Tema EIM Date

1. DATE GENERALE

1.1. DENUMIREA PROIECTULUI

Retea de Alimentare cu Apa si Canalizare din Localitatea Arad, Judetul Arad

1.2. AMPLASAMENTUL LUCRĂRILOR

Municipiul Arad

1.3. REALIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA OBIECTIVELOR

Perioada de execuţie propusă pentru realizarea ansamblului rezidenţial, servicii, birouri şi loisir din localitatea Arad este de nedefinita fiind etapizata.

Retelele edilitare pentru care este realizat prezentul Raport la studiul de impact asupra mediului se vor realiza in aproximativ 2 ani.

Timpul şi programul de funcţionare al obiectivului proiectat este nelimitat.

2. DATE SPECIFICE PROIECTULUI

2.1. SITUAŢIA EXISTENTĂ

2.1.1. CONSIDERAŢII ASUPRA AMPLASAMENTULUI

Suprafaţa pe care urmează a se realiza obiectivul este de 640.074,32 mp din acte (640.030,17 mp din măsurători).

Terenurile sunt proprietăţi private, libere de sarcini.

Terenurile studiate au numere cadastrale provizorii, iar drepturile de proprietate asupra lor sunt înscrise în Cartea Funciară.

2.1.2. ECHIPAREA EDILITARĂ

2.1.2.1. ALIMENTAREA CU APA POTABILĂ

Majoritatea gospodăriilor se alimentează cu apă potabilă din puţuri individuale de tip rural, care exploatează pânza freatică aflată la 8 -15 m adâncime.

2.1.2.2. CANALIZAREA APELOR UZATE MENAJERE

Un mare număr de locuinţe existente nu dispun de reţele interioare, utilizând încă closete uscate. Celelalte gospodării, care dispun de un sistem local de

canalizare utilizează pentru colectarea apelor uzate fose septice vidanjabile sau fose absorbante, care însă pun în pericol pânza freatică.

Apele pluviale se scurg liber la suprafaţa terenului prin rigole si şanţuri.

2.1.2.3. ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ

Alimentarea cu căldură a imobilelor din localitatea Arad este realizată în general în sistem local.

În zona PUZ nu există capacităţi de producere a agentului termic şi nici reţele majore de transport a agentului termic.

2.1.2.4. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

In prezent exista reţea de distribuţie a gazelor naturale în localitatea Arad. Amplasamentul viitorului ansamblu are acces la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale.

2.1.2.5. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICĂ

Reţeaua locală de distribuţie de joasă tensiune (0,40 kV) este de tip aerian şi subteran (în zona centrală a localităţilor). Alimentarea acestei reţele se face din posturi de transformare racordate la reţeaua de distribuţie de medie tensiune.

Iluminatul public este prezent în zonele centrale ale localităţilor. Reţeaua de iluminat public, ce utilizează lămpi de mercur sau sodiu, este pozată pe stâlpi de beton destinaţi reţelei de joasa tensiune.

Zona studiata nu este aproape de reţeaua locala de distribuţie de joasa tensiune.

2.1.2.6. TELECOMUNICATI

Reţeaua de telecomunicaţii a localitatii Arad se compune din centrale telefonice care asigură legaturi urbane, interurbane şi internaţionale.

Amplasamentul viitorului ansamblu nu este străbătut de cabluri subterane sau aeriene ale reţelei telefonice.

2.1.2.7. DISFUNCŢIONALITĂŢI

Analiza multicriterială a situaţiei existente la nivelul localitatii a pus în evidenţă următoarele disfunctionalităţi, care reclamă soluţii de eliminare sau remediere:

gradul redus de racordare a construcţiilor la reţelele de alimentare cu apă şi canalizare;

situaţia precară a căilor de comunicaţie la nivel local

nivelul de dezvoltare economica destul redus.

populaţie redusă şi îmbătrânită

lipsa multor dotări necesare

existenta în zona studiată a unor canale de descărcare.

În mod special în zona studiată disfunctionalitatile specifice sunt:

o dotare edilitară insuficientă

o stare a drumurilor care necesită modernizări şi reparaţii pentru a fi aduse la nivelul cerinţelor

existenta în zona studiată a unei reţele electrice de înaltă tensiune

2.2. DESCRIEREA LUCRĂRILOR ŞI A TEHNOLOGIEI DE EXECUŢIE

2.2.1. SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

Debitele de calcul au fost stabilite în conformitate cu cerinţele beneficiarului, tipurile şi destinaţia construcţiilor din amplasament şi cu prevederile STAS 1343-1/2007 „Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi urbane şi rurale”.

În tabelul următor se prezintă centralizatorul debitelor de apă. S-a considerat un nivel de 10% pierderi în reţeaua de distribuţie, în conformitate cu STAS 1343-1 (Kp = 1.1) iar pentru nevoile tehnologice proprii ale sistemului s-a adoptat coeficientul Ks = 1.02.

Tabelul 2.1. Centralizatorul debitelor de apă potabilă.

Nr. Crt.

Consumator

Debit zilnic mediu

Qzi,med (m3/zi)

Debit zilnic

maxim Qzi,max (m3/zi)

Debit orar

maxim Qor,max

(m3/h)

Debit orar

maxim Qor,ma

x (dm3/s)

Debit mediu lunar

Qmed,luna (m3/luna)

Debit mediu anual

Qmed,an (m3/an)

1 Populatia 1,763 2,233 149 41 52,877 643,3342 Agenti economici 486 612 51 14 14,588 177,4893 Institutii publice 178 190 15 4 5,337 64,934

TOTAL 2,427 3,034 215 60 72,802 885,756

4Pierderi in reteaua de distributie

243 243 10 3 7,280 88,576

(%) 10.00 10.00

TOTAL 2,669 3,277 225 62 80,082 974,332

Pentru stabilirea volumului rezervei de incendiu s-au stabilit parametrii prezentati in urmatoarul tabel:

Tabelul 2.2. Parametri privind stingerea incendiului. Numar incendii teoretic simultane Nie= 2 Debit stingere incendii exterioare (l/s) qie= 10 15 Debit stingere incendii interioare (l/s) qii= 2.50 5 Durata de stingere de la exterior Tie= 3 h Durata de stingere de la interior Tii= 10 min

Volumul necesar pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu a rezultat: VRI = 725 m3. Volumul de compensare s-a stabilit in conformitate cu prevederile STAS 1343-1, Anexa 2, pentru orase mici. Volumul de compensare a rezultat: VC = 934 m3.

Debitul de refacere a rezervei de incendiu s-a stabilit considerand o perioada de refacere T=24 h si a rezultat: QRI = 725 m3/zi. S-a luat in considerare un volum de avarie de circa 10% din consumul zilnic maxim: Vav = 328 m3

Volumul total al rezervoarelor a rezultat: VR=VRI + VC+ Vav = 1986 m3. S-a adoptat un complex de inmagazinare constituit din doua cuve, fiecare cu volumul de 1000 m3, insumand in total VR = 2000 m3. Debitele de calcul si de

verificare ale sistemului de alimentare cu apa sunt prezentate in tabelul urmator:

Tabelul 2.3. Debitele de calcul si de verificare ale sistemului de alimentare cu apa.

Debit calcul sursa+tratare QIC= 4,156 mc/zi = 48 l/s

Debit calcul retea distributie QIIC= 254 mc/h = 71 l/s

Debit verificare retea de distributie QIIV= 315 mc/h = 87 l/s

2.2.1.1. FORAJE DE APĂ

Soluţia adoptată pentru asigurarea necesarului de apă destinat activităţilor casnice, economice şi gospodăreşti desfăşurate în cadrul acestui ansamblu rezidenţial, constă în prevederea a 9 foraje de adâncime (la circa 180 – 200 m, cf. Studiului hidrogeologic), amplasate în perimetrul zonei deservite.

Dispunerea in plan a celor 9 foraje precum si modalitatea de identificare a acestora este prezentata in planul de lucrari hidroedilitare.

Echiparea fiecarui foraj consta in: pompa submersibila, instalatie hidraulica (conducta de refulare pompa, vana, debitmetru/contor), instalatie de iluminat, cabina putului, perimetru de regim sever imprejmuit, securizare acces put.

Parametrii pompelor submersibile pentru fiecare foraj in parte sunt dati in tabelul urmator

Tabelul 2.4. Parametri pompe foraje.

Foraj Tip pompa Q [l/s] H [m] P [kW]

F1 submersibila 5.5 93 11









Pompele vor fi prevazute cu tablou electric si de automatizare precum si cu clapet anti-retur, cu manta de racire si cu kit de control presiune.

Materialul si diametrul conductei de refulare pentru pompele submersibile ce echipeaza fiecare put in parte este PEHD 125 mm. Refularea apei captata si pompata se realizeaza in reteaua de aductiuni.

Pe refularea pompelor, in cabina forajelor, s-a prevazut pentru fiecare foraj in parte cate un apometru si un robinet de izolare Dn 125 mm.

Forajele se vor amplasa in cabine cu subsol si parter cu dimensiunile in plan 3.70 m x 3.50 m. Accesul se face pe o platforma pe care se vor amplasa si tabloul electric si de automatizare al pompei. In planseul cabinei de foraj se va lasa un gol tehnologic pentru a se putea monta pompa si coloana verticala cu ajutorul unei macarale, din exteriorul cabinei. In capacul golului tehnologic se va realiza si ventilatia cabinei.

2.2.1.2. REŢEAUA DE ADUCŢIUNE

Reteaua de aductiune apa potabila propusa a se realiza, asigura transportul apei captate prin intermediul celor 9 foraje, catre rezervorul de inmagazinare amplasat in cadrul gospodariei de apa.

Reteaua de aductiune este o retea de tip ramificat asa cum se prezinta in schema de calcul din figura 2.1.

