Tema Socialista

7/23/2019 Tema Socialista

http://slidepdf.com/reader/full/tema-socialista 1/3

Tema socialistă în discursul politic al secolului al XIX-lea

în România şi Serbia

Tema saint-simonistă şi fourieristă în România secolului al XIX-lea

În secolul al XIX-lea, discursul politic şi cultura socială română au asimilat numeroase idei din

cultura franceză. De-a lungul acestei perioade, literatura română de specilitate a fost influenţată de

marile curente şi şcoli contemporane franze precum saint-simonismul şi fourierismul. Un aspect

important al acestei influenţe o reprezintă faptul că ideile nu au fost preluate în formele lor doctrinare,

ci au fost prelucrate, modelate, manifestându-se astfel într-o formă specifică în cultura română.

orma pe care au luat-o curentele franceze în cultura română se datorează pro!lemelor cu care

se confruntau în acea epocă "rincipatele #omâne, natura şi direcţia socială internă. "rincipala pro!lemăo constituia formarea statului naţional român $prin unirea celor două "rincipate% &ara #omânească şi

'oldo(a). * a doua pro!lemă o reprezenta introducerea de instituţii moderne în toate sectoarele (ieţii

de stat + în centrul acestei ultime preocupări se afla pro!lema agrară. În cotetul internaţional, procesul

de eli!erare naţională a "rincipatelor şi de transformare socială tre!uia sa ai!ă loc pe fondul unor lupte

politice şi ideologice puternice. ultura socială franceză a fost un element critic în alimentarea acestor

lupte.

/upta politică pentru constituirea statului român a găsit spri0in ideologic în opera lui 1aint-

1iomn şi a saint-simoniştilor. 1aint-simonismul a trezit interes în principal prin concepţia sa pri(ind

independenţa popoarelor, împotri(irea faţă de orice acţiune de contopire, prin ostilitatea faţă de

militarism şi pentru ideea egalităţii în drepturi a statelor mici şi mari. Ideile saint-simoniste au fost

preluate de reprezentanţi principali ai societăţii române din secolul al XIX-lea, însă fiecare dintre aceşti

a receptat ideologia prin prisma propriei adeziuni la pro!lema occidentalizării statelor române.2

3icolae 4ălcescu, un nume marcant al epocii, se apropie de saint-simonism în pri(inţa unor

concepte generale, însă opera sa a fost marcată de re(oluţia trăită în 565 şi de teoriile socialiste

contemporane. În lucrarea sa, 78estiunea economică a principatelor danu!iene9, pu!licată în anonimatla "aris, se disting trei idei principale% analiza istorică a (ieţii agrare în "rincipatele #omâne, critica

regimului social şi prezentarea unor soluţii practice pentru îm!unătăţirea situaţiei ţăranilor. : ;stfel, el

considera societatea împărţită în două clase% trânda(i şi muncitori. "rimii erau !oierii eploatatori, iar

muncitorii erau ţăranii eploataţi. Ideea de eploatare, temă fundamentală fourieristă, sta la !aza <. =;3>, Saint-simonism şi fourierism în România,?@ABC, în Scrieri, ed. de >lena <. =ane, >d. >minescu, 4ucureşti, @5B, p. 22 i!idem, p. E: <. =ane, 7 Marx şi Bălcescu”, în Viaţa Românească @%6, @2A, pp. 6-6A



studiilor lui 3icolae 4ălcescu pri(ind istoria socială la români. "entru isotricul 3icolae 4ălcescu,

o!iecti(ul reformei sociale la români era de a îm!unătăţi (iaţa muncitorilor şi de a conser(a sau

îm!unătăţii starea claselor superioare, !iereşti. ;tingerea o!iecti(ului se putea face doar prin asigurarea

unor condiţii minime de trai, prin recunoaşterea dreptului fiecăruia de a trăi din munca sa şi prin

recunoaşterea dreptului la proprietate. În acelaşi timp, 4ălcescu refuza ideea proprietăţii de stat,înţelegând prin reforma agrară o generalizare a proprietăţii indi(iduale. "lecând de la aceaste idei de

influenţă saint-simoniste, el susţine desfinţarea proprietăţii de tip feudal, înfinţarea unor mici proprietăţi

