tema 01

7/17/2019 tema 01

http://slidepdf.com/reader/full/tema-01-568f510483959 1/175

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Academia de Studii Economice din Moldova

CZUAprob

Prorector cu activitate ştiinţificăşi relaţii externe

Prof.univ. dr. V. Cojocaru

Raport ştiinţific

Politica ocupării forţei de muncă dinRepublica Moldova în perioada de

traniţie la economia de piaţă!concepte" mecanisme

(raport final)

Conducătorul temei!doctor în economie" conferenţiar #orin $aculovsc%i

Chişinău 2002

1

7/17/2019 tema 01


&ista e'ecutanţilor!#orin $aculovsc%i" doctor în economie" conferenţiar

universitar

Coordonator"

Cap( )" *" +" ," -(Alic ./rcă" doctor în economie" conferenţiar universitar Cap( ," -Marcela 0/rdea" doctor în economie" lector superior Cap( ,

2

7/17/2019 tema 01


Politica ocupării forţei de muncă din Republica Moldova în perioada detraniţie la economia de piaţă! concepte" mecanisme

Plan!

Introducere....................................................................................................................... 1. Contextul !ocial"econo#ic conte#poran al funcţionării pieţei #uncii din $epu%lica

&oldova..................................................................................................................... '2. Con!ideraţii #etodoloie........................................................................................... 1

2.1. *e!pre nece!itatea con!tituirii pieţei #uncii +n contextul actualei tran,iţii laecono#ia de piaţă....................................................................................................... 1 2.2. Piaţa #uncii- concept- caracteri!tici- particularităţi............................................ 22

. /or#area ofertei de #uncă din $epu%lica &oldova +n perioada de tran,iţie laecono#ia de piaţă ..................................................................................................... 2a. ferta de #uncă. oţiuni enerale........................................................................2

%. *i#en!iunea cantitativă a ofertei de #uncă din $epu%lica &oldova. !pectede#orafice............................................................................................................3c. *i#en!iunea calitativă a ofertei de #uncă............................................................40

. 5voluţia cererii de #uncă +n din $epu%lica &oldova +n perioada conte#porană.......4.1. Cererea de #uncă ca cerere derivată cererii de %unuri şi !ervicii.........................4.2. /or#area cererii de #uncă din $epu%lica &oldova +n contextul tran,iţiei laecono#ia de piaţă........................................................................................................4.. !pecte co#porta#entale ale cererii de #uncă +ntr"o econo#ie tran,iţională....31

..1 6elecţia- recrutarea anajarea la +ntreprinderi...............................................31..2. Preătirea şi de,voltarea profe!ională +n cadrul +ntreprinderilor.................71... rani,area #uncii +n cadrul +ntreprinderilor.............................................0

4. /uncţionalitatea pieţei #uncii......................................................................................34.1. Crearea cadrului lei!lativ al pieţei #uncii din $epu%lica &oldova....................34.2. Cadrul in!tituţional al pieţei #uncii din $epu%lica &oldova.............................10'4.. 5chili%rul pe piaţa #uncii ca o condiţie nece!ară +n a!iurarea funcţionalităţii

pieţei #uncii..............................................................................................................114.. 8o#ajul ca for#ă de #anife!tare a de,echili%rului pe piaţa #uncii..................1224.4. 6alariul ca preţ de echili%ru pe piaţa #uncii......................................................144.'. 5voluţia #iraţiei internaţionale a forţei de #uncă din $epu%lica &oldova +n

perioada conte#porană..............................................................................................14.3. Politici şi !trateii de ocupare a forţei de #uncă................................................141

9ncheiere...........................................................................................................................1'1

:i%liorafie......................................................................................................................1'2nexe...............................................................................................................................1'

1ntroducere

7/17/2019 tema 01


;nul din !copurile de %a,ă ale tran,iţiei la econo#ia de piaţă ce are loc +n pre,ent +n

$epu%lica &oldova repre,intă- +n pri#ul r<nd- crearea şi con!olidarea unui nou #ecani!#

econo#ic %a,at pe raporturile de piaţă- capa%il !ă a!iure- +n per!pectivă- o de,voltare

econo#ică dura%ilă- precu# şi o creştere continuă a calităţii vieţii populaţiei. 9n aceeaşi ordinede idei- !ucce!ul refor#elor preconi,ate de actuala tran,iţie depinde- +n #are #ă!ură- de #er!ul

refor#elor din do#eniul relaţiilor de #uncă- care- +n noile condiţii econo#ice- !e vor de!făşura

pe o piaţă a #uncii. *in ace!t con!iderent- re,ultă- că for#area pieţei #uncii are o i#portanţă

!trateică pentru per!pectivele de,voltării econo#iei naţionale a repu%licii.

/or#area pieţei #uncii din $epu%lica &oldova e!te un proce! de!tul de anevoio!-

deoarece- pe l<nă crearea %a,ei in!tituţionale şi lei!lative a ace!teia- precu# şi a #ecani!#ului

de funcţionare- ea pre!upune !chi#%area co#porta#entului econo#ic al indivi,ilor- independentde !tatutul lor !ocial"econo#ic şi ocupaţional- or- pe piaţa #uncii ei !e vor pre,enta at<t +n

calitate de purtători ai ofertei de #uncă- c<t şi +n calitate de purtători ai cererii de #uncă.

/or#area pieţei #uncii e!te un proce! de lună durată- iar fără !u!ţinerea populaţiei-

proce!ul dat poate !uferi eşec. =otodată- +n for#area pieţei #uncii rolul principal +i revine

!tatului. nu#e deci,iile echili%rate şi %ine chi%,uite ale autorităţilor pu%lice- concreti,ate +n

politici de ocupare a forţei de #uncă deter#ină !ucce!ul refor#elor preconi,ate- precu# şi

!u!ţinerea ace!tora de către populaţie.

9n!ăşi for#area pieţei #uncii din $epu%lica &oldova pre!upune ă!irea ră!pun!urilor la

ur#ătoarele +ntre%ări>

Ce trebuie de creat2 Ce fel de piaţă a #uncii tre%uie creată +n $epu%lica &oldova? Care

ar fi principiile de funcţionare ale ace!tei pieţe a #uncii? !upra căror a!pecte privind

funcţionarea pieţei #uncii ar tre%ui de atra! o atenţie #ai #are? 5xperienţa căror ţări ar tre%ui

utili,ată +n crearea pieţei #uncii din $epu%lica &oldova?

Cum trebuie creată piaţa muncii2 9ntre%area dată !e concreti,ea,ă +n for#ularea

conceptului #etodoloic al viitoarei pieţe a #uncii- care va !ta la %a,a cadrului in!tituţional"

lei!lativ şi a #ecani!#ului ei de funcţionare- precu# şi +n pro#ovarea unor politici de ocupare

a forţei de #uncă prin inter#ediul !trateiilor şi prora#elor de ocupare adecvate exienţelor

!ituaţiei !ocial"econo#ice pre,ente din repu%lică.

#e unde pornim în procesul de constituire a pieţei muncii2 6e are +n vedere evaluarea

!ituaţiei !ocial"econo#ice a repu%licii- a potenţialului econo#ic şi de #uncă- precu# şi anali,a

evoluţiei proce!elor !ocial"econo#ice +n perioada de tran,iţie la econo#ia de piaţă din $epu%lica

&oldova.

7/17/2019 tema 01


nu#e ră!pun!urile la ace!te trei +ntre%ări repre,intă !copul !tudiului de faţă. !tfel-

pri#a parte a !tudiului e!te con!acrată contextului !ocial"econo#ic al funcţionării pieţei #uncii

din $epu%lica &oldova +n perioada actuală- prin inter#ediul căreia !e +ncearcă !ă !e ră!pundă la

+ntre%area a treia.

;r#ătoarele capitole !unt con!acrate de#er!urilor conceptuale şi #etodoloice aleconţinutului pieţei #uncii- precu# şi ale ele#entelor definitorii ale ace!teia@ evaluării proce!ului

de for#are a cererii şi ofertei de #uncă- a cadrului in!tituţional etc.- ră!pun,<nd a!tfel la pri#a

+ntre%are.

Capitolele axate pe anali,a de,echili%relor apărute pe piaţa #uncii şi a politicilor

pro#ovate pe piaţa #uncii +ncearcă !ă ră!pundă la +ntre%area a doua.

6tudiul dat !e %a,ea,ă pe de#er!urile ştiinţifice privind #ecani!#ul de funcţionare a

pieţei #uncii expu!e +n %oata literatură de !pecialitate din ţară şi de pe!te hotare- pe dateleoficiale şi re,ultatele !ondajelor reali,ate de către *eparta#entul de 6tati!tică şi 6ocioloie din

$epu%lica &oldova- precu# şi pe re,ultatele unui !ondaj !ocioloic reali,at +n cadrul catedrei

A&anae#ent !ocialA a cade#iei de 6tudii 5cono#ice din &oldova privind co#porta#entul

cererii de #uncă +n perioada actuală din $epu%lica &oldova.

)( Conte'tul social3economic contemporan al funcţionării pieţei muncii din

Republica Moldova4

7/17/2019 tema 01


9n etapa actuală !ocietatea $epu%licii &oldova !e confruntă cu o !erie de dificultăţi leate

de tran,iţia la o nouă ordine econo#ică- %a,ată pe raporturi de piaţă. Cu toate că au trecut deja

#ai #ult de 12 ani de tran,iţie- durata ace!teia- conţinutul ei- punctul Ater#inu!A ră#<n-

deoca#dată- ele#ente profund incerte. Practica şi experienţa altor ţări nu ne pot !pune c<t vadura acea!tă tran,iţie (ani !au ,eci de ani) şi nici ce #ă!uri econo#ice eficiente nece!ită

!pecificul $epu%licii &oldova. 9n ace!t ti#p- !ocietatea e!te afectată de diver!e tul%urări de

ordin econo#ic- !ocial- politic- co#porta#ental. 6cade activitatea econo#ică şi Produ!ul Intern

:rut@ inflaţia şi şo#ajul per!i!tă la niveluri ridicate@ calitatea vieţii a populaţiei !e +nrăutăţeşte- iar

radul de !ărăcire al oa#enilor creşte. !tfel- pe parcur!ul ulti#ilor 10 ani de tran,iţie Produ!ul

Intern :rut real a !că,ut cu două trei#i- iar creşterea din ulti#ii ani +ncă nu denotă faptul a unei

redre!ări e!enţiale a econo#iei $epu%licii &oldova.

