1

Universitatea „Spiru Haret” Facultatea de Arhitectură

Anul universitar 2012-2013 Ciclu secundar, Anul V, semestrul IX

Proiectul numărul 1 Inserţie în centrul istoric al Bucureştiului

Lansare temă 02.10.2012, ora 1000, Sala Studio

Predare 30.10.2012, orele 900-1030 la atelier

Susţinere publică 30.10.2012, începând cu ora 1100

Număr credite 2 credite

1 DATE GENERALE

1.1 OBIECTUL STUDIULUI ŞI SCOPUL DIDACTIC Obiectul proiectului îl constituie realizarea unei clădiri cu funcţiuni multiple, în central istoric al Bucureştiului.

Studiul propune studenţilor abordarea unui sit complex, oferindu-le elementele generale ale unei teme-cadru de proiect, pe care sunt chemaţi să o completeze. Alegerea şi motivarea funcţiunilor, astfel încât să susţină calitatea înscrierii în sit, prin viabilitatea clădirii, constituie o latură a studiului la fel de importantă ca imaginea propusă în completarea fronturilor stradale.

1.2 CARACTERISTICI ALE FAMILIEI DE PROGRAME Înscrierea în siturile istorice se constituie într-o problematică predilectă a arhitecturii contemporane. Menite să

pună în valoare fondul construit existent, prin calitatea expresiei arhitecturale şi inserarea de funcţiuni publice adecvate, intervenţiile contemporane constituie un pas important în păstrarea „patrimoniului viu” – concept esenţial în protecţia monumentelor şi ansamblurilor.

2 ELEMENTE DE TEMĂ

2.1 AMPLASAMENTUL Zona de studiu se situează în centrul istoric al Bucureştiului, în mijlocul unuia dintre cele mai vechi şi mai căutate cartiere negustoreşti ale oraşului. Configuraţia aparte a acestui ţesut urban – parcele foarte înguste (uneori sub 2 m) şi cu adâncime foarte mare (peste 20 m), construire intensivă a loturilor, front continuu la stradă, regim de înălţime variabil – se datorează, în primul rând, activităţii comerciale intense ce s-a desfăşurat aici vreme de mai multe secole.

Imobilele ce urmează a fi studiate se găsesc pe străzile Lipscani şi Gabroveni (vezi punctul 2.2 DATE DE TEMĂ şi documentaţia anexată). Situl este inclus în L.M.I. 2010 la poziţiile:

- nr. 1290 / B-II-a-B-19017 / “Ansamblul de Arhitectură Str. Lipscani” / Str. Lipscani între Calea Victoriei şi str. Jacques Elias, sector 3, 5 / sf. sec. XIX

- nr. 1069 / B-II-a-B-18798 / “Ansamblu de Arhitectură Str. Gabroveni” / Str. Gabroveni, sector 3 / sf. sec. XIX – înc. sec. XX

- De asemenea, imobilele situate pe str. Lipscani la numerele 52, 54, 66 sunt incluse în L.M.I. 2010 sub titulatura “Casă cu prăvălie, sf. sec. XIX”.

- Cota străzii Lipscani este cu 1,00 m mai sus decât cea a străzii Gabroveni.

- 2.2 DATE DE TEMĂ Prezentul proiect are două cerinţe, ambele obligatorii: Cerinţa 1. Propune spre studiu întregirea atât a fronturilor de nord şi de sud ale străzii Lipscani (între intrarea

Şelari şi strada Băcani), cât şi a frontului de nord al străzii Gabroveni (între străzile Şelari şi Zarafi); studenţii vor propune siluete de faţade care să se integreze şi să pună în valoare fondul construit existent; în planul de situaţie se va figura amprenta la sol şi se va specifica funţiunea fiecărui imobil studiat.

Cerinţa 2. Realizarea unei inserţii pe un teren viran situat între străzile Lipscani şi Gabroveni. Terenul este rezultat prin comasarea mai multor parcele de pe ambele străzi; astfel suprafaţa propusă spre studiu este terenul

2

neconstruit situat pe str. Lipscani la numerele 58-64 şi pe str. Gabroveni la numerele 21-27; în planul cadastral din 1911 amplasamentul figurează pe str. Lipscani 46 bis-52 şi corespondentul acestora în str. Gabroveni (vezi documentaţia anexată).

2.3 COMPONENTA FUNCTIONALĂ Tema program ce urmează a fi completată şi detaliată de studenţi pentru inserţia din Lipscani 58-64, Gabroveni

21-27, va avea în vedere o utilizare flexibilă a imobilului propus, care să permită eventuale reconversii funcţionale cu eforturi minime. Sunt posibile următoarele funcţiuni: comerţ (obligatoriu), alimentaţie publică, ateliere manufactură şi / sau creaţie, spaţii de expunere, servicii; de asemenea se poate propune şi un spaţiu destinat organizării de spectacole (capacitate cca 50 persoane).

