Tematica si bibliografia aferenta disciplinelor care vor fi examinate la licenta.

Examenul va fi tip grila, 9 intrebari si un punct din oficiu la o disciplina.

Se aleg doua dintre Biochimie, Microbiologie si Operatii si Aparate si doua tehnologii din lista anexată.

TEMATICĂ EXAMEN LICENŢĂ

Specializarea INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE (IPA)

DISCIPLINE FUNDAMENTALE

BIOCHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE

1. Aspecte biochimice ale proceselor fermentative anaerobe degradative ale glucidelor 1.1. Caracterizarea biochimică a fermentaţiilor anaerobe (condiţii de fermentaţie, parteneri,

microorganisme participante)1.2. Aspecte biochimice ale fermentaţiei alcoolice (glucide fermentescibile, conversia

materiilor fermentative, partenerul microbiologic, factori de fermentaţie alcoolică, cuantificare materială şi energetică a fermentaţiei alcoolice, produşi secundari de fermentaţie şi rolul lor, aplicaţii în domeniul alimentar)

1.3. Aspecte biochimice ale fermentaţiei lactice (glucide fermentescibile, microorganisme participante, fermentaţia homolactică-bilanţ material şi energetic, fermentaţia heterolactică-bilanţ material şi energetic, aplicaţii)

1.4. Aspecte biochimice ale fermentaţiei butirice (caracterizare proces, condiţii de dezvoltare proces, biochimism şi cuantificare materială şi energetică a procesului, implicaţii biochimice pozitive şi degradative)

2. Metabolismul digestiv al alimentelor2.1. Caracterizarea biochimică a metabolismului digestiv al omului2.2. Aspecte biochimice ale metabolismului digestiv al glucidelor pe trepte de tract

gastrointestinal uman2.3. Aspecte biochimice ale metabolismului digestiv al lipidelor pe trepte de tract

gastrointestinal uman2.4. Aspecte biochimice ale metabolismului digestiv al proteinelor pe trepte de tract

gastrointestinal uman3. Specificitatea enzimelor alimentare

3.1. Enzime: definire şi caracterizare ca şi biocatalizatori celulari3.2. Specificitatea de acţiune a enzimelor alimentare (cauză, efecte, aplicaţii în domeniul

alimentar)3.3. Specificitatea de substrat a enzimelor alimentare (cauză, efecte, categorii şi aplicaţii în

domeniul alimentar)

BIBLIOGRAFIEBanu, C., Biotehnologii în industria alimentară. Editura Tehnică, Bucureşti, 2000

Banu, C., Tratat de industrie alimentară. Editura ASAB, Bucureşti, 2010Darie, N., Biochimie alimentară dinamică. Editura ULB, Sibiu, 2001Darie, N., Enzimologie generală. Enzimologie specială. Note curs. ULB Sibiu, 2010

MICROBIOLOGIA PRODUSELOR ALIMENTARE

1. Microbiota produselor de origine vegetală1.1. Microbiota legumelor şi fructelor1.2. Microbiota strugurilor şi mustului de struguri1.3. Microbiota cerealelor şi a făinurilor

2. Microbiota produselor de origine animală2.1. Microbiota laptelui şi a produselor lactate2.2. Microbiota îngheţatei2.3. Microbiota ouălor2.4. Microbiota cărnii şi a produselor din carne

3. Boli şi defecte de origine microbiană care apar la:3.1. Legume şi fructe3.2. Vin3.3. Bere3.4. Făină şi produse de panificaţie3.5. Lapte şi produse lactate3.6. Carne şi produse din carne

BIBLIOGRAFIEOprean L., Microbiologia produselor alimentare, Vol. II, Ed. Univ. “Lucian Blaga”, Sibiu, 1998Oprean L., Tiţa M., Microbiologia laptelui, Ed. Univ. “Lucian Blaga”, Sibiu, 2001Oprean L., Tiţa O., Microbiologia vinului, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 2001Oprean L., Drojdii industriale,  Ed. “Univ. Lucian Blaga”, Sibiu, 2002Oprean L., Procese microbiologice în industria de morărit-panificaţie, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu,2003Oprean L., Procese microbiologice în industria berii, Ed. Univ. Lucian Blaga, Sibiu, 2003

