOVARE

ÎN DOMENIUL AGRICOL ÎN CONTEXTUL AGRICULTURII VIITORULUI

PROF. DR. STEJĂREL BREZULEANU

2020

2

Sistemul de producţie agricolă

un ansamblu de sectoare, tehnologii, maşini şi

agregate tehnologice, în care solul este folosit ca

principală resursă de producţie pentru culturile:

agricole, pomicole, viticole, legumicole, floricole ca

şi pentru creşterea animalelor.

3

Agricultura şi sistemul agricol

domeniu de activitate şi sector primar al economiei ce presupune cultivarea plantelor şi creşterea animalelor pentru obţinerea produselor agroalimentare necesare în primul rând hranei umane.

ramură distinctă, dar şi importantă a economiei, deci parte a sistemului economic naţional şi / sau mondial.

agricultura trebuie să se supună oricăror reguli, obiective şi instituţiice guvernează sistemul economic în ansamblul său, în cadrul căruia se regăseşte, întrucât ea însăşi reprezintă un sistem distinct interconectat la celelalte subsisteme din economie.

Agricultura ca sistem organizat şi funcţional pus în slujba societăţiieste abordată în plan ştiinţific, din unghiuri diferite, ceea ce dăposibilitatea ca pe baza unor criterii de clasificare bine definite să se obţină mai multe tipuri de sisteme agricole.

4

Criteriile de clasificare a sistemelor agricole

de natură istorică,

ecologică

după performanţă.

5

Criteriul istoric

este primul, dar şi cel mai des întâlnit în literatura de specialitate.

Sistemele agricole folosite de om de la conştientizarea agriculturii caactivitate umană util-productivă şi până în prezent au fost denumite genericsisteme agricole convenţionale, întâlnite de cele mai multe ori subaccepţiunea de agricultură convenţională prin care se înţelege producereade alimente pe bază de energie solară şi prin intermediul plantelor fixate însol.

6

Criterii ecologice alternative

Începând cu anul 1980 s-a remarcat o reorientare a politicilor agricole spre o agricultură mai economică şi mai autonomă.

Răspunsul la aceste noi cerinţe şi la neajunsurile agriculturii intensive s-au materializat în dezvoltarea sistemelor alternative în rândulcărora se numără:

agricultura raţională,

agricultura integrată,

agricultura ecologică,

agricultura durabilă.

7

Agricultura raţională,

vizează ameliorarea practicilor actuale prin limitarea

folosirii îngrăşămintelor şi pesticidelor, dar cu menţinerea

randamentelor la cote ridicate

8

Agricultura extensivă cu inputuri reduse este de subzistenţă, cu o producţie slab competitivă. Poate

afecta într-o anumită măsură mediul înconjurător, inclusiv calitatea biomasei, mai ales prin dezechilibre de nutriţie.

Îngrăşămintele minerale şi alte substanţe agrochimice (erbicide, insecto-fungicide, amendamente minerale) etc., nu sunt practic utilizate, sau aplicate doar în cantităţi foarte mici (cu excepţia sectorului legumicol).

De asemenea, hibrizii şi soiurile performante nu sunt răspândiţi pe scară largă.

Acest sistem este practicat şi în România de către producătorii individuali.

9

Agricultura biologică denumită şi organică, se caracterizează prin refuzul de a utiliza îngrăşămintele minerale

solubile şi a pesticidelor de sinteză.

Scopul principal al agriculturii biologice constă în realizarea de produse agroalimentarecu un conținut ridicat în substanțe cu rol biologic activ, astfel ca să nu prejudiciezesănătatea omului și mediul înconjurător.