ţărăneşti, prin emanciparea ţăranilor şi împroprietărirea lor. ;ceste concepte ce a(eau ca scop

îm!unătăţirea (ieţii ţărănimii, se su!scriu unei (iziuni asupra societăţii române (iitoare, !azte pe

fraternitate, pe asociaţia uni(ersală a oamenilor + ideea de unitate naţională. 6 auza stării ţărănimii

române este identificată de 3icolae 4ălcescu ca fiind lupa de clasă + element de doctrină socialistă.

"entru 4ălcescu, istoria socială este rezultatul luptei de clasă începută odată cu desfiinţarea proprietăţii

comune. /upta se dădea între clasele sociale superioare, în detrimentul ţărănimii eploatate. ;pogeul

luptelor de clasă îl reprezintă re(oluţia poporului şi înlăturarea dominaţiei claselor eploatatoare.E

Ion <8ica, o altă personalitate importantă a epocii, contemporan lui 3icolae 4ălcescu, a preluat

şi prelucrat la rândul să alte teze saint-simoniste. <8ica este adeptul industrializării, infinţării creditului

şi modernizării căilor de comunicaţii, în special a căilor ferate. Influenţa saint-simonismului la <8ica a

dat naştere primei reţele de credit capitalist în #omânia. De asemenea, Ion <8ica, în scopul emancipării

neamului românesc şi al alinierii sale cu ci(ilizaţia occidentală, a realizate demersuri importante în

industria română, în special în zona agrară, şi a modernizat căile fero(iare.

În istoria gândirii sociale române, ideologia saint-simonistă nu poate fi parta0ată de cea

fourieristă. 8iar dacă se disting prin doctrine şi origini, cele două s-au regăsit în cultura română

complementare şi au deser(it aceloraşi scopuri.

ourierismul s-a manifestat mai pronunţat în cultura română prin intermediul unui adept al

acestei doctrine, Feodor Diamant. ;cesta a fost con(ins de necesitatea unei transformări în societatea

română şi a (ăzut în doctrina fourieristă o soluţie în acest sens. 3u a reuşit să construiască un falanster

eperimental, însă o astfel de încercare a eistat în #omânia% !oierul >m. 4ălăceanu a creat la 1căeni

71ocietatea agronomică şi manufacturistă9. 3imic din ideea fourieristă nu s-a regasit însă în acest

proiect.A

6 i!idem, pp. EB-EE i!idem, pp. E:-EE <. =;3>, Saint-simonism şi fourierism în România,?@ABC, în Scrieri, ed. de >lena <. =ane, >d. >minescu, 4ucureşti, @5B, pp. A-@A i!idem, pp. A-A6

2



ultura română a reţinut însă de la doctrina fourieristă ideea asociaţiei în sens socio-politic.

#eprezentantul principal al acestei idei în cultura română a fost Ion Geliade #ădulescu. >l adaptează

idea fourieristă la propriile (alori, afirmând faptul că la !aza societăţii se află principiul asocierii. De

aceea, orice antagonism de clase sociale tre!uie sa dispară pentru a face loc progresului prin

intermediul reformelor. 1oluţia propusă de el, tipic fourieristă, se rezumă la respect la persoană şirespect faţă de proprietate.5

8iar dacă influenţele saint-simoniste şi fourieriste în cultura română au fost limitate, nereuşind

să pătrundă decât în cercurile restrânse ale intelectualilor formaţi la şcoala franceză. Impactul lor în

plan cultural pentru &ările #omâne este însă important, reprezentând în esenţă o contri!uţie la progres.

5 i!idem, pp. AA-A5

:

Tema Socialista

Documents

Transcript of Tema Socialista