Tema TVA Master 2014

7/18/2019 Tema TVA Master 2014

http://slidepdf.com/reader/full/tema-tva-master-2014 1/39

MASTERAT 2014. CONTABILITATEA IMPOZITELOR APROFUNDATĂ

[Type text] Page 3

Tema. Probleme ale contabilității taxei pe valoarea adăugată

1. Aspecte problematice privind calcularea, administrarea și achitarea taxei pe

valoarea adăugată 2. Probleme ale contabilit ății TVA aferentă operaţiilor de procurare a mărfurilor şi

serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova

3. Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de procurare a mărfurilor şi serviciilor prin

import

4. Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de livrare a mărfurilor şi serviciilor pe

teritoriul Republicii Moldova.

5. Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de livrare a mărfurilor şi serviciilor la

export. Restituirea taxei pe valoare adăugată

6. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei TVA

1. Aspecte problematice privind calcularea, administrarea și achitarea taxei pe valoarea

adăugată

Taxa pe valoarea adăugată (TVA), este un impozit indirect care se foloseşte în foarte

multe ţări ale lumii şi reprezintă o pîrghie prin care statul influienţează procesele economice, cele de

atragere a investiţiilor, de dezvoltare a principalelor direcţii de activitate a întreprinderilor etc. Taxa

pe valoare adăugată reprezintă un impozit indirect plătit de către persoanele fizice şi juridice, care

este perceput de către stat din valoarea nou creată la fiecare stadiu de producere sau vînzare a

bunurilor.

Conform titlului III al Codului fiscal nr. 1163 - XIII din 24 aprilie 1997 Taxa pe valoarea

adăugată este un impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi

din valoarea mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sunt supuse impozitării pe teritoriul

Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor şi serviciilor impozabile

importate în Republica Moldova. Aceasta este un impozit indirect, unic, dar cu plată fracţionată,

având o cotă fixă, stabilită asupra valorii adăugate în fiecare stadiu al circuitului economic. Pentru

întreptinderile de producere, TVA se percepe la valoarea nou creată a produselor, la fiecare etapă a

procesului de producţie.

Impunerea valorii adăugate ca sistem şi ca denumire a fost introdusă în Franţa în 1954,

parţial asupra serviciilor şi comerţului cu ridicata.

Conform art.94 al Codului Fiscal subiecţii impozabili cu taxa pe valoarea adăugată sunt

persoanele fizice şi juridice care:




[Type text] Page 4

a) sunt înregistrate sau care trebuie să fie înregistrate în conformitate cu prevederile art.112 sau

112' al Codului Fiscal;

b) importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum

personal, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia în vigoare; c) importă servicii considerate ca livrări impozabile.

Conform Codului fiscal înregistrarea ca subiect impozabil a TVA poate fi:

obligatorie;

benevolă.

Subiectul impozabil este obligat să se înregistreze ca plătitor al taxei pe valoarea adăugată

dacă:

- pe parcursul a 12 luni consecutive în care a efectuat livrări de mărfuri şi servicii a

depăşit plafonul de 600 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de taxa pe valoarea

adăugată conform art.103 din Codul Fiscal. Dacă acest plafon a fost atins, subiectul

respectiv este obligat să informeze oficial Serviciul Fiscal de Stat prin completarea

unui formular special şi să se înregistreze nu mai tîrziu de ultima zi a lunii în care a

depăşit plafonul stabilit. Subiectul se consideră înregistrat ca plătitor de TVA din

prima zi a luni celei în care a avut loc depăşirea.

Afară de aceasta conform articolului 112(2) subiecţii impozabili pot beneficia de procedura

de înregistrare benevolă ca plătitori de T.V.A. cu respectarea simultană a următoarelor condiţii:

efectuarea livrărilor impozabile de mărfuri şi servicii (cu excepţia celor de import) în sumă

de 100 000 lei;

perioada în care au fost efectuate livrările în cauză constituie oarecare 12 luni consecutive;

efectuarea pentru aceste livrări a achitării de către cumpărători (beneficiari) sub formă de

virament la conturi bancare ale solicitantului, deschise în instituţia financiară ce au relaţii cu

sistemul bugetar al republicii;

depunerea cererii de înregistrare la Inspectoratul Fiscal.

Confirmare a înregistrării ca subiect impozabil „Certificatul de Înregistrare a Subiectului

Impunerii la TVA”, eliberat de I.F.P.S. Prezentul certificat conţine codul TVA care se atribuie

agentului economic. Prima perioadă fiscală, pentru care subiecţii înregistraţi prezintă Declaraţia

privind TVA, în conformitate cu art.114, alin.(1) din Codul Fiscal, cuprinde o lună calendaristică şi

începe cu prima zi a lunii.

Conform art.95 Cod Fiscal al Republicii Moldova obiecte ale impunerii cu taxă pe valoarea

adăugată sunt:




[Type text] Page 5

a) livrarea mărfurilor, serviciilor de către subiecţii impozabili, reprezentînd rezultatul

activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;

b) importul mărfurilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum

personal importate de persoane fizice, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţia învigoare, importate de către persoanele fizice;

c) importul serviciilor în Republica Moldova.

Conform art.93 pun. 6 al Codului Fiscal al Republicii Moldova, livrare impozabilă

reprezintă livrarea de mărfuri, livrarea de servicii, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea

adăugată, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.

Impozitării cu taxă pe valoare adăugată se supun şi operaţiile de import, atît de valori

materiale, cît şi de servicii.

Livrare neimpozabilă reprezintă livrările de bunuri şi servicii la care nu se aplică taxa pe

valoarea adăugată.

Prin livrare de mărfuri se subînţelege transmiterea dreptului de proprietate asupra

mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială,

achitarea salariului sub formă naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, precum şi la

comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza

contractului de leasing financiar. Noțiunea de livrare a serviciilor este procesul legat de livrarea

mărfurilor se consideră parte a livrării de mărfuri. Prin livrare de servicii se subînţelege activitatea

de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie, inclusiv darea

proprietăţii în arendă, transmiterea drepturilor, inclusiv pe bază de leasing, privind folosirea oricăror

mărfuri contra plată, cu plată parţială sau gratuit; activitatea de executare a lucrărilor de construcţii

şi montaj, de reparaţie, de cercetări ştiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări contra

plată, cu plată parţială sau gratuit.

După înregistrarea subiectului impozabil ca plătitor de T.V.A. şi stabilirea obiectului

impozabil este necesar de determinat cotele de impunere cu T.V.A. a operaţiunilor economice în

baza cărora se va calcula taxa pe valoarea colectată şi cea deductibilă, cotele T.V.A. reprezentînd

taxa pe valoarea adăugată aferentă unei unităţi de impunere.

Pentru determinarea taxei pe valoarea colectată şi cea deductibilă, în urma livrării de mărfuri

şi servicii legislaţia fiscală, conform art.96 al Codului Fiscal, stabileşte următoarele cote de

impunere cu TVA:

1) Cota standard – 20 % din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a

livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;2) Cote reduse în mărime de:




[Type text] Page 6

- 8 % la pîine şi produse de paniicaţie, la lapte şi produsele lactate livrate pe teritoriul

Republicii Moldova cu excepţia produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în

conformitate cu art.103 alin.(1) pct.2) din Codul fiscal;

- 8 % la medicamente, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şiautorizate de Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale, importate şi/sau livrate pe teritoriul

Republicii Moldova;

- 8 % la gazele naturale şi gazele lichifiate, atît la cele importate cît şi cele livrate pe

teritoriul Republicii Moldova.

- Cota zero la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104 al Codului Fiscal,

cum ar fi mărfurile şi serviciile exportate, toate tipurile de transport internaţional de mărfuri şi

pasageri, mărfurile şi serviciile destinate folosinţei oficiale misiunilor deplomatice în Republica

Moldova, mărfurile şi serviciile organizaţiilor internaţionale în limitele acordurilor la care

Republica Moldova este participantă, mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara

teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului

vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al

Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale

Republicii Moldova unul altuia etc.

Art. 103 al Codului Fiscal al Republicii Moldova reglementează livrările scutite de T.V.A.

dintre care se menţionează că sînt scutite de T.V.A.:

a) locuinţa, pămîntul, arenda acestora, dreptul de livrare şi arendare a acestora, cu excepţia

plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective

b) serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice;

c) serviciile financiare:

d) serviciile poştale, inclusiv distribuirea pensiilor, subvenţiilor, indemnizaţiilor;

e) serviciile legate de jocurile de noroc prestate de către subiecţii care desfăşoară activitate de

întreprinzător în sfera jocurilor de noroc

f) autoturismele şi alte autovehicule

T.V.A. nu se aplică mărfurilor importate de către persoanele juridice în scopuri

necomerciale dacă valoarea în vamă a acestor mărfuri nu depăşeşte suma de 200 euro (300 euro în

2014). În cazul în care valoarea în vamă depăseşte limita neimpozabilă indicată, T.V.A. se

calculează pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menţionată nu

micşorează valoarea impozabilă a acestora.




[Type text] Page 7

Pentru calcularea T.V.A, care trebuie vărsată la buget, servesc documentele primare şi

regitrele contabile în baza cărora se determina T.V.A. la livrările şi procurările efectuate într -o

perioadă fiscală.

Pentru achitarea taxei pe valoarea adăugată aferente unei perioade fiscale este necesar dedeterminat obligaţia fiscală şi termenele acesteia.

Perioada fiscală conform Codului Fiscal al Republicii Moldova art.114 constituie o lună

calendaristică începînd cu prima zi a lunii. În cazul anulării înregistrării ultima perioadă fiscală

începe în prima zi a lunii în care a avut loc anularea şi se termină în ultima zi a lunii cînd a intrat în

vigoare actul cu privire la anularea înregistrării.

În conformitate cu legislaţia fiscală a Republicii Moldova suma taxei pe valoarea adăugată

se calculează, iar obligaţia fiscală se înregistrează în baza următoarelor principii:

Caracterul teritorial acest principiu prevede că se impozitează cu taxă pe valoarea adăugată

livrările numai în cazul în care acestea se utilizează pe teritoriul republicii indiferent de locul de

aflare a subiectului economic care le efectuează. În cazul materialelor importate impozitarea cu taxa

pe valoarea adăugată se efectuiază odată cu trecerea frontierei şi perfectării Declaraţiei vamale.

Locul livrării permite organelor fiscale de a percepe taxa pe valoarea adăugată conform

locului de efectuare a livrărilor. Acesta se consideră ca fiind locul de aflare a bunurilor la momentul

predării sau la momentul trecerii lor în posesia consumatorului. La transportarea valorilor materiale

de către o terţă persoană, locul livrării se consideră locul de aflare a bunurilor la începutul

transportării, cu excepţia livrărilor la export.

