PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

S.C. XXXXXXXXXX S.R.L

2.1. Scurt istoric

Societatea comercială Xxxxxxxxxx S.R.L. este o societate având ca formă juridică "societate cu

răspundere limitată".

Firma S.C. Xxxxxxxxxx S.R.L. are sediul în judeţul Brasov, str.Uranus, nr.15, sc.A, ap.5.

Durata constituirii este pe termen nelimitat.

Firma S.C. Xxxxxxxxxx S.R.L. s-a constituit în anul 2000 în data de 11 august şi are codul

CAEN REV2 7484 „Alte activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor, cuprinzând

activitatea de instalare, montare, reparare a mijloacelor de măsurare”.

Această clasă include:

-proiectarea instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale care funcţionează în regim de presiune mai mică

sau egală cu 6 bar, tip PDI;

-execuţia verificării şi reviziei instalaţiei de utilizare a gazelor naturale;

-execuţia separării instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale;

-montarea/instalarea aparater consumatoare de combustibili gazoşi;

Pentru efectuarea activităţilor mai sus menţionate societatea este autorizată de Autoritatea

Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei în temeiul prevederilor Legii gazelor nr.351/2004, cu

modificările şi completările ulterioare şi Inspecţia de Stat Pentru Controlul Cazanelor recipientelor sub

Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat în baza prevederilor legale în vigoare şi a Prescripţiei tehnice PT A1-

2002.

Codurile de înregistrare: CIF: RO13269320 şi la Registrul Comerţului: J/08/2000. 

Firma S.C. XXXXXXXXXX S.R.L. a fost specializată în proiectarea instalaţiilor de utilizare a

gazelor naturale care funcţionează în regim de presiune mai mică sau egală cu 6 bar, tip PDI şi

execuţie, verificare şi revizia instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale care funcţionează în regim de

presiune mai mică sau egală cu 6 bar, tip EDI.

1

În prezent, prin angajaţii permanenţi sau prin colaboratori, firma poate acoperi o mare

diversitate de tipuri de lucrări. Specialistii săi sunt , ingineri proiectanţi, ingineri de instalaţii sanitare şi

de încălzire, experţi tehnici şi verificatori atestaţi, sudori autorizati, instalatori de bună calitate.

Firma dispune de asemeni de licenţe pentru programele de proiectare, atât de calcul cît şi de

desenare, toate lucrările fiind făcute pe calculator.

Proiectare:

-Arhitectura: se realizează pe calculator cu propuneri de variante ale proiectului conform discuţiilor

preliminare cu clientul şi care se pot modifica astfel încât varianta de lucru să corespundă pe deplin

nevoilor acestuia;

-Instalaţii sanitare, de încălzire etc: se realizează având în vedere o încălzire eficientă şi o dotare

optimă;

Managementul proiectului:

  Estimări de preţuri: proiectele sunt însoţite de devize estimative pe cantităţi de lucrări;

-Supervizarea şantierului: se asigură inspecţii periodice pe şantier conform programului de urmărire a

lucrărilor stabilit împreună cu clientul şi maistrul :

- Instalaţii sanitare de alimentare cu apa caldă şi rece;

- Instalaţii de canalizare interioară şi exterioară;

- Instalaţii de branşament canalizări ;

-Montajele se efectuează la cerere pentru spaţii mici sau după proiectul existent pentru construcţii ;

- Centrale termice murale combustibil gazos;

- Centrale de pardoseală;  

- Cazane combustibil solid cu gazificare;

 -Instalaţii de încălzire cu ventilo convectoare;

- Instalaţii de încălzire prin panouri radiante;

 - Boilere, Radiatoare;

  SC Xxxxxxxxxx SRL are doi asociaţi, persoane juridice române, care îşi desfăşoară activitatea în

conformitate cu legile române şi conform statului. Capitalul social subscris şi vărsat integral de către

asociaţi este de 200 ron, depus în numerar, compus din 20 părţi sociale a câte 100 lei fiecare.

