Tema Arhitectura

6
1 Universitatea „Spiru Haret” Facultatea de Arhitectură Anul universitar 2013-2014 Anul IV, semestrul VII Proiectul numărul 3 Locuinţe colective Lansare temă 18.02.2014, ora 10.00, SALA STUDIO Predare 27.03.2014, orele 11.00-13.00 Susţinere publică 28.03.2014 Număr credite 4 I. ACTUALITATEA ŞI OPORTUNITATEA TEMEI Cerinţa de locuinţe este una din comenzile sociale majore, la care arhitecţii şi constructorii trebuie să răspundă permanent, dar la cote din ce în ce mai ridicate de exigenţă, confort şi siguranţă, cu costuri adaptate caracteristicilor economice ale perioadei. II. CONSIDERAŢII GENERALE Se solicită proiectarea unui ansamblu de locuinţe colective care, prin funcţionalitate, confort, plastică arhitecturală, calitatea finisajelor, calitatea amenajării peisagistice a sitului şi nu numai, să devină extrem de atractiv ca alternativă de locuire în Bucureşti pentru grupul ţintă de cumpărători căruia îi sunt destinate apartamentele (familii cu venituri medii si peste medie). Se încurajează studierea unei varietăţi cât mai mari de conformări funcţionale şi volumetrice, într-un spaţiu cât mai flexibil, care să reflecte o ofertă foarte mare de apartamente, precum şi o atitudine volumetrică pe măsură. Se cere astfel proiectarea unui ansamblu de locuinţe colective cu funcţiune comercială şi/ sau birouri la parter (eventual mezanin, încă 1-2 etaje, supante etc.). În mod deosebit se încurajează flexibilitatea în abordare, multitudinea de variante şi posibilităţi (ansamblu, construcţie monovolum, megastructură, turn etc.) III. AMPLASAMENTUL Situl ce face obiectul prezentului proiect este amplasat în extremitatea sud-vestică a zonei studiate la proiectul de urbanism, delimitat de strada Gheorghieni (nord), bulevardul Tudor Vladimirescu (sud-vest) şi o zona parţial industrială – parţial destructurată la est (vama - antrepozite). Zona studiată în cadrul proiectului de urbanism este una din zonele reprezentative ale municipiului Bucureşti, ea aflându-se la limita sud-vestică a zonei centrale a capitalei, cu un ţesut urban dezvoltat la sfârşit de secol XIX, cu o încărcătură istorică, culturală şi arhitecturală de excepţie, care în anii ΄80 a suferit mari transformări. Marile demolări întreprinse în zonă atât pentru realizarea Palatului Parlamentului, a Academiei de Ştiinţă Române, sau a unor noi artere cum ar fi B-dul T. Vladimirescu sau Calea 13 Septembrie au condus la dispariţia unor cartiere care dădeau farmec oraşului. Elemente de regulament - Regulamentul va fi întocmit de fiecare student în parte în urma studiului şi a finalizării proiectului de urbanism “SCENARII URBANE ÎN ZONE DESTRUCTURATE - RESTRUCTURARE, REVITALIZARE, RENOVARE” din perioada octombrie 2013- ianuarie 2014. -Pentru realizarea ansamblului de locuinţe, se propune un teren liber de orice fel de construcţii care dispune de toate utilităţile necesare pe artera principală (apă, canalizare, electricitate, gaze, telefonie).

description

Arhitectura

Transcript of Tema Arhitectura

  • 1

    Universitatea Spiru Haret Facultatea de Arhitectur

    Anul universitar 2013-2014

    Anul IV, semestrul VII

    Proiectul numrul 3 Locuine colective

    Lansare tem 18.02.2014, ora 10.00, SALA STUDIO

    Predare 27.03.2014, orele 11.00-13.00

    Susinere public 28.03.2014

    Numr credite 4

    I. ACTUALITATEA I OPORTUNITATEA TEMEI Cerina de locuine este una din comenzile sociale majore, la care arhitecii i constructorii trebuie

    s rspund permanent, dar la cote din ce n ce mai ridicate de exigen, confort i siguran, cu costuri adaptate caracteristicilor economice ale perioadei.