*e,echili%rele econo#ice şi !tarea de cri,ă din $epu%lica &oldova !unt cau,ate de #ai

#ulţi factori o%iectivi şi !u%iectivi.

9n pri#ul r<nd- tran,iţia la econo#ia de piaţă pentru $epu%lica &oldova a de#arat odată

cu procla#area independenţei şi !uveranităţii ei. r- crearea unui !tat naţional independent e!te

+n!oţită +ntotdeauna de dificultăţi leate de crearea unei econo#ii naţionale- crearea unei !tructuri

econo#ice caracteri!tice unui !tat independent. 6unt nece!are #ă!uri a#ple- inco#pati%ile cu

!tatutul de provincie !au !e#icolonie- ce i !"a re,ervat +n trecut- fiind +n co#ponenţa ;niunii

6ovietice. pare nece!itatea creării unui aparat de !tat care !ă fie +n !tare !ă !ervea!că ace!te

intere!e şi nu +n ulti#ul r<nd a !piritului real de apartenenţă a populaţiei faţă de ace!t !tat.

9n al doilea r<nd- raporturile econo#ice dintre fo!tele repu%lici unionale şi reiuni !"au

rupt- iar altele noi !e !ta%ile!c cu reu. *rept con!ecinţă a ace!tui fapt e!te penuria acută a

#ateriei pri#e nece!ară econo#iei repu%licii- precu# şi a re!ur!elor eneretice. $uperea

leăturilor econo#ice cu alte reiuni şi repu%lici ale fo!tei ;$66 au condu! şi la pierderea

pieţelor tradiţionale de de!facere a #ărfurilor #oldoveneşti- altele cre<ndu"!e cu #ari dificultăţi

+ntr"un for#at nou al preţurilor at<t pentru #ateria pri#ă c<t şi pentru producţia finită- de!eori

in!uporta%ile pentru tehnoloiile aplicate +n +ntreprinderile din $epu%lica &oldova. =oate ace!tea

au condu! la parali,area activităţii #ajorităţii +ntreprinderilor indu!triale din $epu%lica &oldova.

9n al treilea r<nd- !i!te#ul %ancar şi financiar al $epu%lica &oldova tre%uia creat din

nou. Ieşirea din ,ona de circulaţie a ru%lei- crearea #onedei naţionale au nece!itat eforturi

e!enţiale care !"au ră!fr<nt a!upra activităţii +ntreprinderilor şi %ună!tării populaţiei.

'

7/17/2019 tema 01


9n al patrulea r<nd- conflictul #ilitar din =ran!ni!tria a acuti,at cri,a econo#ică şi #ai

#ult- !coţ<nd de !u% controlul Buvernului de la Chişinău- o trei#e din tot potenţialul econo#ic

al $epu%licii &oldova.

9n al cincilea r<nd- privati,area cu care tre%uiau +ncepute refor#ele econo#ice !"a

+nfăptuit cu rit#uri foarte lente- iar #odelul de privati,are nu a fo!t cel #ai echita%il- ceea ce acondu! la o !ituaţie de incertitudine +n relaţiile de proprietate a!upra #ijloacelor de producţie ale

repu%licii şi !căderea re!pon!a%ilităţii aenţilor econo#ici. ici p<nă +n ,iua de a,i la aenţii

econo#ici !i#ţul de proprietar nu !"a for#at pe deplin- iar ri!cul de renaţionali,are e!te de!tul de

real.

9n al şa!elea r<nd- !i!te#ul in!tituţional"lei!lativ- pentru a fi adecvat unei econo#ii de

piaţă #odernă- nece!ită o re!tructurare continuă- precu# şi un !fat i#ainativ colo!al +n acea!tă

direcţie.9n !f<rşit- tran,iţia la econo#ia de piaţă pre!upune !chi#%area #entalităţii populaţiei de

toate v<r!tele şi de toate ranurile- care ti#p de #ai #ulţi ani de ,ile au trăit şi au activat +ntr"un

!i!te# totalitar. daptarea co#porta#entului oa#enilor la econo#ia de piaţă va dura ani.

ecunoaşterea vieţii +n condiţiile econo#iei de piaţă- lip!a de !pecialişti co#petenţi +n

pro%le#ele tran,iţiei- +#potrivirea forţelor !i!te#ului vechi " toate ace!tea au drept con!ecinţă

!ituaţia actuală a econo#iei &oldovei.

*atele !tati!ticii oficiale confir#ă precaritatea !ituaţiei !ocial"econo#ice din repu%lică

din etapa actuală. !tfel- pe parcur!ul celor 10 ani de tran,iţie econo#ică Produ!ul Intern :rut

(PI:) !"a redu! e!enţial- con!tituind +n anul 1 doar din nivelul anului 10. Cu toate că +n

acea!tă perioadă au fo!t +ntreprin!e #ai #ulte #ă!uri de accelerare a #er!ului refor#elor şi de

a#eliorare a !ituaţiei econo#ice- (crearea %a,ei lei!lative- proce!ele de privati,are- atenuarea inflaţiei-

con!olidarea #onedei naţionale etc.)- ace!te #ă!uri nu au contri%uit la depăşirea cri,ei şi la creşterea

%ună!tării populaţiei (diara#a 1).

Evoluţia Produsului Intern Brut (1990=100%)

3

7/17/2019 tema 01


100

39,9 33 33,7 35,7

0

50

100

1990 1994 1999 2000 2001

*iara#a 1.

=otodată- din anul 2000 econo#ia $epu%licii &oldova a +nrei!trat o tendinţă de

!ta%ili,are şi relan!are econo#ică. PI: a cre!cut cu 2-1 +n 2000 şi- re!pectiv- cu '-1 +n 2001-

+n ti#p ce producţia indu!trială !"a #ărit cu 7 +n 2000 şi- re!pectiv- cu 1-3 +n 2001.

Indicatorii de %a,ă a activităţii econo#ice confir#ă con!olidarea tendinţei de +#%unătăţire a

!ituaţiei econo#ice +n anul 2001 (ta%elul 1). Cu toate ace!tea- econo#ia repu%licii nece!ită

eforturi extre# de #ari pentru revenirea la !ituaţia de la +nceputul perioadei de tran,iţie.

Tabelul 1

#inamica principalilor indicatori social3economici ai Republicii Moldova

în % faţă de anul precedent 1ndicatori )44) )44* )44+ )44, )44- )445 )446 )447 )444 *888 *88)Produ!ul Intern :rut 72-4 30- 7-7 '-1 7-' -1 101.' -4 '-' 101. 10'-1Producţia indu!trială 77- 3 100 32-2 '-1 -4 100 74 77- 103.3 11-3Producţia aricolă 7 7 110 34-2 101- 77-1 111- 77- 1.' 3. 10'-0Inve!tiţii +n capital fix 1 3 44 7 2 2 110 37 74 111-0Volu#ul v<n,ărilor cu a#ănuntul 72 4 34 47 111-' 117 '-2 73-3 32-' 10 11-7Pre!tarea !erviciilor cu plată populaţiei 71 44 '3 42 100-1 37-1 110-2 77- 7-7 100-1 121-2

Sursa: Departamentul de Statistică şi sociologie

=ran,iţia econo#ică a influenţat şi !tructura econo#iei naţionale a repu%licii. !tfel- pe

parcur!ul perioadei de tran,iţie volu#ul producţiei indu!triale !"a redu! e!enţial. Cele #ai critice perioade pentru evoluţia producţiei indu!triale au fo!t anul 12 " producţia indu!trială !"a redu!

cu 23 co#parativ cu anul precedent şi 1 " re!pectiv- cu 27. Cu toate că +n 13 !ituaţia

din indu!trie !"a !chi#%at !pre %ine- +n 17 volu#ul producţiei indu!triale !"a redu! iarăşi cu

14- iar +n 1 " cu 12. 9n 2001 volu#ul producţiei indu!triale con!tituia circa o trei#e din

nivelul anului 10 (diara#a 2).

Evoluţia producţiei industriale în anii 1991-20007

7/17/2019 tema 01


(în % faţă de anul precedent)

3*6") 3*6"6

3+"4

8"+

3))")

13,76"6

3))"53)-

8

35"-

3+8

3*-

3*83)-

3)8

3-

8

-

)8

)44) )44* )44+ )44, )44- )445 )446 )447 )444 *888 *88)

%

Sursa: Departamentul de Statistică şi sociologie*iara#a 2

Caracterul !e,onier al producţiei aricole- cala#ităţile naturale frecvente (!ecete-

+nheţuri- inundaţii etc.)- renta%ilitatea #ică a !ectorului arar- po!i%ilităţile li#itate de creştere a

productivităţii fr<nea,ă creşterea econo#ică a ace!tei ra#uri a econo#iei naţionale. 9n anul

2001- după o perioadă +ndelunată de declin producţia aricolă !"a #ărit cu ' co#parativ cu

anul precedent şi a con!tituit circa 40 din nivelul 10. ;na din cele #ai rave pro%le#e cu

care !e confruntă !ectorul arar +n #o#entul actual e!te făr<#iţarea exce!ivă a terenurilor

aricole. altă pro%le#ă e!te şi preătirea !la%ă a fer#ierilor !au a conducătorilor (liderilor)

a!ociaţiilor aricole- create +n re,ultatul refor#elor din !ectorul arar- +n do#eniul arono#iei-

econo#iei- #anae#entului- dreptului. Cu toate ace!tea- ponderea !ectorului privat +n

aricultură e!te +n per#anentă creştere. 9n 2001 ponderea producţiei o!podăriilor fer#iere şi

ţărăneşti +n totalul producţiei aricole a con!tituit circa 30.