Locul livrării serviciilor se consideră:

a) locul aflării bunurilor imobile – dacă serviciile sînt legate nemijlocit de aceste bunuri;

b) calea pe care se efectuează transportul, luîndu-se în considerare distanţa parcursă – la prestarea

serviciilor de transport;

c) locul prestării efective a serviciilor:

- legate de bunurile mobile tangibile;

- prestate în domeniul culturii, artei,ştiinţei, învăţămîntului, culturii fizice, divertismentului

sau sportului ori într -un alt domeniu similar de activitate;

- legate de activităţi auxiliare de transport, aşa ca încărcarea, descărcarea, strămutarea;

d) locul utilizării şi posedării serviciului – la darea în arendă a bunurilor mobile tangibile;

e) sediul, iar în cazul în care acesta lipseşte – domiciliul sau reşedinţa beneficiarului următoarelor

servicii:

- de transmitere şi acordare a drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor de produs şide serviciu şi a altor obiecte ale proprietăţii industriale, precum şi a altor drepturi similare;




[Type text] Page 8

- servicii de publicitate;

- servicii ale consultanţilor, inginerilor, birourilor de consultanţă, avocaţilor, contabililor şi de

marketing, precum şi servicii de furnizare a informaţiei;

-

servicii ce se referă la computere şi la activităţile conexe, acordate prin intermediulmijloacelor electronice, în conformitate cu subsecţiunea 72 a Clasificatorului activităţilor

din economia Moldovei din 28 iunie 1994, aprobat prin Hotărîrea Departamentului Moldova

Standard nr.694-ST din 9 februarie 2000;

- de angajare şi furnizare de personal (punere la dispoziţie de personal);

- servicii ale agenţilor care activează în numele şi din contul altor;

f) locul destinaţiei mărfurilor, expediate după prelucrare – la prelucrarea mărfurilor pe teritoriul

vamal şi în afara teritoriului vamal.

Conform art. 108 al Codului Fiscal, termenele obligaţiei fiscale se consideră:

1. Data obligaţiei fiscale privind taxa pe valoarea adăugată este data livrării. Data livrării se

consideră data predării mărfurilor, prestării serviciilor .

2. Pentru mărfuri, dată livrării se consideră data predări (transmiterii) mărfurilor

consumatorului sau dacă mărfurile sunt transportate, data livrării se consideră data la care

începe transportarea, cu excepţia mărfurilor de export pentru care data livrării se consideră

data scoaterii lor de pe teritoriul Republicii Moldova.

3. În cazul livrării de bunuri imobiliare, construirii unui obiect pe terenul consumatorului, data

livrării se consideră data trecerii bunurilor imobiliare, a obiectului de construcţie în

posesia consumatorului.

4. Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii

fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parţial sau în întregime,

în dependenţă de ce are loc mai înainte.

5. Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării,

data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plăţii, în

dependenţă de ce a avut loc mai înainte.

6. Dacă mărfurile, serviciile sunt livrate regulat pe parcursul unei anumite perioade de timp

stipulate în contract, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data

primirii fiecărei plăţi regulate, în dependenţă de ce are loc mai înainte.

7. În cazul livrării de mărfuri şi servicii în cadrul unui contract de leasing (financiar sau

operaţional), data livrării se consideră data specificată în contract pentru plata ratei de

leasing. În cazul incasării ratei de leasing în avans, data livrării se consideră data încasăriiavansului.




[Type text] Page 9

În cazul importului de mărfuri, termenele obligaţiei fiscale sunt stipulate în art.109 al

Codului Fiscal şi reprezintă:

1) Pentru mărfurile importate utilizate pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător,

termenul obligaţiei fiscale se consideră data declarării mărfurilor la punctele vamale de frontieră, iardata achitării data depunerii de către importator (declarant) sau de către un terţ al mijloacelor

băneşti la casieria organului vamal sau la Contul Unic Trezoreria. La serviciile importate, utilizate

pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării taxei pe

valoarea adăugată se consideră data efectuării plăţii pentru serviciul importat conform modificărilor

Codului Fiscal de la 01.04.2011.

2) Marfa se consideră importată, dacă importatorul respectă toate cerinţele prevăzute de

legislaţia vamală la importul de mărfuri pe teritoriul Republicii Moldova şi dacă marfa a fost supusă

taxei vamale. În cazul în care taxa vamală pe marfa importată nu trebuie achitată, marfa se

consideră importată ca şi cum ea ar fi fost supusă taxei vamale, prevăzute de legislaţia vamală.

Pentru determinarea obligaţiei fiscale ale întreprinderii este important de a stabili corect baza

impozabilă. Baza impozabila se determină în funcţie de tipul operaţiei.

Valoarea (baza) impozabilă a livrării impozabile reprezintă valoarea livrării achitate sau

care urmează a fi achitată. Aceasta înseamnă ca taxa pe valoarea adăugată se determină din valoarea

bunurilor materiale, serviciilor (inclusiv cele nemateriale) procurate respectiv comercializate de

către furnizor indiferent de faptul au fost ele plătite de cumpărător (beneficiar) sau nu. Este evident

ca se iau în consideraţie prevederile art.103 „Scutirea de taxa pe valoarea adăugată” şi art.104

„Livrări impozabile la cota zero”, din Codul Fiscal.

Este necesar de menţionat faptul că sunt unele cazuri cînd este greu de determinat valoarea

impozabilă pentru unele livrări. De aceea potrivit prevederilor art. 97 al Codului Fiscal valoarea

impozabila a livrării impozabile reprezintă:

1) valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată (fără T.V.A.).

2) dacă plata pentru livrare este, în totalitate sau parţial, achitată în expresie naturală,

valoarea impozabilă a livrării impozabile constituie valoarea ei de piaţă.

3) valoarea impozabila a livrării impozabile include suma totala a tuturor impozitelor şi

taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia T.V.A.

4) valoarea impozabila a livrării impozabile de mărfuri (servicii), efectuate de către un

subiect al impunerii, nu poate fi mai mică decît cheltuielile pentru producerea lor sau de cît preţul

de procurare a mărfurilor livrate, sau de cît preţul de cost a serviciilor prestate, cu excepţia cazurilor

cînd marfa şi-a pierdut calităţile de consum, cu condiţia confirmării acestui fapt de către organele şiserviciile abilitate cu astfel de funcţii.




[Type text] Page 10

5) valoarea impozabila a livrării impozabile a activelor supuse uzurii reprezintă valoarea cea

mai mare dintre valoarea de bilanţ şi valoarea de piaţă.

Pentru importul de mărfuri valoarea impozabilă conform art. 100 al Codului Fiscal

reprezintă: 1) Valoarea lor vamală, determinată în conformitate cu legislaţia vamală, precum şi

impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la importul acestor mărfuri cu excepţia taxei pe

valoarea adăugată.

2) În cazul absenţei documentelor ce confirmă valoarea mărfurilor importate sau în cazul

diminuării de către importator a valorii mărfurilor, valoarea impozabila a mărfurilor este

determinată de către autorităţile vamale în modul stabilit la alin. (1) şi în conformitate cu drepturile

acordate acestor autorităţi de legislaţie.

În operaţiile de vînzare-cumpărare apar aşa noţiuni ca taxă pe valoarea adăugată colectată

şi taxă pe valoare adăugată deductibilă.

În conformitate cu art.101 al Codului Fiscal subiectul impozabil este obligat să declare şi să

achite pentru fiecare perioadă fiscală diferenţa dintre sumele T.V.A. achitate sau ce urmează a fi

achitate de consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate sau ce

urmează a fi achitate furnizorilor la procurarea valorilor materiale, serviciilor inclusiv importate în

scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător, ţinîndu-se cont de dreptul de trecere în cont.

În activitatea sa subiectul impozabil desfăşoară diverse şi multiple operaţiuni de vînzare-

cumpărare înregistrînd, T.V.A. cu diferite destinaţii. La vînzarea mărfurilor şi serv iciilor suma

T.V.A. va fi înregistrată drept obligaţie fiscală a subiectului impozabil faţă de bugetul statului,

numită T.V.A colectată şi se reflectă în Registrul de evidenţă a livrărilor. În operaţiunele de

procurare a valorilor materiale şi serviciilor, T.V.A. achitată sau care urmează a fi achitată

furnizorilor se înregistrează ca creanţă a bugetului faţă de subiectul impozabil. Acest tip de T.V.A.

se numeşte T.V.A deductibilă şi se reflectă în Registrul de evidenţă a procurărilor, iar înregistrarea

în cauză în contabilitate poartă denumirea de trecere în cont a T.V.A.

Obligaţia fiscală aferentă taxei pe valoarea adăugată ce trebuie achitată la buget se determină

în baza formulei prin diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor şi taxa pe

valoarea adăugată aferentă procurărilor, luînd în consideraţie soldul la începutul lunii.

În cazul cînd taxa pe valoarea adăugată colectata este mai mare ca taxa pe valoarea adăugată

deductibilă, diferenţa este vărsată în bugetul statului, în cazul cînd taxa pe valoarea adăugată

colectata este mai mică ca cea deductibilă are loc trecerea în cont sau restituirea acesteia, cea din

urmă se permite numai în cazul cînd depăşirea taxei pe valoare adăugată s-a datorat livrării bunurilor la export adică la cota zero sau la cota redusă.




[Type text] Page 11

2. Probleme ale contabilității TVA aferentă operaţiilor de procurare a mărfurilor şi

serviciilor pe teritoriul Republicii Moldova

Trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată se reflectă în toate operaţiunile de cumpărare

inclusiv importul impus cu taxa pe valoarea adăugată indiferent de faptul a fost plătita suma T.V.A.

de cumpărător sau urmează a fi plătită. Această abordare este fundamentată prin respectarea

principiului contabilităţii de angajamente care prevede înregistrarea venitului, concomitent şi T.V.A

aferentă acesteia în perioada în care a fost cîştigat, indiferent dacă banii au fost încasaţi de către

beneficiar sau nu.

Dreptul la trecerea în cont a T.V.A. aferentă valorilor materiale şi serviciilor procurate apare

numai în cazurile în care:

- procurările de valori materiale şi servicii sînt destinate livrărilor impozabile;

- procurările de valori materiale şi servicii sînt destinate în procesul desfăşurării activităţii de

întreprinzător;

- subiectul impozabil dispune de factur a fiscală privind valorile materiale sau serviciile

procurate pentru care a fost achitată sau urmează a fi achitată T.V.A.

- subiectul impozabil dispune de documentul eliberat de autorităţile vamale care confirmă

achitatea T.V.A. aferentă mărfurilor importate.

Conform art. 116 al Codului Fiscal dacă după includerea în Declaraţia privind T.V.A. a

sumei T.V.A. achitate pe livrarea efectuată, toată suma sau o parte a ei se consideră, conform

legislaţiei, drept datorie compromisă, subiectul impozabil are dreptul la trecerea în cont a sumei

T.V.A. achitate pentru orice perioadă fiscală privind T.V.A. Suma T.V.A. care urmează a fi trecută

în cont este egală cu suma T.V.A. achitată pe livrarea care corespunde sumei datoriei compromise

nerambursate.

Dacă suma datoriei compromise se restituie subiectului impozabil după primirea dreptului

de a o trece în cont, această sumă se consideră ca plată pentru următoarea livrare impozabilă

efectuată la momentul primirii sumei datoriei compromise.

T.V.A. nu se trece în cont dacă:

- valorile materiale, serviciile procurate impozabile cu T.V.A. sunt utilizate pentru livrările

scutite de T.V.A. (suma T.V.A. se raportează la consumuri şi/sau la cheltuieli);

- valorile materiale, serviciile impozabile cu T.V.A. şi procurate pentru desfăşurarea activităţii

de întreprinzător au fost sustrase, sau au constituit pierderi supranormative (T.V.A. serecunoaşte ca cheltuieli ale perioadei);




[Type text] Page 12

- valorile materiale, serviciile au fost procurate în scopul organizării acţivităţii distractive ce

nu ţin de domeniul activităţii de întreprinzător (T.V.A. se trece la cheltuieli).

Suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate

care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA se trece în contdacă se referă la livrările impozabile.

