Tema nr. 8

EVIDENȚIEREA ILUZIILOR OPTICO-GEOMETRICE

Iluzia Delboeuf

DATA EXPERIMENTULUI: 20.05.2013

LOCAȚIA: București

SCOPUL OBSERVAȚIEI: Evidențierea iluziei optice Delboeuf

SELECȚIA SUBIECȚILOR: Pentru evidențierea iluziei optico-geometrice a fost investigat

un subiect nefamiliarizat cu problematica aceasta.

OBSERVATOR: Stefănache (Oprican) Vavila, 33 de ani, studentă ȋn anul I la Facultatea de

Psihologie din cadrul Universității Hyperion

DESCRIEREA ACȚIUNII

Pentru evidențierea iluziei Delboeuf, cele 7 cartonașe din seria a-II-a, se așează pe masă ȋn

fața subiectului, iar experimentatorul prezintă rând pe rând, cele 11 cartonașe din seria I.

Subiectul va trebui să aleagă dintre cele 7 cartonașe pe cel având raza egală cu a cercului

interior din planșa prezentată de experimentator.

Ȋn total se vor realiza 33 de expuneri, fiecare din cartonașele seriei I, fiind prezentat de 3

ori. Ordinea de prezentare a acestora va fi randomizată. De asemenea, după fiecare prezentare,

ordinea pe masa de lucru a celor 7 cartonașe din seria II, va fi randomizată, astfel ȋncât

subiectul să nu recunoască un cartonaș ales anterior.

Experimentatorul va nota pentru fiecare stimul prezentat valoarea razei cercului selectat de

subiect. De exemplu, dacă pentru cartonașul cu o rază a cercului exterior de 21 mm, subiectul

alege cercul cu raza de 19 mm, experimentatorul ȋși va nota ȋn protocol, (21/19).

PRELUCRAREA DATELOR

Rezultatele obținute au fost sintetizate ȋntr-un tabel, ȋn funcție de raza cercului exterior.

(vezi tabelul 1)

Tabelul 1. Valoarea razei cercului ales de subiect, ȋn funcție de raza cercului exterior

Raza

cercului

exterior

Determinarea

I

Determinarea

a II-a

Determinarea

a III-a

Media

determinări

lor (M)

M-18

19 18 17 17 17,33 -0,67

20 19 18 20 19 1

21 19 20 18 19 1

22 20 20 19 19,66 1,66

25 18 18 20 18,66 0,66

27 19 19 21 19,66 1,66

30 17 20 20 19 1

36 17 17 18 17,33 -0,67

45 16 16 17 16,33 -1,67

55 16 16 17 16,33 -1,67

65 15 15 17 15,66 -2,34

În cadrul tabelului s-a notat raza cercului ales de subiect în cadrul celor trei determinări,

media acestor determinări, precum şi eroarea de estimare comisă de subiect (M-18).

Pe baza valorilor erorii înregistrate de subiect, s-a realizat un grafic în care pe abscisă s-au

notat cele 11 categorii de stimuli din seria I, iar pe ordonată mărimea erorii (ţinându-se cont şi

de semnul acesteia). (Figura 1).

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Series1 -0.670000000000003

1 1 1.66 0.660000000000003

1.66 1 -0.670000000000003

-1.67 -1.67 -2.34

-2.75

-2.25

-1.75

-1.25

-0.75

-0.25

0.25

0.75

1.25

1.75

Marimea erorii comise de subiect in functie de raza cercului exterior

Mar

imea

ero

rii

Legendă:

Pe abscisă sunt ȋnscrise cele 11 categorii de stimuli din seria I (raza cercului este de la 1 la 11: 19 mm,

20 mm, 21 mm, 22 mm, 25 mm, 27 mm, 30 mm, 36 mm, 45 mm, 55 mm si 65 mm).

Pe ordonată este ȋnscrisă mărimea erorii.

INTERPRETAREA REZULTATELOR

După cum se poate observa din graficul și din datele de mai sus iluzia a funcționat. Semnul

erorii a fost negativ ȋn cazul ȋn care valoarea razei cercului exterior a fost de 19 mm, respectiv

36 mm, 45 mm, 55 mm și 65 mm. Acest lucru se explică prin faptul că subiectul a perceput

mărimea cercului interior de pe cartonașul prezentat de experimentator ca fiind mai mică. Ȋn

cazul cartonașului cu cercul exterior de 19 mm, subiectul a perceput astfel deoarece diferența

dintre cercul exterior și cel interior era foarte mică. Ȋn celelalte situații, datorită faptului că

raza cercului exterior era cu mult mai mare decât a celui interior, s-a creat iluzia că cercul din

interior are raza mult mai mică.

De asemenea, semnul a fost pozitiv ȋn cazul ȋn care valoarea razei cercului exterior a fost

de 20 mm, respectiv 21 mm, 22 mm, 25 mm, 27 mm și 30 mm. Acest lucru se explică prin

faptul că subiectul a perceput mărimea cercului interior de pe cartonașul prezentat de

experimentator ca fiind mai mare decât ȋn realitate. S-a creat această iluzie deoarece ȋn aceste

cazuri raza cercului exterior nu a fost cu mult mai mare decât a celui interior.

Acest fapt evidențiază clar apariția iluziei. Ȋn ceea ce privește valoarea erorii, aceasta s-a

situat ȋntre -2,34 mm și 1,66 mm. Valoarea maximă a erorii a fost negativă (-2,34 mm), iar

cea minimă a fost pozitivă (0,66 mm). Doar ȋntr-o singură situație subiectul s-a apropiat mai

mult de echilibru (ȋn cazul ȋn care valoarea cercului exterior a fost de 25 mm și valoarea erorii

a fost deci minimă, respectiv 0,66 mm).

Deci, ȋn toate cazurile iluzia a funcționat. Valorile erorii au fost relativ mari. Poate și

datorită faptului că subiectul ales pentru observație (ca și ȋn cazul iluziei Muller-Lyer) era

nefamiliarizat cu problematica acestui experiment, nu era instruit ȋn medii tehnice, nu era

obișnuit cu măsuratori exacte, nu avea experiența unor măsuratori libere. Aceasta ar putea fi o

explicație pentru abaterile destul de semnificative.

CONCLUZII

Putem observa că oamenii nu pot estima corect dimensiunile, dar pot ajunge la valori

aproximativ apropiate de realitate.