9n repu%lică +n !ectorul arar !unt utili,ate 244' #ii ha.- !au 34 din totalul fondului

funciar. 6"a #ărit !uprafaţa terenurilor pentru cultivarea cerealelor şi a floarei !oarelui- +n ti#p ce

!"au redu! terenurile pentru cultivarea tutunului- leu#elor şi a culturilor furajere. *rept

con!ecinţă- !"a redu! şeptelul de vite (ta%elul 2).

Tabelul 2

7/17/2019 tema 01


$olumul producţiei principalelor produse a9ricole :mii tone;

)448< )44)< )44*< )44+< )44, )44- )445 )446 )447 )444 *888Cereale 24 10' 2100 0 134 2'' 2010 4 2 212 11/loarea !oarelui 242 130 13 1 1 22 1' 201 1 274 246fecla de ,ahăr 234 22'2 13 22 1423 207 113 1770 142 100' 1023Cartofi 24 21 11 32' 34 01 7 0 32 2 0

Deu#e 1133 7 377 333 4 '03 20 401 7 '=utun ''.2 '2.7 4 40.2 1.4 23 1- 2-7 2.4 21.2 2/ructe 01 '7 411 1077 ''4 '10 43 1030 '3 1' 2446truuri 0 33 72 27 '30 73' 37 10 '1 301Carne '' 0 2 170 14 13 11 123 10 10 100Dapte 1411 122 114 3' 0 73 3 ''' '10 40 431uă- #il. %uc. 112 10'1 71 '17 414 4' '10 472 4 444 4'3

pe republică în general Sursa: Departamentul de Statistică şi sociologie

Pe parcur!ul ulti#ilor ani co#plexul eneretic !e confruntă cu dificultăţi #ari- +n !pecial

de ordin econo#ico"financiar. /iind lip!ită de re!ur!e eneretice proprii- $epu%lica &oldova e!te

nevoită !ă i#porte circa 7 din nece!ităţile totale. Pro%le#a eneretică e!te acută şi din cau,a

tehnoloiilor +nvechite at<t #oral c<t şi fi,ic- utili,ate +n repu%lică. Pierderile #ari din reţelele

electrice şi ter#ice- evidenţa necalitativă- i#ple#entarea in!uficientă a #ă!urilor de econo#i!ire

a eneriei " toate ace!tea conduc la creşterea con!u#ului de enerie pe unitate de PI: (ace!t

indice e!te de trei ori #ai #are dec<t +n ţările de,voltate). Con!u#ul total al eneriei la nivel

naţional con!tituie 4-4 pe unitate din PI: indicator #ai #are dec<t +n ţările de,voltate.

Pe de altă parte, politica tarifară greşită promovată pe parcursul

ultimului deceniu, precum şi intervenţia nejusticată a statului în raporturile

dintre furnizori şi consumatori, au generat datorii imense. Au crescut în

special datoriile întreprinderilor complexului energetic faţă de furnizorii de

combustibil şi energie. otodată, au crescut sumele de neplată din partea

consumatorilor de energie şi combustibil.

! analiză a structurii P"# re$ectă un tablou mai convingător al evoluţiei

proceselor economice din republică. Pe parcursul întregii perioade de

tranziţie ponderea industriei în P"# era în permanentă descreştere, ceea ce

evocă un proces negativ de deindustrializare a ţării. %acă în anii &''( şi

&'') ponderea industriei în P"# constituia respectiv ('* şi (&*, ind mai

înaltă dec+t ponderea agriculturii respectiv (&*, şi -*/, încep+nd cu anul

&''0 ponderea agriculturii în P"# depăşeşte ponderea industriei1 în &''02

&''3 2 cu )*, în &'' 2 cu 3*, iar în &''42-555 2 cu 4*. 6n -55& ponderea

agriculturii în P"# constituia -(*, pe c+nd cea a industriei 2 &4* tabelul (/.

10

7/17/2019 tema 01


Tabelul 3

$olumul şi structura Produsului 1ntern .rut

= în P1.)44- )445 )446 )447 )444 *888 *88)

ResurseValoarea adăuată %rută 77.' 73.4 74. 7.' 7. 73-' 73

*in care>ricultura 2. 23.4 2'.0 24.7 2- 2-4 2Indu!tria 24.0 2.1 20.2 1'.3 13.0 13-4 176ervicii . '. .3 2.1 3- 4-' '

I#po,ite nete pe produ! şi i#port 11. 12.4 1.1 14. 10.3 12- 1Produsul intern brut 100 100 100 100 100 100 100UtiliăriCon!u#ul final 72. . 3. 100. 0.0 10-1 10-1

*in care>Bo!podăriile ca!nice 44.7 '3.2 '3.4 34. 3-2 73-' 7-'d#ini!traţia pu%lică şi privată 23.1 23.1 2. 24.4 14-7 14-4 1-7

/or#area %rută de capital fix 1'.0 1.3 1. 22.1 17. 14- 1-4Variaţia !tocurilor 7. .' . .7 .4 7-4 '-45xportul net "3.7 "17.' "21.2 "2'.7 "12. "23-0 "2-


=otodată !e o%!ervă o creştere e!enţială a ponderii !erviciilor +n PI:. cea!tă creştere a

avut loc- pe de o parte- +n re,ultatul căderii e!enţiale volu#ului producţiei #ateriale- iar pe de

altă parte- datorită rit#urilor #ai accelerate de creştere a preţurilor pentru pre!tarea !erviciilor

dec<t pentru #ărfuri. 9n acelaşi ti#p- !"a !chi#%at +n!ăşi !tructura !erviciilor pre!tate. *acă +n

1 ponderea !erviciilor financiare- de #ediere a operaţiunilor i#o%iliare şi hotelierecon!tituiau 2- +n 2000 !erviciile re!pective con!tituiau 23 din totalul !erviciilor. Ponderea

!erviciilor de tran!port- co#unale şi de con!trucţie a ră#a! ne!chi#%ată pe parcur!ul ace!tor ani-

!itu<ndu"!e la nivelul de 2.

Proce!ele ce au loc +n econo#ie !unt reflectate şi de !tructura PI: pe utili,ări. !tfel- +n

anii 14"2001 a avut loc o creştere a con!u#ului final (cu excepţia anului 2000)- care +n 2001 a

con!tituit 10-1 din PI:. 9n!ă acea!tă creştere a con!u#ului final nu a contri%uit e!enţial la

creşterea %ună!tării populaţiei repu%licii. 9n aceeaşi perioadă !oldul neativ al co#erţuluiexterior a cre!cut şi +n 2001 a atin! cifra de 2- din PI:.

9n anii 1"2001 !"a redu! e!enţial ponderea inve!tiţiilor +n capitalul fix +n totalul

utili,ărilor- iar +n anul 2001 acea!ta a con!tituit 1-4 " cea #ai #ică pondere a inve!tiţiilor +n

PI: din toţi anii de tran,iţie econo#ică din repu%lică- ceea ce denotă faptul de un nivel extre#

de jo! al co#porta#entului inve!tiţional al aenţilor econo#ici autohtoni şi un cli#at

nefavora%il pentru inve!titorii !trăini. Penuria de inve!tiţii face i#po!i%ilă #oderni,area

11

7/17/2019 tema 01


econo#iei- creşterea productivităţii #uncii şi a eficienţei activităţii econo#ice- şi prin ur#are-

di#inuea,ă +n #od !erio! şan!ele de redre!are a econo#iei.

Pe parcur!ul perioadei de tran,iţie nivelul inflaţiei din repu%lică a avut ur#ătoarea

evoluţie (ta%elul )> *upă o perioadă de hiperinflaţie din anii 12"1 a ur#at o tendinţă

!ta%ilă de reducere a inflaţiei p<nă +n anul 17. Cri,a financiară din 17 din $u!ia a !ervitdrept cau,ă pentru o creştere te#porară a inflaţiei (de la 7 +n 17 p<nă la +n 1)- +n!ă

!ta%ili,area econo#ică din 2000"2001 a redu! din nou inflaţia. 9n anul 2001 inflaţia a con!tituit

10.

Tabelul !

#inamica inflaţiei :=;

)44) )44* )44+ )44, )44- )445 )446 )447 )444 *888 *88)Indicele preţurilor de

con!u#

17 120 127 473 10 12 112 107 1 11 110


*in #o#entul introducerii #onedei naţionale (noie#%rie 1) şi p<nă la +nceputul

cri,ei financiare reionale (auu!t 17)- #oneda naţională pă!tra o !ta%ilitate relativă. 9n anul

2001 cur!ul de !chi#% oficial al #onedei naţionale !"a redu! de la 12-7 lei p<nă la 12-0 lei

pentru un dolar 6;. nali,a evoluţiei lunare a cur!ului de !chi#% al #onedei naţionale arată

că cele #ai #ari fluctuaţii au avut loc +n noie#%rie 17 " iunie 1- drept ur#are a cri,ei

financiare din 5uropa de 5!t (diara#a ).

Cursul de sc%imb mediu annual" lei>US#

Sursa: "anca naţională a #epublicii $oldoa*iara#a

6ituaţia econo#ică a ţării e!te deter#inată +n #are #ă!ură !i de !tarea %uetului

con!olidat- deficitul căruia nu#ai +n ulti#ii ani a atin! niveluri accepta%ile pentru echili%rul

econo#ic. *upă o perioadă de cinci ani de creştere a deficitului %uetar p<nă la -3 din PI:-

din 1' a ur#at o de!creştere treptată a ace!tui indicator p<nă la 1-0 +n anul 2000. 9n anul

2001 deficitul %uetului con!olidat a con!tituit 0.12

4,07 4,49 4,6 4,625,38

10,5

12,412,9

3

5

7

9

11

13

1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

7/17/2019 tema 01


Tabelul &

.u9etul consolidat şi P1. :mil( lei;

)44, )44- )445 )446 )447 )444 *888 *88)Venituri 1'7 2002 203 22 2322 100 102- 2-7 +n PI: 1 0. 2'.' 2.7 24.2 24- 22-3Cheltuieli 132 23' 2723 '07 023 4 2'7-7 24-7 +n PI: '.7 '.3 '. 0.4 .2 27. 2'- 22-3*eficit 234 3 34 ''3 04 4 1''- 1-0 +n PI: 4.7 4.7 .3 3.4 . .2 1-0 0

Sursa: $inisterul finanţelor

*eficitul %uetar e!te finanţat at<t din re!ur!e interne c<t şi din re!ur!e externe.