OPERAȚII ȘI APARATE ÎN INDUSTRIA ALIMENTARĂ

1. Filtrarea1.1. Noţiuni introductive1.2. Factorii care influenţează filtrarea

1.2.1. Factori referitori la amestecul eterogen solid-fluid1.2.2. Factori referitori la materialul filtrant1.2.3. Factori referitori la precipitat şi filtrat1.2.4. Factori referitori la condiţiile de realizare a filtrării

1.3. Materiale filtrante1.4. Bazele teoretice ale filtrării

1.4.1. Filtrul ideal1.4.2. Filtrul real

1.4.3. Filtrarea la diferență de presiune constantă a suspensiilor ce dau precipitate necompresibile

1.4.4. Filtrarea la viteză de filtrare constantă a suspensiilor ce dau precipitate necompresibile

1.4.5. Filtrarea suspensiilor care formează precipitate compresibile1.5. Spălarea precipitatelor1.6. Indicații privind calculul unei instalații de filtrare1.7. Filtrarea în sistem eterogen solid-lichid

1.7.1. Filtre care funcționează la presiune hidrostatică1.7.2. Filtre care funcționează sub presiune. 1.7.3. Filtre care funcționează sub depresiune

2. Pasteurizarea și sterilizarea2.1. Factori care influenţează pasteurizarea-sterilizarea2.2. Distrugerea termică a microorganismelor2.3. Transferul de căldură la sterilizare

2.3.1. Evoluţia temperaturii la încălzire în centrul ambalajului2.3.2. Evoluţia temperaturii la răcire în centrul ambalajului2.3.3. Temperatura medie a masei produsului în cazul transferului de căldură prin

conducţie2.3.4. Optimizarea proceselor de sterilizare

2.4. Pasteurizarea2.4.1. Bazele teoretice ale pasteurizării2.4.2. Utilaje pentru pasteurizare în vrac2.4.3. Utilaje pentru pasteurizarea produselor ambalate

2.5. Sterilizarea2.5.1. Sterilizarea cu suprapresiune de aer2.5.2. Utilaje pentru sterilizare discontinuă2.5.3. Utilaje pentru sterilizare continuă cu coloane hidrostatice

3. Uscarea materialelor3.1. Noţiuni introductive. Definirea operaţiei

3.1.1. Factori care influenţează uscarea3.1.2. Clasificarea materialelor umede3.1.3. Moduri de legare a apei în materialele umede3.1.4. Echilibrul higroscopic. Umiditatea de echilibru izotermele de sorbţie3.1.5. Gradul higrometric al materialului umed

3.2. Calculul procesului de uscare3.2.1. Statica uscării3.2.2. Cinetica uscării

3.3. Metode de realizare a uscării. Tipuri de uscare. Clasificarea uscatoarelor3.3.1. Uscarea convectivă3.3.2. Instalaţii de uscare prin convecţie

3.3.2.1. Uscătoare tip cameră sau dulap3.3.2.2. Uscătoare tunel si rotative3.3.2.3. Uscătoare tip bandă de transport

3.4. Uscarea conductivă3.4.1. Realizarea uscării conductive

3.4.2. Uscătoare conductive3.5. Uscarea radiant-convectivă

3.5.1. Realizarea uscării radiant-convective3.5.2. Instalaţii de uscare radiant-convectivă

3.6. Uscarea sub depresiune3.6.1. Realizarea uscării sub depresiune3.6.2. Instalaţii de uscare sub depresiune

3.7. Uscarea prin sublimare3.7.1. Realizarea uscării prin sublimare3.7.2. Instalații de uscare prin sublimare

3.8. Uscarea în pat fluidizat şi suspensie (cu transport pneumatic) 3.8.1. Realizarea uscării prin fluidizare şi suspensie3.8.2. Instalaţii de uscare prin fluidizare şi suspensie

3.9. Uscarea prin pulverizare3.9.1. Realizarea uscării prin pulverizare3.9.2. Instalaţii de uscare prin pulverizare

3.10. Alegerea uscătoarelor

BIBLIOGRAFIE:Căpătână Ciprian și Mihai Văduva „Operații Unitare în Ingineria Alimentară”, Ed. Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2010;Ion Rășenescu „Operații și Utilaje în Industria Alimentară”, Vol 1 și 2, Editura Tehnică, București, 1972.

DISCIPLINE DE SPECIALITATE

INGINERIE ÎN IND. MORĂRITULUI

1. Separarea impurităților din masa de cereale pe baza diferenței de mărime.2. Condiționarea cerealelor.3. Influența caracteristicilor tăvălugilor asupra mărunțirii cerealelor.