Figura 2.1. Schemă de calcul reţea de aducţiune

Reteaua de aductiune proiectata are o lungime totala de 3096 m, repartizata pe diametre conform tabelului 2.5.

Tabelul 2.5. Lungimi sectoare de aductiuni, functie de diametre.

Nr. crt.

Diametru [mm] Lungime (m) Material

1 125 1056 PEHD 2 160 793 PEHD 3 180 248 PEHD 4 200 90 PEHD 5 225 95 PEHD 6 250 23 PEHD 7 280 19 PEHD

Materialul conductelor retelei de aductiune vor fi din PEHD (polietilena de inalta densitate) agrementata tehnic pentu a fi utilizata in tara pentru apa potabila si garantata tehnic pentru o perioada de 50 ani.

Pe traseul retelei de aductiune, se vor amplasa camine cu vane de sectorizare si de izolare a retelei. Vanele vor fi prevazute astfel incat manevrele inchis/deschis sa facilitize posibilitatea scoaterii din functiune a unui foraj (in vederea realizarii operatiilor de mentenanta) fara a periclita functionarea celorlalte foraje.

Tehnologia de executie a retelei de aductiuni cuprinde urmatoarele:

Trasarea axului conductei si fixarea reperelor de nivelment, necesare in perioada executiei lucrarilor;

Desfacerea pavajului existent din ampriza conductei de serviciu si pavajul trotuarelor, acolo unde este cazul;

Realizarea sapaturilor pentru transee, cu mijloace mecanice pâna la 25 cm deasupra cotei de fundare;

Realizarea sprijinirilor;

Realizarea manuala a terasamentelor pâna la cota de pozare, inclusiv nivelarea platformei;

Lansarea tuburilor in transee si montarea lor, concomitent cu realizarea stratului de inglobare de nisip;

Realizarea bransamentelor si montarea hidrantilor;

Proba de presiune;

Realizarea umpluturilor de pamânt din jurul conductei, pâna la 50 cm deasupra generatoarei superioare a tuburilor concomitent cu desfacerea atenta a elementelor de sprijinire; montarea grilei de semnalizare si control;

Realizarea mecanizata a restului de terasamente;

Refacerea sistemului rutier conform prevederilor memoriului de drumuri;

Pe toata durata executiei lucrarilor se vor instala panouri avertizoare pentru timp de zi si semnalizari luminoase pentru timp de noapte; parapete in jurul transeelor si pasarele pietonale peste transee.

Latimea transeei pentru pozarea conductelor de aductiuni va fi de minim 0,7 m, iar cea pentru bransamentele la imobile de 0,5 m.

2.2.1.2.1. CONSTRUCŢII ANEXE PE REŢEAUA DE ADUCŢIUNI

Constructiile anexe din traseul retelei de aductiuni sunt constituite din caminele de vane si caminul de vana de golire.

Amplasamentul lucrarilor proiectate pentru caminele de vane si traseul conductei de alimentare proiectate este situat in plin carosabil, ca urmare, amplasarea caminelor va fi facuta in sapatura cu taluze verticale cu sprijiniri.

Solutia adoptata prevede realizarea caminelor de vane si pozarea a aductiunilor. Structura caminelor de vane este realizata din beton armat C16/20. Dimensiunile acestor camine sunt 1.20 x 1.50 m cu un radier de 20 cm si pereti cu o grosime de 15 cm.

Hidroizolatia exterioara este compusa din 2P+1C+3B si protectia cu zidarie din caramida plina de 7,5 cm grosime

Sunt prevazute cu rame si capace din fonta carosabile, cu balama si garnitura de cauciuc tip BAF iar vanele se vor monta pe postament de beton.

Tehnologia de executie a caminelor de vane cuprinde urmatoarele operatii:

Trasarea exacta a lucrarilor;

Consultarea planului cu retele, identificarea retelelor existente si efectuarea unor sondaje pentru determinarea cotelor in plan si in plan vertical a acestora;

Imprejmuirea amprizei de lucru si semnalizarea corespunzatoare;

Executarea lucrarilor de terasamente cu respectarea caietelor de sarcini specifice si a detaliilor de executie;

Se va realiza structura caminelor de vane;

Se va realiza cofrajul si armarea caminelor de vane;

Se va turna beton monolit in cofrajele caminelor;

Se realizeaza desfacerea cofrajelor dupa ce betonul este uscat;

Se va reface sistemul rutier conform prevederilor memoriului de drumuri.

2.2.1.3. COMPLEXUL DE INMAGAZINARE-POMPARE APA POTABILA Complexul de inmagazinare-pompare apa potabila este constituit din

2 rezervoare circulare fiecare cu capacitatea de 1000 m3;

Camera vanelor si statia de pompare apa potabila.

Complexul de inmagazinare-pompare este amplasat pe latura V-N-V a ansamblului rezidential, in limita de proprietate a acestuia.

2.2.1.3.1. REZERVOARE APA POTABILA

Rezervoarele de apa potabila au rolul de a inmagazina urmatoarele volume:

Volumul de compensare – VC = 934 m3;

Volumul rezervei intangibile de incendiu VRI = 725 m3;

Volumul de avarie – Vav = 934 m3;

S-au adoptat doua cuve din beton armat, fiecare cu volumul de 1000 m3, cu diametrul de 16 m fiecare. Inaltimea de apa in rezervoare este de 5 m, peste care s-a prevazut o garda de 50 cm. In cele doua rezervoare se va realiza si clorarea apei, acest aspect impunand protectii speciale la interiorul rezervorului contra efectului coroziv al clorului.

Rezervoarele vor fi prevazute cu ventilatie si cu toate instalatiile hidraulice necesare.

2.2.1.3.2. CAMERA VANELOR SI STATIA DE POMPARE APA POTABILA

Camera vanelor se va realiza intre cele doua rezervoare si va avea urmatoarele dimensiuni in plan: 8.00 m x 6. 00 m iar inaltimea va fi de 6.40 m.

Conducta admisie apa in rezervor Dn 250 mm;

Conducta evacuare apa din rezervor (aspiratie pompe) Dn 400 mm, cu sorb;

Conducta preaplin Dn 300 mm;

Lira de incendiu Dn 400 mm, pe conducta de evacuare a apei din rezervor;

Conducta refulare statia de pompare Dn 250 mm. Se vor utiliza (2+1) pompe centrifugale cu urmatorii parametri:

o Debit Q = 125 m3/h;

o Inaltimea de pompare: H = 45 m;

o Putere instalata: P = 22 kW;

Pe aspiratia pompelor se vor prevedea vane de izolare Dn 200 mm iar pe refulare se vor prevedea clapeti anti-retur si vane de izolare Dn 250 mm.

Se va prevedea cate un convertizor de frecventa care sa realizeze variatia debitului pentru doua pompe iar cea de-a treia pompa va ramane cu turatie fixa.

2.2.1.4. STATIA DE CLOR

Statia de clor se va realiza in cadrul complexului de inmagazinare – pompare. Aceasta este compusa din urmatoarele:

Depozit recipienti de clor;

Camera de dozare;

Camera personal;

Instalatie de neutralizare pierderi

Capacitatea statiei de clor s-a stabilit luand in considerare necesitatea indepartarii in totalitate a unei eventuale concentratie de amoniu de maxim 0.75 mg/l, precum si necesitatea asigurarii unei doze de clor pentru dezinfectie. Pentru asigurarea dozei totale de clor a rezultat capacitatea statiei C = 1.4 kg/h.

Statia va avea componentele urmatoare:

2 recipienti de clor 1x1 butoaie de cate 1 tona fiecare (1 activa, 1 rezerva);

Suport pentru recipienti;

macara si monosina pentru manevrarea recipientilor cu capacitatea G= 2 tone;

Carlig de prindere si ridicare butoaie cu clor, cu cantar si indicator al greutatii;

Extractia clorului sub vacuum;

1 schimbator automat al alimentarii de pe butelia golita pe cea plina;

2 unitati de dozare cu dozare automata montata pe perete capacitate nominala 1.4 kg/h si maxima 2 kg/ h cu semnal de 4-20mA (1 activa+ 1 rezerva);

1 ejector;

1 unitate de injectie in conducta de alimentare a rezervoarelor;

2 pompa de ridicare a presiunii (booster) (1 activa , 1 rezerva);

2 unitati de masura a clorului rezidual impreuna cu regulatorul si amplificatorul de control (1 activa, 1 rezerva);

unitate de detectare a scaparilor de clor in aer cu senzori de detectare a acestora;

Set de echipamente de protectie;

Conducte, fitinguri elemente de montaj;

Sistem de neutralizare care cuprinde:

Turn de neutralizare cu inele Rashcig (PVC); Instalatie sprinklere si pompe solutie neutralizare; Ventilatoare aer contaminat care sa asigure minim 20 schimburi pe ora (2 unitati cu Q=1200 m3/h, P=200 mbar); Panou electric de comanda si control.

Statia de clor va fi prevazuta cu canale de evacuare a clorului in caz de avarie, respectiv a solutiei de neutralizare injectate in caz de accident. In vecinatatea camerei recipientilor s-a prevazut un bazin pentru solutie de neutralizare (tiosulfat de sodiu) care trebuie sa stea in permanenta plin.

Instalatia de clorare este structurata ca in desenul de mai jos.