Principalele re!ur!e interne !unt creditele :ăncii aţionale şi alte re!ur!e ale %ăncilor co#erciale

pentru procurarea h<rtiilor de valoare de !tat. *e,voltarea pieţei h<rtiilor de valoare +n $epu%lica&oldova a condu! la #odificarea !tructurii datoriei interne. Cri,a financiară din 17 care a

aravat !ituaţia de pe piaţa h<rtiilor de valoare a i#pu! uvernul pentru finanţarea deficitului

%uetar !ă recură la credite de la :anca aţională (ta%elul ').

Tabelul '

#atoria internă de stat :la sf/rşit de perioadă; :mil( lei;

Suma totală a datorieiinterne #in care!?mprumuturi de la .@M /rtii de valoare de stat în circulaţie)44, 230 2'0 10)44- 33 '3 110)445 33 '2 234)446 7 412 32)447 1432 100 4')444 110 114 44*888 2022 114 303

Sursa: "anca naţională din #epublica $oldoa

*in 12- de c<nd $epu%lica &oldova a pri#it pri#ele credite externe şi p<nă +n

#o#entul actual datoria externă a +nrei!trat o creştere rapidă +n!oţită şi de o creştere nee!enţialăa re,ervelor valutare. *atoria externă totală la !f<rşitul anului 2000 con!tituia 1472 #il ;6*-

inclu!iv datoria de !tat " 37 #il. ;6* ('1 din PI:). Cele #ai #ari datorii !unt leate de

!ectorul eneretic. Cea #ai #are parte a creditelor a fo!t utili,ată pentru con!u# şi o parte

ne+n!e#nată " pentru inve!tiţii (ta%elul 3).

1

7/17/2019 tema 01


Tabelul

#inamica datoriei e'terne :mil( US#;

)44+ )44, )44- )445 )446 )447 )444 *888=otal- datoria externă 13-' '0.' 74- 101.' 12-' 1- 173-4 1472*atoria de !tat 13-' 404- '7 7'-7 1017-3 100- 4- 104 Inclu!iv credite /&I 7-3 1'2- 20. 23.7 2-1 13'. 134- 14-19#pru#uturi uverna#entale 7'- -7 442-4 31-2 34'-2 '7- 37-19#pru#uturi private 4-' 102-1 12' 21*atoria pentru re!ur!e eneretice 12.3 131. 2.7 221.1 2.7 1'-2 -'

Sursa: "anca naţională din #epublica $oldoa

Volu#ul co#erţului exterior din $epu%lica &oldova +n anul 2001 a con!tituit 430-2 #il.

;6*- ceea ce a depăşit nivelul anului 2000 cu 20-. cre!cut volu#ul co#erţului cu ţările

C6I- precu# şi cu alte ţări- nu#ărul cărora co#parativ cu anul 2000 !"a #ajorat. 9n ulti#ii ani !e

o%!erva o tendinţă neativă de creştere a deficitului %alanţei co#erciale- care +n anul 2001 a

con!tituit E 23-0 #il. ;6*. Volu#ul exportului con!tituia doar '-44 din volu#ul i#portului.

Dip!a unei politici indu!triale eficiente a condu! la +nrăutăţirea !tructurii exportului- +n care

produ!ele ali#entare ocupă '4"30 din totalul exporturilor. *eradarea !tructurii exportului a

avut loc drept re,ultat al !chi#%ărilor !tructurale +n producţia indu!trială- reducerii volu#ului de

producţie +n indu!tria uşoară- chi#ică- electronică- con!tructoare de #aşini etc. 9n ulti#ul ti#p

!e o%!ervă o reducere e!enţială i#portului din ţările C6I- ceea ce a condu! la #icşorarea ponderiiace!tuia +n totalul i#porturilor de la '7 +n 14 p<nă la '0-7 +n 2001. Pe l<nă i#portul de

re!ur!e eneretice- e!te i#punător şi i#portul de #ărfuri de lar con!u#. eco#petitivitatea

#ărfurilor autohtone de pe piaţa internă a condu! la !u%!tituirea lor cu cele !trăine (ta%elul 7).

Tabelul 8

Evoluţia sc%imburilor comerciale :mil(US#;

)44- )445 )446 )447 )444 *888 *88)5xport (/..:.) 34.4 34 73.1 '2.1 '-2 31-4 430-2I#port (C.I./.) 70.3 1032. 1131.2 102.3 47'-0 33'- 73-26old (/..:." C.I./.) "4.2 "233. "23.1 "1.7 "122-4 "0- "23-0Ponderea exportului +n PI:- (+n preţuri curente) '0-1 44- 4-2 4-0 42- -' -'Ponderea deficitului %alanţei co#erciale +n PI:- 3-7 17-' 21-2 2'-7 12- 23-0 2-Cota parte a deficitului %alanţei co#erciale +n export- 12.7 . '2 2'- '- 43- ivelul de acoperire a i#portului prin export- 77.3 3.1 3.' '1.3 3-1 '0-' '-'


Cel #ai rav feno#en cu care !e confruntă !ocietatea $epu%licii &oldova +n perioada

actuală e!te !căderea %ru!că a nivelului de trai al populaţiei- datorată reducerii e!enţiale a puterii1

7/17/2019 tema 01


0

20

40

60

80

100

120

1997

tr.2

1997

tr.3

1997

tr.4

1998

tr.1

1998

tr.2

1998

tr.3

1998

tr.4

1999

tr.1

1999

tr.2

1999

tr.3

2000

tr.1

2000

tr.2

2000

tr.3

2000

tr.4

total urban rural

de cu#părare a veniturilor. !tfel- confor# datelor oficiale- precu# şi a unor e!ti#ări ale P;*-

pe parcur!ul celor 10 ani de tran,iţie econo#ică- din #o#entul li%erali,ării preţurilor- veniturile

reale per capita !"au redu! de aproxi#ativ -4- iar puterea de cu#părare pen!iilor de ori.

=otodată- confor# !tudiului :uetelor o!podăriilor ca!nice- +n tri#e!trul al anului 2001

veniturile di!poni%ile no#inale ale populaţiei per capita au con!tituit 270-1 lei şi au cre!cut pe parcur!ul anului cu 24-14. 5!te re#arca%il faptul că rit#ul de creştere a veniturilor at<t

no#inale c<t şi reale e!te #ai #are +n #ediul rural dec<t +n #ediul ur%an. !tfel- dacă +n anul

2000 +n #ediul rural veniturile no#inale !"au #ajorat cu 1-'- iar cele reale " cu 7-1- +n

#ediul ur%an ace!tea !"au #ajorat- re!pectiv- cu '-1 şi -1.

Indicele veniturilor reale (anul 1* trimestrul ++ , 1--)

*iara#a

;na din tră!ăturile e!enţiale- caracteri!tice for#ării veniturilor din perioada actuală +n

$epu%lica &oldova e!te di#inuarea accentuată a ponderii !alariului +n totalul veniturilor.

6căderea rolului !alariului +n for#area veniturilor- +n favoarea altor for#e de venit- e!te un

proce! fire!c +n condiţiile tran,iţiei la econo#ia de piaţă. 9n!ă atunci c<nd acea!tă !cădere ia

proporţii necontrolate- poate avea loc un tran!fer al funcţiei de reproducţie a forţei de #uncă de

la !alariu la alte for#e de venit- care nu !unt leate ne#ijlocit de proce!ul de #uncă- !u%#in<nd

a!tfel #ecani!#ul econo#ic şi de,voltarea capitalului u#an. 9n ace!te condiţii- o #are parte de

!alariaţi- (ocupaţi +n cea #ai #are parte +n !ectorul pu%lic) ce"şi for#ea,ă veniturile !ale exclu!iv

din !alarii- !unt defavori,ate faţă de alte cateorii de populaţie ce"şi a!iură ro!ul veniturilor

!ale din alte !ur!e. cea!tă !ituaţie conduce la deradarea #otivaţiei #uncii !alariale şi- +n

con!ecinţă- la un exod al forţei de #uncă din !fera productivă +n alte do#enii de activitate.

!tfel- dacă +n ţările econo#ic de,voltate ponderea !alariului +n totalul veniturilor !e #enţine la

un nivel de circa 40"30 prin diferite politici uverna#entale- a!iur<ndu"!e a!tfel #otivarea

#uncii şi- prin ur#are- creşterea productivităţii #uncii şi echitatea !ocială- +n $epu%lica

&oldova ponderea !alariului +n totalul veniturilor +n anul 2001 a con!tituit 3-7- ridic<ndu"!e14

7/17/2019 tema 01


nee!enţial faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Ponderea #ică a !alariilor +n veniturile

totale ale populaţiei poate fi explicată şi prin ponderea #are a !ectorului arar +n econo#ia

naţională a repu%licii şi- re!pectiv- a veniturilor din activitatea aricolă- precu# şi prin ponderea

i#punătoare şi #ereu +n creştere a tran!ferurilor !ociale +n totalul veniturilor populaţiei (ta%elul

).Tabelul

Structura veniturilor disponibile ale 9ospodăriilor :=;

Anii Activitatesalariată

Activitatea9ricolă

Activitateindividuală

1ndemniaţiisociale

Alte surse Botal venituri

)447 +,"6 +4", +"8 )8") )*"7 )88"8)444 +-", +7"- +"+ 7"+ ),"- )88"8*888 +6"+ +,"- +"8 4"+ )-"4 )88"8*88) +6"7 +)"4 *"6 )8"4 )5"6 )88"8

6ur!a> *eparta#entul de 6tati!tică şi 6ocioloie

9n anul 2001 !alariul #ediu lunar !"a cifrat la 4-3 lei. cea!tă re#unerare acoperă doar

41-' din %uetul #ini# de con!u# e!ti#at la 104-0 lei- ceea ce confir#ă faptul că !alariul +n

$epu%lica &oldova +ncă nu"şi poate +ndeplini funcţia de reproducere a forţei de #uncă pentru

unele cateorii de lucrători. 9n ace!te condiţii e!te i#po!i%il de #i,at pe o creştere a

productivităţii #uncii care- de cele #ai #ulte ori !e %a,ea,ă şi pe #otivarea #uncii- şi- +n

per!pectivă- !ă contri%uie la relan!area econo#ică.