BIBLIOGRAFIECostin I. - Tehnologii de prelucrare a cerealelor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1983;Danciu I. – Curăţirea cerealelor, Ed. Universitatii "Lucian Blaga" Sibiu, 2001;Danciu I. – Măcinarea cerealelor, Ed. Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu,2000;Danciu I. –Proiectarea morilor, Ed. Universităţii "Lucian Blaga" Sibiu, 2000.

INGINERIE ÎN IND. FERMENTATIVĂ

1. Obţinerea mustului primitiv:1.1. Măcinarea malţului (generalităţi, condiţionarea malţului, măcinarea uscată, măcinarea

umedă, controlul măcinişului, moara de măcinare uscată şi moara de măcinare umedă).

1.2. Plămădirea-zaharificarea plămezii de malţ (scop, procedee de plămădire-zaharificare, diagrame de brasaj, necesarul de apă la plămădire-zaharificare, cazanul de plămădire-zaharificare din instalaţia clasică de fierbere).

1.3. Fierberea mustului de malţ cu hamei (scopuri, descrierea scopurilor, stabilirea dozei de hamei, randamentul în secţia de fierbere, cazanul de fierbere din instalaţia clasică de fierbere).

2. Principalele materii prime si auxiliare folosite pentru obţinerea alcoolului etilic rafinat şi a drojdiei de panificaţie:2.1. Cartofii2.2. Porumbul2.3. Melasa2.4. Materii auxiliare.

3. Zaharificarea materiilor prime amidonoase şi fermentarea plămezilor zaharificate din materii prime amidonoase: 3.1. Transformările care au loc la zaharificarea materiilor prime amidonoase.3.2. Controlul operaţiei de zaharificarea a plămezilor din materii prime amidonoase.3.3. Fermentarea plămezii principale din materii prime amidonoase.3.4. Factorii care influenţează activitatea fermentativă a drojdiei de spirt.3.5. Controlul operaţiei de fermentare a plămezilor.

BIBLIOGRAFIEPăcală Mariana-Liliana – Note de curs: Tehnologii in industria fermentativă. Inginerie în industria fermentativă. Controlul şi expertizarea în industria fermentativă, 2010-2012.

INGINERIE ÎN IND. CONSERVELOR

1. Tehnologia sucurilor din fructe, limpezi1.1. Importanţa sucurilor din fructe, limpezi,1.2. Condiţiile de calitate ale materiei prime,1.3. Obţinerea sucului prin presare,1.4. Factorii care influenţează presarea,1.5. Limpezirea sucurilor de fructe,1.6. Limpezirea enzimatică,1.7. Limpezirea prin filtrare,1.8. Conservarea sucurilor prin termosterilizare,1.9. Conservarea sucurilor prin pasteurizare,1.10. Conservarea sucurilor prin concentrare.

2. Tehnologia sucurilor cu pulpă,1.1. Importanţa sucurilor cu pulpă,1.2. Spălarea fructelor şi legumelor,1.3. Eliminarea codiţelor,1.4. Curăţirea legumelor,1.5. Scoaterea sâmburilor,1.6. Zdrobirea fructelor,1.7. Preîncălzirea fructelor,

1.8. Separarea sucului cu pulpă,1.9. Omogenizarea,1.10. Dezaerarea.

2. Fabricarea băuturilor răcoritoare,1.1. Importanţa băuturilor răcoritoare,1.2. Setea, o necesitate obiectivă,1.3. Aspecte psihosociale,1.4. Concepţii actuale privind siguranţa calităţii,1.5. Apele carbogazoase native1.6. Scurt istoric,1.7. Importanţa social economică,1.8. Caracteristicile apelor minerale,1.9. Clasificarea apelor minerale,1.10. Tehnologia generală de obţinere a băuturilor răcoritoare,1.11. Compoziţia chimică a fructelor de pădure,1.12. Condiţii de calitate şi tehnologice pentru obţinerea băuturilor răcoritoare,1.13. Arome folosite pentru obţinerea băuturilor răcoritoare,1.14. Ambalarea aseptică.

BIBLIOGRAFIEI. NOVETSCHI,Tehnologia sucurilor şi băuturilor răcoritoare, manual universitar, U.L.B.S.