2.2. Structura organizatorică

Societatea este împărţită pe departamente aflate în subordinea unui director general:

-departamentul financiar-contabil unde se prelucrează informaţia financiar-contabilă;

2

-departamentul comercial unde se păstrează legăturile cu terţii şi unde se produc acţiunile de vânzare şi

cumpărare de materii prime, materiale consumabile, mărfuri şi produse;

-departamentul de proiectare;

-departamentul juridic;

-departamentul tehnic care asigură buna funcţionare şi întreţinerea sculelor, uneltelor şi a maşinilor

aparţinătoare entităţii;

Această structură organizaţională permite organizarea şi desfăşurarea activităţii entităţii în

condiţii de calitate, mediu dar care asigură o evoluţie în timp şi o dezvoltare prealabilă a entităţii

aducând beneficii ulterioare.

Adunarea generală a acţionarilor este organul de conducere al societăţii care decide asupra

activităţii acesteia şi asupra politicii sale economice şi comerciale. Este alcătuită din acţionarii societăţii

care se întâlnesc de regulă anual sau la convocarea extraordinară a Consiliului de Administrare şi

deliberează asupra afacerilor menţionate în convocări, asupra distribuirii beneficiilor, asupra bilanţului

anual, alege membrii Consiliului de Administraţie.

Directorul general, ales de Consiliul de Administraţie în condiţiile Legii nr. 31/90, are cele mai

mai puteri în ceea ce priveşte conducerea şi administrarea firmei, punând în execuţie deciziile luate de

Consiliul de Administraţie şi Adunarea Generală a Acţionarilor.

3

ADUNAREA GENERALĂ

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

DIRECTORUL GENERAL

DEP.

FINANCIAR-

CONTABIL

DEP.

COMERCIAL DEP.PROIECTARE

DEP.

JURIDIC

DEP.

TEHNIC

Figura nr. 2.1. Organigrama SC XXXXXXXXXX SRL

4

2.3. Organizarea contabilităţii la S.C. XXXXXXXXXX S.R.L.

Societatea prezentată în acest studiu foloseşte forma de înregistrare contabilă pe jurnale cu

ajutorul unui soft de gestiune–contabilitate specializat, agreat de Administraţia Finanţelor Publice.

La folosirea acestui program de contabilitate s-a trecut de la începutul anului 2001 când acesta a

fost achiziţionat, renunţându-se la cel folosit anterior pentru favorizarea desfăşurării activităţii, dar şi

pentru culegerea şi implementarea cu uşurinţă a informaţiilor în scopul obţinerii deciziilor optime

comparând cu softul înlocuit care devenise greoi şi îşi pierduse considerabil din eficienţă necesitând un

număr mare de operatori care trebuiau să investească o perioadă mare de timp pentru introducerea

datelor, neavând capacitarea de furnizare a informaţiilor necesare în timp util şi cu erori minime.

Formularistica de lucru utilizată este formată din :

-jurnale ;

-registrul jurnal ;

-situaţii auxiliare ;

-fişe cont analitice ;

-balanţe de verificare ;

-bilanţul contabil ;

-registrul inventar.

Întocmirea documentelor se face cu ajutorul softului contabil care este un soft modular,

societatea având achiziţionate toate modulele specifice şi necesare în desfăşurarea activităţii. Astfel

datele sunt introduse de operator pe baza documentelor justificative, acestea urmând ulterior sa fie

stocate în baze de date şi utilizate în elaborarea diferitelor registre contabile (ex: bilanţul).

Softul permite afişarea registrelor contabile şi imprimarea acestora pe hârtie sau salvarea lor sub

formă digitală ceea ce permite un acces uşor şi înlesneşte obţinerea de informaţii căutate de mediul

extern.

Societatea întocmeşte situaţii financiare anuale simplificate astfel:

-Bilanţ;

-Contul de profit şi pierdere;

-Note explicative.

Relaţiile dintre compartimentul financiar-contabil şi celelalte compartimente pot fi redate sub

forma unei scheme:

5

1

Figura nr.2.2. Relaţiile dintre compartimentul financiar-contabil şi

celelalte compartimente.

Compartimentul financiar-contabil transmite.

Compartimentul financiar-contabil primeşte.6

Director general

Compartimentul finaciar - contabil

Compartimentul de proiectare

Oficiul juridic

Compartimentul personal

Compartimentul de marketing

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

1. Bilanţul contabil

Poziţia financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care le controlează, de

structura financiară a activelor, datoriilor şi capitalului propriu, de lichiditatea şi solvabilitatea valorilor

economice şi de capacitatea sa de a se adapta la schimbările mediului în care îşi desfăşoară activitatea.