Cele #ai #ari creşteri ale !alariului no#inal au fo!t +nrei!trate +n in!tituţiile din

con!trucţii- electroeneretică- ali#entarea cu a,e şi apă- indu!tria de prelucrare. Cele #ai #ari

!alarii !e #enţin +n !fera financiar"%ancară- +n electroeneretică- +n ali#entarea cu a,e şi apă. 9n

aceeaşi perioadă +n +nvăţă#<nt şi ocrotirea !ănătăţii %uetare !alariul #ediu a fo!t- re!pectiv de

'- lei şi 1-' lei- ceea ce acoperă doar 1- şi 2-77 din %uetul #ini# de con!u#.

Creşterea !alariilor +n !fera %uetară e!te #ai #ică dec<t +n cea privată. 9n re,ultat- creşte

diferenţierea nivelului de !alari,are +n ra#urile econo#iei (ta%elul 10).

Tabelul 1-Salariul mediu lunar :lei;

)44, )44- )445 )446 )447 )444 *888 *88)?n medie pe economia naţională 107. 1.2 173.1 21.7 240. 0.' 03-0 4-3ricultură 3 10.' 121.4 14.2 10.' 132.7 241-3 14-1Indu!trie 1'0 214. 272.2 ' 2 417-' '7- 72'-4Con!trucţii 1'7. 20'.' 23.3 2'.4 '2. 2'.2 4-7 '72-7Co#erţ en"ro! şi en"detail 100. 14'.3 211.4 24.1 2'4.3 1 -' 41-1=ran!port şi co#unicaţii 13.4 1 247. 2.4 3'.4 44. '4-0 7'0-76fera financiar"%ancară 13 7.3 '37 72.4 114. 1'32.4 24-1 2237-9nvăţă#<nt 74.2 11. 14'.3 130. 17 1 23-3 '-

crotirea !ănătăţii şi !fera !ocială 10.1 12'.4 1'1.1 134. 17.4 17'.3 20-1 1-'Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie1'

7/17/2019 tema 01


;n factor care afectea,ă rav for#area veniturilor %ăneşti ale populaţiei şi- prin ur#are-

calitatea vieţii a indivi,ilor con!tituie +nt<r,ierile de plată ale !alariilor şi ale tran!ferurilor

!ociale- care ajuneau uneori la de!tinatar cu +nt<r,iere +n funcţie de localitate de la 1 lună p<nă

la de 7" luni. 9n anul 2001- co#parativ cu anii precedenţi datoriile !alariale +n !fera %uetară şi

ne%uetară au fo!t redu!e e!enţial. 6"a a#eliorat !ituaţia şi la plata pen!iilor. Pe l<nă faptul

lichidării re!tanţelor faţă de pen!ii- ace!tea au fo!t #ajorate- a!tfel +nc<t +n anul 2001 #ări#ea

#edie a pen!iei a con!tituit 14-7 lei- cu 4-43 #ai #ari dec<t +n aceeaşi perioadă a anului

precedent. 9nţele<nd i#portanţa pro%le#ei +n cau,ă- precu# şi con!ecinţele ace!teia- Buvernul

depune eforturi extre# de #ari +n depăşirea pro%le#ei date.

5voluţia veniturilor populaţiei din $epu%lica &oldova din perioada de tran,iţie- a condu!

la o diferenţiere !ocială exce!ivă a populaţiei. 9n anul 2000 veniturile celor #ai %oate 10 din

populaţie erau de -3 ori #ai #ari dec<t veniturile celor #ai !ărace 10 ale populaţiei.

Coieficientul Bini- care expri#ă radul de diferenţiere !ocială are o tendinţă !ta%ilă de creştere.

9n anul 2000 el a con!tituit 0-2 calculat după veniturile totale ale populaţiei. *iferenţierea

!ocială din #ediul rural e!te #ai #are dec<t +n #ediul ur%an. ce!t fapt !e explică prin

di#inuarea #ai accelerată a rolului !alariului +n for#area veniturilor populaţiei din #ediul rural

dec<t +n #ediul ur%an- #anife!tată prin re!tanţele !alariale #ai #ari- plata !alariilor +n natură şi

pre,enţa #ai pronunţată a ele#entelor de econo#ie naturală.

Pe fondul !ituaţiei !ocial"econo#ice create din repu%lică evoluţiile din do#eniul

raporturilor de #uncă au decur! +n #od !i#ilar. 9n condiţiile unei econo#ii de piaţă- raporturile

de #uncă dintre aenţii econo#ici au loc pe o piaţă a #uncii care- fiind o piaţă derivată- reflectă

pe deplin !ucce!ele şi in!ucce!ele econo#iei. !tfel- tur%ulenţele tran,iţiei econo#ice !"au

ră!fr<nt +n #od de,a!truo! şi a!upra ocupării forţei de #uncă din repu%lică. Pe parcur!ul celor 12

ani de tran,iţie nivelul ocupării a !că,ut !u%!tanţial şi continuă !ă !cadă. 6ur!ele oficiale ate!tă o

reducere e!enţială at<t ocupării forţei de #uncă- c<t şi a nu#ărului !alariaţilor din econo#ie care-

!"au redu! din 13 p<nă +n 2001- re!pectivde la 1''0 #ii p<nă la 1 #ii per!oane şi de la110 #ii p<nă la '' #ii per!oane. =otodată nivelurile şo#ajului real şi oficial au +nrei!trat

valori de!tul de #ode!te (re!pectiv- 3-2 şi 1-3 pentru anul 2001) av<nd- de a!e#enea o

tendinţă de di#inuare- ceea ce denotă faptul unei funcţionalităţi i#perfecte a pieţei #uncii din

repu%lică. 9n #o#entul actual piaţa #uncii din $epu%lica &oldova- ca şi alte pieţe- e!te o piaţă

+n for#are- fapt ce explică funcţionalitatea ei i#perfectă. cea!tă piaţă include +n !ine at<t

ele#ente şi #ecani!#e #oştenite de la econo#ia !ociali!tă- precu# şi ele#ente noi- !pecifice

unei econo#ii de piaţă #odernă. 6ituaţia dată a provocat o !erie de de,echili%re ce !e #anife!tă-13

7/17/2019 tema 01


pe de o parte- prin creşterea şo#ajului- şi deradarea !i!te#ului de protecţie !ocială pe piaţa

#uncii- iar pe de altă parte- prin utili,area ineficientă a forţei de #uncă- +n!oţită de de!creşterea

productivităţii #uncii şi- prin con!ecinţă- de reducerea !u%!tanţială a !alariilor reale ale

lucrătorilor etc.

#eliorarea !ituaţiei date nece!ită eforturi colo!ale at<t din partea repre,entanţilor puterii pu%lice- c<t şi din partea fiecărui actor !ocial din !fera raporturilor de #uncă.

5!te cert faptul- că for#area pieţei #uncii din repu%lică e!te un proce! anevoio! şi de

lună durată- iar una din cele #ai dificile pro%le#e +n ace!t context e!te- pe de o parte- adaptarea

forţei de #uncă noilor condiţii de piaţă- !chi#%area atitudinii lucrătorilor faţă de #uncă- or o

piaţă #odernă a #uncii nece!ită de la participanţi un co#porta#ent !pecific unui #ediu

concurenţial- %a,at- +n pri#ul r<nd- pe o re!pon!a%ilitate individuală- co#porta#ent care va

conduce inevita%il la creşterea productivităţii #uncii şi a calităţii ei. Pe de altă parte- for#area pieţei #uncii nece!ită şi o re!tructurare a #anae#entului +ntreprinderii- a co#porta#entului

conducătorilor de +ntreprinderi care continuă şi +n pre,ent !ă utili,e,e #etode vechi de

#anae#ent- inclu!iv şi pe piaţa #uncii din repu%lică. Cu alte cuvinte- e!te vor%a de!pre

for#area cererii şi ofertei de pe piaţa #uncii din $epu%lica &oldova.

u +n ulti#ul r<nd for#area pieţei #uncii e!te deter#inată şi de perfecţionarea

per#anentă a cadrului in!tituţional"lei!lativ al ace!teia- precu# şi a #odului şi #ecani!#elor de

intervenţie a !tatului pe piaţa #uncii prin inter#ediul politicilor de ocupare a forţei de #uncă

pro#ovate de către autorităţi.

!pectele privind for#area cererii şi ofertei de #uncă din $epu%lica &oldova +n etapa

actuală- precu# şi #ecani!#ul de funcţionare a pieţei #uncii vor fi reflectate +n capitolele

ur#ătoare.

9n cele ce ur#ea,ă- +n!ă- ne vo# axa a!upra unor pro%le#e de ordin #etodoloic privind

definirea pieţei #uncii- precu# şi #ecani!#ul ei de funcţionare +n condiţiile unei econo#ii +n

tran,iţie precu# e!te econo#ia $epu%licii &oldova.

17

7/17/2019 tema 01


*( Consideraţii metodolo9ice

*()( #espre necesitatea constituirii pieţei muncii în conte'tul actualei traniţii la

economia de piaţă5!enţa actualei tran,iţii econo#ice con!tă +n a!iurarea unor condiţii favora%ile de

creştere a calităţii vieţii populaţiei- deter#inată- nu +n ulti#ul r<nd- de de#ocrati,area şi

li%erali,area econo#ică a !ocietăţii- precu# şi de creşterea dura%ilă a econo#iei şi a

productivităţii !ociale a #uncii. r- !i!te#ul de co#andă- caracteri!tic econo#iei !ociali!te "

%irocratic şi riid " şi"a epui,at re,ervele !ale de !ti#ulare şi nu putea contri%ui la o creştere

econo#ică dura%ilă.