INGINERIE ÎN IND. CĂRNII

1. Conservarea cărnii prin frig1.1. Consideraţii generale: prezenţa microorganismelor, origine, localizare, viteză de răcire,

durată de răcire. Metode de refrigerare a cărnii. 1.2. Depozitarea cărnii refrigerate. 1.3. Congelarea cărnii. 1.4. Aspecte fizice ale congelării cărnii. 1.5. Modificările caracteristicilor termofizice ale cărnii congelate. Viteză de congelare. 1.6. Durata de congelare. 1.7. Metode şi modalităţi de congelare a cărnii. 1.8. Depozitarea cărnii congelate şi prognoza duratei de depozitare. 1.9. Modificări care au loc în timpul congelării şi depozitării în stare congelată. 1.10. Decongelarea cărnii.

2. Conservarea cărnii prin sărare2.1. Consideraţii generale. 2.2. Cinetică procesului de sărare. 2.3. Stadiile sărării. 2.4. Factorii care influenţează durata de sărare. 2.5. Modificările care se produc în carne la sărare. 2.6. Acţiunea azotaţilor şi azotiţilor. 2.7. Necesarul de azotaţi şi azotiţi şi căile de reducere a acestora. 2.8. Folosirea saramurilor în industria cărnii.

2.9. Metode de sărare.3. Tratamente termice utilizate în industria cărnii

3.1. Pasteurizarea, blanşarea şi fierberea. 3.2. Prăjirea, frigerea şi coacerea. 3.3. Sterilizarea termică a conservelor. Consideraţii privind distrugerea termică a

microorganismelor: curba de supravieţuire, curba de distrugere termică. 3.4. Factorii care influenţează procesul de sterilizare. 3.5. Evaluarea procesului de sterilizare. 3.6. Clasificarea produselor de carne conservate prin căldură în recipiente emetice cu pH 0

4,5. 3.7. Afumarea. Natura, compoziţia chimică a fumului. Depunerea componentelor fumului pe

produs. 3.8. Efectul antioxidant şi bactericid al fumului.3.9. Influenţa tratamentelor termice asupra cărnii.

BIBLIOGRAFIEBanu, C., ş.a., Aditivi şi ingrediente pentru industria alimentară Editura tehnică, Bucureşti, 2000;Banu, C., ş.a., Procesarea industrială a cărnii, Editura tehnică, Bucureşti, 1997Banu, C., ş.a., Îndrumar de proiectare în industria cărnii, vol. I, II, Galaţi 1983, 1995;Banu, C., ş.a., Tehnologia cărnii şi subproduselor, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1980;Banu, C., ş.a., Îndrumător în tehnologia produselor din carne, Editura tehnică, Bucureşti, 1985;Colecţia de standarde pentru industria cărnii -2002;Drăghici, Olga, Mircea, Cornelia, Tehnologia preparatelor comune din carne Ed. Univ. “Lucian Blaga” din Sibiu, 2000Drăghici, Olga, Mircea, Cornelia, Manual de lucrări practice la tehnologia cărnii şi peştelui Ed. Univ. “Lucian Blaga” din Sibiu, 1998Enache, T., ş.a. Medicină legală veterinară, Ed. All, Bucureşti, 1997Georgescu, Gh., Banu C., Tratat de producerea, procesarea şi valorificarea cărnii Ed. Ceres, Bucureşti, 2002Ionescu Aurelia Tehnologii şi utilaj pentru prelucrarea peştelui, vol. I, Universitatea “Dunărea de Jos”, Galaţi, 1992Colecţia de standarde pentru industria cărnii -1985;

INGINERIE ÎN IND. AMIDONULUI ŞI PROD. ZAHAROASE

Obținerea amidonului din porumb1.1. Calitatea materiei prime – alegerea materiei prime1.2. Pregătirea materiei prime

1.2.1. Curățirea1.2.2. Înmuierea1.2.3. Degerminarea

1.3. Spălarea amidonului1.4. Purificarea laptelui de amidon (separarea glutenului)1.5. Calitatea produsului finit – amidonul: compoziție, proprietăți corelate cu domeniul de

utilizare, condiții de depozitare.