Agricultura biologica nu se limitează numai la pregătirea și folosirea composturilor, ci ease integrează și cu alte măsuri tehnice și anume:

asolamentul multianual cu leguminoase;

lucrarea solului cât mai la suprafață, fără întoarcerea brazdei și practicarea periodică a subsolajului;

renunțarea la îngrășămintele chimice obținute pe cale industrială și utilizarea de formeminerale naturale greu solubile (granite fin mărunțite, săruri potasice naturale, fosforitemăcinate).

reducerea sau renunțarea la combaterea chimică a buruienilor, dăunătorilor și a bolilorplantelor.

Ce este agricultura organică?

Cuvântul „organic” este protejat și poate fi utilizat doar pentru a descrie produsele

care poartă marca ecologică europeană, marca EKO sau eticheta Ecocert.

Creșterea în agricultura organică implică respectarea următoarelor reglementări:

Nu se utilizează pesticide chimice

Nu se folosește îngrășământ artificial

Nu se utilizează semințe modificate genetic

Utilizarea responsabilă a energiei și a resurselor naturale

10

11

Agricultura ecologică

o ştiinţă agricolă specială care se ocupă cu studiulsistematic al structurilor materiale (organismele vii şimediul lor de viaţă) şi funcţionale ale sistemeloragricole şi cu proiectarea agroecosistemelor capabile aasigura, timp îndelungat, nevoile umane de hrană,îmbrăcăminte şi de locuit pe seama resurselormateriale, energetice şi informaţionale proprii, fără adăuna potenţialului lor ecologic, economic şi uman.

12

13

Permacultura

se bazează pe tradiţia agricolă din zonă, folosirea de

îngrăşăminte naturale, diversitatea biologică şi respinge

folosirea pesticidelor şi a îngrăşămintelor chimice.

14

Agricultura durabilă

agricultura care urmăreşte conservarea resurselor naturale şi protecţia, pe termen nedefinit, amediului, sporirea sănătăţii publice şi producerea unor cantităţi de hrană adecvate şiprofitabile pentru fermieri.

Conceptul de dezvoltare durabila a economiei a fost lansat, pentru prima data, prin„Conferinta ONU pentru Mediu si Dezvoltare” de la Rio de Janeiro (1992), la care au participatdelegatii din toate tarile lumii. Cea mai cunoscuta definitie a dezvoltarii durabile este ceadata de Comisia Brundtland, in raportul „Viitorul nostru comun”:

„dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără acompromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”.Pentru sintagma agricultura durabila inca nu s-a elaborat o definitie detaliata, care sa fieunanim acceptata, deoarece practicile agricole care se subsumeaza acestui concept si caretind sa asigure dezvoltarea durabila in domeniul rural variaza in spatiu si timp, eficienta lorputand fi evaluata corect, mai ales, retrospectiv.

Caracteristicile definitorii ale agriculturii durabile sunt: productivitatea crescută;rentabilitatea economică; siguranța alimentelor și protectia mediului

15

Elemente de bază ale agriculturii

durabile

tradiţia agricolă din zonă;

utilizarea îngrăşămintelor naturale;

promovarea diversităţii biologice a plantelor cu rol alimentar;

respingerea totală a îngrăşămintelor chimice şi pesticidelor.

Agricultura durabilă este mai degrabă un scop decât un set specific de practici şi modele agricole.

Durabilitatea ca scop implică câteva principii de bază şicaracteristici ale sistemelor durabile.

O agricultură durabilă trebuie să fie un ecou al ecologiei, viabilăeconomic şi responsabilă social – tot ceea ce este sau nu necesar, este suficient.

16

Agricultura intensivă sau

industrială

Presupune folosirea suprafeţelor mari agricole, ceea ce permite aplicarea unei rotaţii ştiinţifice a culturilor.

Reclamă intrări masive de energii comerciale (sub forma îngrăşămintelor chimice, a pesticidelor) şi mecanizarea diversificată, de înalt nivel tehnic şi tehnologic.

Beneficiază de aportul ştiinţei în toate segmentele de activitate.