Mărimea trecerii în cont a TVA se determină lunar prin aplicarea proratei faţă de suma

TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt

utilizate pentr u efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi scutite de TVA. Prorata se determină prin

aplicarea următorului raport:

- la numărător se indică valoarea livrărilor impozabile (fără TVA), cu excepţia avansurilor

primite, pentru a căror efectuare se utilizează valorile materiale, serviciile în cauză;

- la numitor se indică valoarea totală a livrărilor impozabile (fără TVA) şi a livrărilor scutite,

cu excepţia avansurilor primite, pentru efectuarea cărora se utilizează valorile materiale,

serviciile în cauză.

Prorata definitivă se determină în modul descris mai sus la completarea declaraţiei privind

TVA pentru ultima perioadă fiscală a anului şi se bazează pe indicatorii anuali ai livrărilor.

Diferenţa dintre suma TVA trecută în cont în perioadele fiscale precedente şi suma TVA

determinată drept urmare a aplicării proratei definitive se reflectă în declaraţia pentru ultima

perioadă fiscală a anului.

Exemplu convenţional. Se admite că întreprinderea a efectuat procurari pentru livrari

impozabile – 215 000 lei, TVA din care (35833,33 lei) se trece în cont, procurari pentru livrari

scutite – 65 000 lei, TVA din care (10833,33 lei) se trece la cheltuieli, procurari pentru livrari mixte

– 640 000 lei, TVA din care (106666,67 lei) urmează să fie repartizat în baza proratei și informației

privind livrarile de mărfuri impozabile cu TVA - 240 000 lei, inclusiv TVA şi livrarile de mărfuri

neimpozabile cu TVA - 110 000 lei. Astfel, se va calcula:

- prorata TVA = 200 000 : (200 000 + 110 000) x 100% = 64,52%

- suma TVA trecută în cont = (640 000 : 6) x 64,52% : 100% = 68821,33 lei

- suma TVA trecută la cheltuieli = (640 000 : 6) x 35,48% : 100% = 37845,33 lei

Pentru evidenţa şi calcularea sumei T.V.A în contabilitate sunt utilizate un şir de documente

primare, care ulterior se sintetizează în registre şi rapoarte.

Printre documentele primare fac parte următoarele: documente însoţitoare aferente valorilor

aprovizionate, declaraţiile vamale de import, cecuri fiscale, documente de expedierii a producţiei,

documente de plată.




[Type text] Page 13

Documentul primar cel mai des întîlnit, cel mai des practicat în practica contabilă, pentru

determinarea taxei pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor livrate cît şi procurate reprezintă

Factura fiscală.

Factura fiscală a fost elaborată în varianta nouă şi pusă în circulaţie în conformitate cuordinul cu privire la aprobarea şi completarea formularului tipizat de document primar cu regim

special “Factură fiscală“ nr. 115 din 06.09.2010.

Factura fiscală se completează în conformitate cu anexa 4 la ordinul 115 „Instrucţiunea cu

privire la întocmirea formularului documentului primar cu regim special al facturii fiscale pentru

efectuarea livrărilor de mărfuri şi servicii impozabile cu taxa pe valoarea adăugată”.

Conform art. 117 al Codului Fiscal subiectul impozabil care efectuiază o livrare impozabilă

pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului factura fiscală pe livrarea în cauză.

Prezentarea facturii fiscale se efetuiază la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art. 108

al Codului Fiscal cu excepţia cazurilor determinate de Inspectoratul Fiscal de Stat de pe lîngă

Ministerul Finanţelor. Factura fiscală nu se eliberează pentru livrările impozitate conform art. 104

lit. a) al Codului Fiscal.

În livrările impozabile cu T.V.A., factura fiscală serveşte drept document:

- în baza căruia se fac decontările executate, serviciilor prestate;

- care însoţeşte marfa în timpul transportării;

- în baza căruia se înregistrează operaţiile de ieşire a bunurilor materiale la furnizor şi de

intrare la cumpărător;

- ce confirmă obligaţiile privind transportarea mărfurilor la cererea furnizorului sau

cumpărătorului;

- ce confirmă dreptul la trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată la cumpărătorul

valorilor materiale şi beneficiarul de servicii.

Blanchetele facturilor fiscale sunt eliberate subiecţilor impozabili cu T.V.A. de către

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat contra plată şi contra semnăturii persoanei autorizate –

reprezentantului subiectului impozabil.

Procurarea facturilor fiscale de la Inspectoratul Fiscal de Stat:

Dt 951 „Formulare cu regim special”

Pentru livrările de mărfuri şi servicii factura fiscală se completează în 3 sau 5 exemplare

(după caz), iar pentru livrările de servicii în 2 exemplare şi anume:

- pentru livrările de mărfuri, în cazul cînd se perfectează 3 exemplare, primul exemplar

rămîne la furnizor, exemplarul 2 se transmite cumpărătorului, exemplarul 3 transportatorului;




[Type text] Page 14

- pentru livrările de mărfuri cînd se completează 5 exemplare, primul rămîne la furnizor,

exemplarul 2, 3, 4 se transmite şoferului, din care exemplarul 2 se transmite în contabilitate – 3 şi 4

rămîne la dispoziţia transportatorului şi se anexează la factura pentru transportul efectuat şi foaia de

parcurs. Al cincilea exemplar serveşte drept autorizaţie de ieşire a autovehiculului de la locul deîncărcare;

- pentru livrările de servicii, primul exemplar rămîne la prestatorul de servicii, iar

exemplarul 2 se eliberează beneficiarului de servicii.

Factura fiscală şi anexa la aceasta conţine informaţii despre furnizor şi cumpărător,

caracteristica mărfii, cota şi sumele taxei pe valoarea adăugata şi accizelor daca întreprinderea are

livrări impozabile cu accize.

La livrarea cu amănuntul contra numerar în locurile special amenajate eliberarea facturii

fiscale nu este obligatorie în cazul respectării următoarelor condiţii:

- Subiectul impozabil contabilizează sumele încasate în numerar pe fiecare punct comercial

şi de prestări de servicii în conformitate cu legislaţia în vigoare cu utlizarea maşinilor de casă şi

control. Înregistrarea sumei încasate se efectuează la momentul încasării în numerar. La sfîrşitul

zilei de lucru cifrele înregistrate se totalizează;

- În baza totalului calculat (volumul vînzărilor) la sfîrşitul zilei se determină şi se înscrie

suma totală a taxei pe valoarea adăugată aferente livrărilor efectuate.

La livrarea serviciilor contra numerar, factura fiscală se eliberează în momentul încasării

banilor sau pînă la încasarea acestora.

La livrarea valorilor materiale în contul retribuirii muncii factura fiscală se eliberează o

singura data pentru fiecare perioada de plată.

Nu se eliberează factura fiscala dacă lipseşte transmiterea dreptului patrimonial aferent

livrărilor efectuate de la proprietar la cumpărător şi la operaţiunile interne.

Conform legislaţiei fiscale în factura fiscală nu se admit ştersături şi radieri. Corectările şi

radierile se confirmă cu semnătura conducătorului şi ştampila furnizorului cu indicarea datei

corectării.

De întocmirea şi eliberarea facturilor fiscale precum şi veridicitatea datelor ce se conţine în

ele poartă răspunderea persoana care este împuternicita printr -un ordin eliberat de către

conducătorul întreprinderii.

Facturile fiscale primite de la furnizor şi eliberate cumpărătorilor se păstrează timp de cinci

ani în arhiva întreprinderii.

Conform ordinului IFS Nr. 446 din din 21.06.2012 cu privire la aprobarea Instrucţiunii privind modul de înregistrare a facturilor fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale,




[Type text] Page 15

f actura fiscală eliberată se supune înregistrării obligatorii de către furnizor în Registrul general

electronic al facturilor fiscale, în forma şi în modul stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat,

în cazul în care totalul valorii impozabile a livrării impozabile cu T.V.A. depăşeşte suma de 100000

lei.Pentru evidenţa taxei pe valoarea adăugată se mai utilizează şi alte documente primare ca de

exemplu bonul fiscal şi dispoziţia de plata trezorerială.

Conform art.118 al Codului Fiscal evidenţa facturilor fiscale aferentă livrărilor de mărfuri se

ţine într -un registru special, numit Registru de evidenţă a livrărilor. Facturile fiscale se

numerotează în ordine succesivă, după ce se înregistrează în registru nominalizat în aceeaşi ordine.

Copiile facturilor fiscale deteriorate sau anulate se păstrează în acelaş mod, iar originalele facturilor

deteriorate se păstrează împreună cu copiile.

Un alt document este Registrul de evidenţă a procurărilor, care reflectă totalitatea

procurărilor efectuate de persoana fizică sau juridică într -o perioadă fiscală şi se întocmeşte în baza

facturilor fiscale aferente procurărilor.

Pentru contabilizarea operaţiunilor legate de TVA se utilizează conturile sintetice de gradul

I: 225 “ Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”; 226 “Creanţe preliminate”; 534

“Datorii privind decontările cu bugetul”; 535 “Datorii preliminate”; şi subconturile acestora.

În practica contabilă conturile 226 “Creanţe preliminate” şi 535 “Datorii preliminate” au

un cerc restrîns de utilizare, pe cînd conturile 225”Creanţe pe termen scurt privind decontările cu

bugetul” şi 534”Datorii privind decontările cu bugetul “ sunt pe larg folosite în practica contabilă

de zi cu zi a agenţilor economici.

Contul 226 "Creanţe preliminate" este un cont de activ destinat generalizării informaţiei

privind sumele impozitului pe venit, accizelor de recuperat, taxei pe valoarea adăugată aferentă

valorilor materiale şi serviciilor procurate de întreprindere, dar care nu sînt obligatorii spre trecerea

în cont pînă la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de contract sau de legislaţia în vigoare.

În debitul acestui cont se reflectă sumele taxei pe valoarea adăugată, impozitului pe venit,

accizelor calculate, sursele prevăzute în buget, iar în credit, pe măsura apariţiei dreptului de trecere

în cont, acestea se înregistrează la decontările cu bugetul, precum şi în plăţile de la conturile de

trezorerie. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă sumele impozitului pe venit, taxei pe

valoarea adăugată, accizelor achitate şi/sau calculate faţă de clienţi, alocaţiile din buget neutilizate

la finele perioadei de gestiune. Evidenţa analitică se ţine pe fiecare impozit şi taxă de achitat.

Conturile de gradul II ale contului 225”Creanţe pe termen scurt privind decontările cu

bugetul” sunt destinate generalizării informaţiei privind existenţa, înregistrarea şi achitarea




[Type text] Page 16

creanţelor privind decontările cu bugetul aferente T.V.A., cuvenite întreprinderiii de la buget în

conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare.

Contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” este un cont de

activ în debitul căruia se înregistrează avansurile vărsate la buget potrivit impozitelor stabilite delegislaţiei (cu excepţia T.V.A.), precum şi sumele plătite în plus la buget şi diferenţele între sumele

taxei pe valoarea adăugată plătită şi primită, iar în credit ─ sumele trecute în cont pentru stingerea

datoriilor aferente decontărilor cu bugetul realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare,

precum şi plăţile în plus recuperate din buget. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă datoria

bugetului faţă de întreprindere la finele perioadei de gestiune.

Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se ţine pe

feluri de impozite, plăţi şi pe termene de recuperare a acestora din buget.

Contul sintetic 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” este destinat generalizării

informaţiei referitoare la decontările cu bugetul privind impozitele şi taxele şi sancţiunile

economice aferente achitării impozitelor.

Generalizarea informaţiei privind decontările cu bugetul aferente T.V.A. pe parcursul

perioadei de gestiune se efectuiază în contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul,

subcontul 534.2 “Datoriile privind taxa pe valoarea adăugată”.

Contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datoriile privind

taxa pe valoarea adăugată” este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se reflectă suma T.V.A.

înscrisă în facturile emise de către clienţi, iar în debit lui – sumele, reprezentînd taxa pe valoarea

adăugată deductibilă şi T.V.A. plătită bugetului. Prezintă sold creditor care reflectă taxa pe valoarea

adăugată datorată bugetului statului.

Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi

taxe.

Contul 535 „Datorii preliminate” este un cont de pasiv destinat generalizării informaţiei

privind sumele impozitului pe venit, taxei pe valoarea adăugată, accizelor şi primelor de asigurare

obligatorie de asistenţă medicală calculate, dar care nu sînt obligatorii spre plată pînă la îndeplinirea

condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

Procurarea de bunuri şi servicii pe piaţa internă reprezintă elementul principal în desfăşurarea

activităţii normale a tuturor agenţilor economici.

În practica economică, contabilitatea TVA începe cu prelucrarea documentelor primare care,

conform legislaţiei în vigoare, permit trecerea în cont a acesteea.

Contabilitatea TVA aferentă procurărilor la cota standard




[Type text] Page 17

Exemplu convenţional. S.R.L. „ALFA” procură de pe ter itoriul Republicii Moldova produse

alimentare și nealimentare care se impozitează la cota standard de 20% pe data de 18.02.2013 de la

S.R.L. „BETA” beton în valoare de 7666,67 lei fără T.V.A.. La întreprinderea cumpărătoare se

efectuiază înscrierile în Registru de evidenţă a procurărilor, iar pentru suma T.V.A. ce urmează a fiachitată furnizorului se întocmeşte formula contabilă înregistrată în Registrul contului 534 ”Datorii

privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată” ,

totalizîndu-se la sfîrşitul lunii în Registrul de evidenţă sintetică a contului 534 ”Datorii privind

decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată”.

Această operaţie se va reflecta prin următoarele formule contabile:

Reflectarea valorii mărfurilor procurate fără TVA, analitic pe fiecare tip de marfă:

Dt 217 „Mărfuri” – 7666,67 lei

Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 521.1 „Facturi

de achitat în ţară” – 7666,67 lei

Reflectarea sumei T.V.A. aferente procurării de beton (7666,67 ×20%)

Dt 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa

pe valoare adăugată” – 1533,33 lei



Contabilitatea TVA aferentă procurărilor la cote reduse

Printre produsele alimentare procurate sînt multe care se impozitează la cote reduse conform

articolului 96 (b), în special 8% cum ar fi următoarele produse:

pîinea şi produsele de panificaţie, livrate pe teritoriul Republicii Moldova cu excepţia

produselor alimentare pentru copii care sînt scutite de T.V.A. în conformitate cu art.103

alin.(1) pct.2);

laptele şi produsele lactate;

gazul lichefiat – la cota de 8%.

Exemplu convenţional. S.R.L. „ALFA” pe data de 28.02.2013 a procurat de la Tirex Petrol

S.A. gaz, cu TVA la cota 8% şi motorină la cota de 20%, în valoare de 8407,08 lei fără T.V.A..

Reflectarea valorii mărfurilor procurate fără TVA, analitic pe fiecare tip de marfă:







[Type text] Page 18

Reflectarea sumei T.V.A. a ferente procurării:

Dt 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa

pe valoare adăugată”, cota TVA 8% – 50 lei (625 × 8 %)

Dt 534 ”Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxape valoare adăugată”, cota TVA 20% – 1556,42 lei (7782,08 x

20%)



În baza ordinului de plată are loc decontarea cu furnizorul întocmindu-se următoarea formulă

contabilă:

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” subcontul 521.1 „Facturi


Ct 242 „Conturi curente în valută naţională” – 10013,5 lei

Aceste formule contabile se vor întocmi în cazul cînd ambele persoane prezente la

operaţiunea economică au relaţii cu sistemul bugetar.

În caz cînd furnizorul nu este plătitor de T.V.A., iar cumpărătorul este înregistrat ca plătitor

de T.V.A., cumpărătorul nu poate trece în cont suma T.V.A. aferente procurărilor efectuate,

deoarece taxa pe valoarea adăugată se trece în cont numai în baza facturii fiscale. În loc de acest

document în baza contractului de cumpărare-vînzare vor fi scrise facturi de expediţie, proces verbal

de executare a lucrărilor şi alte documente. Suma T.V.A. nu va fi reflectată în registrul fiscal nici în

contabilitatea financiară la furnizor, nici la cumpărător.

Exemplu convenţional. ALFA S.R.L. a procurat servicii care se scutesc de TVA în sumă de

36,1 lei care au fost contabilizate astfel:




Contabilitatea TVA aferentă serviciilor impozabile procurate

Un rol important în procesul de evidenţă contabilă a procurărilor îl reprezintă determinarea

taxei pe valoare adăugată aferentă serviciilor procurate.

Întreprinderea ALFA S.R.L. poate beneficia de servicii în scopuri administratve. Pentru

serviciile acordate din partea firmelor prestatoare de servicii, care sunt plătitoare de TVA, la factura

fiscală se anexează Actul de îndeplinire a lucrărilor, unde se indică tipul serviciilor prestate,




[Type text] Page 19

contractul în baza căruia a fost prestat serviciul, valoarea serviciilor. Factura fiscală poate fi luată la

evidenţă, după ce Actul de îndeplinire a lucrărilor este semnat de ambele părţi.

La procurarea de servicii, contabilizarea taxei pe valoare adăugată se calculează ca şi la

procurarea de bunuri calculîndu-se 20% din valoare impozabilă. Exemplu convenţional. S.R.L. „ALFA” a benenficiat de servicii de telefonie mobilă la

impozitate la cota 20% de la S.A. „Orange Moldova” în valoare de 4463,96 lei fără TVA, suma

TVA fiind egală cu 892,79 lei.

În acest caz au fost întocmite următoarele formule contabile:

Reflectarea valorii serviciilor procurate:

Dt 713 „Cheltuieli generale și administrative” – 4463,96 lei

Ct 521„Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” subcontul 521.1 „Facturi


Reflectarea taxei pe valoarea adăugată:

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa

pe valoare adăugată” – 892,79 lei



Serviciile achiziţionate de la agenţii economici care nu sunt înregistraţi ca subiecţi

impozabili cu TVA, sunt luate la evidenţă în baza facturii şi a Actului de Îndeplinire a Lucrărilor.

Un moment de intrare a bunurilor ce sunt impozitate cu taxa pe valoarea adăugată ce se

impozitează cu tva la cota „zero” procente sunt şi procurările de la întreprinderile ce îşi desfăşoară

activitatea de antreprenoriat în zona economica liberă sau în cazul serv iciilor de transport

internaţional.

Art. 8 (11) al Legii cu privire la zonele economice libere precum şi art. 104. (f) din Codul

Fiscal prevede că mărfurile (serviciile) livrate în zona liberă din afara teritoriului vamal al Republicii

Moldova, precum şi mărfurile (serviciile) livrate din zona liberă în afara teritoriului vamal al

Republicii Moldova sînt impozitate la cota zero a taxei pe valoarea adăugată.

În cadrul intrărilor de bunuri şi servicii se includ şi operaţiile de primire a bunurilor sub

formă de aport în capitalul statutar, primite cu titlu gratuit. În acest caz aporturile date sînt

impozabile cu TVA. Unicele bunuri care sunt scutite de impozitarea cu T.V.A. sunt mijloacele fixe

predate în capitalul statutar şi bunurile reflectate în art.103 Cod Fiscal. În anul 2013 această facilitate

a fost exclusă.

Exemplu convenţional. Se admite că a fost majorat capitalul statutar al S.R.L. „ALFA” sub

forma aporturilor de materiale. Valoarea estimată şi aprobată de fondatori constituie 30 000 lei.




[Type text] Page 20

Operaţiile de intrare a bunurilor în capitalul statutar se contabilizează prin înregistrările contabile

următoare

Înregistrarea la intrări a activelor curente:

Dt 111 „Active nemateriale”, 112 „Active materiale în curs de execuţie”,122 „Terenuri”,211„Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 217 „Mărfuri”, etc. – la suma

fără TVA – 25 000 lei.

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa

pe valoare adăugată” – la suma TVA – 5000 lei

Ct 313 „Capital nevărsat” - la valoarea bunurilor inclusiv TVA – 30 000 lei.

La valoarea mijloacelor fixe intrate ca aport în capitalul statutar se reflectă în contabilitate

prin formula contabilă:

Dt 313 „Capital nevărsat” – 30 000 lei

Ct 311 „Capital statutar” – 30 000 lei

În cazul primirii bunurilor cu titlu gratuit, beneficiarul nu are dreptul de trece în cont taxa pe

valoarea adăugată, fiindcă nu dispune de document ce ar justifica trecerea în cont, deoarece la

primirea bunurilor sub formă gratuită beneficiarului i se eliberează factura de expediţie ceea ce nu

permite deducerea taxei pe valoarea adăugată aferente acestei operaţiuni efectuîndu-se următoarea

înregistrare:

Dt 217 „Mărfuri”

Ct 622 „Venituri din activitatea financiară”

Aşadar, deducerea taxei pe valoarea adăugată, din volumul bunurilor procurate reprezintă

momentul principal în determinarea taxei pe valoarea adăugată, aferente diferitor tipuri de

aprovizionări, deoarece de modul de calculare, reflectare a acestora în contabilitate precum şi în

Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată, depinde suma de achitare sau trecere în cont a acesteia.

Contabilitatea TVA aferentă ajustării valorii impozabile a procurărilor

Între partenerii de afaceri, adeseori apar dificultăţi legate de neîndeplinirea unor condiţii

contractuale în ce priveşte cantitatea sau calitatea mărfurilor livrate.

Atît în Registrul Evidenţei Procurărilor, precum şi în Declaraţia privind TVA, există posturi

aparte privind ajustarea TVA aferentă procurărilor.

Conform ar t.98 al Codului Fiscal, ajustarea valorii impozabile la procurările de mărfuri sau

servicii achiziţionate e posibilă, cu condiţia prezentării documentelor de confirmare, adică:

1) valoarea livrării impozabile, aprobată anticipat, s-a schimbat ca rezultat al schimbării preţurilor;




[Type text] Page 21

2) livrarea impozabilă a fost, în totalitate sau parţial, restituită subiectului impozabil care a

efectuat livrarea;

3) livrarea impozabilă a livrării impozabile a fost redusă în urma acordării discontului pentru

plata efectuată înainte de termen.Suma corecţiei valorii impozabile poate fi atît favorabilă cît şi nefavorabilă, adică facturile

fiscale pot fi cu semnul plus sau minus. Valoarea impozabilă se supune atît cotei standard cît şi

cotei micşorate, în dependenţă de cota la care a fost supusă livrarea iniţială. La factura fiscală se

anexează Actul de Corecţie a valorii impozabile. În Registrul evidenţei procurărilor, facturile se

înscriu cu semnul plus sau minus în postura „Corectări”.

Returnarea sau reducerea de preţ a mărfurilor, produselor vândute are loc până la sau după

achitarea contravalorii acestora.

Dacă returnarea produselor, mărfurilor sau reducerea de preţ a fost efectuată până la achitarea

acestora de către cumpărător, înregistrarea aferentă va fi reflectată prin diminuarea datoriei

comerciale. Când returnarea sau reducerea de preţ a avut loc după achitarea contravalorii

produselor, mărfurilor, înregistrarea aferentă va cuprinde majorarea concomitentă a creanţei

furnizorului faţă de cumpărător, deoarece datoria cumpărătorului fusese stinsă deja la achitarea

acestuia.