1.6. Produsele secundare. Prelucrare, utilizare borhot, germeni, gluten, ape reziduale. Calitatea materiei prime – alegerea materiei prime

2. Produse zaharoase obținute din sirop de zahăr și hidrolizate de amidon: dropsuri, fondant, jeleuri

2.1. Calitatea materiilor prime – alegerea materiilor prime2.2. Pregătirea materiilor prime 2.3. Obținerea siropului de zahăr și hidrolizate: rețeta de fabricație în funcție de destinație,

tehnologia de obținere2.4. Obținerea siropului concentrat conform destinației2.5. Prelucrarea maselor caramel, fondant, jeleu2.6. Calitatea produsului finit. Condițiile de depozitare.

3. Produsele de ciocolaterie3.1. Calitatea materiilor prime – boabele de cacao, zahărul3.2. Pregătirea materiilor prime3.3. Amestecarea componentelor – rețeta de fabricație3.4. Formarea structurii ciocolatei3.5. Formarea tabletelor3.6. Calitatea produsului finit. Condițiile de depozitare.

BIBLIOGRAFIEVionela Mironescu, Monica Mironescu, Tehnologia amidonului. Note de curs, Sibiu, 2011Vionela Mironescu, Monica Mironescu, Tehnologia produselor zaharoase. Note de curs, Sibiu, 2011Constantin Banu (ed.), Biotehnologii în industria alimentară, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000Constantin Banu (ed.), Tratat de industrie alimentară, Ed. ASAB, Bucureşti, 2008

INGINERIE ÎN IND. VINULUI

1. Tehnologii şi linii tehnologice de obţinere a vinurilor1.1. Tehnologii de preparare a vinurilor albe1.2. Prepararea vinurilor cu rest de zahăr (demiseci, demidulci şi dulci)1.3. Tehnologia de preparare a vinurilor roşii

2. Îngrijirea, limpezirea şi stabilizarea vinurilor2.1. Îngrijirea vinurilor în timpul păstrării 2.2. Limpezirea naturală2.3. Mecanismul cleirii şi factorii care o condiţionează2.4. Proprietăţi fizico-chimice şi tehnologice ale principalelor substanţe limpezitoare2.5. Bazele teoretice ale filtrării2.6. Mecanismul filtrării2.7. Limpezirea vinurilor prin centrifugare2.8. Limpezirea enzimatică2.9. Metode de stabilizare faţă de excesul de fier2.10. Stabilizarea vinurilor faţă de tulburelile cauzate de excesul de săruri tartrice

3. Vinuri speciale3.1. Caracteristicile vinurilor materie primă pentru spumante

3.2. Obţinerea vinurilor spumante după metoda Champenoise

BIBLIOGRAFIEBanu C. şi col., 1999, Manualul inginerului de industrie alimentară, Editura Tehnică, Bucureşti.Bulancea, M., 1987, Tehnologia şi utilajul industriei vinului şi a băuturilor alcoolice distilate, Vol. I şi II, GalaţiCotea, V.D., 1985, Tratat de oenologie, Vol. I, Editura Ceres, Bucureşti.Cotea, V.D., 1988, Tratat de oenologie, Vol. II, Editura Ceres, Bucureşti.Cotea, V., Pomohaci, N., Gheorghiţă, M., 1982, Oenologie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.Puşcă, I., Paragina, A., Popa, V., Constantinescu, Gh., 1982, Panciu, File de cronică, Editura Sport-Turism, Bucureşti. Tiţa Ovidiu, 2001, Tehnologia, utilajul şi controlul calităţii produselor în industria vinului, Volumul I, Editura “Lucian Blaga” din Sibiu.Tiţa Ovidiu, 2001, Tehnologia, utilajul şi controlul calităţii produselor în industria vinului, Volumul II, Editura “Lucian Blaga” din Sibiu.Tiţa, O., 2001, Manual de analiză şi control tehnologic în industria vinului, Editura Univ. Lucian Blaga, Sibiu.Tiţa, O., 2002, Obţinerea vinurilor speciale şi a distilatelor din vin, Editura Univ. Lucian Blaga, Sibiu. Ţârdea, C., Sârbu, Ghe., Ţârdea, A., 2000, Tratat de vinificaţie, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.

INGINERIE ÎN IND. LAPTELUI

1. Tehnologia de obţinere a laptelui de consum1.1. Schema tehnologică de obţinere a laptelui de consum (schema tehnologică cu precizarea

pentru fiecare operaţie tehnologică: scopul operaţiei, parametrii tehnologici şi utilajul folosit).