Figura 2.2. Schema de functionare a statiei de clor

Functionarea instalatiei de clorare se bazeaza pe extragerea clorului gazos din recipientul de stocare (11) prin intermediul regulatorului de vacuum (1), reglarea dozei de clor prin intermediul dozatorului (3), dizolvarea clorului gazos in apa de amestec (apa motrice) prin intermediul ejectorului (4) si injectarea solutiei de apa hiperclorata astfel obtinuta in apa de tratat. Urmarirea parametrului in functie de care se face dozarea (in speta valoarea clorului rezidual) se poate face prin analiza de laborator , in cazul instalatiilor cu reglaj strict manual, sau prin intermediul unui echipament adecvat ( celula de masurare (5) + amplificator de masurare si reglaj (6) ) care are rolul de a citi si afisa valoarea curenta a parametrului de reglaj si de a regla dozarea astfel incât sa se mentina valoarea parametrului de reglaj (valoarea clorului rezidual) la valoarea prestabilita, in cazul instalatiilor cu reglaj automat. Dozatorul (2) poate fi comandat manual (buton de manevrare) in cazul instalatiilor cu reglaj

strict manual sau manual si automat (servomotor electric) in cazul instalatiilor cu reglaj automat. Apa de amestec (apa motrice) poate fi asigurata fie de la o retea de apa curata care sa indeplineasca cerintele (debit si presiune) de functionare la parametrii nominali a ejectorului (4), fie, daca aceste cerinte nu pot fi asigurate de retea, de o pompa de presiune (10) dimensionata corespunzator. Prelevarea apei de proba se poate face direct din reteaua de apa tratata, daca se indeplinesc cerintele (debit si presiune) de functionare la parametrii nominali a celulei de masurare (5), sau prin utilizarea unei pompe de prelevare adecvate. Regulatorul de vacuum (1) are rolul de a asigura o func-tionare in deplina siguranta a instalatiei realizând separarea intre presiunea de intrare (aprox. 6…10 bar) si presiunea de dozare (aprox. 0.8 bar); clorul gazos circulând prin circuitul de dozare numai prin aspirare de catre ejector, riscul de a se produce scapari in atmosfera este practic exclus ceea ce confera instalatiei o siguranta deosebita in exploatare.

Pentru protectia personalului de exploatare si alarmare in cazul scaparilor de clor gazos in aer, instalatia este prevazuta cu un echipament de detectare a acestora (amplificator de masurare si alarmare (7) + senzor (8)) si avertizare acustica si optica exterioara. La aparitia unei astfel de avarii, echipamentul de detectare declanseaza pornirea ventilatorului de aerisire a camerei instalatiei si semnalizarea de avertizare acustica si optica exterioara.

Pentru o gestionare optima a rezervei de clor, sau din necesitati tehnice, se impune uneori utilizarea unei baterii de mai multi recipienti de stocare, sau si mai mult, utilizarea a doua baterii (pentru o functionare fara intreruperi). In asemenea cazuri, instalatia se completeaza cu colector si regulator de vacuum pentru fiecare baterie si (daca se lucreaza cu doua baterii) un comutator automat de baterii (2). Pentru asigurarea sigurantei in exploatare, conectarea fiecarui recipient de stocare la colector (sau a unui recipient la regulatorul de vacuum) se face printr-o conducta de presiune din cupru argintat si un robinet special de conectare (12) la recipient.

Instalatia de clorinare este prevazuta cu un tablou electric (9) ce asigura alimentarea electrica a echipamentelor, comenzile, interconectarea echipamentelor conform schemei de interconectare, protectia electrica a echipamentelor.

2.2.1.5. RETEAUA DE DISTRIBUTIE

Reteaua de distributie apa potabila propusa a se realiza, asigura alimentarea cu apa potabila pentru consumatorii imobilelor din ansamblul rezidential. Reteaua de distributie este o retea de tip inelar asa cum se prezinta in schema de calcul din figura 2.3.

Reteaua de distributie apa potabila s-a dimensionat pe baza prevederilor SR 1343-1:2006, pentru debitul Qor max = 71 l/s, cu asigurarea presiunii de serviciu de min 4 bar in nodurile retelei de distributie.

In urma dimensionarii retelei de distributie care are o lungime totala de 8394 m, au rezultat conducte cu diametre cuprinse in De 125-315 mm, repartizate conform tabelului

Materialul conductelor retelei de distributie vor fi din PEHD (polietilena de inalta densitate) agrementata tehnic pentu a fi utilizata in tara pentru apa potabila si garantata tehnic pentru o perioada de 50 ani.

Adancimea de pozare va respecta conditia de protejare la inghet, fiind cel putin egala cu adancimea de inghet a zonei respective. Conditiile de pozare vor fi cele corespunzatoare tipului de conducta PEHD.

Figura 2.3. Schema calcul retea distributie

Pe traseul retelei de distributie apa potabila, se vor amplasa camine cu vane sectorizare si izolare a retelei. De asemenea se vor amplasa un numar de 58 de hidranti exteriori, in special la intersectia strazilor, precum si in lungul strazilor la o distanta de max 100 m unul de altul, pe cat posibil in apropierea punctelor de conexiune la conductele principale si in puncte in care sa se poata asigura spalarea si aerisirea arterelor.

Tehnologia de executie a conductei de alimentare cu apa cuprinde urmatoarele:

Trasarea axului conductei si fixarea reperelor de nivelment, necesare in perioada executiei lucrarilor

Desfacerea pavajului existent din ampriza conductei de serviciu si pavajul trotuarelor (acolo unde este cazul);




Lansarea tuburilor in transee si montarea lor, concomitent cu realizarea stratului de inglobare de nisip;

Realizarea bransamentelor si montarea hidrantilor;

Proba de presiune;





Latimea transeei pentru pozarea conductei de alimentare cu apa va fi de minim 0,7 m, iar cea pentru bransamentele la imobile de 0,5 m.

2.2.1.5.1. CONSTRUCTII ANEXE PE RETEAUA DE DISTRIBUTIE

Constructiile anexe din traseul conductei de apa sunt constituite din caminele de vane si de vana de golire.

Amplasamentul lucrarilor proiectate pentru caminele de vane si traseul conductei de alimentare proiectate este situat in plin carosabil, ca urmare, amplasarea caminelor va fi facuta in sapatura cu taluze verticale cu sprijiniri.

Solutia adoptata prevede realizarea caminelor de vane si pozarea conductei de apa propuse. Structura caminelor de vane este realizata din beton armat C16/20. Dimensiunile acestor camine sunt 1.20x1.50 m cu un radier de 20 cm si pereti cu o grosime de 15 cm.

Hidroizolatia exterioara este compusa din 2P+1C+3B si protectia cu zidarie din caramida plina de 7,5 cm grosime.

Sunt prevazute cu rame si capace din fonta carosabile, cu balama si garnitura de cauciuc tip BAF iar vanele se vor monta pe postament de beton.

Tehnologia de executie a caminelor de vane cuprinde urmatoarele operatii:


Consultarea planului cu retele, identificarea retelelor existente si efectuarea unor sondaje pentru determinarea cotelor in plan si in plan vertical a acestora;



Se va realiza structura caminelor de vane;

Se va realiza cofrajul si armarea caminelor de vane;

Se va turna beton monolit in cofrajele caminelor;

Se realizeaza desfacerea cofrajelor dupa ce betonul este uscat;

Se va reface sistemul rutier conform prevederilor memoriului de drumuri.

2.2.2. SISTEMUL DE CANALIZARE ŞI EPURARE

Debitele de calcul au fost stabilite in conformitate cu cerintele beneficiarului, tipurile si destinatia constructiilor din amplasament si cu prevederile STAS 1846-1 / 2007 „Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare”.

In tabelul urmator se prezinta centralizarea debitelor de ape uzate menajere, care stau la baza calcului sistemului de canalizare menajer si a statiei de epurare. S-a luat in calcul si un nivel de infiltratii in sistemul de canalizare precum si debitul de evacuare al apei stocate in bazinele de retentie apa meteorica, in perioada uscata intr-un timp de 3 zile. S-a considerat ca sezonul ploios dureaza circa 120 zile pe an.

Tabelul 2.6. Centralizator cantitati de apa uzata.

Nr. Crt.

Consumator

Debit zilnic mediu

Qzi,med (m3/zi)

Debit zilnic

maxim Qzi,max (m3/zi)

Debit orar maxim

Qor,max (m3/h)

Debit orar maxim

Qor,max (dm3/s)

Debit mediu lunar

Qmed,luna (m3/luna)

Debit mediu anual

Qmed,an (m3/an)

1 Populatia 1,763 2,233 149 41 52,877 643,3342 Agenti economici 486 612 51 14 14,588 177,4893 Institutii publice 178 190 15 4 5,337 64,934

TOTAL 2,427 3,034 215 60 72,802 885,756

4Infiltratii in sistemul de canalizare+evacuare apa bazine retentie

667 667 28 8 6,667 81,111

TOTAL 3,093 3,701 242 67.31 79,469 966,868

2.2.2.1. REŢEAUA DE CANALIZARE APE MENAJERE

Reteaua de canalizare apa uzata menajera proiectata va asigura colectarea apelor menajere deversate de catre imobile din zona ansamblului rezidential si transportul gravitational al apelor uzate menajere catre statia de epurare. Solutia constructiva propusa pentru amplasarea in plan vertical si orizonatal a conductelor retelei de canalizare menajera a tinut cont de cota subsolurilor imobilelor, de adâncimea de inghet, de nivelul apei subterane, de sarcinile care actioneaza asupra conductelor de canalizare, precum si de coordonarea cu celelalte retele edilitare.

Lungimea totala a retelei de canalizare menajera este de 8447 m, repartizata pe diametre conform tabelului 2.7.

Tabelul 2.7. Lungimi totale functie de diametre

Nr. crt. Diametru [mm] Lungime (m) Material

1 250 7759 PVC 2 315 688 PVC

Pe traseul retelei de canalizare menajera au fost prevazute 166 camine de vizitare. Caminele de vizitare au rolul de a prelua apa uzata menajera de la racordurile imobilelor si de a permite efectuarea operatiilor de inspectare, curatire si spalare din cadrul activitatilor de intretinere si exploatare a retelei.