Exemplu convenţional. Din cauza calităţii necorespunzătoare au fost returnate produse din

carne către compania “Alfa” S.R.L. în baza Actului de return în sumă de 1800 lei, inclusiv TVA. La

data transportării mărfii la firma furnizor a eliberat factura de expediţie, unde se indică „return”. La

rîndul ei, “Alfa” S.R.L.este obligată să scrie factura fiscală cu semnul minus la valoarea mărfurilor

returnate. În acest caz au fost înregistrate formulele contabile:

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” subcontul 5211 „Facturi de

achitat în ţară”, la valoarea impozabila a facturii returnate fara TVA – 1500 lei;

Ct 217 „Mărfuri” la valoarea impozabila a facturii returnate fara TVA – 1500 lei;

La suma TVA din factura fiscală cu minus se reflectă:

Dt 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind TVA”,

analitica „TVA 20%” – (300) lei

Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” subcontul 5211 „Facturi de

achitat în ţară”, la valoarea TVA, cu semnul minus – (300) lei.

Corecţia valorii impozabile, ca rezultat al acordării discontului de firma furnizor, pentru

plata în avans, este posibilă, dacă aceasta constă una din condiţiile contractuale.

În procesul activităţii economice pot fi constatate fie cu ocazia inventarierii sau la sesizareaunor persoane responsabile valori materiale lipsă.




[Type text] Page 22

Trebuie de menţionat că contribuabilul are dreptul la trecerea în cont doar a sumei TVA

achitate sau care urmează a fi achitate aferente valorilor materiale, serviciilor procurate pentru

fabricarea produselor, prestarea serviciilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de

întreprinzător.Valorile materiale lipsă se consideră livrare care nu este efectuată în activitatea de

întreprinzător. Ca urmare suma TVA achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale,

serviciile procurate, care nu sunt utilizate în activitatea de întreprinzător, au fost sustrase sau au

constituit pierderi supranormative, nu se trece în cont, ci se atribuie la rezultatele activităţii

întreprinderii.

La procurarea valorulor materiale nu este cunoscut faptul că ele vor fi sustrase, acestea fiind

procurate cu destinaţie de vînzare sau producere. De aceea suma TVA aferentă procurărilor în

conformitate cu prevederile art.102 se trece în cont în momentul înregistrărilor la intrări a bunurilor

primite. Ulterior, cînd valorile materiale se constată lipsă este necesar restabilirea sumei TVA care a

fost anterior trecută în cont. Suma TVA în cazul dat se determină din valoarea bunurilor materiale

lipsă, cu excepţia pierderilor în limita normelor de perisabilitate naturală.

Exemplu convenţional. Se admite că întreprinderea ALFA S.R.L. a înregistrat în urma

inventarierii materiale lipsă la valoarea de bilanţ de 3600 lei, din care lipsa în limita normelor de

perisabilitate naturală a constituit 1100 lei, lipsuri din cauza neachitării cumpărătorilor – 100 lei,

lipsuri din vina gestionarului – 2400 lei. Valoarea la preţ de piaţă a materialelor lipsă spre

despăgubire de către gestionar constituie 4000 lei, inclusiv TVA. Culpabilul a recunoscut vina sa şi

a depus cererea de a-i reţine din salariu în recuperarea daunei materiale cîte 400 lei.

Valorile materiale lipsă se recunosc drept cheltuieli în perioada (luna) în care au fost

depistate. Veniturile din despăgubirea daunei materiale de către culpabil se recunosc în perioada în

care entitatea va dispune de o certitudine fermă că recuperarea va fi efectuată.

Obligaţia fiscală privind TVA aferentă valorilor materiale lipsă spre despăgubire apare în luna

recuperării daunei materiale de către gestionar.

Astfel, vor fi întocmite următoarele înregistrări contabile:

Recunoaşterea materialelor lipsă drept cheltuieli ale perioadei

Dt 714 “Alte cheltuieli operaţionale” – 3600 lei

Ct 217 “Mărfuri” – 3600 lei.

Calcularea TVA la buget din valoarea materialelor lipsă ce depăşeşte limita normelor de

perisabilitate naturală spre compensare în mărime de 720 lei (3600 x 0,2):

Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” – 720 lei




[Type text] Page 23

Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 “Datorii privind taxa pe

valoarea adăugată” – 720 lei.

1. Înregistrarea creanţei gestionarului privind despăgubirea daunei materiale:

suma totală – 4800 lei (4000 x 1,2); suma venitului curent – 333,33 lei (400 : 1,2);

venitul anticipat – 2066,67 lei (2400 – 333,33);

TVA colectată – 83,33 lei (416,67 x 0,2);

TVA spre achitare în perioada ulterioară – 156,67 lei (783,33 x 0,2):

Dt 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” – la valoarea materialelor la preţ de

piaţă inclusiv TVA spre despăgubire - 1440 lei

Ct 612 “Alte venituri operaţionale” – la suma venitului primei luni de reţinere – 416,67 lei

Ct 515 “Venituri anticipate curente” – la suma venitului ce urmează a fi recunoscut în

luna ulterioară – 783,33 lei


valoarea adăugată” – la suma TVA ce urmează a fi achitată la buget în luna

curentă – 83,33 lei

Ct 535 “Datorii preliminate” – la suma TVA spre achitare la buget în perioada

ulterioară – 156,67

lei.

Recuperarea daunei materiale de către gestionar prin reţinere din salariu:

Dt 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 400 lei

Ct 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 400 lei.

În a doua lună de recuperare a daunei materiale vor urma înregistrările:

Recunoaşterea venitului curent:

Dt 515 “Venituri anticipate curente” – 400 lei

Ct 612 “Alte venituri operaţionale” – 400 lei.

2. Calcularea TVA aferentă sumei recuperate:

Dt 535 “ Datorii preliminate” – 83,33 lei


valoarea adăugată” – 83,33 lei.

3. Recuperarea daunei materiale de către culpabil:

Dt 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – 400 lei

Ct 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 400 lei.




[Type text] Page 24

Dacă durata de recuperare a daunei materiale depăşeşte un an sau se prevede recuperare parţială în

anul viitor, este necesar, respectând gradul de lichiditate a activelor şi exigibilitate a pasivelor, de

înregistrat creanţa şi venitul anticipat pe termen lung. Suma TVA aferentă va fi calculată spre achitare la

buget în luna recuperării daunei materiale. Se admite Se admite că instanţa de judecată a decis achitareatimp de trei ani cite 480 lei în fiecare an. În acest caz înregistrările contabile vor fi întocmite astfel:

Înregistrarea creanţei spre achitare în perioada viitoare şi venitul anticipat pe termen lung

ce urmează a fi recunoscut din despăgubirea daunei materiale:

Dt 134 “Creanţe pe termen lung”, subcontul 1344 “Alte creanţe” – la suma totală spre

recuperare, inclusiv TVA - 960 lei

Ct 422 “Venituri anticipate pe termen lung” – la suma veniturilor de recunoscut în

perioadele viitoare – - 800 lei

Ct 426 “Alte datorii pe termen lung” – la suma TVA aferentă - 160 lei.

La sfârşitul anului gestionar (31 decembrie) vor urma înregistrările contabile:

Transferarea cotei- părţi a creanţei pe termen lung drept creanţă pe termen scurt:

Dt 227 “Creanţe pe termen scurt ale personalului” - 480 lei

Ct 134 “Creanţe pe termen lung” - 480 lei

Recunoaşterea cotei respective a venitului anticipat pe termen lung drept venit anticipat

curent:

Dt 422 “Venituri anticipate pe termen lung” - 400 lei

Ct 515 “Venituri anticipate curente” - 400 lei

Trecerea TVA respective în componenţa TVA spre încasare în anul curent:

Dt 426 “Alte datorii pe termen lung” - 80 lei

Ct 535 “ Datorii preliminate” - 80 lei

În cazul depistării lipsurilor de active uzurabile sau amortizabile, în afară de înregistrările

contabile expuse, mai este necesar de reflectat decontarea uzurii (amortizării) acumulate şi casarea

valorii de bilanţ a activelor lipsă.

Subiecţii trebuie să achite la buget suma T.V.A. care se determină ca diferenţa dintre sumele

T.V.A. achitate de către consumatori pentu mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele T.V.A. achitate

sau ce urmează să fie achitate furnizorilor pentru valorile materiale şi serviciile procurate.

Dacă suma deductibilă a taxei pe valoarea adăugată depăşeşte suma T.V.A. aferentă

volumului total al livrărilor în perioada fiscală dată, atunci apare un sold preliminar al contului 534

“Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa pe valoarea

adăugată”. În contabilitatea financiară diferenţa în cauză se raportează în subconturile respective ale




[Type text] Page 25

contului sintetic 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 225.3

“Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată pentru trecerea în cont”.

3.

Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de procurare a mărfurilor şi serviciilor prinimport

Potrivit art.95 din Codul Fiscal importul mărfurilor în Republica Moldova se consideră obiect

impozabil cu taxă pe valoarea adăugată.

Codul Vamal defineşte importul ca regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul

vamal primesc statutul de mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de

import şi sînt aplicate măsurile de politică economică.

Codul Fiscal al R.M. şi anume art. 93(8) defineşte importul de mărfuri ca introducerea

mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală.

Întreprinderile ce importă mărfuri cu scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător achită

T.V.A. pîna la sau în momentul prezentării Declaraţiei vamale, adică pîna la introducerea

nemijlocită a mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova. În acest caz suma T.V.A. aferentă

valorilor materiale importate se trece în cont la cumpărător în baza Declaraţiei vamale, cu menţiunea

organelor vamale ce confirmă achitarea taxei pe valoarea adăugată la import. Taxa pe valoareaadăugată achitată de către întreprinderea importatoare la trecerea frontierei, micşorează datoriile

întreprinderii faţă de buget privind T.V.A., rezultate din efectuarea livrărilor impozabile.

Conform Legii cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20 noiembrie 1997 valoarea în

vama constituie:

- valoarea de cumpărate a bunurilor importate;

- cheltuieli de transport (feroviar, auto, aerian, etc.) pînă la locul de introducere a bunurilor

materiale pe teritoriul vamal cu excepţia cheltuielilor de transport perfectate separat ca transportare pe teritoriul Republicii Moldova;

- cheltuieli de asigurare a bunurilor importate;

- costul serviciului de încărcare, descărcare sau/şi transportare a mărfurilor;

- taxele pentru procedurile vamale ;

- taxa vamală;

În cazul cînd întreprinderea importă bunuri materiale supuse impozitării cu accize, pentru a

calcula suma T.V.A. aferenta bunurilor importate este necesar ca baza de calcul a taxei pe valoarea

adăugată să includă şi suma accizelor aferentă bunurilor importate.




[Type text] Page 26

În calitate de documente primare aferente importului de valori materiale sunt utilizate:

contractul de vînzare-cumparare; factura comercială (invoice); certificatul de origine; paşaportul

tehnic a mijlocului de transport; procura; certificat de calitate; declaraţie vamală a ţării; scrisoarea de

trăsură. Exemplu convenţional. S.R.L. ALFA a importat la data de 12.02.2013 în baza Declaraţiei

vamale YJ06259523 din 12.02.13 drojdii inactive din Rusia. Cantitatea importată constituie 21 tone

la preţul 4900 ruble rusesti pentru o tonă stabilită în invoice.