    II. CONSIDERAII GENERALE Se solicit proiectarea unui ansamblu de locuine colective care, prin funcionalitate,

    confort, plastic arhitectural, calitatea finisajelor, calitatea amenajrii peisagistice a sitului i nu numai, s devin extrem de atractiv ca alternativ de locuire n Bucureti pentru grupul int de cumprtori cruia i sunt destinate apartamentele (familii cu venituri medii si peste medie). Se ncurajeaz studierea unei varieti ct mai mari de conformri funcionale i volumetrice, ntr-un spaiu ct mai flexibil, care s reflecte o ofert foarte mare de apartamente, precum i o atitudine volumetric pe msur.

    Se cere astfel proiectarea unui ansamblu de locuine colective cu funciune comercial i/ sau birouri la parter (eventual mezanin, nc 1-2 etaje, supante etc.).

    n mod deosebit se ncurajeaz flexibilitatea n abordare, multitudinea de variante i posibiliti (ansamblu, construcie monovolum, megastructur, turn etc.)

    III. AMPLASAMENTUL

    Situl ce face obiectul prezentului proiect este amplasat n extremitatea sud-vestic a zonei studiate la proiectul de urbanism, delimitat de strada Gheorghieni (nord), bulevardul Tudor

    Vladimirescu (sud-vest) i o zona parial industrial parial destructurat la est (vama - antrepozite).

    Zona studiat n cadrul proiectului de urbanism este una din zonele reprezentative ale municipiului Bucureti, ea aflndu-se la limita sud-vestic a zonei centrale a capitalei, cu un esut urban dezvoltat la sfrit de secol XIX, cu o ncrctur istoric, cultural i arhitectural de excepie, care n anii 80 a suferit mari transformri. Marile demolri ntreprinse n zon att pentru realizarea Palatului Parlamentului, a Academiei de tiin Romne, sau a unor noi artere cum ar fi B-dul T. Vladimirescu sau Calea 13 Septembrie au condus la dispariia unor cartiere care ddeau farmec oraului.

    Elemente de regulament

    - Regulamentul va fi ntocmit de fiecare student n parte n urma studiului i a finalizrii

    proiectului de urbanism SCENARII URBANE N ZONE DESTRUCTURATE - RESTRUCTURARE, REVITALIZARE, RENOVARE din perioada octombrie 2013-ianuarie 2014.

    -Pentru realizarea ansamblului de locuine, se propune un teren liber de orice fel de construcii care dispune de toate utilitile necesare pe artera principal (ap, canalizare, electricitate, gaze, telefonie).

  • 2

    Parcarea automobilelor va fi asigurat n subsol/demisol. Conform legislaiei n vigoare, locurile de parcare vor fi calculate astfel: 1 loc de parcare pentru fiecare apartament cu o

    suprafa construit mai mic de 100 mp i 2 locuri de parcare pentru fiecare apartament cu o suprafa construit mai mare de 100 mp.

    IV. SISTEME DE REZOLVARE A LOCUINELOR Ansamblul va cuprinde apartamente cu 1 - 4 camere (procentul majoritar de aproximativ 60%

    va fi cu 3 camere). Acestea vor avea urmtoarele suprafee orientative (suprafeele apartamentelor se dimensioneaz n conformitate cu prevederile Legii locuinei 114/1996 republicat, n care sunt indicate suprafeele utile minime ale ncperilor, i ale apartamentelor, n funcie de numrul camerelor); acestea au fost majorate cu cca. 25%, dup cum urmeaz:

    - apartament de 2 camere: cca. 80 mp.

    - apartament de 3 camere: cca. 100 mp.

    - apartament de 4 camere: cca. 125 mp.

    Opional, pot fi amplasate apartamente de tip duplex (pe dou niveluri, cu scar interioar). Este recomandabil ca sistemul apartamentelor suprapuse identic s fie nlocuit cu partiuri

    variate, care s conduc la crearea unor soluii interesante, ce rspund unor cerine diverse. La nivelul parterului (eventual mezanin, nc 1-2 etaje, supante), se vor propune spaii

    comerciale i/ sau birouri.

