TEMA PROIECTULUI DE RESTAURARE AN IV – Aprilie / Mai 2014 OBIECTIVE GENERALE Proiectul de restaurare are drept obiectiv fixarea şi aplicarea cunoştinţelor predate la cursul „Protecţia şi conservarea patrimoniului arhitectural” în cazul concret al unei construcţii monument istoric. SUBIECTUL PROIECTULUI Proiectul propune abordarea unor probleme specifice restaurării monumentelor, în cazul concret al ansamblului istoric al Mănăstirii Chiajna - Giuleşti. Construită la jumătatea secolului al XVIII-lea, mănăstirea a funcţionat o perioadă scurtă, până spre sfârşitul secolului, când a fost abandonată. Astăzi se mai păstrează în elevaţie doar ruinele bisericii. Campania de cercetări arheologice desfăşurate aici în anii ’70 a pus în evidenţă un corp de chilii situat la vest de biserică şi câteva morminte la sud, în apropiere de biserică. Valorile culturale multiple ale ansamblului - clasat ca monument arheologic, înscris în Lista Monumentelor Istorice / 2010 a Municipiului Bucureşti la nr. 88, cod B-I-s-A-17884, sub denumirea Mănăstirea Chiajna-Giuleşti şi ca monument arhitectural, înscris la nr. 1956, cod B-II-m-A-19650, sub denumirea Ruinele Mănăstirii „Chiajna” de la Giuleşti - justifică şi fac necesară desfăşurarea unei intervenţii de restaurare. Valoarea ansamblului ca loc de cult a fost recent recuperată prin reînfiinţarea mănăstirii şi iniţierea lucrărilor de construire în vecinătatea bisericii ruinate a unei noi biserici şi a clădirilor necesare desfăşurării vieţii monahale. TEMA În contextul actual, se propune ca scenariu de lucru pentru proiectul de restaurare conservarea ruinei şi atribuirea unei utilizări culturale. În virtutea acestui scenariu funcţional se vor realiza lucrări de conservare, asanare, reîntregire, restaurare, ale căror rezultate vor fi prezentate grafic prin planşele proiectului şi prin explicaţiile care le însoţesc. În urma analizării elementelor de istoric, a vizitei la faţa locului, şi a tuturor elemente documentare disponibile (prin cercetare individuală), studenţii vor trebui să răspundă, respectând principiile Cartei de la Veneţia, la 3 probleme ale conservării şi reabilitării clădirii - subiect, şi anume:

1. Care trebuie să fie modalitatea de rezolvare a acoperirii spaţiilor şi elementelor constructive ale bisericii, acoperire generală sau locală, construcţii sau amenajări, astfel încât să fie exprimată mărturia istorică şi identitatea arhitecturală-artistică şi religioasă a ansamblului.

2. Care trebuie să fie modalitatea de intervenţie în zona separaţiilor dintre spaţii (pronaos-naos, naos-altar): reconstituire, reconstruire, restituţie, construcţii noi, reîntregiri cu adăugare de expresie plastică contemporană sau uzul analogiei istorice etc.

3. Care trebuie să fie modalitatea de intervenţie directă pe suprafeţele arhitecturale: integrare, reconstituire, reîntregiri cu adăugare de expresie plastică contemporană sau uzul analogiei istorice etc. CONŢINUTUL STUDIULUI

METODA DE ABORDARE constă în : 1. Analiza şi interpretarea informaţiilor conţinute în: a) documentaţia istorică; b) analiza arhitecturală specifică despre edificiu, documentare la faţa locului; c) bibliografia despre construcţiile epocii şi d) releveu;

2. Identificarea elementelor valoroase din punct de vedere istoric şi arhitectural; 3. Stabilirea modului în care se păstrează diversele elemente: conservare, restaurare, reproducere, precum şi a

limitelor în care se pot modifica sau se pot elimina/adăuga elemente;

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” DEPARTAMENTUL ISTORIA, TEORIA ARHITECTURII ŞI CONSERVAREA PATRIMONIULUI.

DISCIPLINA CONSERVAREA PATRIMONIULUI

2

4. Stabilirea rezolvărilor de arhitectură corespunzătoare utilizării imobilului şi a celor tehnice de conservare şi punere în valoare relativ la cele 3 probleme ce fac obiectul studiului.

DESFĂŞURAREA STUDIULUI Studiul se desfăşoară, în conformitate cu programa stabilită pentru Anul IV, în perioada 10 Aprilie - 23 Mai 2014, în cadrul orelor de atelier prevăzute în orar în cursul zilelor de marţi şi miercuri, pentru seria A şi respectiv B.

ORGANIZAREA LUCRULUI Proiectul se realizează în echipe de câte 2 studenţi.

FAZELE STUDIULUI Studiul cuprinde 2 faze:

Faza 1 (între 10 aprilie şi 6 mai, respectiv 7 mai) În această perioadă se vor forma echipele de lucru (câte doi studenţi) şi vor fi parcurşi următorii paşi:

a) documentare directă a monumentului:

schiţe şi notiţe;

documentar fotografic interpretat, incluzând desfăşurate interioare şi exterioare; b) documentare bibliografică şi arhivistică; organizarea şi prezentarea bazei documentare:

documentare arhitecturală - analogii din arhitectura epocii în Ţara Românească;

documentare privind intervenţii de conservare-restaurare - analogii; c) analiză arhitecturală:

releveu (pe suportul anexat temei) prelucrat şi interpretat; d) sinteza studiului şi stabilirea tipurilor de intervenţie:

planşă la nivel de schiţă de lucru, cu marcarea concluziilor studiului şi a tipurilor de intervenție prevăzute.