Funcţiunile enumerate constituie un cadru orientativ, ce urmează a fi completat de autorii proiectelor. Este importantă realizarea legăturii pietonale între cele două străzi; traseul interior va trebui să aducă un plus

de interes parcursului pietonal din zonă.

2.4 ELEMENTE DE REGULAMENT Construcţia propusă va ţine cont de P.U.Z. C.I.M.B. – Faza III 2004 – Regulament P.U.D. zona pilot / Fişă de

reglementări pe imobile (vezi anexa). 2.5 ELEMENTE TEHNICE

Sistemul constructiv şi tipul de acoperire sunt la alegerea studentului. Prin sistemul structural adoptat se urmăreşte realizarea unei volumetrii specifice, corelată cu destinaţia spaţiilor.

3 DESFĂŞURAREA PROIECTULUI

3.1 DOCUMENTARE ŞI CONCEPT Fiecare student trebuie să pregătească un material documentar care să conţină cel puţin cinci exemple

relevante (două fişe A4 pentru fiecare exemplu) pentru tema studiată, dintre care trei contemporane şi unul din România. Proiectele alese vor fi ilustrate prin imagini reprezentative, planuri şi secţiuni prezentate într-un format obligatoriu (vezi modelul anexat). Fişele vor cuprinde şi o analiză succintă a conceptului, a contextului şi a principiului structural. Pe fiecare fişă trebuie menţionate denumirea obiectivelor analizate, situarea acestora (oraş, ţară), anul construirii, numele autorului, precum şi sursa din care au fost luate informaţiile (cărţi, periodice, web). Se acceptă soluţii nefinalizate sau nerealizate.

Faza de documentare se va încheia cu judecată la panou pentru care studenţii vor prezenta, pe lângă fişele documentare şi o planşă de concept, format A2 (420 x 594), care va conţine scheme funcţionale, schiţe de planuri şi secţiuni, desfăşurări stradale, volumetrii, alte piese desenate care să ilustreze soluţia aleasă.

Planşa de concept va fi însoţită de o anexă a temei de proiectare, elaborată de fiecare student în parte Această parte scrisă urmăreşte să familiarizeze studenţii cu întocmirea unei teme de proiectare şi cu calculul suprafetelor în funcţie de normele de spatiu / pers. specifice diferitelor funcţiuni.

3.2 CALENDARUL ETAPELOR DE PROIECTARE 02.10.2012 PREZENTAREA TEMEI 02.10 – 12.10.2012 Documentare şi concept Discutarea fişelor documentare Analizarea diferitelor variante de scheme funcţionale. Studii de faţade 12.10.20112 Judecată la panou* 12.10 – 30.10.2012 Elaborarea proiectului Studii de planuri şi secţiuni Studii de faţade şi volumetrie 30.10.2012 Predarea proiectului

* Notă: Prezentarea şi susţinerea soluţiei proprii la judecata la panou este obligatorie.

3.3 REDACTAREA PROIECTULUI Pe hârtie format A2 (420 x 594) sau multiplu de A2 (în funcţie de soluţie) se vor preda următoarele piese

obligatorii:

3

- Plan de situaţie cu indicarea amprentelor la sol a tuturor imobilelor studiate, a acceselor şi

a amenjărilor (subiectele A şi B) 1:500

- Trei desfăşuratele stradale (două pe Lipscani şi una pe Gabroveni) 1:200 - Subiectul B (str. Lipscani 58-64 şi str. Gabroveni 21-27) - Planurile tuturor nivelurilor diferite, mobilate, cu cote generale şi de inter-ax 1:100 - Două secţiuni caracteristice (faţade – secţiuni, după caz), indicate de îndrumătorul

atelierului 1:100

- Cele două faţade la străzile Lipscani şi Gabroveni, cu figurarea vecinătăţilor din anexă 1:100 - Patru perspective exterioare la nivelul ochiului* - Două perspective interioare reprezentative - Perspective aeriene - Alte piese desenate (de ansamblu sau de detaliu) care să expliciteze soluţia aleasă

* Notă: câte două perspective (una dinspre est şi cealaltă dinspre vest) pentru fiecare front.

În mapa de predare trebuie inserate foile de corecturi semnate şi datate de profesorii îndrumători,

cele cinci fişe documentare, precum şi un caiet de schiţe, realizat de fiecare student pe tot parcursul elaborării proiectului.

3.4 CONDIŢII DE PREDARE

Predare 30.10.2012, între orele 900-1030, în atelierul fiecărei grupe, la îndrumătorii de atelier Predarea va fi urmată de susţinerea publică a proiectelor şi de notarea acestora. Numărul minim de corecturi obligatorii: 3 corecturi Judecata la panou de la prima fază este considerată corectură. Numărul minim de prezenţe obligatorii: 5 prezenţe Participarea la lansarea temei şi predarea personală a proiectului sunt considerate prezenţe.