Di%erali,area econo#ică a !ocietăţii pre!upune- +n pri#ul r<nd- crearea unor #ecani!#e

care !ă a!iure de!centrali,area econo#iei- pro#ovarea principiului li%ertăţii şi co#petitivităţii

+n toate do#eniile de activitate. 6"au creat- a!tfel- condiţii nece!are pentru o tran,iţie la econo#ia

de piaţă #odernă- or econo#ia de piaţă pre!upune principiile !u!"nu#ite. ece!itatea tran,iţiei

la econo#ia de piaţă poate fi aru#entată folo!ind un #odel de anali,ă %a,at pe ur#ătorii patru

piloni>

- proprietatea a!upra factorilor de producţie@

- funcţia de preferinţă !ocială@

- in!tituţiile şi in!tru#entele econo#ice@

- #odelul de alocare a re!ur!elor 1.

Principalul pa! al tran,iţiei econo#ice actuale e!teevident- privati,area.

*e!centrali,area econo#iei şi autono#ia unităţilor econo#ice !unt inco#pati%ile cu exi!tenţa

proprietăţii de !tat. 5xi!tenţa proprietăţii de !tat favori,ea,ă ră!p<ndirea nepoti!#ului şi a

corupţiei- !porirea ten!iunilor !ociale din cau,a unor acţiuni neju!tificate ale unor colective.

&ulte unităţi ajun !ă revendice drepturi !au ajutoare de la !ocietate- pentru a ju!tifica

neajun!urile locale provenite din activitatea proprie ne!ati!făcătoare !au chiar ire!pon!a%ilă.

Inco#petenţa şi #ediocritatea e!te per#anent !ti#ulată. =recerea la proprietatea privată !u%

diferitele !ale tipuri devine !inura !oluţie radicală care rupe definitiv cu !i!te#ul econo#ic de

co#andă.

=recerea la proprietatea privată provoacă !chi#%ări radicale +n #ecani!#ul de

funcţionare a econo#iei> !e !chi#%ă relaţiile dintre aenţii econo#ici individuali şi colectivi-

aceştia trec<nd de la relaţii ad#ini!trative !au !e#iad#ini!trative la relaţii pe deplin co#erciale@

1 . Iancu A=ratat de econo#ieA- v.- :.- 1- p.1

7/17/2019 tema 01


!e renaşte co#petiţia econo#ică- ceea ce deter#ină o atitudine (din partea aenţilor econo#ici)

de re!pon!a%ilitate şi raţionalitate econo#ică i#pu!e de per!pectiva celor două alternative

externe " pro!peritatea econo#ică !au fali#entul fir#ei@ e!te +nlăturată %irocraţia deoarece di!par

cau,ele care o enerea,ă " planificarea centrali,ată- controlul de !tat etc.

;n ele#ent ce caracteri,ea,ă natura şi #odul de operare a unui !i!te# econo#ic e!tefuncţia de preferinţă !ocială. Pentru a vedea dacă !i!te#ul econo#ic e!te cu adevărat +n !luj%a

oa#enilor- tre%uie anali,ate #odul cu# !e expri#ă şi !e reali,ea,ă preferinţa şi cu# !e face

aleerea la nivelul individului- precu# şi #odul cu# !e ajune la deci,iile areate (la nivelul

!ocietăţii) şi care !unt ace!te deci,ii. 9n !ocietăţile şi econo#iile totalitare %a,ate pe proprietatea

de !tat funcţia de preferinţă !ocială e!te for#ată din preferinţele unui rup re!tr<n! de per!oane

ce !e află la conducerea !tatului " %irocraţia de partid şi de !tat. cea!ta i#pune punctul lor de

vedere rupurilor #ajoritare cu intran!ienţă şi intoleranţă- !u%#in<nd a!tfel li%ertateaindividului. Indivi,ii !unt !upuşi #inorităţii %irocratice. 9ntr"o econo#ie de piaţă- +n care aenţii

econo#ici !unt relativ eali ca putere econo#ică- +n ca,ul aleerilor individuale- fiecare

per!oană acţionea,ă +n nu#ele !ău propriu şi prin acţiunea !a. cea!ta nu exercită nici o

influenţă directă a!upra altora. leerile individuale +ntr"o econo#ie de piaţă enerea,ă +n #od

!pontan un re,ultat !ocial areat. :ună!tarea unei per!oane nu e!te afectată de co#porta#entul

alteia. 9n!ă- +n relaţiile de piaţă apar nu nu#ai indivi,i- ci şi orani,aţii de diferite di#en!iuni şi

preocupări " +ntreprinderi- orani,aţii profe!ionale- in!tituţii de !tat etc. ce!tea for#ea,ă centre

de putere- care fie că !u%ordonea,ă intere!ele indivi,ilor- fie că ale şi iau deci,ii +n nu#ele

ace!tora. ;neori ele au la %a,ă contracte +n ace!t !en!- alteori nu au aşa ceva.

6pre deo!e%ire de econo#ia !ociali!tă- +n cadrul econo#iei de piaţă exi!tă anu#ite

po!i%ilităţi pentru individ şi rupurile !ociale de a !e #anife!ta li%er. ce!tea !e %a,ea,ă pe

exi!tenţa proprietăţii private şi con!tau +n dreptul de a a%andona orani,aţia veche +n ca,ul

necore!punderii deci,iilor ei cu dorinţele individului- de a !e alătura la o altă orani,aţie !au de a

crea una nouă- care !ă"i dea un !prijin de !ati!facţie. =oc#ai de aceea pentru a a!iura

!ati!facerea preferinţelor diver!ificate şi a evita i#punerea voinţei unor rupuri- fie ele chiar şi

#ajoritare a!upra celor #inoritare- e!te nece!ar !ă !e cree,e un #ecani!# adecvat care !ă a!iure

li%ertatea individului de aleere şi deci,ie +n !ati!facerea tre%uinţelor !ale pe toate planurile.

;n !i!te# econo#ic are ca ele#ente co#ponente in!tituţiile. 6tructura ace!tora-

tră!ăturile şi #odul lor de funcţionare pot caracteri,a co#po,iţia !i!te#ului- precu# şi natura lui

!ocial"u#ană. In!tituţiile pot a!iura !au fr<na funcţionarea !i!te#ului- pun<nd a!tfel +n joc

perfor#anţa ace!tuia. econo#ie de piaţă !e deo!e%eşte de o econo#ie cu planificare

centrali,ată- +n pri#ul r<nd- prin in!tituţiile co#ponente şi prin in!tru#entele de conducere20

7/17/2019 tema 01


utili,ate- prin !tructura şi #odul lor de funcţionare şi de folo!ire +n de!făşurarea econo#iei.

=recerea la econo#ia de piaţă nu poate fi concepută fără !chi#%ări profunde- +n pri#ul r<nd- +n

do#eniul in!tituţional.

Privită +ntr"un !en! #ai lar- o in!tituţie e!te un !et de nor#e- reuli de conducere !au căi

de <ndire !ta%ilite. 9n ace!t ca,- noţiunea de in!tituţie cuprinde> !i!te#ul de proprietate-orani,aţiile repre,entate de fir#e- o!podăriile fa#iliale- in!tituţiile uverna#entale- uvernul-

!indicatele etc.@ in!tru#entele econo#ice- cu# !unt %anii- i#po,itele- planificarea- profitul etc.

Privite +n !en! #ai re!tr<n!- in!tituţiile repre,intă un !et de orani,aţii precu# fir#ele cu caracter

lucrativ şi nelucrativ- orani,aţiile şi aenţiile uverna#entale şi pu%lice- partidele şi for#aţiile

politice- !indicatele- %ăncile- %ur!ele ş. a. 5xi!tenţa şi funcţionarea lor- de reulă- !unt

rele#entate prin lei şi au un caracter #ult #ai !ta%il dec<t in!tru#entele econo#ice. 9n

econo#ia de piaţă- apariţia şi funcţionarea in!tituţiilor- !tructurile lor !e de!făşoară +n #odnatural. 9n condiţiile econo#iei !ociali!te- de,voltarea orani,aţiilor şi a !tructurilor lor !e

reali,ea,ă pe %a,a unor raţiuni politice- din intere!e de putere- denatur<ndu"!e a!tfel de!tinaţia şi

funcţia lor iniţiale.

/uncţionarea !i!te#ului econo#ic e!te deter#inată +n #are #ă!ură de #odelul de alocare

a re!ur!elor. 9n fond- ace!t #odel expri#ă #odul de coordonare a activităţilor şi a interacţiunilor

dintre aenţii econo#ici ai !i!te#ului " indivi,i şi orani,aţii " i#plicaţi +n diferite #aniere-

#odalităţi- funcţii şi !tatute +n de!făşurarea proce!elor econo#ice. locarea re!ur!elor poate fi

+nfăptuită şi a fo!t reali,ată +n fapt prin două #etode>

- Prin coordonarea ierarhică !au %irocratică- ace!tea expri#<nd relaţiile verticale dintre

indivi,i şi orani,aţiile coordonatoare şi orani,aţiile coordonate. a!e#enea

#etodă e!te !pecifică !i!te#ului econo#ic centrali,at.

- Prin #ecani!#ele pieţei. $e!pectivele #ecani!#e !e !tructurea,ă +n relaţii ori,ontale

+ntre indivi,i şi +ntre orani,aţii- +n calitatea lor de cu#părători şi v<n,ători. /olo!ind

in!tru#entele econo#ice fireşti (%anii- preţurile şi profitul)- acea!tă #etodă de alocare

a re!ur!elor- !pecifică econo#iei li%ere de piaţă- a!iură o echitate !ocială şi o

eficienţă econo#ică #ai ridicată. !e#enea tip de relaţii a!iură şi autorelarea

!i!te#ului econo#ic- folo!ind ca %a,ă #ecani!#ul econo#ic natural- de piaţă.