Tehnologia de executie a colectorului cuprinde urmatoarele:

Trasarea axului canalului si fixarea reperelor de nivelment, necesare in perioada executiei lucrarilor;

Desfacerea pavajului existent din ampriza canalului si pavajul trotuarelor;

Realizarea sapaturilor pentru tranşee, cu mijloace mecanice până la 25 cm deasupra cotei de fundare;



Lansarea tuburilor in transee si montarea lor, concomitent cu realizarea stratului de nisip;

Realizarea racordurilor si montarea gurilor de scurgere cu racordarea la colectorul stradal ;

Proba de etanseitate;





Latimea transeei pentru pozarea colectorului va fi de 0,8 m.

2.2.2.2. CONSTRUCTII ANEXE RETEAUA DE CANALIZARE APE UZATE MENAJERE

Constructiile anexe din traseul colectorului sunt constituite din caminele de inspectie de trecere, respectiv de intersectie.

Solutia adoptata prevede realizarea caminelor de inspectie si pozarea conductei de canalizare propuse. Structura caminelor de inspectie este realizata din elemente prefabricate, montate la locul amplasamentului. Sunt prevazute cu capace si rame din fonta.

Caminele sunt acoperite cu elemente prefabricate din beton armat având grosimea de 20 cm. Caminele sunt vizitabile, in acest sens ele fiind prevazute cu câte un gol de acces cu diametrul de 80 cm.

Tehnologia de executie a caminelor de vizitare, cuprinde urmatoarele operatii:


Consultarea planului cu retele, identificarea retelelor existente si efectuarea unor sondaje pentru determinarea cotelor in plan vertical a acestora;


Executarea lucrărilor de terasamente;

Se va monta structura caminelor de vizitare;

Dupa verificarea gradului de compactare a umpluturilor se va reface sistemul rutier conform prevederilor memoriului de drumuri.

2.2.2.3. RETEAUA DE CANALIZARE APA METEORICA SI BAZINE DE RETENTIE

Reteaua de canalizare meteorica va asigura colectarea apelor meteorice de pe suprafata ansamblului rezidential si transportul gravitational a apelor meteorice catre bazinul de retentie prevazut a se realiza.

Lungimea totala a retelei de canalizare meteorica este de 7859 m, repartizata pe diametre conform tabelului urmator.

Tabelul 2.8. Lungimi totale functie de diametre

Nr. crt. Diametru [mm] Lungime (m) Material

1 300 2803 GRP 2 350 436 GRP 3 400 393 GRP 4 450 610 GRP 5 500 529 GRP 6 600 637 GRP 7 700 690 GRP 8 800 917 GRP 9 900 159 GRP

10 1200 597 GRP 11 1400 88 GRP

Pe traseul retelei de canalizare meteorica au fost prevazute 140 camine de inspectie si 262 guri de scurgere. Caminele de inspectie au rolul de a prelua apele pluviale de la racordurile gurilor de scurgere si de a permite efectuarea operatiilor de inspectare, curatire si spalare din cadrul activitatilor de intretinere si exploatare a retelei.

Descarcarea apei meteorice se realizeaza in .................................., dupa ce s-a parcurs un bazin de retentie realizat in zona aval a canalizarii.

Pentru a prelua varful de incarcare aparut la evacuarea apelor meteorice in emisar s-a realizat bazinul de retentie apa meteorica, ca o constructie din beton armat acoperit cu patru culoare, fiecare cu urmatoarele dimensiuni: B=4 m, L=20 m, H=4.0 – 4.90 m.

In capatul amonte al bazinului de retentie sunt amplasate pompe submersibile cu tocator, cu urmatoarele caracteristici:

Debit Q=7 m3/h,

Inaltime de pompare H=15 m;

Putere P=1.2 kW.

Pompele asigura descarcarea completa a bazinelor de retentie intr-o perioada de 3 zile. Evacuarea apei retinute in bazinul de retentie se va face in cel mai apropiat camin de pe reteaua de canalizare apa uzata menajera printr-o conducta de refulare din PEHD Dn 110 mm.

Accesul si evacuarea apei meteorice din bazinul de retentie se realizeaza prin intermediul unor canale de acces. Pe canalul de acces din capatul amonte sunt prevazute stavile de perete in timp ce pe canalul de evacuare s-au prevazut deversori.

Tehnologia de executie a colectorului cuprinde urmatoarele:

Trasarea axului canalului si fixarea reperelor de nivelment, necesare in perioada executiei lucrarilor;

Desfacerea pavajului existent din ampriza canalului si pavajul trotuarelor;




Lansarea tuburilor in transee si montarea lor, concomitent cu realizarea stratului de nisip;

Realizarea racordurilor si montarea gurilor de scurgere cu racordarea la colectorul stradal ;

Proba de etanseitate;





Latimea transeei pentru pozarea colectorului va fi de 0,8 m.

2.2.2.4. CONSTRUCTII ANEXE RETEAUA DE CANALIZARE APE METEORICE

Constructiile anexe din traseul colectorului sunt constituite din caminele de inspectie de trecere, respectiv de intersectie.

Solutia adoptata prevede realizarea caminelor de inspectie si pozarea conductei de canalizare propuse. Structura caminelor de inspectie este realizata din elemente prefabricate, montate la locul amplasamentului. Sunt prevazute cu capace si rame din fonta.

Conductele de legatura aferente gurilor de scurgere sunt din PVC cu De 200 x 4,9 mm, amplasate de o parte si de alta a colectorului stradal si racordate la acesta.

Caminele sunt acoperite cu elemente prefabricate din beton armat având grosimea de 20 cm sau din camine de canalizare turnate monolit. Caminele sunt vizitabile, in acest sens ele fiind prevazute cu câte un gol de acces cu diametrul de 80 cm.

Tehnologia de executie a caminelor de vizitare, cuprinde urmatoarele operatii:


Consultarea planului cu retele, identificarea retelelor existente si efectuarea unor sondaje pentru determinarea cotelor in plan vertical a acestora;



Se va monta structura caminelor de vizitare;

Dupa verificarea gradului de compactare a umpluturilor se va reface sistemul rutier conform prevederilor memoriului de drumuri.

2.2.2.5. STATIA DE EPURARE APE UZATE MENAJERE

Debitele caracteristice de ape uzate afluente in statia de epurare, corespunzator unui numar de 18.000 echivalent locuitori, sunt:

Qu zi max = 3701 m3/zi

Qu zi med = 3093 m3/zi

Qu orar max = 242 m3/h = 67.3 l/s

Avand in vedere dimensiunea debitului si capacitatea necesara a statiei de epurare s-a adoptat o statie de epurare compacta care prezinta avantajul unei instalari si a unei operari facile avand in vedere gradul de automatizare foarte ridicat.

Schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:

Statie de pompare ape uzate menajere;

Bazin de egalizare si omogenizare si pompare ape uzate menajere;

Treapta de epurare mecanica;

Treapta de epurare biologica;

Unitate de dezinfectie cu ultraviolete;

Unitate de stocare si dozare coagulant;

Ingrosator namol gravitational, inclusiv pompare;

Unitate de deshidratare namol;

Drumuri, platforme si amenajari;

Camine de canalizare;

Retele tehnologice.

2.2.2.5.1. DESCRIEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE

Apa uzata menajera ajunge gravitational in statia pompare ape uzate de la intrarea pe platforma statiei de epurare. Statia de pompare ape uzate se va realiza ca o structura cilindrica, cu diametrul D = 4.0 m si inaltimea totala H=10.95 m. Statia de pompare este echipata cu (2+1) pompe submersibile cu tocator pentru ape uzate cu caracteristicile: Q = 35 l/s, H = 12 m. Pentru protectia pompelor, la intrarea in statie se prevede un cos gratar, mobil.

Mai departe, in functionare normala, apa ajunge in bazinul de egalizare, omogenizare si pompare ape menajere, iar in situatia caderii alimentarii cu energie electrica, pana la remedierea defectiunii, in caminul de evacuare si de aici in conducta de apa epurata.

Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare este un bazin cilindric cu diametrul D = 12 m si cu inaltimea utila H = 5.60 m.

In bazinul de egalizare, omogenizare si pompare se prevad (2+1) pompe submersibile cu tocator pentru ape uzate cu caracteristicile: Q = 18 l/s, H = 10 m si un mixer pentru omogenizarea apei menajere.

La conductele de refulare ale pompelor sunt racordate cate o conducta de retur pentru recircularea unei parti din debitul pompat.

De la bazinul de egalizare, omogenizare si pompare, apa menajera ajunge prin pompare, la treapta de epurare mecanica.

Inainte de intrarea in treapta de epurare mecanica, pe conductele de refulare, se prevede cate un debitmetru electromagnetic.

Treapta de epurare mecanica consta din doua blocuri de epurare mecanica. Dupa retinerea materiilor solide in suspensie in blocul de epurare mecanica, apa epurata mecanic ajunge in treapta de epurare biologica, unde se elimina substantele organice biodegradabile (exprimate prin CBO5) si compusii azotului si fosforului.

Treapta de epurare biologica consta din patru blocuri cu tancuri de epurare biologica, in paralel. Pentru deservirea blocurilor cu tancuri de epurare biologica se prevede un rezervor si dozator coagulant.

Namolul rezultat din blocurile cu tancuri de epurare biologica ajunge prin pompare in ingrosatorul namol. Ingrosatorul de namol este un bazin de beton armat cilindric, cu diametrul D = 10.0 m si inaltimea utila H = 5.00 m.