Faza 2 (începând de Marţi 6 mai, respectiv Miercuri 7 mai) În această fază se vor discuta propunerile concrete de soluţionare a celor 3 probleme ale studiului, detaliind propunerile şi motivându-le prin precedente (exemple), documentare şi teorie.

Fiecare colectiv trebuie să realizeze cel puţin o corectură la fiecare fază a proiectului. Cele 2 corecturi sunt obligatorii şi condiţionează primirea proiectului la judecată. Colectivele care nu îndeplinesc aceasta condiţie nu vor fi primite la judecată. PREDARE: Vineri 23.05.2014 orele 12.30- 14.30, la Departamentul Istoria şi Teoria Arhitecturii şi Conservarea Patrimoniului. Proiectele redactate digital vor fi predate obligatoriu şi pe CD/DVD. REDACTAREA STUDIULUI: Studiul va fi redactat pe format A2 şi va cuprinde:

1. Plan la cota + 2 m, cu reprezentarea boltirii Sc. 1/100

2. Secţiune longitudinală prin biserică, cu evidenţierea particularităţilor constructive şi a soluţiilor propuse

Sc. 1/100

3. Secţiune transversală prin pronaos, cu evidenţierea particularităţilor constructive şi a soluţiilor propuse

Sc. 1/50

4. Plan de acoperire a bisericii Sc. 1/200

5. Faţade (sud şi vest) Sc. 1/100

6. Perspective interioare şi exterioare

-

7. 2 detalii semnificative care să surprindă relaţia dintre elementele constructive existente şi cele propuse prin proiect

dimensiune sau scară convenabilă

Planşele vor fi color, cu explicaţii şi scheme în tehnică la alegere, cu condiţia lizibilităţii şi vor avea existentul prezentat după caz în colaj fotografic rectificat ori prin colorit diferit ori haşuri.

3

CARTUŞ (obligatoriu)

Ansamblul Mănăstirii Chiajna, Bucureşti - STUDIU DE RESTAURARE

COORDONATOR UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM „ION MINCU” Departamentul Istoria şi Teoria Arhitecturii - Disciplina conservarea patrimoniului

CONŢINUT PLANŞĂ Scara:

Scara:

ELABORAT Stud. / Stud. Grupa:

ÎNDRUMĂTOR Data: 2014

ÎNDRUMAREA STUDIULUI

Dr. Daniela ENESCU 41 A

Conf. dr. Ştefan BÂLICI 41 B

Lect. dr. Petru MORTU 42 A

Asist. Alexandra TEODOR 42 B

Asist. Diana MIHNEA 43 A

Asist. Diana MIHNEA, Asist. Ioana VULTUR

43 B

Lect. dr. Adrian CRĂCIUNESCU 44 A

Lect. dr. Adrian CRĂCIUNESCU 44 B

Asist. Ioana VULTUR 45 A

Lect. dr. Gabriel PANASIU 45 B

Lect.arh. Irina IAMANDESCU 46 A

Lect.arh. Irina IAMANDESCU 46 B

PREZENTAREA: Prezentarea temei este programată Joi 10.04.2014 ora 14.30, în Amfiteatru, în cadrul cursului Protecţia patrimoniului. CRITERII DE APRECIERE

Respectarea statutului de monument istoric al clădirii - criteriu principal. Din acest statut decurge obligativitatea conservării valorilor istorice, arhitecturale şi memoriale pe care situl le deţine, în spiritul Cartei de la Veneţia şi al legislaţiei naţionale.

Păstrarea valorilor istorice, arhitecturale şi memoriale poate fi completată prin intervenţii noi. Calitatea şi utilitatea intervenţiilor contemporane reprezintă un criteriu important de apreciere.

Gradul de aprofundare a studiului şi calitatea redactării, din care să se poată desprinde ce şi cum s-a păstrat, care au fost intervenţiile propuse, precum şi relevanţa lor pentru respectul autenticităţii. Bibliografie

Ilie Corfus, Însemnările Androneştilor, Bucureşti, 1947.

Nicolae Ghika-Budeşti, Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia, IV. Noul stil românesc din veacul al XVIII-lea, BCMI XXIX, 1936.

Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Istoria românilor din cele mai vechi timpuri pînă astăzi, Bucureşti, 1971.

Neculai Ionescu-Ghinea, Atlas-Ghid. Istoria şi arhitectura lăcaşurilor de cult din Bucureşti din cele mai vechi timpuri până astăzi, Vol. I, Bucureşti, 1999, p. 515-516.

Ion Popescu-Cilieni, Învelişurile vechilor noastre biserici, Craiova, 1945.

Virgiliu Popescu, „Despre biserica fostei mănăstiri Giuleşti”, în Glasul Bisericii 8, august, 1958, p. 748-749.

Marin Popescu-Spineni, România în izvoare geografice şi cartografice, Bucureşti, 1978.

Nicolae Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din Bucureşti, Bucureşti, 1961, p. 213.

Aristide Ştefănescu, „Locul mănăstirii Chiajna în arhitectura celei de a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea din Cîmpia Română”, în Bucureşti. Materiale de istorie şi muzeografie IX, 1972, p. 163-171.

Gheorghe Vasilescu, „Din istoricul cartierului Giuleşti”, în Bucureşti. Materiale de istorie şi muzeografie IV, 1966, p. 147-166.

ÎNTOCMIT,

Aprilie 2014 Prof. dr. Sergiu Nistor

Conf. dr. Ştefan Bâlici