Structura culturilor este foarte variată, procesele tehnologice sunt diversificate, specialiştii posedă înalte cunoştinţe de specialitate, dar şi economice, fapt ce dă posibilitatea practicării unui mananagement performant şi, în plus, aplicarea marketingului în toate relaţiile de piaţă.

predomină metodele intensive şi superintensive, în cadrul cărora culturile se produc în câmp deschis sau acoperit.

Eficienţa sistemului trebuie judecată în funcţie de două criteriidistincte:

1. gradul de asigurare a securităţii alimentare;

2. nivelul veniturilor în raport cu cel al cheltuielilor.

are capacitatea realizării unei eficienţe economice superioare, ca urmare a avantajelor oferite de randamentele şi preţurile înalte, darnumai cu condiţia ca politica economică şi cu deosebire cea agrară, săcontroleze efectele negative induse de acţiunea „foarfecelui preţului”.

17

Istoric: Societatea Agricola COMBINATUL AGROINDUSTRIAL Curtici a luat fiinta în anul 1991

prin asocierea libera a proprietarilor de pamânt din orasul Curtici, pe scheletul fostului CAP – Lumea

Noua Curtici, initial cu 75 membrii fondatori si 234 hectare.

Prezent: In prezent detine si lucreaza 5.800 hectare teren agricol, cu peste 2.500 proprietari,

devenind o exploatatie agricola performanta, la nivelul cerintelor Uniunii Europene.

Dezideratul realizat al societatii consta în : INTEGRAREA PRODUCTIEI VEGETALE cu

CRESTEREA ANIMALELOR, PRELUCRAREA CARNII si a LAPTELUI, COMERCIALIZAREA

PRODUSELOR FINITE, BANI, ciclu ce permite reluarea productiei. Integrarea este conditia sine

qua non a fiabilitatii si performantei COMBINATULUI AGROINDUSTRIAL Curtici.

Organigrama: Din totalul salariatilor de 248, in aparatul administrativ sunt doar 50 (26

specialisti si 24 tehnic-administrativ), iar restul de 190 fiind angrenati direct in procesul de productie.

Insula Mare a Brăilei

18

19

Agricultura integrată presupune producţie o intensivă de produse competitive, din diferite ramuri de

activitate.

Expresia întâlnită frecvent "sisteme integrate", semnifică utilizarea ştiinţifică, armonioasă a tuturor componentelor tehnologice:

de lucrările solului, rotaţia culturilor, fertilizare, irigare, combaterea bolilor şidăunătorilor inclusiv prin metode biologice, la creşterea animalelor, stocarea, prelucrarea şi utilizarea reziduurilor rezultate din activităţile agricole etc., pentru realizarea unor producţii ridicate şi stabile în unităţi multiltisectoriale(vegetale şi zootehnice).

20

21

Agricultura de precizie este cea mai avansată formă de agricultură, care este practicată chiar şi în cele mai

dezvoltate ţări ale Uniunii Europene şi SUA pe suprafeţe mai restrânse, având la bază cele mai moderne metode de control a stării de calitate a diferitelor resurse de mediu, aplicarea în optim a tuturor componentelor tehnologice şi astfel un control riguros asupra posibililor factori care ar determina degradarea mediului ambiental.

Sistemele agricole sunt strâns legate de condiţiile economice, sociale şi de mediu.

Soluţionarea acestora este cea mai importantă condiţie pentru introducerea şipromovarea agriculturii durabile.