De aici namolul este directionat catre instalatia de deshidratare iar supernatantul este returnat in statia de pompare apa uzata. In ingrosatorul de namol se prevede o electropompa submersibila si un mixer electromecanic cu difuzor. Dupa umplerea bazinului de colectare si pompare namol, namolul este pompat in unitatea de deshidratare cu saci filtru.

In final apa epurata mecanic si biologic in blocul de epurare mecanica si blocurile cu tancuri de epurare biologica este trecuta prin unitatile de dezinfectie cu ultraviolete, cate una pentru fiecare linie de epurare biologica, si evacuata apoi in emisar.

Namolul deshidratat in saci in unitatea de deshidratare este depozitat temporar pe platforma statiei dupa care este transportat la cel mai apropiat depozit de deseuri.

Pentru exploatarea statiei de epurare se prevede un container pentru personal cu suprafata de 12 mp.

Pentru analize chimice se prevede un laborator cu o suprafata de 12 mp.

Pentru intretinere si reparatii se prevede un atelier cu suprafata de 12 mp.

Apa menajera rezultata de la containerul pentru personal ajunge gravitational in statia de pompare apa bruta.

Pentru necesitati de spalare si in caz de incendiu se prevede un hidrant ingropat Hi.

Apa tehnologica pentru unitatea de deshidratare, rezervorul si dozatorul de coagulant si spalari si apa potabila pentru containerul de personal sunt preluate dintr-un foraj de mica adancime de apa industriala.

2.2.3. STRUCTURI, REZISTENTA SI ARHITECTURA

Acest subcapitol se refera la solutiile propuse si lucrarile necesare pentru realizarea urmatoarelor obiective:

cabina put forat, pentru frontul de captare;

complexul de inmagazinare pompa cuprinzand:

rezervoare 2 x 1.000 m3;

camera de vane si statie de pompare; statia de clor.

statia de epurare, cuprinzand:

fundatie si platforma radier pentru echipamentele statiei de epurare; statie de pompare ape uzate; bazin de omogenizare; ingrosator de namol.

bazine de retentie pentru ape meteorice.

2.2.3.1. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURALE PENTRU CABINA PUTULUI FORAT Pentru a satisface in bune conditii cerintele functionale, cerintele de siguranta sanitara si etanseitate, pentru fiecare put forat se va realiza o cabina alcatuita din:

o infrastructura sub forma unei cuve din beton armat, afundata la cota -2,20 m, izolata hidrofug pe intreaga suprafata (radier si perete);

o suprastructura din zidarie, in grosime de 30 cm si planseu din beton armat in grosime de 12 cm.

Accesul in cabina se face pe un planseu din beton armat pe partea superioara a cuvei (cota ± 0,00), iar coborarea la cota - 2,20 m este prevazuta a se face pe o scara din beton armat dezvoltata din peretii cuvei.

Dimensiunile in plan ale cuvei sunt 3,70 x 3,50 m, radierul cuvei si peretii avand grosimea de 20 cm.

2.2.3.2. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURALE PENTRU COMPLEXUL DE INMAGAZINARE/POMPARE

Complexul de inmagazinare – pompare este prevazut a se realiza din:

doua rezervoare cilindrice din beton armat, avand capacitatea de inmagazinare de 1.000 m3 fiecare, fundate pe radier general in grosime de 35 cm, la circa 2,20 m de la nivelul terenului;

camera de vane si statie de pompare, din beton armat, prevazute a se realize intre cele doua rezervoare, cu comportare independenta fata de acestea, ea fiind separata de structura rezervoarelor cu rost etans definitiv atat in pereti cat si in radier.

Complexul de inmagazinare – pompare asigura compensarea debitului, precum si rezerva de incendiu necesara, solutia adoptata avand urmatoarele avantaje:

conduce la consumuri minime de beton si otel beton comparativ cu forma paralelipipedica;

permite o exploatare corespunzatoare si un control eficace a echipamentelor: vane, pompe etc.;

asigura etanseitatea si comportarea independenta a cuvelor rezervoarelor fata de camera de vane – statia de pompare.

Cuva unui rezervor de forma cilindrica are urmatoarele dimensiuni:

diametrul interior: Φ = 16,00 m;

inaltimea peretilor cilindrici: H = 5,50 m;

grosimea peretilor cilindrici: h = 0,25 m;

grosimea radierului: hr = 0,35 m;

grosimea peretelui sicana: hs = 0,20 m.

Planseul acoperis al rezervorului este de tipul planseu ciuperca, avand legatura de continuitate atat cu peretii cilindrici si peretele sicana, precum si cu 6 stalpi cilindrici incastrati in radier.

Cuva camerei de vane si a statiei de pompare este fundata pe un radier in grosime de 0,35 m iar peretii au grosimea de 25 cm.

Peretii laterali ai cuvei sunt legati cu cate doua grinzi curbe, acestea fiind legate monolit cu doi stalpi centrali.

Planseul acoperis al camerei de vane reazema pe pereti si cele doua grinzi curbe.

Intrucat rezervorul este semi-ingropat s-a prevazut o izolare termica la exteriorul peretilor, cu sistem BAUMIT atat pentru a diminua eforturile suplimentare din actiunea variatiilor de temperatura precum si pentru a pastra o temperatura cvasiconstanta a apei inmagazinate.

2.2.3.3. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURAL PENTRU STATIA DE CLOR

Statia de clor este o constructie parter, din zidarie si planseu din beton armat, fundata pe fundatii continue din beton simplu la circa 2,00 m adancime.

Compartimentarea este astfel prevazuta incat sa se asigure:

depozitarea recipientilor de clor;

amplasarea dozatoarelor de clor, a pompelor si a bazinului pentru solutia de neutralizare;

camera personal si grup sanitar cu WC si dus.

Pentru manevrarea corespunzatoare a recipientilor de clor s-a prevazut o monosina ce se prelungeste pe o platforma de beton, adiacenta statiei.

In pardoseala armata sunt prevazute si canivourile ce conduc la bazinul de solutie de neutralizare.

Pe suprafata interioara a betoanelor din acoperis si pardoseala armata s-a prevazut o protectie impotriva ionilor de clor cu material PROTECTOSIL-CIT.

De asemenea, pe pardoseala armata, canivouri si bazinul de neutralizare s-a prevazut o protectie anticoroziva cu gresie antiacida.

2.2.3.4. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURALE PENTRU REALIZAREA STATIEI DE POMPARE APE UZATE

Statia de pompare ape uzate este prevazuta a se realiza sub forma unei constructii cilindrice avand diametrul interior de 4,00 m si o inaltime de 9,70 m.

Data fiind inaltimea mare a statiei si prezenta apei subterane la circa 6,00 m de la nivelul terenului natural, s-a impus realizarea ei aplicand tehnologia chesoanelor deschise, intrucat aceasta evita efectuarea unor lucrari costisitoare de epuismente.

Chesonul urmeaza a fi lansat de la cota 73,80 (circa 5,00 m de la nivelul terenului natural) dintr-o sapatura deschisa in taluz, pana la cota 68,65.

Constructia se ridica peste nivelul terenului natural (cota 78,80) cu circa 0,90 m.

Grosimea peretilor cilindrici este variabila pe inaltime de la 50 cm in zona cutitului chesonului la 40 cm pana la cota 73,80 - urmand ca intre cotele 73,80 si 79,70 grosimea peretilor sa fie de 25 cm.

Etansarea fundului chesonului se va realiza prin turnarea unui beton simplu sub apa avand in centrul chesonului grosimea de 75 cm.

In interiorul chesonului sunt montate trei pompe submersibile, montajul si manevrarea acestora putandu-se face de pe planseul superior al chesonului (cota 79,70) din beton armat in grosime de 20 cm.

2.2.3.5. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURALE PENTRU REALIZAREA BAZINULUI DE OMOGENIZARE

Bazinul de omogenizare este prevazut a se realiza sub forma unui recipient cilindric cu inaltimea peretilor de 5,60 m si diametrul interior de 12,00 m.

Peretii sunt fundati pe un radier tronconic cu panta mica a generatoarei, adancimea de fundare variind intre 5,35m si 6,75 m. Grosimea peretilor cilindrici este de 25 cm.

Pentru accesul la utilajele de pompare este prevazuta realizarea unei pasarele si a unui planseu circular central, pasarela si planseul rezemand pe patru stalpi fundati pe radier si pe peretele cilindric.

2.2.3.6. DESCRIEREA SOLUTIEI ADOPTATE PENTRU FUNDAREA STATIEI DE EPURARE

Montajul echipamentelor si instalatiilor tehnologice ale statiei de epurare este prevazut a se realiza pe doua placi orizontale din beton armat fundate diferentiat dupa cum urmeaza:

pe fundatii continue din beton simplu clasa C12/15 la treapta mecano-biologica;

pe radier si diafragme din beton armat la treapta de dezhidratare.

Grosimea placii orizontale la treapta mecano-biologica este de 30 cm, grosime rezultata ca urmare a aplicarii pe aceasta a unor incarcari utile variind intre 0,5 si 3,5 tf/m2.

Grosimea placii orizontale pentru treapta de dezhidratare este de 20 cm, aceasta fiind legata monolit cu diafragme de 20 cm grosime si un radier de 30 cm grosime.

Punerea in plan a celor doua placi orizontale precum si modalitatile diferentiate de fundare sunt dictate de considerente tehnologice, echipamentele si instalatiile hidraulice ale statiei de epurare fiind compacte, necesitand totodata montarea lor pe o suprafata perfect orizontala.

2.2.3.7. DESCRIEREA SOLUTIEI ADOPTATE PENTRU REALIZAREA INGROSATORULUI DE NAMOL

Ingrosatorul de namol este prevazut a se realiza sub forma unui recipient cu pereti cilindrici fundati pe un radier tronconic cu panta mica.