5dificarea noii econo#ii repre,intă un proce! deo!e%it de co#plex- care e!te leat- +n

pri#ul r<nd de crearea pieţelor. r pieţele nu apar de la !ine. 5le repre,intă o con!trucţie !ocială

şi !unt create prin acţiunea conştientă a oa#enilor ($. Coa!e). cea!ta a fo!t şi e!te o !arcină

care ţine de e!enţa acţiunii antreprenoriale. 9n ca,urile +n care pieţele nu apar prin acţiune

21

7/17/2019 tema 01


antreprenorială !pontană- ele tre%uie !ă fie create prin acţiune pu%lică !ocială- conştientă- la

nevoie- prin acţiunea !tatului. celaşi lucru !e referă şi la piaţa #uncii.

*(*( Piaţa muncii" concept" caracteristici" particularităţi9n condiţiile econo#iei de piaţă raporturile de #uncă !e #anife!tă +n cadrul pieţei #uncii

şi !unt !tr<n! leate de acea!tă cateorie econo#ică.

Piaţa #uncii poate fi definită ca !paţiul econo#ic +n care tran,acţionea,ă- +n #od li%er-

deţinătorii de capital +n calitate de cu#părători şi po!e!orii re!ur!ei de #uncă +n calitate de

v<n,ători- +n care prin #ecani!#ul preţului forţei de #uncă- al concurenţei li%ere dintre aenţii

econo#ici- altor #ecani!#e !pecifice- cererea şi oferta de #uncă !e aju!tea,ă. 9ntr"o for#ulă

concentrată- piaţa #uncii repre,intă #ecani!#ul de relare prin deci,ii li%ere ale aenţilor econo#ici- prin inter#ediul !alariului real- al cererii şi ofertei de #uncă.

/orţa de #uncă e!te acea #arfă de tip deo!e%it care !e află +n proprietatea- +n po!e!iunea

şi la di!po,iţia oricărei per!oane. cea!tă per!oană apare pe piaţă drept v<n,ător al re!ur!ei pe

care o deţine- capacitatea !a de #uncă. ;lti#a e!te oferită !pre cu#părare şi utili,are

+ntreprin,ătorului la un anu#it preţ !ta%ilit de piaţă !au neociat de aceşti doi aenţi econo#ici.

9n definiţia pieţei #uncii porni# de la ur#ătoarele pre#i!e #etodoloice> a) locul şi

funcţiile factorului u#an +n !i!te#ul econo#ic@ %) rolul pieţei #uncii +n cadrul !i!te#ului

exi!tent de pieţe@ c) aenţii econo#ici care !e +nt<lne!c pe acea!tă piaţă at<t +n calitate de

purtători ai cererii- c<t şi +n cea de purtători ai ofertei de #uncă@ d) radul de orani,are şi

li%ertate a ace!tora +n relarea ocupării şi folo!irii eficiente a forţei de #uncă- inclu!iv raportul

de forţe dintre ei@ e) leităţile care uvernea,ă for#area cererii şi ofertei de #uncă@ f)

#ecani!#ele care intervin +n funcţionarea pieţei #uncii- fie ca #ecani!#e de piaţă pură cu

!alariul +n calitate de preţ al #uncii- li%era concurenţă +ntre aenţii econo#ici- fie ca #ecani!#e

care intervin pe diferitele pieţe i#perfecte.

$eieşind din definiţia pieţei #uncii- ele#entele definitorii ale ace!teia !unt>

- actorii !ociali de pe piaţa #uncii " putătorii cererii şi ofertei de #uncă@

- actele nor#ative care rele#entea,ă raporturile de pe piaţa #uncii@

- conjunctura pieţei #uncii " echili%rul dintre cererea şi oferta de #uncă care deter#ină

nivelul !alariului de echili%ru şi cel al ocupării forţei de #uncă@

- in!tituţiile de pe piaţa #uncii@

- !i!te#ul de !ecuritate !ocială de pe piaţa #uncii.

22

7/17/2019 tema 01


Privită ca !i!te# de relaţii +ntre partenerii !ociali la !cară #acroecono#ică- !ectorială şi

#icroecono#ică- piaţa #uncii +ndeplineşte !i#ultan #ai #ulte funcţii2>

- 1mplică o alocare şi realocare a resurselor de muncă pe !ectoare- ra#uri- ocupaţii-

profe!iuni şi calificări +n teritoriu. 9n ace!t !en!- !unt pu!e +n acţiune o !erie de

#ecani!#e ale pieţei #uncii- printre care !alariul şi diferenţele !alariale- dar şi#ecani!#ele din afara pieţei #uncii propriu",i!e (fi!cale- politici de inve!tiţii etc.).

- Este productiv3creativă3participativă- +n #ă!ura +n care a!iură co#%inarea opti#ă

a factorilor de producţie- orani,area producţiei şi a #uncii- re#unerarea +n funcţie de

perfor#anţă- !ti#ularea participării la #uncă.

- Are un caracter educativ3formativ- +n eală #ă!ură pe linia #odelării cererii de

calificări şi recalificări- a flexi%ili,ării ofertei de #uncă- a corelării nevoii de #uncă

calificată pentru !i!te#ul productiv- +n relaţie cu oferta !i!te#ului de preătire- areconver!iunii şi reinterării profe!ionale.

- Asi9ură distribuirea veniturilor din muncă +n funcţie de un !i!te# de criterii

!ta%ilite prin acte nor#ative şiF!au prin contracte individuale !au colective@

- Este socială- +n !en!ul cel #ai cuprin,ător al noţiunii- +ncep<nd cu a!iurarea

condiţiilor de exercitare a drepturilor funda#entale la #uncă- educaţie- la plată

re#uneratorie- la calitatea şi u#ani,area vieţii de #uncă- continu<nd cu a!iurarea

condiţiilor nor#ale de reproducţie a forţei de #uncă- ealitatea de şan!e şi

nondi!cri#inare pe piaţa #uncii- protecţia !ocială a cateoriilor defavori,ate şi

ter#in<nd cu +nu!tarea- p<nă la eli#inare- a canalelor de ad<ncire a !ărăciei şi

polari,are !ocială.

Piaţa #uncii ca o piaţă a celui #ai i#portant factor de producţie e!te un !u!%!i!te# al

!i!te#ului eneral al econo#iei naţionale şi +ntruneşte un #ănunchi de caracteri!tici care +i

conferă o po,iţie cheie +n ace!t !i!te#. ce!te caracteri!tici- de natură de#o"econo#ică- p!iho"

!ocială- co#porta#entală- !e referă at<t la G#arfa vieH- care circulă pe acea!tă piaţă- c<t şi la

relaţiile cu celelalte pieţe ale factorilor de producţie- precu# şi cu piaţa %unurilor de con!u#

per!onal. Piaţa #uncii nu e!te o piaţă ordinară- o%işnuită. 5a are o anu#ită autono#ie internă-

av<nd reuli de joc- lei şi leităţi proprii de #işcare şi de !tructurare. /or#area cererii şi ofertei

forţei de #uncă- aju!tarea ace!tora pe cea #ai i#perfectă şi frailă dintre pieţe nu !e pot reali,a

dec<t pe %a,a unor a!tfel de reuli. 5cono#i!tul a#erican Paul 6a#uel!on +n #anualul !ău

2 &inică :oajă A=endinţe +n evoluţia pieţei #uncii- Craiova- 1- p. '.

2

7/17/2019 tema 01


A5cono#ic!A !pune- că A...o#ul e!te #ai #ult dec<t o #arfăA. Proce!ele de aju!tare a cererii şi

ofertei de #uncă !e află +n per#anenţă !u% pre!iunea condiţiilor enerale econo#ice şi !ociale-

!u% influenţa !tărilor şi #odificărilor celorlalte pieţe- +n !pecial- !u% cea a pieţei capitalului.

Piaţa #uncii nu e!te o piaţă de !ine!tătătoare. 5a e!te influenţată de diverşi factori !ocio"

econo#ici- de#orafici- !ociali. Cei #ai i#portanţi dintre factorii de influenţă a!upra pieţei#uncii !unt ur#ătorii>

- prore!ul tehnic şi productivitatea !ocială a #uncii@

- proce!ele de#orafice şi de e#irare"i#irare@@

- caracteri!ticile culturale şi co#porta#entale ale populaţiei@

- nivelul de calificare a forţei de #uncă@

- producţia şi capitalul@

-

durata ,ilei de #uncă etc.;nii dintre aceşti factori acţionea,ă direct a!upra cererii de #uncă- fie +n !en!ul creşterii-

fie +n !en!ul di#inuării ace!teia (productivitatea #uncii- prore!ul tehnic etc.). lţi factori

acţionea,ă a!upra ofertei de #uncă.

;na din principalele pro%le#e #etodoloice- o%iectul #ultiplelor di!cuţii +n cercurile

ştiinţifice !e referă la deter#inarea o%iectului real al tran,acţiilor econo#ice de pe piaţa #uncii>

ce !e vinde pe piaţa #uncii " #unca !au forţa de #uncă?

=eoria #arxi!tă- +n for#ularea teoriilor !ale privind exploatarea #uncii şi a făuririi unei

!ocietăţi noi- li%ere de exploatare- !u!ţine că pe piaţa #uncii !e vinde forţa de #uncă- interpretată

ca capacitatea oa#enilor de a #uncii- adică calificarea- experienţa- co#petenţele de care aceştia

di!pun. Potrivit teoriei #arxi!te- +n proce!ul utili,ării forţei de #uncă- ca atare- +n proce!ul de

#uncă- e!te creată o valoare nouă- #ateriali,ată +n %unuri de con!u#. cea!tă valoare repre,intă

o valoare a #uncii. =otodată- anajatul pri#eşte +n !chi#% pentru #unca depu!ă nu#ai o parte

din valoarea creată- con!iderată drept co!t al forţei de #uncă. Cealaltă parte a valorii nou"create

de anajat e!te +n!uşită de către antreprenor- ceea ce repre,intă for#a de #anife!tare a

exploatării #uncii. 9n ace!t context- teoria #arxi!tă utili,ea,ă ter#enul de Gpiaţă a forţei de

#uncăH.