Bilanţul cuprinde toate elementele de activ grupate după natură, destinaţie şi lichiditate şi cele

de pasiv, grupate după natură, provenienţă şi exigibilitate.

Poziţia financiară reprezintă relaţia dintre activele, datoriile şi capitalurile proprii ale întreprinderii, aşa

cum sunt raportate în bilanţ.

Bilanţul economic constituie acel tip de bilanţ ce realizează o separare strictă între elementele

financiare şi elementele relevante pentru procesul productiv sau comercial desfăşurat de întreprindere.

2 Bilanţul financiar

Bilanţul financiar constituie acel tip de bilanţ în care posturile sunt ordonate în funcţie de lichiditate

(pentru posturile de activ), respectiv exigibilitate (pentru posturile de pasiv). Bilanţul financiar se

bazează pe criteriul lichiditate-exigibilitate şi arată echilibrul financiar al entităţii. Lichiditatea

reprezintă capacitatea elementelor de activ de a fi transformate în bani. Exigibilitatea reprezintă

însuşirea elementelor de pasiv de a deveni scadente la un anumit termen.

Bilanţul financiar va avea următoarea formă:

3. Bilanţ financiar

Nevoi = Activ Resurse = Pasiv

I. Activ imobilizat net (> 1an)

Imobilizări necorporale

Imobilizări corporale

Imobilizări financiare > 1an

Clienţi cu scadenţă mai mare de un an

Creanţe cu scadenţă mai mare de un an

II. Capitalurile permanente

Capitalul social

Rezerve

Subvenţii

Rezultat nerepartizat

Provizioane reglementate (> 1an)

Datorii pe termen mediu şi lung (> 1an)

III. Activ circulant (< 1an)7

- Stocuri

- Creanţe – clienţi (< 1an)

- Disponibilităţi băneşti,

- Imobilizări financiare (< 1an)

IV. Datorii pe termen scurt (< 1an)

- Financiare (credite bancare curente)

- Nefinanciare,

- Provizioane < 1an

Analiza structurii surselor de finanţare

Analiza ratelor de structură a bilanţului permite studiul structurii financiare a întreprinderii prin

examinarea modului în care sunt repartizate sursele de finanţare a activelor între capitaluri proprii şi

aporturile externe, de unde rezultă autonomia (independenţa) financiară a întreprinderii.

Pasiv = Capitaluri proprii + Datorii totale

Datoriile totale cuprind atât datoriile pe termen lung (peste 1 an), cât şi datoriile pe termen scurt (sub 1

an).

În accepţiunea bilanţului financiar (numit şi patrimonial), suma dintre capitalurile proprii şi datoriile pe

termen lung constituie capitalul permanent, care se reflectă în pasivul bilanţului:

Pasiv = Capital permanent + Datorii pe termen scurt

Principalele rate de structură ale surselor de finanţare sunt:

a) Rata stabilităţii financiare

b) Rata autonomiei globale (Rag):

c) Rata datoriilor pe termen scurt (Rdts):

d) Rata datoriilor totale (Rdt):

Determinarea capacitatii de autofinantare.

Capacitatea de autofinantare Pentru a vedea marimea surselor interne pe care poate conta firma in realizarea finantarii activitatii de investitii si cea de exploatare sau de productie, firma calculeaza ceea ce se numeste capacitatea de autofinantare. Pentru determinarea capacitatii de autofinantare trebuie avute in vedere atat variabilele economice, cat si cele financiare. Variabilele economice se refera la prevezionarea vanzarilor si a costurilor de exploatare, in timp ce variabilele financiare tin de politica de plasament a eventualelor disponibilitati temporare si cea de imprumut promovate de intreprindere care ocazioneaza venituri si respectiv cheltuieli financiare, politica sau metoda de amortizare care poate incarca diferit costurile in diferiti ani si politica de repartizare a profiturilor care dimensioneaza volumul dividendelor distribuite actionarilor.

Capacitatea de autofinantare reprezinta deci surplusul banesc care rezulta in urma intregii

activitatii a intreprinderii in cursul unui an sau a mai multor ani, surplus ce este egal cu suma profitului

net si a amortizarii incluse pe costuri.