    V. SISTEMUL CONSTRUCTIV I INSTALAIILE Sistem constructiv la alegere.

    Pentru instalaii, se recomand: gruparea instalaiilor pe orizontal, cuplarea instalaiilor pe vertical, realizarea unor trasee ct mai directe.

    VI. Criterii de evaluare i modalitile de notare ale proiectelor

    FAZA 1: DOCUMENTARE/ ANALIZA CONTEXT EXISTENT

    - reprezint 20% din valoarea notei finale i este faz obligatorie;

    - se apreciaz elementele de analiz ca modaliti personale de diseminare a informaiilor

    culese;

    - gradul de noutate a informaiilor, particularitatea documentaiei;

    - complexitatea abordrii studiului contextului existent i gradul de originalitate a soluiei

    propuse.

    FAZA 2: ELABORAREA SOLUIEI ARHITECTURALE

    - reprezint 80 % din valoarea notei finale, n msura n care cuprinde toate piesele cerute prin

    tem;

    - se apreciaz optimizarea zonei prin mobilarea viabil a amplasamentului propus;

    - zonificarea funcional corect i gradul de flexibitate a spaiului interior, obinute prin soluii

    de compartimentare a apartamentelor inedite;

    - relaia dintre spaiile interioare i exterioare publice i private;

    - legtura spaiilor interioare cu exteriorul, legturi de percepie (bun orientare, iluminare,

    ventilare a spaiului interior, vizibilitatea ctre zone importante ale vecintilor) i legturi

    funcionale;

    - plasticitatea faadelor i integrarea lor arhitectural n contextul construit existent;

    - rezolvarea ambiental a traseului pietonal interior;

    - originalitatea volumetriei, a tehnicilor, materialelor i limbajului arhitectural folosit;

    - elemente de ergomicitate a spaiilor interioare n asigurarea confortului rezidenial ridicat;

  • 3

    Nota final va fi constituit din evaluarea exigenelor prezentate mai sus, la care se adaug

    aprecierea gradului de implicare i participare ale fiecarui student n timpul orelor de

    atelier, astfel: prezena la edinele de atelier conform regulamentului facultii; Faza 1 min.

    2 corecturi obligatorii (1 corectur la panou); Faza 2 min. 4 corecturi obligatorii (1 corectur

    la panou) total minim 6 corecturi obligatorii.

    VII. Scopul didactic al studiului propus

    1. Deprinderea unei metodologii de analiz a contextului urban, care s implice i abordri

    interdisciplinare (studiu istoric, elemente de socio-antropologie urban, analiza contextului n

    urma observaiei directe etc.);

    2. Folosirea frecvent ca studiu de prefezabilitate, a analizei de amplasament i a analizei

    multicriteriale a documentaiei alese;

    3. Stimularea creativitii studentului pe noi paliere de dificultate i cerine complexe provenite

    dintr-un caz concret al spaiului oraului; aplicarea cunotinelor acumulate la cursurile de

    specialitate (teoria arhitecturii etc.);

    4. Creterea capacitii de sintez;

    5. Alegerea soluiilor tehnice adecvate;

    6. Particularitatea soluiei propuse i implicarea argumentat a studentului pentru fiecare etap

    a proiectului.

    VIII. Cerine de redactare

    Ambele faze ale proiectului se vor redacta pe hrtie alb de desen (exclus calc, carton sau

    carton colorat), format A2 (420 x 594 cm), paginate pe orizontal, cu chenar i cartuul

    recomandat, ndosariate n mape care s respecte formatul planelor. Fiecare map va avea o

    copert redactat ntr-o tehnic la alegere i coninnd un design special, pe care se vor trece:

    denumirea i numrul proiectului, autorul, grupa i anul de studiu, profesorii ndrumtori.

    Proiectele care nu respect formatul, paginarea i tehnica indicat fiecrei etape n parte, care

    nu sunt originale sau predate n afara orelor stabilite, care nu conin elementele cerute n

    prezenta tem nu se iau n consideraie (cu excepia situaiilor de urgen justificate, analizate i

    aprobate de Decanat). De asemenea, fiecare etap a proiectului va fi nsoit de foile de

    corecturi semnate i datate de profesorii ndrumtori.

    n colul din dreapta jos, pe fiecare plan, se va desena un cartu cu dimensiunile 18x3 cm:

    UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE ARHITECTURA

    Ciclul : II (secundar) / semestrul 7

    PROIECT NR.