Toate plăţile vamale: taxa pentru procedurile vamale, taxa vamală, taxa pe valoare adăugată,

se achită în avans şi se reflectă prin formula contabilă:

Dt 229 „Alte creanţe pe termen scurt – 10 000 lei

Ct 242 „Conturi curente în valută naţională” - 10 000 lei

Înregistrarea la intrări a bunurilor importate se efectiuază conform Declaraţiei vamale şi

facturii (invoicelui) furnizorului străin. Cursul oficial la data vămuirii este de 0,3994 lei pentru o

rublă rusească. Valoarea în vamă de 41098,26 lei (21 buc x 4900 RUB x 0,3994) este calculată în

documentul Declaraţia privind valoarea în vamă a mărfurilor şi contabilizată astfel:

Dt 217 „Mărfuri” – 41098,26 lei

Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” subcont ul 521 .2 „Facturi de

achitat în străinătate” - 41098,26 lei

Reflectarea cheltuielilor de transport are loc în funcţie de modul de efecuare a transportului –

prestate de terţi sau prin transportul propriu. În cazul prestării acestor servicii de întreprinderea de

transport aceste servicii se contabilizează în baza facturii fiscale a acestuia:


Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – 7227,18 lei

Organul vamal calculează proceduri vamale în mărime de 0,4 %, din valoarea în vamă a

mărfurilor.

În contabilitate procedurile vamale în sumă de 193,3 lei ((48325,44 x 0,4%) se reflectă prin

formula contabilă:


Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de

alţi creditori”. Vama - 193,3 lei

În cazul în care marfa este supusă accizelor acestea se reflectă reieşind din cota accizelor de

prin formula contabilă:





[Type text] Page 27

Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de

alţi creditori”. Vama

În vamă se prestează servicii de companiile de borcheraj care perfectează Declaraţiile vamale

şi alte documente în vamă. Reflectarea serviciilor de mediere a brocherilor: Dt 217 „Mărfuri” – 360 lei

Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt” , subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de

alţi creditori”.Compania de brocheraj – 360 lei

În cazul în care există un intermediar el poate presta servicii de intermediere. Reflecta rea

comisioanelor de intermediere:


Ct 539 „Alte datorii pe termen scurt”

Calcularea taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor importate se efectuiază de la

valoarea în vamă a mărfurilor plus procedurile vamale şi taxa pentru perfectarea Declaraţiei vamale

incluse, fiind egală cu 48518,74 lei (41098,26 + 7227,18 + 193,3).

Taxa pe valoarea adăugată calculată la operaţiunile de import a mărfurilor se reflectă în

contabilitate prin formula contabilă:

Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa

pe valoarea adăugată” – 9703,75 lei

Ct 539 “Alte datorii pe termen scurt” , subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de

alţi creditori”. Vama – 9703,75 lei

Stingerea datoriei faţă de vamă pentru proceduri şi taxe vamale din contul plăţilor în avans

către serviciul Vamal se reflectă prin formula contabilă:

Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt”, subcontul 539.3 „Datorii pe termen scurt faţă de

alţi creditori” – 193,3 lei

Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – 193,3 lei

Trecerea în cont a sumei T.V.A. achitată în avans:

Dt 539 „Alte datorii pe termen scurt” - 9703,75 lei

Ct 229 „Alte creanţe pe termen scurt” – 9703,75 lei

Pe lîngă importul de bunuri economice agenţii economici pot să importe şi diferite servicii.

Conform Codului Fiscal importul de servicii reprezintă obiect impozabil cu taxă pe valoarea

adăugată.

Conform art.93 (9) din Codul Fiscal, importul de servici i reprezintă prestarea de servicii de

către persoanele fizice şi juridice nerezidente ale Republicii Moldova, persoanelor fizice şi juridicerezidente ale Republicii Moldova, pentru care locul prestării se consideră Republica Moldova .




[Type text] Page 28

Valoarea impozabilă a serviciilor importate reprezintă preţul achitat sau care urmează a fi achitat

de către importatorul căruia i se prestează. În valoarea impozabilă se includ şi plăţile efectuate atît

în Republica Moldova cît şi în afara hotarelor ei.

Conform art.102 al Codului Fiscal subiecţilor impozabili li se permite trecerea în cont asumei T.V.A. achitate sau care urmează să fie achitate furnizorilor plătitori ai T.V.A. pe valorile

materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării

activităţii de întreprinzător. Pentru serviciile importate sînt caracteristice următoarele particularităţi:

Subiecţii impozabili care importă servicii achită T.V.A. la data efectuării plăţii, inclusiv a

plăţii prealabile pentru serviciul de import.

Se permite trecerea în cont a serviciilor importate, procurate de către subiecţii impozabili

pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător,

numai în cazul achitării T.V.A. la buget pentru serviciile menţionate în conformitate cu

art.115 al Codului Fiscal.

Obligaţia fiscală privind TVA aferentă serviciilor importate, utilizate pentru desfăşurarea

activităţii de întreprinzător, se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile

pentru serviciul de import.

În Declaraţia privind TVA acestea se reflectă atît la compartimentul livrări cît şi la procurări

La suma TVA aferentă serviciilor importate se întocmeşte formula contabilă:

Dt 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul “Creanţe

privind taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor importate”

Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa

pe valoarea adăugată”

Exemplu convenţional. Se admite că la 10.05.2013 a fost efecuat importul de servicii de la

compania din Ucraina sub forma serviciilor de conultanță. Documentele în baza cărora a fost

efectuat tranzacţiile sânt invoice din 08.05.13 și contract de prestare servicii.

În baza acestor documente la suma serviciilor primite în baza invoice -ului s-a întocmit

formulele contabile (600 euro x 16,0214 = 9612,84 lei):

Dt 713 “Cheltuieli generale şi administrative” – 9612,84 lei

Ct 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - 9612,84 lei

Plata a fost efectuată la 20.05.13 prin ordin de plata în valută străină. În baza acestor

documente s a întocmit formulele contabile (600 euro x 16,3232 = 9793,92 lei):

Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - 9793,92 lei

Ct 243 “Conturi curente în valută străină” - 9793,92 lei

La suma TVA calculată 9793,92 x 20% = 1958,78 lei:




[Type text] Page 29

Dt 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” – 1958,78 lei

Ct 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 2 “TVA de la import

servicii” - 1958,78 lei

La suma diferenţei de curs care s-a înregistrat (9793,92 – 9612,84):Dt 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” - 181,08 lei

Ct 622 “Venituri din activitatea financiară” – 181,08 lei

Achitarea TVA a avut loc în aceeași lună și în baza documentelor de plată s-a întocmit formula

contabilă:

Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 2 “TVA de la import

servicii” - 1958,78 lei

Ct 242 “Conturi curente în valută naţională” - 1958,78 lei

Trecerea în cont a avut loc la momentul achitării:

Dt 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” - 1958,78 lei

Ct 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” - 1958,78 lei

Suma fără TVA şi suma TVA aferentă mărfurilor importate se reflectă în Registrul de

evidenţă a Procurărilor, în posturi aparte privind procurările din import. În Declaraţia privind TVA

acestea se înregistreză în boxele nr.14 şi respectiv nr.15, şi se include în TVA spre deducere, la

calcularea TVA aferentă bugetului.

4. Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de livrare a mărfurilor şi serviciilor pe

teritoriul Republicii Moldova

În scopul analizei modului de documentare şi contabilizare a livrărilor impozabile cu TVA

este important a defini corect noţiunile de livrări de mărfuri şi livrări de servicii.

Conform prevederilor art.93 din Codul fiscal livrare de mărfuri reprezintă transmiterea

dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmiterea gratuită,

transmiterea cu plata parţială, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie

naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea

mărfurilor în baza contractului de leasing financiar.

L ivrare (prestare) de servicii este activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale,

de consum şi de producţie, inclusiv darea proprietăţii în arendă, locaţiune, uzufruct, leasing

operaţional, transmiterea dreptului privind folosirea oricăror mărfuri contra plată, cu plata parţială




[Type text] Page 30

sau gratuit; activitatea de executare a lucrărilor de construcţii şi montaj, de reparaţie, de cercetări

stiinţifice, de construcţii experimentale şi a altor lucrări conta plată, cu plata parţială sau grătuită.

La livrarea bunurilor materiale, altor active sau la prestarea serviciilo r pe piaţa internă,

valoarea impozabilă a livrării impozabile se determină prin însumarea următoarelor componente: - valoarea contractuală/negociată;

- valoarea ambalajelor, neincluse în preţul negociat, recuperate de către cumpărător;

- suma cheltuielilor neincluse în preţul negociat, recuperate de către cumpărător;

- suma tuturor impozitelor, taxelor spre plată, cu excepţia T.V.A.

Suma taxei pe valoarea adăugată primită de la consumator pentru livrările de bunuri

materiale şi pentru prestările de servicii se determină prin înmulţirea cotei T.V.A. cu valoarea

impozabilă a livrării impozabile.

Modul de contabilizare a TVA aferentă livrărilor reprezintă o problemă foarte importantă şi

complexă pentru toţi subiecţii impozabili, fie că livrează mărfuri la cota standard sau redusă, fie că

prestează servicii.

În practica economică, deseori apar dificultăţi la contabilitatea TVA aferentă avansurilor

primite, reflectarea corectă a TVA la mărfurile livrate în regim de consignaţie, etc.

Pentru contabilizarea TVA afer entă livrarilor, este destinat contul de pasiv 534 „Datorii

privind decontările cu bugetul” subcontul 5342 „Datorii privind TVA” şi contul de activ 225

“Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” subcontul 2252 „Creanţe privind TVA”.

Vînzările întreprinderiii se reflectă în contabilitate în baza facturii fiscale şi în baza rapoartelor

zilnice de la aparatele de casă cu memorie fiscală, reflectînd sumele în Registrul de evidenţă

analitică la contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind

taxa pe valoarea adăugată” , totalizîndu-se la sfîrşitul lunii în Registrul de evidenţă sintetică a

contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa pe

valoarea adăugată”.

Livrările de bunuri şi servicii ca şi la procurarea de bunuri şi servicii sunt perfectate prin

aceleaşi documente, cu excepţia livrărilor de bunuri la export în care se utilizează declaraţia vamală

de export, cu întocmirea facturii fiscale în cazul exportului de mărfuri supuse accizelor.

Cel mai întîlnit caz de contabilizare a taxei pe valoarea adăugată aferent livrărilor în practica

contabilă este livrarea de bunuri agenţilor economici rezidenţi ai Republicii Moldova care prevede

impozitarea cu T.V.A. în modul obişnuit.

Pentru livrările de produse alimentare, care se impozitează cu cota standard 20%, pentru a

determina valoarea totală a livrării fără TVA, se află produsul dintre cantitatea livrată şi preţul unuiarticol fata TVA, preţ stipulat în contractul de vânzare sau în factura de vînzare. Ulterior această




[Type text] Page 31

mărime se înmulţeşte la cota standard de 20%. Spre exemplu pentru carne de pasăre TVA s -a

calculat astfel 320,42 x 20% = 64,08 lei. Suma TVA ce urmează a fi înregistrată în Registrul

evidenţei livrărilor, poate fi calculată prin împărţirea sumei din vînzare la şase (384,5 : 6 = 64,08

lei). Suma datoriei debitoare pe care cumpărătorul a achitat-o sau urmează să o achite, este de 384,5lei (320,42 + 64,08 = 384,5 lei).

Înregistrarea venitului din vînzarea măr furilor:

Dt 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 320,42 lei

Ct 611 “Venituri din vînzări” – 320,42 lei

Reflectarea taxei pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor livrate:

Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 64,08 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa pe

valoarea adăugată” – 64,08 lei

Baza impozabilă include şi accizele pentru mărfurile livrate.