Conform regulamentului în vigoare, PROIECTELE CARE NU RESPECTĂ TOATE DATELE DIN TEMĂ VOR FI NOTATE CU 1.

Neefectuarea numărului minim de corecturi obligatorii (3 corecturi), neasigurarea numărului minim de prezenţe (5 prezenţe), lipsa unora dintre piesele desenate, precum şi nerespectarea scării precizate sunt considetare încălcări ale datelor din temă.

Documentaţia este parte din proiect şi se predă la sfârşitul proiectului, în aceleaşi condiţii şi odată cu acesta, însoţită de caietul de schiţe.

Predarea proiectului se va face obligatoriu şi în format electronic (jpeg sau pdf), transmisă anterior termenului de predare, pe adresa de e-mail postată pe situl USH, a fiecărui îndrumător de atelier. Proiectul predat în format electronic trebuie să fie identic cu cel predat în formă grafică. Nerespectarea acestor prevederi atrage notarea proiectului cu nota 1.

4 BIBLIOGRAFIE

D. Radulescu Arhitectura centrelor culturale moderne, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1996 P. Gössel, G. Leuthäuser Architektur der 20 Jahrhunderts, Ed. Taschen, Köln, 1990 Ph. Jodidio Architecture Now, Ed. Taschen, Köln, 2001 K. Powell, R. Rogers Complete Works, Ed. Phaidon Press Ltd, london 2000 Ph. Jodidio New Forms Architectural in the 1990, Ed. Taschen, Köln, 1997 ***** Sir Norman Foster, Ed. Taschen, Köln, 1997 ***** Building a new millennium, Ed. Taschen, Köln, 1991 ***** Contemporary European Architects, vol.IV, Ed. Taschen, Köln, 1996 E. Creangă Arhitectură şi comunicare, Ed. Fund. România de Mâine, Buc., 2003 F. A. Cerver Hedendaagse Architectuur XX, Ed. Könnemann, Köln, 2000 J.J.Norwich The World Altas ofArchitecture, Ed.Chancellar Press, London, 1998

4

5 ELEMENTE DE REGULAMENT

EXTRAS din REGULAMENTUL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE a activităţii desfăşurate la disciplinele „Proiectare de Arhitectură”, „Sinteze de Arhitectură”, „Reprezentări în arhitectură”, „Proiect de specialitate”, „Proiect opţional” aprobat în şedinţa de senat al USH din 23 septembrie 2009. Completat şi aprobat în şedinţele de Senat al USH din 29 septembrie 2010 şi 21 septembrie 2011.

[...] Predarea lucrărilor practice – proiecte, schiţe de schiţă, proiecte de verificare, planşe – se face în data, la

ora fixată şi în sala specificate prin temă. Preluarea lucrărilor se face de către cadrele didactice care îndrumă fiecare grupă. Studenţii vor semna pe Fişa de predare şi vor preciza numărul de planşe predat. Fişele de predare de la fiecare grupă vor fi depuse în aceeaşi zi la coordonatorul de an / disciplină, care va consemna, în prezenţa cadrului didactic coordonator de grupă, lucrările nepredate. Lucrările practice nepredate la termen se consideră absente.

[...] Pentru a fi evaluate, lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele -

trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - asigurarea unei prezenţe la orele de lucrări practice de cel puţin 80%; - respectarea numărului de corecturi specificat prin temă; - respectarea tuturor datelor cuprinse în tema de proiectare (conţinut, piese desenate, machete,

transpunerile pe suport electronic, scară, format, suport, tehnică de realizare). Frecvenţa şi numărul de corecturi sunt consemnate de către cadrele didactice la fiecare grupă în Fişa de

activitate didactică de atelier. [...] Lucrările practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele - care nu respectă datele

din temă se notează cu 1 (unu). Acţiunile de copiere a lucrărilor practice - proiectele, schiţele de schiţă, proiectele de verificare, planşele –

precum şi elaborarea de către altă persoană a acestora, constituie acte de fraudare care se sancţionează conform art.24 din REGULAMENTUL privind activitatea profesională a studenţilor din Universitatea Spiru Haret.

[...]

6 EVALUAREA PROIECTELOR

La notarea proiectelor se va ţine cont de respectarea condiţiilor de predare şi de criteriile de evaluare expuse

mai jos, în ordinea importanţei: - integrarea şi punerea în valoare a fondului construit existent; - calitatea funcţionalităţii alese în raport cu funcţiunile specifice zonei; - corectitudinea şi coerenţa funcţională, spaţială şi structurală a soluţiei; - corectitudinea şi calitatea prezentării proiectului; - respectarea temei, condiţiilor de redactare şi predare.

Decan Prof. dr. arh. Iuliana CIOTOIU

Coordonator teme anii IV-VI Conf. dr. arh. Ana Maria HARITON

Întocmit Lect. dr. arh. Ioana Maria PETRESCU

Lect. drd. arh. Bogdan STANCIU