Intrări Prelucrare - Transformare Ieşiri

Resurse,

materii prime

Transformare,

producţie

Rezultate, profit

reinvestit

Date de

intrare

Proceduri de

prelucrare

Rezultate,

date de ieşire

Intrări Prelucrare - Transformare Ieşiri

Resurse,

materii prime

Transformare,

producţie

Rezultate, profit

reinvestit

Date de

intrare

Proceduri de

prelucrare

Rezultate,

date de ieşire

Terminal la punctul Terminal la punctul

de vânzarede vânzareCalculator centralCalculator central StaStaţţie de lucruie de lucru

Tranzacţii de vânzări

Răspunsuri de controlTranzacţii de vânzări

Răspunsuri de control

Procesarea tranzacţiilor

Actualizarea BD

Procesare interogare/

răspuns

Procesarea tranzacţiilor

Actualizarea BD

Procesare interogare/

răspuns

Interogări şi

afişăriInterogări şi

afişări

BD pentru

inventariere

BDBD pentrupentru

inventariereinventariereBD pentru

client

BDBD pentrupentru

clientclientBD pentru

vânzări

BDBD pentru pentru

vânzărivânzări

Dezvoltare

Concepte

fundamentale

Management

Aplicaţii

Tehnologii

Dezvoltare

Concepte

fundamentale

Management

Aplicaţii

Tehnologii

ManagementManagement

StrategicStrategic

TacticTactic

OperaţionalOperaţional

Operaţii de

afaceri

Operaţii de

afaceri

Sisteme

informaţionale

Sisteme

informaţionale

ExecutiveExecutive

Suport pentru

decizii

Suport pentru

decizii

De raportareDe raportare

ManagerialeManageriale OperaţionaleOperaţionale

Procesarea

tranzacţiilor

Procesarea

tranzacţiilor

Controlul

proceselor

Controlul

proceselor

Birotică şi

comunicaţii

Birotică şi

comunicaţii

ManagementManagement

StrategicStrategic

TacticTactic

OperaţionalOperaţional

Operaţii de

afaceri

Operaţii de

afaceri

Sisteme

informaţionale

Sisteme

informaţionale

ExecutiveExecutive

Suport pentru

decizii

Suport pentru

decizii

De raportareDe raportare

ManagerialeManageriale OperaţionaleOperaţionale

Procesarea

tranzacţiilor

Procesarea

tranzacţiilor

Controlul

proceselor

Controlul

proceselor

Birotică şi

comunicaţii

Birotică şi

comunicaţii

Meseriile viitorului în agricultură

Piața muncii este în continuă schimbare, iar procesul e accelerat de numeroasemotive:

economia este puternic transformată de pandemie;

apar tehnologii revoluționare care aduc digitalizarea și automatizarea în “noul” normal;

robotica și inteligența artificială sunt tot mai populare pretutindeni.

avem case inteligente și mașini autonome.

Mulți sunt entuziasmați și la fel de mulți sunt speriați de incertitudine și de viitorul profesiilor actuale.

Majoritatea meseriilor de viitor vor îmbina mai multe domenii și pasiuni (umane, tech, creative, digitale etc.):

vom vedea agricultori care vor folosi avantajele programării mai mult ca oricând (agricultura cu drone, softuri de gestiune a fermelor, etc)

Meseriile viitorului în agricultură

Alte joburi nu noi, dar care vor avea o însemnătate mai mare, sunt în tot ce înseamnă:

biotehnologie și inginerie genetică, unde ai nevoie de multă specializare sau de o minte foarteclară.

Se mai caută oameni care să înțeleagă și să vină cu soluții pentru crizele climatice, control al vremii, nanotehnologie, managementul deșeurilor, managementul vieții online, ferme urbane, etc.

De asemenea, e util să luăm în calcul și cum se schimbă forța de muncă post-COVID.

Acum, mai mult ca niciodată, resimțim avantajul și nevoia de tehnologie:

- pentru adulți simplifică lucrul remote,

-pentru copii și elevi, aduce educația digitală.

Totul e mai rapid, mai ieftin și mai calitativ, și ne transformă piața muncii într-una super conectatăși agilă.

De asemenea, vedem cum multe domenii se transformă și folosesc noile tehnologii pentru a se dezvolta și a face față nevoilor pieței muncii, cum este AGRICULTURA viitorului, de exemplu.