    GRUPA NUME SI PRENUME SEMNATURA STUDENT

    SCARA TITLU PROIECT FAZA

    STUDENT

    PROFESOR DATA TITLU PLANSA NR. PLANSA

    ASISTENTI

    IX. DESFURAREA PROIECTULUI FAZA 1 DOCUMENTARE / ANALIZA CONTEXTULUI EXISTENT

    Se vor realiza un numr de 5 fie documentare, care vor cuprinde pri scrise i desenate,

    referitoare la un numr de exemple similare din arhitectura autohton i internaional..

    Fiele de documentare vor cuprinde desene de tipul schielor realizate la mna liber,

    nsoite de suportul informaional original, analizate dup aspecte multicriteriale i se vor referi

    la urmtoarele aspecte:

  • 4

    - elemente de planimetrie: scheme de analiz amplasament; scheme de analiz funcional -

    partiuri; scheme relaia spaiu liber/spaiu construit; scheme de circulaii orizontale i verticale;

    scheme structurale;

    - elemente compoziional-volumetrice: scheme de compoziie faade/volum; elemente de

    alctuire a faadelor.

    Fiecare fi va cuprinde denumirea proiectului, numele arhitectului, adresa

    amplasamentului, o scurt prezentare a proiectului analizat i menionarea sursei bibliografice.

    Acestea se vor realiza pe un format A4, ntr-o tehnic la alegere.

    Plana de analiz context existent se va realiza pornind de la plana de sintez urbanistic

    a zonei i va cuprinde analiza punctelor tari, punctelor slabe, a disfunciilor i oportunitilor

    amplasamentului propus construirii. Plana se va realiza ntr-o tehnic la alegere, folosindu-se

    fotomontaje cu imagini ale existentului suprapuse planurilor cadastrale.

    Machet de amplasament scara 1/200 comun a fiecrui atelier. Machet de studiu individual scara 1/200.

    Predarea cu prezentare la panou n cadrul atelierului n data de 27.02.2014.

    FAZA 2 ELABORAREA SOLUIEI ARHITECTURALE

    Se vor preda urmtoarele piese scrise i desenate:

    1. Memoriu de max. 1 pagin, prezentnd justificarea soluiei propuse;

    2. Plan concept sc. 1/200 va cuprinde schiarea soluiei propuse n urma studiului de

    amplasament i se va redacta ntr-o tehnic la alegere, prezentnd relaia dintre spaiul

    arhitectural propus i contextul urbanistic existent;

    3. Plan de ncadrare n zon sc. 1/500 cu marcarea acceselor i circulaiilor propuse;

    4. Plan de amplasament sc. 1/200 n care se vor indica elementele de amenajare (poziionare

    construcii la nivelul parterului, trasee pietonale/ carosabile i marcarea legturii pietonale ntre

    cele dou artere de circulaii, spaiul verde, indicarea elementelor de mobilier urban), cote etc;

    5. Planuri niveluri sc. 1/100 cu indicarea spaiilor interioare, a gabaritelor dimensionale,

    suprafee, cote nivel, indicaii de mobilare;

    6. Faade/ desfurri cotate, dintre care cel puin una la sc. 1/100, restul la sc. 1/200;

    7. Dou seciuni caracteristice cotate sc. 1/100 dintre care una s cuprind nodul de circulaie

    vertical. Cel puin o seciune va fi realizat prin casa scrii.

    8. Perspective stradale din zonele de acces pe amplasament.

    9. Machet de amplasament scara 1/200 (comun) a fiecrui atelier;

    10. Machet individual scara 1/200, prezentat n susinerea public.

    Predare faza 2 in data de 27.03.2014.

