Imaginea pe care oamenii o au despre mediul urban este rezultatul unui proces permanent de percepie /semnificare,exersat n condiiile particulare ale mediului social din care provin. Cu toate c exist din ce n ce mai multe preri, mai mult sau mai putin avizate i, n acelai timp, fataliste c viitorul nu att de ndepartat ne va gsi pe toi n faa unuia sau a mai multor monitoare de computer, navignd la viteze ameitoare pe cyberautostrzile Internet-ului , fr a avea nevoia contactului direct, nemijlocit cu ceilali semeni, acest lucru nu impieteaz asupra importanei pe care spaiile publice o au n contextul vietii urbane actuale, ct vreme acestea au nca potenialul de a strnge pe oameni n mijlocul lor cu ocazia unor evenimente urbane foarte diversificate-concerte, festiviti, parade militare, demonstraii procesiuni, etc.Spaiul nu este nimic altceva dect incripia timpului n lume, spaiile sunt realizrile, incripiile n simultaneitatea lumii exterioare a unei serii de timpuri, ritmurile oraului, ritmurile populaiei urbane [...] oraul va fi regndit i reconstruit pe ruinele actuale numai cnd va fi neles ca el este o desfurare a timpului [...] i c acest timp este al locuitorilor si, i pentru ei trebuie s-l organizm, n sfrit, ntr-un mod uman.Pornind de la aceast idee, spaiul urban capt o larga semnificaie nc din antichitate, urmat de celelalte epoci n care oraele erau create n jurul unor centre urbanistice de mare importan. Drept exemplu ne poate servi Roma care n epoca Renaterii i este trasat planul dupa cele 7 repere urbanistice primordiale crend renumitul traseu al pelerinilor.Cu toate acestea, spaiile urbane reale sunt n pericolul de a se vida, de a rmne fr via. Pn s ajung totui s aparin spaiului virtual, omul modern se confrunt cu mutaii n planul social, dar i n cel profund personal. Identitatea individului se definete n strans relaie cu mediul su. Aezrile contemporane se afl n discordan cu valorile tradiionale, precum, de pild, golirea de semnificaie a Centrului Bucuretiului, care, drept urmare a mainismului, a cptat o zonare n funcie de industrie, comer, arii speciale dedicate educaiei, distraciei, sportului i altele. Urbanismul modern este o consecin a revoluiei industriale, care a promovat abandonarea concepiilor tradiionale asupra oraului n favoarea unui discurs lipsit de semnificaii simbolice dar ncrcat de raiuni economice. Urbanismul se preocup mai mult n ultimul timp de efectele vieii urbane asupra indivizilor, att cele negative (stres psihic, psihosocial, organizaional i chiar cultural), ct si cele pozitive, precum diversitatea cultural asigurat de vasta reea social a vieii urbane. Ca i psihologia environmental, urbanismul privete spaiul locuit ca pe un organism, entitate organizat ierarhic i alctuit din pari difereniate, a cror funcionare complex formeaz un tot unitar ntre fiina i mediu, nu o simpl colecie a unor pari componente. Nevoile reale ale locuitorilor trebuie luate mereu n calcul. Spaiul urban, n general, este dificil de definit. O definiie larg a spaiului urban este aceea care se refer, la suma tuturor tipurilor de spatii dintre cldirile unui oras, sau din alte asezari umane. Ambientul construit ca parte a mediului fizic, social si cultural joaca un rol determinant in totalitatea experientei si gandirii umane. Cultura spatiului uman are specificitati care isi gasesc expresia in diviziunea si marcarea teritoriului, in conceperea arhitecturii, a peisajului, a obiectelor cotidiene, a design-ului industrial, a locuirii si a proiectului urban.Daca in secolele trecute se incerca limitarea extinderii teritoriale a orasului prin legislatie, astazi extinderea oraselor este iminenta. Orasele in continua crestere ameninta cu transformarea lor in megalopolisuri, adica in unirea spatiala a mai multor orase de dimensiuni foarte mari ca New York,Paris,Londra. Unii prevad chiar aparitia Ecumenopolisului, adica a orasului mondial, care sa cuprinda Terra.Metropola este un spatiu controversat, la granita dintre omogenizare si defragmentare. Aparitia si continua sa dezvoltare sunt consecinte ale fenomenului de globalizare si o caracteristica a societatii de consum. Fenomenul globalizarii afecteaza mai ales spatiul urban si nu produce o omogenizare, asa cum ar parea firesc, ci dimpotriva, o fragmentare . Orasele incep sa se sparga in comunitati rudimentare; ele sunt mozaicuri in care fiecare ciob are propria sa personalitate, dar toate impreuna nu se pot armoniza.Dependenta persoanei de spatiul concret devine din ce in ce mai slaba in zilele noastre. Se impune astfel spatiul virtual, ce serveste indeosebi scopurilor comerciale si care ofera modelele din film sau publicitate. Consumatorii sunt atrasi acolo unde spatiul devine pura proiectie. Cel mai important spatiu care a redefinit cultura noastra timp de decenii si in care ne putem proiecta cele mai diverse iluzii, este televiziunea, un spatiu in spatiu. Un alt teritoriu este Internetul. Reteaua globala de internet este noul taram al fagaduintei, el dorado-ul modernitatii catre care exista o puternica tendinta de migrare. De la grupurile on-line pana la orasele virtuale, oamenii populeaza din ce in ce mai mult spatiul cibernetic. In unele cazuri cetatenii oraselor devin cetateni ai reteli virtuale : tehnologiile digitale faciliteaza dezvoltarea grupurilor distincte organizate in jurul afinitatii si interesului.Paradoxul lumii moderne consta dintr-o izolare excesiva fata de celalalt si o vizualizare la fel de excesiva, ce produce doar spatii ale aparentelor.

Popa Adriana Maria21 B