Încasarea mijloacelor băneşti în achitarea creanţei comerciale:

Dt 242 „Conturi curente în valută naţională” – 384,5 lei

Ct 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 384,5 lei

Pentru livrările de produse alimentare, care se impozitează cu cota redusă 8%, pentru a

determina suma TVA, se determină produsul dintre preţul fără TVA şi cota de 8% sau prin produsul

preţului final la 8/108.

Exemplu convenţional. Aşadar, S.R.L. “ALFA” a livrat carne de pasăre impozabilă la cota

8% în valoare de 2340 lei, inclusiv T.V.A. în baza căreia s-au întocmit următoarele formule

contabile:

Înregistrarea venitului din vînzarea mărfurilor (2340 – 2340x8:108):

Dt 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 2166,66 lei

Ct 611 “Venituri din vînzări” – 2166,66 lei

Reflectarea taxei pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor livrate:

Dt 221 „Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale” – 173,34 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa

pe valoarea adăugată” – 173,34 lei

Evidenţa mărfurilor livrate este ţinută în Registrul de evidenţă a livrărilor în care este indicat

denumirea consumatorului sau cumpărătorului, seria şi numărul facturii fiscale, valoarea livrării,

cota T.V.A. şi suma T.V.A.

Pentru vînzarea cu amănuntul în locurile special amenajate, cu plata în numerar, eliberareafacturii fiscale nu este obligatorie dacă sînt respectate următoarele condiţii:




[Type text] Page 32

a) subiectul impozabil ţine evidenţa sumei primite şi achitate în numerar la fiecare punct

comercial şi de prestari servicii în conformitate cu legislaţia privind efectuarea decontărilor

băneşti pentru operaţiile comerciale sau serviciile prestate cu utilizarea maşinei de casă şi

control. Înscrierea se efectuează în momentul primirii sau achitării sumei în numerar. Lasfîrsitul fiecărei zile de lucru se face bilanţul;

b) la sfîrşitul fiecarei zile de lucru, în documentaţia de evidenţă este înscrisă suma totală a

T.V.A. pe livrările efectuate, iar în documentul de evidenţă a valorilor materiale procurate se

introduc datele din facturile fiscale care au fost achitate în numerar.

Drept bază pentru calcularea TVA la vânzările cu amănuntul contra numerar, este cecul

totalizator care se imprimă la finele zilei de lucru. În Registrul de evidenţă a livrărilor, TVA

aferentă livrărilor contra numerar se va reflecta în baza facturii fiscale, numai dacă pe parcursul

zilei de lucru, cineva din cumpărători a cerut acest document.

La finele fiecărei zile de muncă, în contabilitate, după datele înregistrate în „Registrul d e

casă” pentru ziua curentă, se efectuează următoarele înregistrări contabile:

La suma livrării fără TVA, conform raportului zilnic la suma de 1624,5 lei:

- la suma fără TVA

Dt 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în valută naţională” - 1353,75 lei

Ct 611 „Venituri din vînzări”, subcontul 6111 „Venituri din vînzarea produselor” – 1353,75

lei

- la suma TVA

Dt 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în valută naţională” - 270,75 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind TVA”,

„TVA 20%”, la suma taxei pe valoarea adăugată -270,75 lei.

În Registrul evidenţii livrărilor, pentru data respectivă înregistrările aferente TVA se vor

efectua în baza raportului total pentru ziua curentă.

În relaţiile economice între agenţii economici pot să apară deseori livrări la un preţ mai mic

decît cel de piaţă. Aceste relaţii economice pot apărea din cauza relaţiilor specifice dintre acestea.

Conform art.99 (1) Codul Fiscal al Republicii Moldova livrarea efectuata la un preţ mai mic

decît cel de piaţă din cauza relaţiilor specifice stabilite între furnizor şi cumpărător sau din cauza că

consumatorul este un angajat al furnizorului constituie o livrare impozabilă. Valoarea impozabilă a

livrării respective constituie valoarea de piaţă a bunurilor vîndute.

Conform Codului Fiscal valoare impozabilă a livrării de mărfuri sau servicii, nu poate fi mai

mică decît costul serviciilor prestate, cu excepţia cazurilor cînd marfa şi-a pierdut calităţile sale de




[Type text] Page 33

consum cu condiţia confirmării faptului de către organele şi serviciile care execută funcţiile

respective.

Aşadar, oricît de mic nu ar fi stabilit preţul de piaţă între furnizor şi cumpărător, baza

impozabilă cu TVA nu poate fi mai mică decît costul efectiv al mărfurilor vîndute, a serviciilor prestate.

Exemplu convenţional. Se admite că au fost procurate 360 kg de carne în sumă de 15480

lei, inclusiv TVA cu preţul de 43 lei per kilogram. Din acestea au fost vîndute 120 kg la preţul de 40

lei. Aceste tranzacţii au fost contabilizate astfel:

La valoarea de vînzare (120 kg x 40 lei):

Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” – 4800 lei

Ct 611 „Venituri din vînzări” – 4000 lei

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 „Datorii privind taxa

pe valoare adăugată” – 800 lei

Suma TVA de la diferenţa dintre valoarea de vînzare şi ăreţul de procurare se raportează la

cheltuieli şi se reflectă prin formula contabilă ((43-40) x 120) : 6):

Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative” – 60 lei


pe valoare adăugată” – 60 le

La primirea anticipată a mijloacelor băneşti agentul economic nu eliberează factura fiscală

deoarece eliberarea facturii fiscale, în conformitate cu art. 117 alin. (1), are loc odată cu

transmiterea drepturilor de proprietate asupra bunurilor transferate şi numai în cazul cînd aceasta

este livrare impozabilă. La data cînd s-a efectuat livrarea, entitatea este obligată să elibereze factura

fiscală, iar în Registrul de evidenţă a livrărilor în care se va înregistra livrarea, în baza facturii

fiscale, se va face şi o înscriere de stornare (cu minus) a taxei pe valoarea adăugată.

La calcularea TVA pentru avansurile primite, la finele perioadei de gestiune, suma rămasă la

care nu s-a efectuat livrarea, se împarte la 6.

Suma avansului primit / 6= Suma TVA

Astfel, entitatea a înregistrat avansuri încasate în sumă totală de 2400 lei, de la care a fost

calculat şi reflectat TVA în sumă de 400 lei (2400 : 6). Suma TVA aferentă acestui avans a fost

contabilizată în modul următor :

Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”,

subcontul 2253 “TVA aferent avansurilor încasate” – 400 lei;

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe

valoarea adăugată”, cont analitic “TVA aferent avansurilor încasate” – 400 lei




[Type text] Page 34

În luna martie 2013 întreprinderea a livrat marfă în sumă de 2400 lei şi ca urmare a fost

stornată suma TVA aferentă avansului primit anterior ceea ce se reflectă în Registrul de livrări, în

registrul la contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” şi regitrul la contul

534 „Datorii privind decontările cu bugetul”. Suma dată a fost înregistrată prin formula contabilă: Dt 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”,

subcontul 2253 “TVA aferent avansurilor încasate” – (400) lei;

Ct 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii privind taxa pe

valoarea adăugată”, cont analitic “TVA aferent avansurilor încasate” – (400) lei

În cazul cînd livrarea de bunuri este mai mare sau mai mică decît suma avansului primit taxa

pe valoarea adăugată se va reflecta în felul următor:

- dacă suma avansului este mai mare ca valoarea vînzărilor diferenţa va rămînea ca sold în

contul 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” ;

- dacă suma avansului este mai mică ca valoarea mărfurilor, taxa pe valoarea adăugată se va

contabiliza în contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2

„Datorii privind taxa pe valoare adăugată”.

Agenţii economici în cadrul livrărilor efectuate, uneori efectuează şi livrări cu titlu gratuit.

Legislaţia fiscală prin art.99 (2) al Codului Fiscal supune aceste bunuri impozitării cu taxa pe

valoarea adăugată. Valoarea impozabilă a livrărilor cu titlu gratuit reprezentă valoarea de piaţă.

Exemplu convenţional. Se admite că întreprinderea a efectuat livrări cu tiltu gratuit a căror

valoare de bilanţ este 21 000 lei, iar valoarea de piaţă este 23000 lei. Aceste tranzacţii au fost

contabilizate astfel:

Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor predate cu titlu gratuit:

Dt 711 „Costul vînzărilor” – 21 000 lei

Ct 217 „Mărfuri” – 21 000 lei

Determinarea taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor transmise

Dt 713 „Cheltuieli generale şi administrative, subcontul 713.4 „Impozite taxe şi plăţi, cu

excepţia impozitului pe venit” – 4600 lei


pe valoare adăugată” - 4600 lei

Exemplu conventional plata salariati.

1) Reflectarea venitului din oferire mărfurilor personalului în achitarea datoriei salariale:

Dt 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 3200 lei





[Type text] Page 35

2) Calcularea taxei pe valoarea adăugată aferente mărfurilor livrate:



pe valoare adăugată” – 640 lei3) Reflectarea costului mărfurilor vîndute:

Dt 711”Costul vînzărilor” – 3140 lei

Ct 217 „Mărfuri” - 3140 lei

4) Trecerea creanţelor personalului în contul datorilor privind retribuirea muncii:

Dt 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” -3200lei

Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” – 3200 lei

Întreprinderile în activitatea lor economică practică deseori la livrările de bunuri şi servicii

sconturile sau r abaturile, pentru ca livrările lor să fie achitate, adică pentru a micşora riscul

întîrzierii achitărilor. Determinarea T.V.A. aferentă acestor livrări este reglementată de art.98 al

Codului Fiscal, precum şi de art.108 (1),(4),(6).

Agenţii economici pot beneficia de dreptul la corectarea sumei T.V.A. aferentă livrărilor

impozabile în cazurile în care:

a) Confirmă prin documente justificative faptul că valoarea livrării impozabile

negociată şi aprobată anterior s-a modificat ca rezultat a schimbării preţurilor;

b) Confirmă prin documente că livrările au fost total sau parţial returnate;

c) Prezintă documente justificative privind reducerea livrării impozabile ca rezultat al

acordării sconturilor, baza impozabilă a livrării impozabile cu T.V.A. se determină

fără a ţine cont de reducerile de preţ acordate clientului.

Exemplu convenţional. S.R.L. “ALFA” a vîndut în luna ianuarie 2013 carne de pasăre de

în sumă de 5100 lei, fără TVA valoarea de bilanţ a cărora este 4950 lei. Mărfurile vîndute în

mărime de 50% au fost returnate din cauza expirării termenului de valabilitate. Contabilitatea

S.R.L. “ALFA” trebuie să emită facura fiscală cu minus la suma returnării cu sume negative, iar

cumpărătorul trebuie să emită factura de expediţie prin care se returnează mărfurile. În contabilitate

se întocmesc următoarele formule contabile:

Se reflectă venitul din vînzare a mărfurilor:



Se reflectă T.V.A. aferentă mărfurilor vîndute (20 %):





[Type text] Page 36


pe valoarea adăugată” – 2010 lei

La valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute:

Dt 711 „Costul vînzărilor” - 4950 leiCt 217 „Mărfuri” - 4950 lei

La costul mărfurilor returnate (4950 x50%):

Dt 217 „Mărfuri” - 2475 lei

Ct 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” - 2475 lei

La suma creanţelor anulate fără TVA:

Dt 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute” - 2550 lei

Ct 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” - 2550 lei

Restabilirea TVA aferentă returnării mărfurilor:

Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” – (510) lei


pe valoarea adăugată” – (510) lei

Pe lîngă livrările de mărfuri întreprinderile mai prestează şi servicii. La reflectarea în

contabilitate a T.V.A. aferentă serviciilor prestate trebuie de avut în vedere că legislaţia fiscală, în

special articolul 93 din Codul Fiscal interpretează pe larg noţiunea de „livrare de servicii” ca

activitate de prestare a serviciilor materiale şi nemateriale, de consum şi de producţie inclusiv

executarea de lucrări.