MANAGER DE INOVARE

În contextul dezvoltării europene sub deviza Europa 2020- Europa Inovării, loculmanagerului de inovare se regăsește în toate domeniile de activitate (producție, agricultura, construcții, comerț, administrație, publicitate, etc.).

Prezenta acestei ocupații în COR indică faptul că și în România această meserieeste regăsită din ce în ce mai des, în special în domeniile de activitate care au deschidere către nou.

Pregătirea viitorilor manageri de inovare este foarte importantă în sensul:

definirii și explicării noțiunilor de inovare sub toate aspectele ei,

abordarea aspectelor de transfer tehnologic și a modului de realizare a acestuia,

prezentarea instrumentelor de lucru ale managerului de inovare (noțiuni de proprietate intelectuală, studiu de oportunitate, studiul de fezabilitate, plan de afaceri, analiza de risc, analiza SWOT, planificare, politici și strategii de inovare)

elemente de calcul pentru evaluarea eficienței economice a inovării.

Funcția de manager de inovare este cel mai des întâlnită în marile corporații, dar nu înseamnă că firmele mici nu pot avea astfel de angajați.

Atribuții

Un manager de inovare:

gestionează procesele specifice din firmă și are grijă ca noile idei să se

transforme în produse și în servicii.

trebuie să planifice, programeze și asigure resursele necesare desfășurării

activiăților de inovare și să orienteze echipa pe care o conduce spre atingerea

obiectivelor de dezvoltare ale firmei.

Departamentul din firmă în care activează managerul de inovare este asimilat

celui de dezvoltare.

Când un anumit proces de inovare este definitivat, managerul realizează o

temă de cercetare-dezvoltare împreună cu șefii de departamente, prin

intermediul căreia urmărește derularea procesului.

Gama de variabile ale inovării

Tipuri de obiective economice a căror realizare, de obicei, este considerată ca fiindfavorabilă pentru firmă:

- înlocuirea produselor depăşite faţă de stadiul tehnicii şi cerinţele pieţelor de desfacere,

modernizarea materialelor, a tehnologiilor etc.;

- îmbunătăţirea calităţii produselor;

- dezvoltarea produselor ce corespund caracteristicilor impuse pentru protecţia mediului;

- îmbunătăţirea flexibilităţii producţiei;

- scăderea costurilor de producţie;

- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;

- îmbunătăţirea condiţiilor de mediu;

- menţinerea pieţelor tradiţionale şi/sau extinderea pieţelor existente;

- deschiderea de noi pieţe.

Aterierul de

microproducție

lapte

Aterierul de

microproducție

bere

Aterierul de

microproducție

Panificație

Factorii cei mai importanţi ce favorizează

procesele inovative în cadrul unei firme sunt:

- sursele de informare de proprii şi la care are acces, modul lor de organizare

şi de diseminare;

- resursele firmei: resursa umană având competenţele necesare şi existenţa

unei culturi

organizaţionale orientată către schimbare /inovare, resursele financiare,

investiţiile.

- reglementări interne şi internaţionale privind politica inovativă:

- accesul la programe ce favorizează inovarea;

- strategia firmei în contextul naţional, regional.

Cum ajută managerul de inovare firma

Managerul de inovare poate ajuta firma să găsească noi idei și abordări de business atunci când produsele sau serviciile firmei sunt învechite față de cerințele pieței sau față de cele ale concurenței.

El poate interveni și atunci când vrem să dezvoltăm afacerea prin lansarea de noi produse sau servicii.

Angajatul dedicat acestei zone de business poate sa elaboreze o strategie de inovare a firmei, în urma auditării acesteia.

Managerul de inovare se va ocupa și de implementarea planului de realizarea strategiei de inovare a firmei, de coordonarea dezvoltării profesionale a echipei și de culegerea de idei creative.

De asemenea, el creează un sistem de gestiune a datelor legate de ideile de inovare și elaborează metode care să permită valorificarea capitaluluiintelectual al firmei.