8

Expresia care masoara capacitatea de autofinantare are urmatoarea forma :

Capacitatea de autofinantare = (V – C – A – Cf) (1- T) + A

Notatiile au urmatoarele semnificatii :

V – veniturile totale obtinute din activitatea de exploatare si financiara (includ deci veniturile

financiare) ;

C – cheltuielile de exploatare (costurile de productie) ;

Cf – Cheltuielile financiare (cu dobanda) ;

A – cheltuielile de amortizare a activelor imobilizate ;

T – rata impozitului pe profit, exprimata sub forma de coeficient.

In formula de mai sus, prima paranteza reprezinta, practic, profitul impozabil, adica profitul din

exploatare influentat de veniturile si cheltuielile financiare. La profitul net (adica profitul impozabil

corectat cu impozitul pe profit prin intermediul parantezei a doua) se aduga cheltuielile cu amortizarea

(A), pentru ca acestea sunt doar cheltuieli contabile care nu determina iesiri de bani din firma atunci

cand ele sint contabilizate. Asadar, capacitatea de autofinantare este suma dintre profitul net si

cheltuielile cu amortizarea.

Capacitatea de autofinantare determinata cu expresia de mai sus, de regula este mai mare decat

capacitatea reala sau efectiva de autofinantare. Aceasta din urma tine cont de faptul ca intreprinderile

pot distribui dividende actionarilor, iar unele pot sa imparta salariatilor proprii o parte din profitul net

obtinut sub forma participatiilor la profit.

Capacitatea reala de autofinantare = Capacitatea de autofinantare – Dividende –

                                                                     - Participatii la profit ale salariatilor

Intre capacitatea de autofinantare si apelarea la imprumuturi exista o legatura directa. Dupa cum

am vazut, cheltuielile cu dobanda reduc nivelul veniturilor (se scad din veniturile totale), dar trebuie

tinut seama ca prin folosirea imprumutului intreprinderea poate sa determine o folosire mai buna a

celorlalti factori de productie care sa contribuie la cresterea masei profitului. Conditia ca indatorarea sa

nu afecteze capacitatea de autofinantare este ca rata rentabilitatii economice sa fie mai mare decat rata

dobanzii la imprumut, dupa cum am aratat in capitolul precedent. Pe de alta parte, cu cat creste

capacitatea de autofinantare, creste si posibilitatea apelarii la imprumuturi care, in conditiile unei

folosiri eficiente a tuturor factorilor de productie, poate conduce la influentarea pozitiva a capacitatii de

autofinantare. Sub acest aspect, imprumutul apare ca o autofinantare anticipata.

In ceea ce priveste legatura dintre politica de amortizare si capacitatea de autofinantare, trebuie

aratat, in primul rand, ca cheltuielile cu amortizarea, reducand volumul impozitului pe profit prin

micsorarea bazei de impozitare, creeaza conditiile de crestere a autofinantarii. In al doilea rand, desi

9

amortizarea, pe total, are o influenta neutra asupra autofinantarii, prin aplicarea diverselor metode de

amortizare se poate ajunge la constituirea anuala a unui fond de amortizare mai mare sau mai mic. In

cazul cresteri fondului de amortizare, scad fluxurile negative (de iesire) reprezentand impozitul pe

profit aferent si cresc fluxurile de autofinantare.

Intre politica de autofinantare si politica de repartizare a profitului exista de asemenea o stransa

legatura. Acordarea de dividende mai mari sau mai mici, dintr-un volum dat al profitului de reapartizat,

influenteaza nemijlocit asupra marimii fondului de rezerva si, prin urmare, asupra autofinantarii.

Acordarea de dividende mai mari actionarilor are drept efect pozitiv pastrarea increderii si fidelitatii lor

fata de intreprindere, insa miscoreaza posibilitatile de autofinantare. Invers, un dividende mai mic

acordat in raport cu profitul inregistrat de intreprindere, poate duce la insatisfactii ale actionarilor, in

special a celor care se bizuie mult pe aceste venituri din dividende, insatisfactii care pot conduce la

decizii contrare interesului intreprinderii, respectiv de a vinde actiunile si/sau de a nu mai participa alta

data la noi majotari de capital. Astfel de decizii pot afecta pretul actiunilor intreprinderii pe piata, in

sensul scaderii acestora ca urmare a unui volum mare de vanzari, determinand indirect influente

negative asupra intreprinderii : scaderea atractivitatii, mergand chiar pana la incercari de preluare a

controlului de unii investitori.

10