    Predarea final a proiectului La predarea final se va preda i un dosar cuprinznd toate corecturile pe parcurs, semnate i

    datate de profesor precum i caietul de schie semnate de ndrumtor. Toate materialele (eseuri,

    texte, schie, desene, etc.) vor fi predate cu borderou i vor avea n partea din dreapta jos

    urmtorul cartu (18 x 3 cm).

    Predarea proiectului se va face obligatoriu i n format electronic (jpeg sau pdf) pe CD sau pe

    adresa de e-mail postat pe site-ul USH, a fiecrui ndrumtor de atelier, anterior termenului de

    predare. Proiectul predat n format electronic trebuie s fie identic cu cel predat n form grafic.

    Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu nota 1.

  • 5

    Predarea proiectului este condiionat de ndeplinirea prevederilor Regulamentului Facultii de Arhitectur a Universitii SPIRU HARET, obligativitatea unui numr minim de corecturi, asa cum au fost ele precizate n tem i parcurgerea la atelier a ntregului proiect nainte de predare, nu doar discutarea planurilor.

    X. BIBLIOGRAFIE SELECTIV - Flats at Lucerne , Flats at Bremen - ELVETIA - ALVAR ALTO -1958-1968

    - Habitat'67 - Moshe A. Safdie-Montreal CANADA

    - Nicholas Grimshaw - Housing in Camden

    - Byker Redevelopment-Ralph Erskine- housing in Newcastle-upon-Tyne GREAT BRITAIN -

    1973-1978

    - Raj Rewal - Asian Games Village-New Delhi - 1980-1991

    - Charles Corea - Bombay-INDIA - 1970-1983

    - Renzo Piano - rue de Meaux Housing Paris FRANA 1988-1991

    - MLTW-Sea Ranch Condominium - CALIFORNIA

    www.cyberarchi.com

    - LOGEMENTS COLLECTIFS:

    - Cedrio Petitdidier si Vincent Prioux - Villefranche-sur-Soane

    - Philippe Paul - Nantes

    - David Elalouf - Paris

    - Atelier du Pont - Logements sociaux - Gennevilliers - Thabor - France

    - Emanuel Saadi - Logements colllectifs - Paris

    - JOS P. VAN LEEUWEN, Recent Advances in Design and Decision Support Systems in

    Architecture and Urban Planning , KLUWER ACADEMIC PUBLISHERS, 2005

    - Asensio Cerver, Francisco, Houses of the world, Konemann, 2003.

    - CASTEX, J., Depaule, J.CH., Panerai, Th., Formes urbaines: de llot la barre, Dunod, 1980.

    - CHOAY, Franoise, Lurbanisme, utopies et ralits, Editions du Seuil, Paris, 1965. - CHOAY, Franoise, MERLIN, Pierre, Dictionnaire de lUrbanisme at de lamenagement, Quadrige/ Puf, Paris, 2010

    - Contemporary Houses, Loft Publications, 2006,

    - Curtis, William, J., R., Modern Architecture since 1900, Phaidon, 1982.

    - Gossel, Peter; Leuthauser, Gabriele, Architecture in the 20-th Century, Taschen, Vol. 1 & 2,

    2005.

    - GUALLARD, Vicente, Sociopolis, Project for a City of the Future, Actar, Barcelona, 2004

    - HALL, Peter, Oraele de mine, All. 1999. - HARHOIU, Dana, Bucureti, un ora ntre orient i occident; 1997. - JACOBS, Jane, The Death and Life of Great American Cities, Randam House, New

    York,1961.

    - LYNCH, Kevin, The Image of the City, The MIT Press Massachusetts, 1969.

    - NEUFERT, Ernst, Neufert - Manualul Arhitectului - elemente de proiectare si de constructie,

    editura Alutus Miercurea Ciuc, (ed. a 37-a, 2004)

    - ROWE, Colin & KOETTNER, Fred, Collage City.

    - The Phaidon Atlas of Contemporary World Architecture, Phaidon, 2004.

    - New Apartment Buildings (Architectural Design) - Publisher: Links International (March 31,

    2006)

    - The Metapolis Dictionary of Advances Architecture. City, Technology and Society in the

    Information Age, Editura Actar, Barcelona, 2008

    - SITTE, Camillo, Arta construirii oraelor, Editura Tehnic, Bucureti, 1992. - Vers de Nouveaux longements sociaux, Cite de lArchitecture & du Patrimoine, Silvana Editoriale, Paris, 2009.