Dimensiunile principale ale constructiei sunt:

diamentrul interior: D = 8,00 m;

inaltimea peretilor cilindrici: 5,25 m;

grosimea peretilor: 25 cm;

grosimea radierului: variabila de la 35 – 25 cm.

Pentru accesul la utilaje si instalatii s-a prevazut realizarea unei pasarele metalice diametrale cu deschiderea de 8,00 m.

2.2.3.8. DESCRIEREA SOLUTIEI STRUCTURALE PENTRU BAZINUL DE RETENŢIE APE METEORICE

Bazinul de retentie pentru ape meteorice este prevazut a se realiza sub forma unei constructii paralelipipedice cu patru compartimente ce pot functiona independent unul fata de altul.

Constructia este fundata la circa 6,00 m adancime pe un radier general din beton armat in grosime de 50 cm, dimensiunile in plan fiind de 22,85 x 17,75 mp.

Peretii exteriori si peretii intermediari din beton armat au grosime si inaltime variabila:

grosimea variaza intre 35 cm si 50 cm;

inaltimea variaza intre 6,52 m si 7,92 m.

Planseul acoperis al bazinului, din beton armat, in grosime de 12 cm se leaga monolit cu peretii si trei grinzi transversale cu deschidere de 4,00 m.

Adiacent bazinului propriu-zis sunt prevazute canale de intrare si iesire cu radier si perete din beton armat sustinute de peretii transversali si diafragme din beton armat dezvoltate din radierul general al bazinului.

2.2.4. CAILE DE ACCES, CAILE DE COMUNICATII

2.2.4.1. CAI DE ACCES INTERIOARE ANSAMBLULUI REZIDENŢIAL

Soluţia propusă pentru realizarea străzilor şi platformelor de parcare din interiorul Ansamblul Rezidenţial este in conformitate cu planul general de amplasare a construcţiilor ansamblului si respecta STAS-urile, normativele si reglementările in vigoare.

Astfel, caile de acces interioare sunt proiectate cu profil de strada cu doua sau patru benzi de circulaţie si cu trotuare pe ambele parti. Lungimea totala a străzilor prevăzute este de 10.8 km.

Parcările sunt proiectate cu dimensiuni in plan care respecta prevederile normativelor de specialitate si care asigura manevrarea autovehiculelor in condiţii de siguranţa. Numărul locurilor de parcare supraterane este de cea 1500 la care se adaugă parcările subterane de la subsolurile blocurilor si posibilităţile de parcare proprii ale unităţilor locative individuale.

Intersecţiile dintre străzile din interiorul ansamblului sunt proiectate in general cu unghiuri de 90° (perpendiculare) cu racordări corespunzătoare la colturi pentru a permite virajele in ambele direcţii.

Pentru fluenta circulaţiei, pe străzile principale cu patru benzi de circulaţie s-au prevăzut doua intersecţii giratorii situate in centrul ansamblului.

Profil longitudinal

Linia roşie proiectata pentru toate străzile din interiorul ansamblului urmăreşte linia terenului natural, astfel incat acestea sa aiba trotuarele cu circa 10-15 cm deasupra terenului natural.

Pantele terenului fiind mici, cu valori de pana la 1%, acestea sunt si pantele axelor străzilor proiectate, cu excepţia străzii nr. 14, situata in lungul malului băltii Boltasi, a cărei linie roşie urmăreşte panta terenului natural, cu valori de maxim 6,3%.

Profil transversal

Partea carosabila este proiectata:

cu lăţimea de 12.00 m (4 benzi de circulaţie, cate doua pe fiecare sens cu lăţimea de 3.00 m) pentru străzile 3, 9 si 10 si

cu lăţimea de 6.00 m (2 benzi de circulaţie, cate una pe fiecare sens cu lăţimea de 3.00 m) pentru toate celelalte străzi.

Reţeaua de străzi proiectata asigura accesul la toate platformele amenajate pentru parcarea autovehiculelor.

Structura rutiera

Este proiectata pentru a suporta traficul viitor din ansamblu.

Alcătuirea structurii rutiere va fi:

4 cm covor asfaltic BA16;

6 cm strat de legătura binder BAD 25;

8 cm strat de baza anrobat bituminos AB2;

20 cm piatra sparta;

25 cm balast;

20 cm strat de forma din balast.

Aceasta alcătuire asigura sistemul rutier la efectele fenomenului de inghet-dezghet.

Toate străzile din ansamblu vor fi încadrate pe ambele parti cu trotuare de 1.50 mlatime, cu următoarea alcătuire:

3 cm imbracaminte asfaltica BA 8

10 cm fundaţie din beton de ciment C8/10

7 cm strat izolator de nisip

Scurgerea apelor

Scurgerea apelor de pe intreaga suprafaţa a drumului si platformelor se va face in lungul bordurilor si cu colectare si evacuare prin guri de scurgere si sistem de canalizare a apelor pluviale.

2.2.4.2. CAI DE ACCES SPRE ANSAMBLULUI REZIDENŢIAL

Pentru accesul rapid in si dinspre ansamblul rezidenţial, au fost proiectate 2 cai de acces spre cartier, ambele desprinzandu-se din drumul judeţean.

Terenul pe care urmează a se desfăşura cele doua drumuri aparţine:

Pentru accesul nordic primăriei, lucrarea fiind o modernizare a unui drum sătesc ce nu implica exproprieri.

Pentru accesul sudic terenul aparţine beneficiarului.

Drumurile ce vor fi realizate au in general profil de strada, cu 2 sau 4 benzi de circulaţie, cu canalizare si trotuare.

Dimensioanarea structurii rutiere a fost realizata in funcţie de traficul prognozat si de acţiunea fenomenului de inghet - dezgheţ.

2.2.4.2.1. DRUM ACCES PRIMĂRIE:

Plan de situaţie

Traseul drumului urmăreşte fidel traseul existent al drumului de pamant, având o lungime de 610 m.

Este alcătuit din curbe de raze mari, specifice unei viteze de proiectare de 50 km/h.

Profil longitudinal

Datorita profilului existent al terenului si in special de existenta proprietăţilor pe ambele parti ale drumului, s-a păstrat in mare linia roşie existenta, astfel trotuarele proiectate sunt la acelaşi nivel cu accesele in curţi.

Panta maxima intalnita este de 0.54%, panta minima longitudinala fiind de aproximativ 0,1% din considerente de scurgere a apei in lungul drumului.

Profil transversal

Partea carosabila de latime 2x3.50 m, este incadrata de borduri cu lumina de 13 cm, si de trotuare de 1.00 m.

Structura rutiera

Straturile caii sunt următoarele:

4 cm covor asfaltic BA16;


8 cm strat de baza anrobat bituminos AB2: 20 cm piatra sparta; 25 cm balast;


Trotuare

3 cm BA 8

10 cm C 8/10

7 cm nisip

2.2.4.2.2. DRUM ACCES ANSAMBLU REZIDENTIAL

Plan de situaţie

Traseul drumului se desprinde din DJ 200, joncţiunea cu acesta fiind realizata printr-o intersecţie giratorie si are o lungime de 563 m.

Este un aliniament lung ce are la in apropierea giratiei o succesiune de de 2 curbe cap la cap de sens contrar, cu raza de 200 m, raza recomandabila pentru viteza de 40 km/h in zona limitării de viteze dinaintea giratiei.

Profil longitudinal

S-a păstrat in mare linia roşie axistenta, panta maxima intalnita fiind de 0.78%, panta minima longitudinala fiind de app 0,1% din considerente de scurgere a apei in lungul drumului.

Profil transversal

Tronson 1: 122 m

Partea carosabila de latime 2x3.50 m, este incadrata de borduri cu lumina de 13 cm, si de trotuare de 1.00 m.

Tronson 2: 441 m

Partea carosabila de latime 2x6.00 m, este incadrata de borduri cu lumina de 13 cm, si de trotuare de 1 00 m.

Structura rutiera

Straturile caii sunt următoarele:

4 cm covor asfaltic BA16:


8 cm strat de baza anrobat bituminos AB2:

20 cm piatra sparta;

25 cm balast;


2.2.4.3. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

In cazul proiectului analizat procesele tehnologice sunt aferente perioadei de constructie si acestea sunt prezentate in continuare pe grupe de lucrari.

Terasamente

- Decaparea pamantului vegetal se efectueaza cu buldozerul.

- Sapatura in debleu în teren mediu se face cu excvatorul cu incarcare direct in autobasculanta si transport in zonele de umplutura.

- Umpluturile in ramblee presupun nivelarea pamantului descarcat din autobasculante cu buldozerul, si apoi compactarea cu cilindru lis tractat de un buldozer.

- Scarificarea acostamentelor se efectueaza cu buldozerul echipat cu scarificator.

Suprastructura drumului

- Asternerea stratului de balast presupune descarcarea lui din autobasculante, nivelarea cu buldozerul si compactarea cu cilindrul vibrator tractat de un buldozer.

- Stratul de piatra sparta in fundatie va urma aceiasi tehnologie.

- Stratul de agregate naturale stabilizate cu ciment presupune prepararea amestecului in statia de betoane, aducerea lui pe amplasament si apoi utilizarea tehnologiei de mai sus.

- Amorsarea suprafetelor cu emulsie cationica cu rupere rapida se face cu o autocisterna speciala.

- Stratul de baza din mixtura asfaltica cu bitum si agregate concasate executat la cald. Mixtura se va prepara in afara amplasamentului si va fi adusa pe santier cu autobasculante cu incalzire, descarcata in repartitoare si apoi compactata cu cilindri specifici pentru asfalt.

- Stratul de legatura din binder de criblura si agregate concasate executat la cald va urma tehnologia de mai sus.

- Strat de uzura din beton bituminos, aceiasi tehnologie.