Practic, managerul de inovare se ocupă de procesul de inovare în toateetapele lui și asigură continuitatea acestuia.

Responsabilitățile pentru meseria de manager inovare

Să identifice idei inovative prin care firma să se dezvolte

Sa genereze idei de afaceri inovative (dacă dorește să realizeze propria afacere)

Să elaboreze și să implementeze strategii de inovare (în vederea dezvoltării de serviciisi/sau produse inovative)

Să utilizeze metode, tehnici și instrumente de producere a ideilor inovative în cadrulfirmei sau a departamentului

Să gestioneze ideile inovative astfel încât să poată fi implementate și să aibă un rezultatdurabil și eficient

Să planifice, să organizeze, să coordoneze și să evalueze activitatea de inovare în cadrulfirmei

Să creeze, să motiveze și să dezvolte o echipă vizionară, care generează in permanențăidei în vederea dezvoltării firmei

Să evalueze procesul de inovare și să asigure continuitatea acestuia în cadrul firmei

Competențele managerului de inovare

Capacitatea de a coordona dezvoltarea de produse și servicii inovative

Capacitatea de a elabora strategia de inovare a firmei

Capacitatea de a implementa planul de realizare a strategiei de inovare a

firmei

Capacitatea de a gestiona echipa în vederea producerii de idei creative

Capacitatea de a crea un sistem de gestiune și implementare a ideilor

inovatoare

Capacitatea de a elabora metode de valorificare a capitalului intelectual al

firmei

Capacitatea de a evalua procesul de inovare în toate fazele lui

Managementul inovării

Managementul inovării constă în implementarea și exploatarea economică a noilor idei și descoperiri.

Ca orice altă activitate managerială, procesul de inovare trebuie să fie planificat, organizat, dirijat și controlat.

Activitățile și deciziile asupra inovării includ:

activități de studiu și dirijare a realizării tuturor proiectelor de inovare ale firmei;

luarea deciziilor asupra oportunităților identificate, investițiilor, planificăriiproiectelor de inovare ce vor fi lansate și a monitorizării acestora.

Managementul inovării a fost definit ca fiind "ansamblul acțiunilor conduse de oîntreprindere și al opțiunilor efectuate pentru a favoriza emergențaproiectelor de inovare, a decide lansarea lor și a realiza comercializareanoilor produse sau implementarea de noi procese în întreprindere, pentrucreșterea competitivității".

Fazele procesului de inovare

identificarea oportunităților.

Sunt determinate domeniile de focalizare strategică și alocare a resurselor în procesul deinovare.

Sunt identificate noi oportunități de piață sau platforme tehnologice;

managementul ideilor, care include generarea, colectarea, dezvoltarea, evaluareași selectarea ideilor de afaceri.

Metodele de management includ: brainstorming, tehnici de creativities, focus-grupuri șicaptura ideilor on line;

managementul oportunităților, care implică dezvoltarea și analiza conceptelorrezultate din managementul ideilor, precum și a oportunităților de afaceri;

faza de proiectare,dezvoltare și execuție: firma aplică competențele saletradiționale de Managementul proiectelor și resurselor.

Pentru a facilita derularea proiectului sunt necesare abilități de creativitate și realizareaefectivă a procesului de inovare.

Pregătirea pentru meseriile viitorului

Orientează-te spre abilitățile de viitor precum adaptabilitatea și găsirea unor

oportunități antreprenoriale și de meserii

Cunoștințele de robotică și de programare vor sta la baza multor joburi de

viitor din toate domeniile

Gândirea algoritmică, alfabetizarea digitală, rezolvarea problemelor,

capacitatea de colaborare virtuală, autonomia în învățare, ascultare activă,

abilitățile culturale sunt principalele “motoare” ale unei gândiri futuriste și

de succes

Meseriile viitorului se vor dezvolta cu ajutorul tehnologiilor noi și al

inteligenței artificiale, dar și al științelor umaniste, ca generația tânără să-și

dezvolte pasiunile în orice direcție dorește

O componentă importantă pentru a pregăti generațiile viitoare de meseriile

de viitor este învățarea independentă.