1.2. Descrierea următoarelor operaţii tehnologice: curăţirea, standardizarea şi omogenizarea laptelui.

1.3. Descrierea următoarelor operaţii tehnologice: pasteurizarea şi ambalarea laptelui de consum pasteurizat.

2. Tehnologia de obţinerea a produselor lactate acide2.1. Tehnologia de obţinere a iaurtului (schema tehnologică cu precizarea pentru fiecare

operaţie tehnologică: scopul operaţiei, parametrii tehnologici şi utilajul folosit);2.2. Tehnologia de obţinere a laptelui bătut (schema tehnologică cu precizarea pentru fiecare

operaţie tehnologică: scopul operaţiei, parametrii tehnologici şi utilajul folosit);2.3. Tehnologia de obţinere a laptelui acidofil (schema tehnologică cu precizarea pentru

fiecare operaţie tehnologică: scopul operaţiei, parametrii tehnologici şi utilajul folosit);3. Tehnologia de obţinerea a brânzeturilor

3.1. Schema tehnologică de obţinere a laptelui de consum (schema tehnologică cu precizarea pentru fiecare operaţie tehnologică: scopul operaţiei, parametrii tehnologici şi utilajul folosit).

3.2. Sărarea brânzeturilor: scop, factori, sisteme de sărare.

3.3. Modificările calitative şi cantitative la maturarea brânzeturilor; Condiţii de maturare a brânzeturilor şi tratarea acestora în timpul maturării.

BIBLIOGRAFIEMihaela – Adriana Tita, Manual de analiza si controlul calitatii in industria laptelui, Editura Universitatii ,,Lucian Blaga” din Sibiu, 2002;Tiţa, M.A., Tehnologii şi utilaje în industria laptelui şi a produselor din lapte, vol. I, Ed. Universităţii ,,Lucian Blaga”, Sibiu, 2001.Tiţa, M.A., Tehnologii şi utilaje în industria laptelui şi a produselor din lapte, vol. II, Ed. Universităţii ,,Lucian Blaga”, Sibiu, 2005Constantin Banu coordonator, Tratat de industrie alimentară: Tehnologii alimentare, editura ASAB, Bucureşti, 2009

INGINERIE ÎN IND. PANIFICAŢIEI

1. Tehnologia generală de fabricare a pâinii 1.1. Compoziţia chimică a făinii1.2. Tehnologia generală de fabricare – scopul şi procesele specifice fiecărei operaţii

tehnologice; 1.3. Frământarea aluatului – procese specifice, etape, formarea glutenului, fazele aluatului)

2. Procese biotehnologice specifice tehnologiei panificaţiei2.1. Procese enzimatice – amiloliza, proteoliza, lipoliza, oxidarea acizilor graşi; denaturarea

termică a enzimelor la coacere. 2.2. Procese microbiologice – surse de microorganisme, activitatea bacteriilor, activitatea

drojdiilor, relaţii între drojdii şi bacterii2.3. Boala întinderii

3. Tehnologia generală de fabricare a pastelor făinoase şi biscuiţilor 3.1. Caracteristici tehnologice ale făinurilor destinate fabricării biscuiţilor şi a pastelor

făinoase;3.2. Tehnologia generală de fabricaţie a biscuiţilor – scop şi descrierea operaţiilor

tehnologice;3.3. Tehnologia generală de fabricaţie a pastelor făinoase – scop şi descrierea operaţiilor

tehnologice 3.4. Operaţia de frământare – procese, modalităţi de realizare specifice pentru fabricarea

biscuiţilor şi a pastelor făinoase.

BIBLOGRAFIEAuerman, L.,I.-Tehnologia panificaţiei,Ed.Tehn.,Bucureşti, 1960;Bushuk, Tkachuk, R. - Proteinele glutenului, AACC; Paul Minnesotta, 55121-2097, USA, 1990;Giurcă V., Danciu I., Ognean M. – Tehnologia panificaţiei, vol. I Ed. Univ. ,,Lucian Blaga” din SIBIU; 2002Giurcă V., Danciu I., Ognean M. – Tehnologia panificaţiei, vol II Ed. Univ. ,,Lucian Blaga” din SIBIU; 2003Ognean, M., Danciu, I., Voicu, G., - Procese biotehnologice în panificaţie, Ed. Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, 2005

Bordei, D., Fotini, T. – Ştiinţa panificaţiei, Ed. AGIR, Bucureşti, 2000