Semnalizari si marcaje

Se vor monta: stalpi de dirijare, stalpi pentru indicatoare de circulatie, marcaje rutiere, fiind ncesara o macara pe pneuri si o masina de marcat.

Managementul amplasamentului constructiei

În perioada executiei lucrarilor de modernizare se vor lua urmatoarele masuri organizatorice:

- marcarea limitelor cadastrale ale amplasamentului în vederea respectarii cu strictete a perimetrului afectat constructiei;

- amenajarea corespunzatoare a drumurilor de acces la fronturile de lucru, utilizându-se pe cât posibil drept cale de rulare pentru utilaje traseul actual al drumului;

- elaborarea unor grafice de lucru, care sa tina cont de timpii de rulare si de punere în opera a materialelor preparate în exterior (betoane, mixtura asfaltica), pentru sincronizarea programelor de lucru ale bazelor de productie cu cele ale utilajelor din amplasamentul drumului; scopul acestei actiuni este reprezentat de eliminarea posibilitatii rebutarii sarjelor de material deja preparat, tinând cont de sensibilitatea zonelor;

- asigurarea pazei si securitatii utilajelor si instalatiilor din frontul de lucru;

- asigurarea utilajelor necesare unor bune desfasurari a lucrarilor.

Managementul materialelor

La realizarea soselelor se vor folosi doua grupe mari de materiale:

- materiale locale

- materialele de constructii propriu zise

O grupa speciala o constituie carburantii si lubrifiantii pentru utilaje si mijloacele de transport care se vor asigura în afara lucrarii de catre detinatorii mijloacelor mecanizate.

Masurile pentru managementul corect al materialelor se vor grupa în:

- masuri pentru asigurarea calitatii, care vor consta în certificate si documente de calitate, iar pentru pamânturi din determinari facute în santier;

- masuri pentru garantarea cantitatilor necesare constând din documente de transport, cântariri sau masuratori pe esantioane sau pe total livrare;

- masuri specifice pentru a se evita degradarile prin acoperire sau depozitare corespunzatoare;

- masuri pentru a se asigura o mecanizare corecta si intensiva a manipularilor folosind practic numai utilajele specifice: autoîncarcatoare, stivuitoare, macarale etc.;

- masuri pentru protectia muncii în toate operatiile de transfer, încarcare, descarcare care se realizeaza pe seama instructajelor specifice si echipamentelor de protectie;

- masuri pentru întretinerea si spalarea permanenta a drumurilor zonale si a cailor de santier prin nivelarea lor cu autogredere, plombare cu balast, stropire;

- masuri pentru a se evita poluarea cu praf si pulberi prin folosirea de mijloace de transport etanse.

2.2.5. ALIMENTARE CU GAZE NATURALE

2.2.5.1. INSTALATIA EXTERIOARA

Intreaga reţea exterioara de alimentare cu gaze naturale din incintă va fi alimentată prin intermediul a doua bransamente conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale existentă pe drumul judetean DJ200; bransamentele vor asigura debitul necesar tuturor consumatorilor din ansamblu.

Conductele instalaţiei exterioare de gaze naturale se vor monta ingropat, la o adancime de minim 0,9 m (distanţă masurată de la generatoarea superioară a conductei, şi pană la C.T.A.), şi vor fi din polietilenă – PE 80 SDR 11.

Reţeau instalatiei de gaze naturale va fi prevazută cu vane de separare montate in camine, cu rol de izolare pe regiuni a ansamblului, astfel incat să nu fie necesară restricţionarea alimentării cu gaze naturale a tuturor consumatorilor.

2.2.5.2. INSTALATIA INTERIOARA

Racordarea instalatiei interioare la conducta exterioara, se va face prin intermediul unui regulator de presiune (pentru fiecarui imobil in parte), regulator ce va face trecerea la regimul de presiune necesar functionarii aparatelor de utilizare a gazelor naturale.

Traseu instalatiei de utilizare din interior cladirilor va fi aparent si pe cat posibil rectiliniu, acordandu-se prioritate respectarii conditiilor de siguranta.

Masurarea gazului natural consumat se va face individual pentru fiecare apartament, precum si pentru fiecare grup de consumatori, comun aceluiasi beneficiar.

2.2.6. TELECOMUNICAŢII

Se propune realizarea unei retele de telecomunicatii bazata pe cabluri de cupru pentru locuintele individuale sau colective si o retea bazata pe fibra optica pentru fiecare din cladirile cu destinatia de comert, servicii, birouri, turism, sanatate si educatie.

Proiectul cuprinde :

a) canalizatie telefonica

b) retea cabluri telefonice cupru

c) retea cabluri cu fibra optica

Vor fi utilizate numai cabluri telefonice de tip ALPET. Se vor folosi mansoane termoretractabile pentru cabluri instalate in canalizatie, in sapatura si aerian.

Centrala instalata va avea capacitatea de 8000 linii si va asigura servicii de telefonie si transmisiuni de date. S-a optat pentru transmisiuni ADSL care asigura latimi de banda de pana la 6 MB.

Prin proiect au fost adoptate urmatoarele solutii:

Canalizatia telefonica

Numarul total de apartamente individuale este estimat la 4692.

Pentru fiecare apartament s-a ales alimentarea cu 2 perechi cablu de cupru. Una din perechi va fi folosita pentru telefonie si transmisiuni de date iar a doua este rezervata pentru viitoare dezvoltari, pentru transmisii de date, televiziune digitala sau video-on-demand.

Conform acestor date rezulta necesitatea proiectarii unei retele de distributie cu capacitate de 8900 perechi.

Canalizatia telefonica va fi realizata cu teava PVC 90 mm. Santul pentru instalarea canalizatiei va avea adancimea de 100 cm pentru sectiunile cu 2 tevi PVC, de 120 cm pentru sectiunile cu 4,6 sau 8 tevi PVC.

Pozitionarea canalizatiei telefonice se va face in trotuar, cat mai aproape de marginea bordurii. Camerele de tragere sunt in mare majoritate de tip X iar acolo unde se impune, in apropierea centralei, vor fi de tip B.

Pentru realizarea legaturii dintre cartierul rezidential si reteaua Romtelecom se va construi o canalizatie telefonica intre centrala nou instalata si zona drumului judetean unde se va jonctiona cu fibra optica existenta. Aceasta canalizatie va fi realizata cu 2 tuburi HDPE 40 mm.

Canalizatia telefonica secundara va fi realizata cu tub HDPE 40 mm. Lungimea canalizatiei este prezentata in tabelul urmator.

Deoarece nu se vor accepta bransamente aeriene, racordarea fiecarui imobil se va executa subteran cu 2 HDPE 1x40 mm unul pentru cablul telefonic si unul de rezerva. Aceste bransamente vor face subiectul unor proiecte separate.

Structura canalizatiei telefonice nou proiectate este redata in tabelul de mai jos:

TIPUL CANALIZATIEI LUNGIME (m)CANALIZATIE PRINCIPALA

8PVC 90mm (4x2) 946PVC 90mm (3x2) 2324PVC 90 mm (2x2) 1364

2PVC 90 mm (2x1) 3123

Total canalizatie principala 4813

Tevile PVC se pozeaza in sant pe pat de nisip de 7-10 mm si se incastreaza in beton la fiecare mufare. La fiecare imbinare se vor folosi adezivi corespunzatori.

Reteaua telefonica

Cablul telefonic de racord la nisa fiecarei locuinte va fi de tip TU2YfsFL2Y 2x2x0.4. La fiecare apartament se va executa racordul cu cablu de 2 perechi, deoarece acest cartier este destinat persoanelor cu un standard de viata mai ridicat, fiind deci posibil ca abonatii telefonici sa solicite mai multe tipuri de servicii. Reteaua de racord telefonic nu va fi multiplata.

Cablurile telefonice cu capacitati cuprinse intre 2/0.4 si 1200/0.4 ce formeaza distributia sunt instalate numai in canalizatie (principala sau secundara) si sunt constructiv cu manta AL - PET umplute cu gel .

Cablurile de intrare in subrepartitoare si in centrala vor fi de tip TUYfsLYR cu intarziere la propagarea flacarii. Mansoanele folosite in reteaua de canalizatie sunt de tip termoretractabil, de diferite capacitati si asigura protectia mecanica, chimica si electrica a retelei .

Prin proiectarea retelei telefonice se vor respecta caracteristicile electrice ale circuitelor:

Calibru(mm)

Rezistenta liniei(ohm/km)

Atenuare liniei(db/km)

Lungime maxima admisa(km)

0.4 275 1.61 3.80.6 122 1.04 8.50.8 69 0.81 11.8

Proiectul nu prevede instalarea de retele telefonice pe stalpii de inalta tensiune respectandu-se STAS 6290-80 si STAS 831-90;832-90.

Reteaua de cabluri cu fibra optica

Pentru spatiile comerciale, pentru cladirile de birouri si cele de servicii s-a optat pentru instalarea cablurilor cu fibre optice si instalarea de echipamente (minicentrale) in fiecare cladire. Folosirea fibrei optice va asigura latimea de banda care va fi solicitata pentru transmisiile de date si de voce.

3. IMPACTUL POTENŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

3.1. Apa

3.1.1. Resurse de apă

Cea mai importanta resursa de apă de suprafaţă, curgătoare pentru municipiul Arad este bazinul hidrografic Mures.

3.1.2. Caracterizarea hidrogeologică a amplasamentului analizatOrasul Arad dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apa, in

cadrul unui sistem microzonal de alimentare cu apa.Transportul apei de la captare pana la rezervoarele de inmagazinare se

realizeaza prin 5 aductiuni, avand diametrul Dn = 200 – 1200 mm, debitul

instalat de 2,700 l/s, 233,280 m3/zi, 85, 147,200 m3/an care acopera 100% din cerintele de transport.