Fermierii, așa cum îi știm acum, vor deveni amintire peste câțiva ani”, este concluzia studiului Inaco „Ghidul meseriilor viitorului”, publicat în octombrie 2020

Studiile de specialitate, observatorii pieței muncii și ai evoluției rapide a tehnologiei arată că în anul 2030, adică peste doar 11 ani, 85% din meseriile care vor exista vor fi cu totul noi.

Multe dintre activitățile pe care oamenii le desfășoară astăzi, în special cele repetitive, care necesită efort fizic, risc și precizie, vor fi preluate de roboți aproape total în viitorul apropiat, avertizează INACO, iar această opinie este împărtășită și de alți observatori care au analizat dinamica noilor tehnologii.

Agricultura nu face excepție, ci, dimpotrivă, asimilează tot mai rapid noile descoperiri ale tehnicii.

Deja există o diferență uriașă între metodele tradiționale utilizate în agricultură, în urmă cu câteva decenii, și cele moderne de cultivare. Acest lucru, însă, nu înseamnă că locurile de muncă vor dispărea, ci vor presupune un alt nivel de calificare și alte abilități

10 dintre tendințele tehnologice care

revoluționează societatea Actionează prin schimbarea felului în care oamenii fac afaceri și schimburi, muncesc, învață, produc bunuri, își petrec timpul

liber și caută serviciile medicale sunt următoarele:

1. Cumpărături online, servire și livrare cu roboți – comerțul online a devenit principala sursă de aprovizionare.

2. Lanțuri de aprovizionare 4.0 – care includ folosirea tehnologiei Blockchain, Cloud sau Big Data pentru înlocuirea

sistemelor tradiționale bazate pe materie primă, cum ar fi hârtiile și dosarele.

3. Modalități de plată digitale și fără contact – pentru a evita pericolul de infectare, majoritatea companiilor și guvernelor

au susținut trecerea la plăți online sau digitale, în detrimentul plăților cu bani fizici.

4. Munca de acasă – folosind tehnologii de tip VPN (Virtual Port Network), o mare parte dintre oameni au putut să își

păstreze locurile de muncă, făcând tranziția către tele-muncă, prin tehnologia cloud și întălniri virtuale.

5. Învățarea la distanță – profesorii, elevii și studenții au fost nevoiți să folosească programe tip Zoom, Microsoft Teams,

Meet, Google Classroom, Discord, Skype, Webex etc. pentru a putea face față noilor provocări educaționale.

WWW.INACO.RO 8 TEHNOLOGIA ÎN CONTEXTUL COVID-19

6. Telesănătate – se folosesc tot mai multe aparate de ultimă generație pentru a urmări semnele vitale ale pacienților,

intervențiile de la distanță acolo unde este posibil.

7. Roboți și drone – care sunt folosite în special pentru dezinfectarea spațiilor publice și pentru livrarea hranei persoanelor

care se află în carantină. Dronele de ultimă generație au fost folosite chiar pentru plimbarea animalelor de companie.

8. Divertisment Online – artisții au demonstrat că oamenii au resurse infinite de creativitate – înregistrările live online și

concertele în sufragerie s-au dovedit a fi de succes.

9. Fabricația aditivă sau imprimarea 3D – s-a dovedit utilă pentru a construi măști de protecție sau ventilatoare de

respirație adaptate pentru utilizatori.