    - VON MEISS, Pierre, De la forme au lieu, Presse Polytechnique Romande, Lausanne, 1986.

    - ZUMTHOR, Peter, Penser lArchitecture, Birkhauser, Basel, 1996

  • 6

    - Arsene, Vladimir, Provocrile modernitii trzii, (Monografie Vladimir Arsene), Ed. Fundaiei Arhitext Design, 2008. - Caff, Mihail (coord.), Locuina contemporan: Probleme si puncte de vedere, Ed. Tehnic, Bucureti, 1987. - Derer, Petre, Locuirea urban, Editura Tehnic, Bucureti, 1985 - Gheorghiu, Petre, Un specific de locuire bucurestean. Locuina modern de mic i medie nlime din perioada 1930-1940, Editura UAUIM, Bucureti, 2003. - Lascu, Nicolae (coord.), Horia Creang, catalogul Uniunii Arhitecilor din Romnia. - Leahu, Gheorghe, Bucuretiul disprut, Editura Arta Grafic, Bucureti, [1995]. - Patrulius, Radu, Locuina in timp si spaiu, Editura Tehnic, Bucureti, 1975. - Sion, Militza, Horia Creang.Crezul Simplitaii, Ed. Simetria, Bucureti, 2012.

    - ***, Catalogul expoziiei Centenar Marcel Iancu, 1895-1995, Edit. Simetria, Bucureti, 1996.

    - Popescu Carmen (coord.), Spaiul modernitatii romneti 1906-1947, Ed. Arhitext, 2010.

    - ***, Opera Omnia. Arhitecii: Constantin Dobre, Victor Ivane, Toma Olteanu, Radu Tnsoiu, Edit. Simetria, Bucureti, 2010. -Locuine colective din Romnia, colecia Igloobest. - Voiculescu, Sanda, Centrul istoric definire i delimitare, n Arhitectura nr. 4/1978. Revistele Arhitectura (1906-2012), Arhitext (1992-2012), Igloo (2001-2012)

    Cataloagele Anualelor de Arhitectur din Bucureti Cataloagele Bienalelor de Arhitectur din Bucureti

    www.archdaily.com (housing, social housing, green buildings)

    www.worldarchitecturenews.com

    www.designboom.com

    www.umemagazine.com

    www.architecture.com (Carabanchel social housing)

    www.dezeen.com (Polonia)

    www.camenzindevolution.com (Elevetia-complex apartamente de lux)

    www.detail.de/2005/enDetailverdichtWohnen/index.html

    www.greatbuildings.com

    http://www.ideiurbane.ro/buzesti-berzei-uranus-o-concluzie/

    -Filmul documentar Ne luptm cu morile de vnt, http://totb.ro/antropolog-in-rahova-uranus-cu-cat-

    oamenii-din-cartier-traiesc-in-suspans-cu-atat-se-emancipeaza/

    -http://adevarul.ro/news/bucuresti/rahova-podul-calicilor-handicap-tigania-mitropoliei-

    1_519904ef053c7dd83fb0a32b/index.html

    -Voicu, Bogdan; Niulescu, Dana Cornelia, Rahova-Uranus : un cartier dormitor,

    http://www.revistacalitateavietii.ro/2007/CV-3-4-2007/04.pdf

    LEGISLAIE: Legea locuinei nr.114/1996 ,Legea nr. 50/ 1991 (republicata ), Legea nr. 18/1991 republicat a, Legea nr. 33/1994, Legea nr. 10/1995, Legea nr. 137/1995, Legea nr. 7/1996, Legea nr.

    107/1996, Legea nr. 43/1997, Legea nr 213/1998.

    ntocmit, Avizat, Decan,

    Prof. em. dr. arh. Radu Tnsoi Coordonator an IV Prof.dr.arh. Emil Creanga Lect. dr. arh. Sidonia Teodorescu Lect. dr. arh. Dobrin Datcu

    Asist. dr. arh. Vlad Mitric-Ciupe