Aductiunile au diametre cuprinse intre Dn 200 – 1200 mm si o lungime totala L = 62.5 km. Din lungimea totala a arterelor si retelelor de distributie ale Municipiului Arad, 35% sunt realizate din tuburi de azbociment, 14% tuburi din fonta, 8% tuburi PREMO, 21% conducte din PVC, 13% conducte din otel, si 9% polietilena de inalta densitate.

3.1.3. Calitatea factorului de mediu apa

Resursele de apă de suparafată si subteran-freatic sunt considerate ca un tot unitar atât sub aspectul cantitativ cât si calitativ, gestionarea lor necesitând o colaborare si o cooperare strânsă la toate nivelurile administratiei publice, utilizatorilor de apă, comunităyilor locale si a institutiilor legal abilitate în acest domeniu.3.1.4.1. Starea apelor de suprafaţă

Calitatile fizico–chimice ale râului Mures se încadreaza în clasa a II-a de calitate, pe toata lungimea de 214 km râu ( datorita indicatorilor regimului de oxigen, nutrienti si ioni generali). Din punct de vedere biologic aceste sectiuni se încadreaza în clasa a II-a de calitate,indicele de stare ecologica fiind de clasa a II-a.

Canalul Mures Mort se încadreaza în clasa a IV- a de calitate la indicatorii chimici( regimul de oxigenul, nutrient si ioni generali), in clasa a IV-a la incarcarea biologica, iar la stare ecologica este de clasa a IV-a pe toata lungimea de 20 km.

Cauza degradari apei Canalului Muresul Mort este evacuarea apelor uzate industrial de pe platform industriei alimentare NV si a necuratarii albiei canalului care este in administratia Regiei de Imbunatatiri funciare.

Calitatea apelor inregistrata in sectiunile de supraveghere de pe raul Mures

Aprecierea calitatii apei raului Mures se face pe clase de calitate, conform

O.M. nr. 1146/2003

Cursul de apa

Sectiunea de supraveghere

RO A2NUTRIENTI A3

IONI.GEN A4

METALE FR.DIZ A5

MICROPOL. A6

GENERALOrdinul sectiunii

Mures

Savirsin ord. I II II II IV II IILipova ord. I II II II IV II IIAmonte Arad ord. I II II II IV II IINadlac ord. I II II II V II III

Canal Ier Mures ord. II III IV III III II IIICanal Mures Mort Mures ord. II V V IV IV V VPiriul Mare Mures ord. II II II II III II II

Raul Mures, pe tronsonul aferent judetului Arad, s-a incadrat astfel:

− pentru grupele A2 (Regimul oxigenului), A3 (Nutrienti), A4 (Ioni generali, salinitate) si A6(Substante toxice organice) indicatorii au avut valori corespunzatoare clasei a II-a decalitate.

− la grupa A5 (Metale), la categoria metale - fractiune dizolvata, raul Mures se afla in clasa aIV-a de calitate, cu exceptia sectiunii Nadlac unde se incadreaza in clasa de calitate V.Canalul Ier:

− Regimul oxigenului - clasa a III-a de calitate, Nutrienti - clasa a IV-a de calitate, Salinitate –clasa a III-a de calitate, Metale - fractiune dizolvata – clasa a III-a de calitate, Substantetoxice organice – clasa a II-a de calitateCanalul Mures Mort

− Regimul oxigenului - clasa a V-a de calitate, Nutrienti – clasa a V-a de calitate, Salinitate –clasa a IV-a de calitate, Metale - fractiune dizolvata – clasa a IV-a de calitate, Substantetoxice organice – clasa a V-a de calitate

− Cauza degradarii apei Canalului Muresul Mort este evacuarea apelor uzate industriale depe platforma industriei alimentare NV si a necuratarii albiei canalului care este inadministrarea Regiei de Imbunatatiri Funciare.

Piriul Mare

− Regimul oxigenului - clasa a II-a de calitate, Nutrienti – clasa II-a de calitate, Salinitate –clasa a II-a de calitate, Metale - fractiune dizolvata – clasa a III-a de calitate, Metale

concentratie totala - clasa a II-a de calitate.

Raul Petris se incadreaza in clasa a II-a de calitate pe toata lungimea de 14 km, stare chimica B.Resursele subterane sunt deosebit de valoroase atat sub aspect cantitativ cat si calitativ,contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populatiei si ramurilor economice, in special industriale.Alimentarea cu apa a populatiei judetului Arad este asigurata in majoritate din subteran. Apele demedie adancime cantonate in conul aluvionar al Crisului si al Muresului constituie principalaresursa de apa pentru populatie si aceasta satisface calitativ.Se constata an de an cresterea volumului de apa industriala captata din subteran prin foraje propriide catre tot mai multi agenti economici. Aceasta se intampla datorita costului tot mai ridicat al apeidistribuite prin retelele de alimentare.

Concentratii de azotiti, amoniu, fosfati si mangan in apele subterane (conform

Legii 458/2002 si STAS 1342/91)

Denumirea forajului

Concentratia medie,mg/lIndicatori depasiti

NO2 - 0.5mg/l

NH4+o.5 mg/l

PO43-0.1 mg/l

Mn 0.05 mg/l

Paulis F3 0.005 0.02 0.065 - -Paulis F7 MA 0.015 0.449 0.36 0.032 PO43-Arad F1 0.01 0.025 0.14 0 PO43-Arad F2 0.13 0.008 0.12 0 PO43-Arad F3 0.013 0.167 0.043 0.348 MnArad F4 0.0113 0.235 0.035 0.438 MnArad F6 0..0100 0 0.04 0.13 MnSemlac F1 0.01 0.0075 0.085 0.0155 -Semlac F5 12.26 0.005 0.06 0.0035 NO2-Nadlac F1 0.14 0.31 0.25 0.081 PO43-, MnNadlac F2 0.18 0.26 0.16 0.52 PO43-, MnHoria F1 0.01 0.213 0.07 0.008 NH4+Pecica F1 0.0098 0.083 0.4 0.25 PO43-, Mn

Dorobanti F1 0.24 0.52 0.04 0.77PO43-, NH4+, Mn

Archim Arad F17 0.022 0.358 0.03 - -Archim Arad F18 0.005 0 0.06 - -Archim Arad F23 0.115 888 0.14 - NH4+, PO43-

3.1.4.2. Starea apelor subterane

Pentru supravegherea calitatii apelor subterane freatice exista pe terotoriul municipiului Arad o serie de foraje componente ale retelei de supraveghere nationale. La aceastea se adauga forajele de supraveghere a fenomenelor de poluare situate in raza surselor de poluare a mediului (S.C. ARCHIM S.A. si C.E.T.), precum si unele fantani in jurul gropilor de gunoi ale municipiului.

Zona gropilor de gunoi este in supraveghere A.P.M., fiind situata in intravilanul orasului, creeaza probleme deosebite de poluare, astfel:

- este infestat interg freaticul din zona cu substante organice, amoniac si azotat mult peste CMA pentru ape potabile;

- in zona, mai ales in perioada calda a anului se degaja mirosuri neplacute, iar concentratia amoniacului in aer depaseste de regula CMA;

- in vecinatatea gropilor de gunoi, terenul agricol si pasunea sunt acoperite de gunoaie, hartii, ambalaje, care creeaza un aspect neplacut si duc la poluarea solului.

Analizele efectuate din apa freatica recoltata din jurul gropilor de gunoi, indica poluarea acestora cu substante organice, azotati si amoniu.

Zona contaminata: Groapa de gunoi – Campul Linistii

Fantani Legea

458/021 2 3

pH, unit.pH 7.2 7.1 7.3 6.5-9.5Oxidab. Mg/l O2 1.18 0.79 1.41 5Conduc. μS/cm 716 753 492 2500

NH4+ mg/l 0 0 0 0.5

NO2- mg/l 0.465 0.006 0.005 0.5

NO3- mg/l 67 124.2 116 50

Groapa de gunoi – Strada Poetului

Fantani Legea

458/021 2 3

pH, unit.pH 7.1 7.2 7.2 6.5-9.5Oxidab. Mg/l O2 3.14 1.97 3.14 5Conduc. μS/cm 958 548 702 2500

NH4+ mg/l 0.32 0.04 0.16 0.5

NO2- mg/l 1.06 0.038 0.013 0.5

NO3- mg/l 398.2 93.4 217.2 50

Monitorizarea calitatii apelor freatice cuprinse în reteaua de supraveghere nationala se face de catre filiala Arad a Directiei Apelor Târgu Mures pentru cele situate în Bazinul hidrografic Mures.

Monitorizarea forajelor de supraveghere a fenomenelor de poluare produse de o sursa de poluare se face de catre A.P.M. Arad.Valoarea concentratiilor de azotiti, amoniu, fosfati si mangan în forajele de control, din BH Mures depasesc în general limita admisa prin STAS 1342/88 si Legea 458/2002 si aceasta mai ales în forajele amplasate în interfluvii în apropierea localitatilor sau a zonelor agricole unde se practica o agricultura intensiva.

Monitorizarea calitatii apelor freatice cuprinse în reteaua de supraveghere nationala se face de catre filiala Oradea a Directiei Apelor Crisuri.

Valoarea concentratiilor indicatorilor de calitate ai apelor subterane se încadreaza în general în limitele admise.

3.1.5. Emisii de poluanţi şi protecţia calităţii apelor

Calitatea apelor este afectata in perioada de executie/exploatare de catre emisiile de poluanti rezultate in urma lucrarilor aferente proiectului , cat si de cele rezultate de la agentii economici care isi deasfasoara activitatea in perimetrul santierului.

3.1.5.1. Sursele de poluare în perioada de execuţie

Tema EIM Date

Documents

Transcript of Tema EIM Date