Tema 2. Scurte date istorice ale UESubiecte pentru analiză şi discuţii la seminar

1. Particularităţile ideii şi formelor integrării europene în Evul Mediu. Personalităţi marcante ale perioadei în Ţările Române.

2. Evoluţia ideii şi formelor de integrare în perioada modernă (secolul XIX – până la 1945). Personalităţi, instituţii şi organizaţii.

3. Părinţii fondatori 1945-1990. Etape, instituţii şi organisme.4. Progresul integrării (1990 – prezent). Etape, instituţii şi rezultate.5. Economia europeană – motivul integrării. Parametrii, formele integrării.

2.1. Ideea integrării europene în evul mediu şi perioada modernă Actualitatea integrării europene în context actual. Tendinţe şi mişcarea integraţionistă în RM. Formaţiuni

politice (Act. Eur. etc., AIE, Alianţa IE). Vectorul european. Ideea de IE. Europa: 10523 km2, 640 mln. locuitori, 48 state, 130 naţiuni. Mitul “Europei” (o frumoasă

răpită de Zeus şi dusă pe insula Creta). Dezvoltarea Greciei şi Romei Antice (sec. VII î.Hr. - sec. V d.Hr.). Economie. Politică. Cultură. Valori

comune. Comunitatea tracilor (II-I î.Hr.). Colonizarea Romană (Traian) 105-106. Rolul limbii latine în cultura

spirituală. Dacia romană. Necesitatea integrării europene în Evul Mediu. Lupta cu Imperiul Otoman. Divizarea Europei Est (ortodox)

– Vest (catolic, reformist). 1453 cucerirea Constantinopolului. 1432 Soborul din Florenţa. Rolul Bisericii în consolidarea Europei, Ţărilor Române (Dosoftei, Cantemir). Proiecte de Unire a Europei – 1693 – W. Penn ideea unui parlament comun. 1789 I. Kant ideea de “societate a naţiunilor” etc.

Rolul Iluminismului (Voltaire, Montesquieu, Rousseau). România 1848, Bălcescu, Kogălniceanu. Statul unit. Ideea Statelor Unite ale Europei (1889). Imperiile: Rus, Austro-ungar. Politica colonială a Angliei, Franţei, Germaniei, Rusiei (0,5 mln. colonii). Antanta. Tripla Alianţă.

1926 a fost formată Liga Naţiunilor – cab. internaţional, lupta pentru pace. Dezbinarea Europei după al doilea război mondial (conf. Ialta, 1945).

Formarea UE:După al doilea război mondial procesul integrării s-a accelerat şi s-a încheiat cu formarea UE. Etapele:

- Planul Marshall, 1947, cooperarea cu SUA, baza CEE.- Formarea OECE (Organizaţia Europeană pentru Cooperare Europeană), 1948, 16 ţări, Franţa, Marea

Britanie, Belgia etc.- NATO – 04.04.1949, col. politic în domeniul Securităţii.- Consiliul Europei (CE), 1949, 1951 – 14 ţări, 1989 – 23, 1995 – 34, 1990 – 41.- 07.03.1950 Adunarea parlamentară a CE – forum european (200 comisii şi comitete).- XI 1950 Curtea Europeană a Drepturilor Omului.- CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului), 1950, I. Monet, econom., R.

Schuman, min. de ext. a Franţei, K. Adenaur.- CEE, 15.03.1957 (“Tratatul de la Roma”) – fundamentul economic şi social (comisia econ.

europeană) (Iniţial 6 state, apoi încă 11). Mecanisme de activitate a CEE:1. Piaţa comună2. Uniunea vamală3. Politici comunitare (agricolă, comercială, concurenţială)

- CEEA (Comunitatea Europeană a Energiei Atomice), Euroatom, 1957.- 07.02.1992 Tratatul de la Maastricht – CEE redenumită în UE cu 3 piloni

1. Piaţa internă, Uniunea economică şi monetară (UEM)2. Politica externă, securitatea NATO3. Cooperarea juridică şi afaceri interneEvoluţia procesului de unificare economică şi politică a Europei2.2. Părinţii fondatori

1

Sarcina integrării este de a stimula liberalizarea conceptului liber (OMC – Organizația Mondială a Comerțului)

- Acordul general pentru Tarife (GATT)- Banca Mondială BIRD- Relaţii monetare fixe (Conf. Breton Woods)- 2 blocuri NATO – Tr. Varşovia.

Aspiraţia spre unitatea europeană (SUE statele unite ale Europei) – motive economice- Excluderea războiului

Două viziuni asupra integrării:1. O organizare supranaţională (J. Monnet)- Solidaritate de fapt- R. Şuman – plasarea în comun a industriilor de bază- 1952 creează Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO).

CECO şi-a extins funcţiile economice- 1958 semnat Tratatul de la Roma- 1958 Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euroatom) – Fuzionarea CECO şi Euroatom –

CE – UE - 1959 Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS)2. O organizare interguvernamentală – spaţiu economic unic

Spaţiu Economic European (SEE) – UE De la CE la UE

- Actul unic european, adoptat în 1987 – CE (Amsterdam) Tratatul de la Maastricht (1992) – prevede crearea UEM

Scopul UE:- Colaborarea statelor membre în politica externă şi securitate, domeniul justiţiei şi afacerilor interne.

Adâncirea : UE şi-a extins sfera de activitate1. Crearea UV (Uniunea Vamală)2. Crearea UE (Uniunea Economică)3. Crearea UEM (Uniunea Economică şi Monetară)

Lărgirea UE6 – UE9, UE12, UE15, UE25, UE27Iniţial Ţările BeneluxUE6: Belgia, Olanda, Franţa, Anglia, Germania, Danemarca, IrlandaUE9: Sp Port, Suedia, Finlanda, Austria

Concluzii:1. Integrare economică – integrare politică2. Factorii tehnico-economici (cărbunele, energia, mărfurile)3. Integrarea poate fi stopată4. Instituţii UE (ec) – UE (eur) – UEM – UE Economia

UM (Zona Euro) 17 state 26% (16242 mln. $) din produsul mondial brut Din 500 corporaţii mari 161 în UE au sediul, şomajul 9,8%, investiţiile 20,3% din PIB, inflaţia 3,4%, def

public 6,6%. Situaţia economică a ţărilor (tabel) Vom examina economia din punct de vedere a integrării pieţelor şi cea a politicilor cu unele aspecte ale

dinamicii procesului de integrare. Logica economică se bazează pe principiul – economia bunăstării (creşterea bunăstării). Orice integrare economică începe cu (1) integrarea pieţelor şi continuă (2) integrarea politicilor (piaţă

comună – politici coordonate).2

(1) Integrarea pieţelor (3 etape)1. Zona de liber schimb (ZLS).2. Uniunea Vamală (UV).3. Piaţa comună (PC).- Circulaţia liberă a mărfurilor;- Forţa de muncă şi a capitalului.

(2) Politica economică (3 forme de integrare)1. Uniunea Economică (UE) – piaţa comună2. Uniunea Monetară (UM) – monedă comună3. Uniunea Economică şi Monetară (UEM) (combinaţie 1 şi 2)4. Alte politici:

Uniunea politică (NATO) (UP) Uniunea deplină (UD)

Dinamica adâncirii se bazează pe abordarea costuri – beneficii- Câştiguri (integrarea pieţelor) alocări comune- Costuri (adaptarea, diferenţa: ţări mici-mari etc.) tranziţie

Economia afacerilor (firmele transnaţionale, fuzionare) Procesul de lărgire (extinderea zonei de integrare), noi costuri şi beneficii

3