La livrarea de servicii, contabilizarea taxei pe valoare adăugată se calculează ca şi la livrarea

de bunuri calculîndu-se 20% din valoare impozabilă.

Exemplu convenţional. S.R.L. „A” a prestat servicii de leasing operațional în valoare de 410

lei fără TVA, suma TVA fiind egală cu 82 lei şi a fost întocmit actul de prestare a serviciilor .

În baza documentelor menţionate au fost întocmite următoarele formule contabile:

Reflectarea valorii serviciilor procurate:

Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 410 lei

Ct 612„Alte venituri operaţionale” – 410 lei

Reflectarea taxei pe valoarea adăugată:

Dt 228 „Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate” – 872 lei


pe valoare adăugată” – 82 lei

Serviciile acordate de întreprindere se reflectă în Registrul de evidenţă analitică la contul

534 „Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa pe valoarea




[Type text] Page 37

adăugată” , totalizîndu-se la sfîrşitul lunii în Registrul de evidenţă sintetică a contului 534 „Datorii

privind decontările cu bugetul”, subcontul 534.2 “Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”.

5.

Contabilitatea TVA aferentă operaţiilor de livrare a mărfurilor şi serviciilor la export.Restituirea taxei pe valoare adăugată

Modul de reglementare a relaţiilor cu bugetul privind taxa pe valoarea adăugată la efectuarea

livrărilor pe piaţa internă (pe teritoriul Republicii Moldova) şi pe piaţa externă (peste hotarele

Republicii Moldova) nu este identic. De aceea reflectarea modului de contabilizare a operaţiunilor

de export reprezintă un moment independent de contabilizare a taxei pe valoarea adăugată aferente

acestor operaţiuni economice.

Conform art.93 (10) exportul de mărfuri reprezintă scoaterea mărfurilor de pe teritoriul

Republicii Moldova în conformitate cu legislaţia vamală, iar prin punctul (11) al acestui articol

exporturile de servicii reprezintă prestarea de către persoanele fizice şi juridice rezidente ale

Republicii Moldova persoanelor fizice şi juridice nerezidente ale Republicii Moldova a serviciilor al

căror loc de livrare nu este Republica Moldova.

Codul Fiscal al Republicii Moldova atribuie livrările mărfurilor, serviciilor către export, şi

toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri (inclusiv de expediţie) şi pasageri, precum şi

serviciile în aeroporturi aferente aeronavelor în trafic internaţional drept livrări impozitate la cota

zero (art.104 pun.a) Codul Fiscal).

Bunurile se consideră exportate şi, prin urmare, contribuabilul are dreptul la restituirea

T.V.A., numai dacă el dispune de documente necesare cu privire la restituirea taxei pe valoarea

adăugată. Obligaţia fiscală apare conform legislaţiei fiscale atunci cînd bunurile destinate exportului

trec frontiera.

Subiecţii impozabili la care se efectuează controlul fiscal tematic privind restituirea TVA

urmează să prezinte declaraţiile privind TVA şi registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor. La

prestarea serviciilor de transport şi expediţie internaţională de mărfuri efectuate cu transportul autse

mai prezintă:

contractul sau comanda ori copiile lor privind prestarea serviciului de transport sau

expediţie,

documentele de plată ce confirmă achitările pentru serviciile prestate,

factura de transport internaţional auto (CMR), cu înscrierea sosirii mărfurilor la locul de

destinaţie şi prezenţa ştampilelor organului vamal al Republicii Moldova, cu excepţia

cazurilor în care transportul se efectuează fără trecerea frontierei ţării;




[Type text] Page 38

Exemplu convențional.

Acordarea avansului titularului de avans pentru procedurile vamale:


Ct 241 „Casa” - 2500 lei Achitarea serviciilor pentru procedurile vamale:

Dt 712 „Cheltuieli comerciale” – 1100 lei

Ct 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” - 1100 lei

Reflectarea creanţei cumpărătorului străin concomitent recunoscînd venitul din vînzări

(5000 dolari SUA x 11,35 lei/dolar):

Dt 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul 221.2

„Facturi de primit din străinătate” – 56 750 lei

Ct 611 „Venituri din vînzări” – 56 750 lei

Dacă rezidentul Republicii Moldova încasează un avans pentru exportul ulterior a

produselor finite, mărfuri, alte active T.V.A. din avans de asemenea nu se calculează şi nu se

reflectă în conturi, la fel şi pentru bunurile în tranzit.

Toate tipurile de servicii se consideră ca component al exportului în funcţie de locul livrării

stabilit, de aceea este necesar de separat exportul de servicii în:

Conform Codului Fiscal art. 104 prestarea acestor tipuri de servicii se impozitează la cota

zero T.V.A. şi se eliberează factura fiscală aferentă acestor tipuri livrări.

Export de servicii care însoţesc bunurile materiale la această categorie de servicii se referă

servicii de transport aerian, feroviar şi auto la transportarea încărcăturilor, servicii de expediţie.

Art. 104 al Codului Fiscal stipulează că aceste tipuri de livrări se impozitează cu T.V.A. la

cota zero indiferent de tipul de transport prin intermediul căreia se transportă încărcăturile şi cine

este beneficiarul, serviciile de transport aceste livrări se impozitează la cota zero T.V.A. inclusiv pe

segmentul drumului parcurs pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care conform condiţiilor

contractuale transportarea încărcăturii este perfectată în 2 documente, atunci seviciul va fi impozitat

cu T.V.A. pînă la frontieră la cota de zero procente, iar de la frontieră pînă la locul de destinaţie la

cota standart – 20 %.

Declararea sumelor TVA spre restituire se efectuează pentru fiecare perioadă fiscală (o lună)

separat, după calcularea sumelor respective.

Astfel, se admite un exemplu, care include următoarele operaţii:

1) suma TVA trecută în cont în luna curentă, care formează TVA aferente facturilor

fiscale acceptate la deduceri, ca exemplu 500 000 lei;

2) se determină suma TVA achitată nemijlocit prin intermediul conturilor de decontare




[Type text] Page 39

şi trecută în cont în perioada fiscală în care a avut loc livrarea impozabilă cu TVA la cota zero şi

suma TVA trecută în cont în perioada fiscală precedentă, luîndu-se în considerare achitările

efectuate pînă la data prezentării Declaraţiei TVA pentru perioada în care s-a efectuat livrarea

impozabilă cu TVA la cota zero. Astfel, suma TVA achitată prin cont de decontare a constituit400000 lei, iar suma de 100000 lei nu a fost achitată, trecerea în cont a sumei TVA din perioada

precedentă nu a fost.

3) s-a determinat suma TVA aferentă valorii mărfurilor livrate la cota zero, prin aplicarea cotei

TVA standard la valoarea acestei livrări:

totalul livrărilor la cota zero a constituit 600000 lei, respectiv TVA la cota standart constituie

600000 x 20% = 120000 lei;

4) s-a calculat suma TVA spre restituire ca diferenţă dintre suma TVA trecută în cont, inclusiv

din perioada fiscală precedentă, şi suma TVA calculată pentru livrările efectuate în sumă de 180 000

lei, în limita sumei absolute achitată prin contul de decontare, dar nu mai mare decît TVA aferentă

valorii mărfurilor livrate la cota zero:

- depăşirea TVA aferentă procurărilor asupra TVA aferentă livrărilor

400 000-180 000 = 220 000 lei

- suma TVA spre restituire constituie 120 000 lei

(120 000 < 220 000 < 400 000)

- suma TVA destinată trecerii în cont în perioada ulterioară

220 000 - 120000 = 100 000 lei

După ce s-a determinat suma TVA spre restituire, întreprinderea a înaintat Cererea de

restituire care în mod obligatoriu conţine codul fiscal, denumirea contribuabilului, localitatea, suma

solicitată spre restituire de 120 000 lei, semnăturile directorului general şi contabilului-şef.

În baza Deciziei IFS în contabilitate se înregistrează următoarea formulă contabilă:

Dt 226 „Creanţe preliminate" - 100 000 lei

Ct 225 „Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" subcontul 2252

„Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoare adăugată" – 100 000 lei.

Pentru restiturea T.V.A. plătitorul de T.V.A. prezintă următoarele documente:

1) declaraţiile privind TVA şi registrele de evidenţă a livrărilor şi procurărilor, în care sînt

înregistrate operaţiunile de livrare şi procurare.

2) copia contractului în baza căruia a fost efectuat exportul de mărfuri, dacă el este încheiat;

3) factura comercială (invoice);

4) declaraţia vamală de export al mărfurilor;5) documentul de transport internaţional a mărfurilor (copie);




[Type text] Page 40

6) la livrarea mărfurilor la export prin intermediul poştei se prezintă următoarele documente

ce confirmă expedierea lor:

a) documentul ce confirmă achitarea serviciilor şi/sau factura servicii poştale;

b) documentul indicat în borderoul documentelor anexate la declaraţia vamală de export, perfectat de către operatorul poştal pe faptul expedierii poştale;

c) confirmarea operatorului poştal privind recepţionarea mărfurilor;

7) confirmarea Serviciului Vamal privind veridicitatea operaţiunilor de export a

mărfurilor.

8) pentru exportul de sevicii - confirmarea de la beneficiarul serviciilor exportate (în

caz de necesitate, se prezintă traducerea autentificată de notar) şi documentele de plată ce confirmă

achitarea serviciului;

Suma T.V.A. spre restituire se reflectă în Declaraţia T.V.A. în boxa 22. Acestă sumă se

indică în cererea de restituire a T.V.A. a subiectului impozabil.

6. Modul de întocmire şi prezentare a Declaraţiei privind TVA

Pentru a întocmi Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată este necesar de stabilit

perioada fiscală în care a avut loc livrările şi procurările de bunuri şi servicii.

Perioada fiscală se stabileşte cu scopul de a reflecta drepturile şi obligaţiile subiectului

impozabil cu privire la livrările şi procurările impozabile cu T.V.A. efectuate în această perioadă

precum şi întocmirea Declaraţiei privind T.V.A. în baza căreia se determină taxa pe valoarea

adăugată spre plată la buget, taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont şi taxa pe valoarea adăugată

spre restituire în cazul cînd subiectul impozabil are dreptul la restituirea T.V.A. şi documentele

necesare aferente trecerii în cont.

În conformitate cu Codul Fiscal entitatea economică înregistrată ca plătitor de T.V.A. în

fiecare perioadă fiscală (o lună) este obligată să determine şi să achite de sine stătător suma T.V.A.

la buget.

Fiecare subiect impozabil este obligat să prezinte Declaraţia privind taxa pe valoarea

adăugată pentru fiecare perioada fiscală.

Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată se întocmeşte pe un formular oficial, care este

prezentat la Inspectoratul Fiscal Teritorial de Stat de la locul de înregistrare, nu mai tîrziu de ultima

zi a lunii care urmează după încheierea perioadei fiscale.




Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată se completează în baza datelor reflectate în

Registrul de evidenţă a livrărilor şi Registrul de evidenţă a procurărilor , pentru perioada fiscală

încheiată şi se prezintă de contribuabil la Inspectoratul Fiscal de Stat de la locul de înregistrare.

Tema TVA Master 2014

Documents

Transcript of Tema TVA Master 2014