10. Tehnologii de Informație și Telecomunicații de înaltă capacitate 5G.

44

45

Criteriile de evaluare a gradului de inovare al firmei

influenţa încheierii cu succes a unui proces de inovare asupra performanţelor firmei;

- posibilitatea difuzării inovaţiei;

- achiziţia sau difuzarea (comercializarea) tehnologiilor;

- gradul de noutate al preocupărilor din compartimentul de C&D;

- numărul de brevete înregistrate;

- proporţia în vânzările totale ale firmei a produselor noi sau îmbunătăţite, pe baza datelor din

ultimii trei ani;

- impactul inovării asupra factorilor de producţie (reprezentaţi de date privind: numărul de

angajaţi, consumul de materie primă şi materiale, consumul de energie, gradul de utilizare al

mijloacelor fixe)

- rezultatele efective ale procesului inovativ cu referire la vânzări în anul raportat dar şi cu doi

ani în urmă;

- exporturile realizate în anul raportat dar şi cu doi ani în urmă;

numărul de brevete înregistrate şi aprobate;

- furnizorii de tehnologie care au contribuit la rezultatele firmei;

- gradul de utilizare al tehnologiilor avansate pentru producţie;

Determinarea tipului de inovare produs nou,

funcţii noi,

materiale noi,

inovare de tehnologie,

inovare de strategie,

inovare organizaţională,

inovare a afacerii,

inovare de marketing,

combinare a mai multor inovări;

număr de idei colectate/idei utile;

timpul de ajungere pe piaţă a produsului (sau altele) inovat, momentul în care s-a urmărit inovarea;

valoarea investiţiilor materiale şi imateriale,

număr de produse noi vândute/ total vânzări, randamentul investiţiei;

Inovarea de produs - procesul de realizare a unui produs nou sau produs cu performanţe şi/sau funcţiuniîmbunătăţite.

Inovarea de proces – procesul de realizare a unor tehnologii sau metode noi de realizare a produselor, tehnologiilor sau serviciilor unei firme. Inovarea de proces poate implica schimbări în resursele umane, tehnologii, metode de lucru, metode de organizare, distribuţie, vânzare, promovare.

CUVINTELE-CHEIE PENTRU ANGAJAȚII DE MÂINE: CREATIVITATEA / ADAPTABILITATEA / TRANSDISCIPLINARITATEA / GÂNDIREA

COMPUTAȚIONALĂ

Locurile de muncă care nu vor dispărea vor fi cele creative.

Și “creativ” nu înseamnă artă sau advertising, ci a fi creativ în orice faci în plus față de o “mașină”.

A fi creativ la locul de muncă sau în afacere înseamnă să oferi servicii sau să produci bunuri originale și vandabile.

Înseamnă să adaugi o plus-valoare față de ceea ce ar putea face o mașină, chiar dotată cu inteligență artificială, oplus- valoare și față de ce ar putea face un concurent pe aceeași piață sau pe același loc de muncă.

Gândirea computațională presupune, în primul rând, capacitatea de a programa calculatoare. În scurt timp, primăriile,locurile în care se vor plăti taxele, impozitele sau asigurările, sistemul bancar etc. vor fi structuri digitale, fărăfuncționari.

Nu vor mai exista locuri de muncă “sigure”, din care să “ieși la pensie” făcând același lucru timp de 40 de ani.

În momentul în care ramura economică / compania / locul tău de muncă se va transforma, trebuie să te adaptezi, săte schimbi, să te recalifici și să găsești un nou loc de muncă sau să începi o nouă afacere.

Cei care își vor găsi cel mai ușor un serviciu sau vor putea deschide o afacere vor fi cei cu cele mai complexecunoștințe și deprinderi, din diferite domenii.

Transdisciplinaritatea va fi esențială în cele mai avansate domenii: biotehnologiile, nanotehnologiile, biochimiaetc., dar și în cele mai banale ocupații, care vor cere cunoașterea TI, a limbilor străine sau a marketingului.

Nu doar companiile sau școala trebuie să colaboreze mai strâns pentru a furniza competențele specifice tot mai cerutepe piața muncii, ci și tinerii trebuie să înțeleagă provocările economiei viitorului și să se preocupe de cultivarea propriilorabilități necesare