=otodată- teoria dată neaă participarea +n crearea valorii noi unor a!tfel de factori şi neo"

factori de producţie ca capitalul- pă#<ntul- antreprenoriatul.

depţii teoriei #arxi!te !u!ţin- că pe piaţa #uncii !e vinde forţa de #uncă şi nu #unca-

deoarece nu !e poate vinde ceea ce nu exi!tă. 9ntr"adevăr- +nt<lnindu"!e pe piaţa #uncii lucrătorul

şi anajatorul nu pot unul vinde- iar celălalt cu#păra #unca- deoarece acea!ta- ca atare- nu

P.6a#uel!on- D5cono#iJue-" Di%raire r#and colin- Pari!- 1'- p.7'0.2

7/17/2019 tema 01


exi!tă. r- #unca repre,intă o activitate raţională a oa#enilor +n vederea producerii unor utilităţi

concreti,ate +n %unuri şi !ervicii- şi e!te +n!oţită de con!u#ul de enerie fi,ică şi nervoa!ă a

individului.

Ducrurile ar fi !tat a!tfel- dacă !"ar face o analoie +ntre #ecani!#ul pieţei #uncii şi cel al

pieţei %unurilor de con!u#. 9n realitate- o a!e#enea analoie nu poate fi făcută. *acă pe piaţa %unurilor de con!u# actul de cu#părare şi de v<n,are !e petrece !i#ultan- #ecani!#ul de

funcţionare a pieţei #uncii e!te ceva #ai co#plicat. 9n!ăşi contractul de cu#părare"v<n,are a

!erviciilor de #uncă +ntre actorii !ociali ai pieţei #uncii !e +ncheie +nainte ca !erviciile de #uncă

!ă fie pre!tate. =otodată- actul de cu#părare"v<n,are a !erviciilor de #uncă !e reali,ea,ă doar

după ce #unca a avut loc. 9n ace!t ca, anajatorul e!te intere!at #ai #ult de re,ultatul #uncii

depu!e ca un re,ultat al utili,ării factorului de producţie pentru care ace!ta plăteşte %ani- dec<t de

capacitatea lucrătorului de a #uncii.=otodată- #ecani!#ul de piaţă- deter#inat de leile cererii şi ofertei pre!upune- că>

- actul de cu#părare"v<n,are are loc doar +n ca,ul c<nd cu#părătorul e!te +n !tare şi

doreşte !ă cu#pere %unul (!erviciul) de care el are nevoie- iar v<n,ătorul di!pune de

ace!t %un şi e!te ata şi doreşte !ă"l v<ndă@

- actul de cu#părare"v<n,are e!te +n!oţit de !chi#%area proprietarului %unului +n

cau,ă@

- proprietarul %unului dat !e %ucură de cel puţin trei drepturi " de po!e!ie- de folo!inţă

şi de di!po,iţie@

- actul de cu#părare"v<n,are pe o piaţă concurenţială !e pre,intă drept un !chi#%

echivalent- deter#inat de leile cererii şi ofertei.

$eieşind din caracteri!ticile #ecani!#ului de piaţă- forţa de #uncă nu poate core!punde

cerinţelor !u!"nu#ite- deoarece>

- fiind interpretată drept capacitatea o#ului de a #unci- forţa de #uncă nu poate fi

!eparată de lucrător- prin ur#are- ea nu poate fi v<ndută fără !ă fie v<ndut +n!ăşi

lucrătorul. a!e#enea !ituaţie !e poate +nt<#pla doar +n ca,ul c<nd lucrătorul e!te

!clav. r- +ntr"o !ocietate li%eră ace!t fapt e!te i#po!i%il@

- dacă forţa de #uncă nu poate fi !eparată de lucrător- ea nu poate deveni proprietatea

cu#părătorului forţei de #uncă@

- dacă cu#părătorul forţei de #uncă nu poate deveni proprietarul ace!teia- el nu poate

di!pune de ea- deoarece dreptul de di!po,iţie aparţine lucrătorului. 9n ace!t ca,

anajatorul poate doar +nchiria forţa de #uncă pe o anu#ită perioadă de ti#p- iar

+nchirierea nu poate fi con!iderată un act de cu#părare"v<n,are. Prin ur#are- actul de24

7/17/2019 tema 01


cu#părare"v<n,are nu e!te pre,ent- lip!e!c cu#părătorul şi v<n,ătorul forţei de

#uncă@

- potrivit lui &arx- +n proce!ul anajării forţei de #uncă lip!eşte !chi#%ul echivalent-

deoarece co!tul forţei de #uncă e!te #ai #ic dec<t valoarea pe care acea!ta o

creea,ă. 9n!ă- +n !ituaţia c<nd !chi#%ul echivalent lip!eşte- nu poate fi vor%a de!preraporturi econo#ice de piaţă civili,ate.

Potrivit teoriei factorilor de producţie- for#ulată de cla!icii ştiinţei econo#ice- pe piaţa

#uncii !e vinde #unca- iar !alariul repre,intă co!tul #uncii (şi nu a forţei de #uncă precu#

!u!ţin #ai #ulţi cercetători) E un venit factorial ca şi veniturile altor factori de producţie.

=otodată ter#enul de Aforţa de #uncăA- interpretat ca capacitatea individului de a #unci !au

totalitatea aptitudinilor fi,ice şi intelectuale- +nnă!cute şi do%<ndite- e!te echivalat cu ter#enul de

ofertă de #uncă- natura căreia va fi anali,ată +n capitolele ur#ătoare.Prin ur#are- #ecani!#ul de piaţă- inclu!iv şi cel al pieţei #uncii funcţionea,ă a!tfel>

- pe piaţa #uncii o%iectul de tran,acţie dintre cu#părător şi v<n,ător e!te #unca

viitoare@

- procur<nd o anu#ită cantitate de #uncă- anajatorul devine proprietarul ace!teia- #ai

%ine",i! al re,ultatelor ei- deoarece #unca !e concreti,ea,ă +n utilităţile produ!e de

ea. Ducrătorul pentru #unca depu!ă pri#eşte preţul ace!teia concreti,at +n !alariu@

- devenind proprietarul re,ultatelor #uncii anajatorul are dreptul at<t de po!e!ie- c<t şi

de di!po,iţie şi de folo!inţă@

- actul de cu#părare"v<n,are a #uncii poate fi con!iderat un !chi#% echivalent- iar

!alariul repre,intă plata pentru utili,area cantităţii date de #uncă. ctul de

cu#părare"v<n,are a #uncii nu pre!upune nici un fel de exploatare- iar noua valoare

adăuată e!te creată +n re,ultatul utili,ării a patru factori şi neo"factori de producţie "

#unca- capital- pă#<nt şi antreprenoriat. &ări#ea !alariului ca venit al #uncii e!te

deter#inată de conjunctura pieţei #uncii- deter#inată- la r<ndul ei- de cererea şi

oferta de #uncă- de cadrul in!tituţional"lei!lativ exi!tent- de !i!te#ul de !ecuritate

!ocială de pe piaţa #uncii- precu# şi de alţi factori de ordin teritorial !au naţional.

altă pro%le#ă care a enerat #ai #ulte di!cuţii privind #ecani!#ul de funcţionare a

pieţei #uncii !e referă la radul de extindere a ace!teia- la actorii !ociali de pe piaţa #uncii.

$eieşind din con!iderentul că #ecani!#ul pieţei #uncii !e reali,ea,ă +n cea #ai #are

parte +n !fera de !chi#% a activităţii econo#ice- unde !e neocia,ă #unca viitoare (or- +n !fera de

producţie cantitatea de #uncă- neociată şi tran,acţionată- doar !e #ateriali,ea,ă +n anu#ite

utilităţi)- purtătorii ofertei de #uncă !unt repre,entaţi de ur#ătoarele rupuri de per!oane>2'

7/17/2019 tema 01


- acei care nu au de lucru- dar dore!c !ă #uncea!că şi caută un loc de #uncă (şo#erii)@

- acei care au un loc de #uncă- dar !unt ne#ulţu#iţi de ace!ta şi !e află +n căutarea

unui nou loc de #uncă@

- cei care au un loc de #uncă- dar ri!cul de a"şi pierde locul de #uncă e!te de!tul de

#are- fapt ce +i i#pune !ă !e afle +n proce! de căutare a unui nou loc de #uncă.Da r<ndul ei- cererea de #uncă- concreti,ată +n piaţa locurilor de #uncă- parte

co#ponentă a pieţei #uncii- include totalitatea locurilor vacante de #uncă at<t de la

+ntreprinderile care funcţionea,ă- c<t şi de la +ntreprinderile nou"for#ate- precu# şi locurile de

#uncă ocupate de lucrători care nu core!pund cerinţelor anajatorului şi- prin ur#are- care vor

deveni de cur<nd vacante.

lţi !avanţi con!ideră că pe piaţa #uncii oferta de #uncă !e concreti,ea,ă +n populaţia

econo#ic activă- iar cererea de #uncă repre,intă totalitatea locurilor de #uncă ocupate şi celevacante. depţii ace!tei po,iţii !unt de părerea că per!oanele ocupate +n c<#pul #uncii nu pot fi

con!iderate ocupate per#anent- prin ur#are- şi ele vor fi pre,ente pe piaţa #uncii. r- proce!ul

de producţie e!te +ntotdeauna +n!oţit de diver!e !chi#%ări care enerea,ă #o%ilitatea

(profe!ională- calificaţională- teritorială etc.) a lucrătorului- inclu!iv- !chi#%area !tatutului

ocupaţional.

Cu toate că pri#a interpretare a radului de extindere a pieţei #uncii e!te #ai

convinătoare- +n anali,ele ulterioare !e va utili,a interpretarea a doua care- fiind de a!e#enea

ju!tă- e!te #ai co#odă din punctul de vedere al colectării infor#aţiei nece!are şi for#ularea unor

indicatori !tati!tici privind !ituaţia de pe piaţa #uncii.

Piaţa #uncii poate fi con!iderată drept o piaţă co#plexă- !pecifică şi derivată. Caracterul

!pecific al pieţei #uncii !e +ntrepătrunde cu cel derivat. Ca piaţă derivată acea!ta are funcţia

#ajoră de a a!iura activităţile !ocial"econo#ice ale re!ur!elor de #uncă +n cantitatea- !tructurile

şi calitatea nece!are. *acă #arfa produ!ă cu o anu#ită forţă de #uncă nu !e va vinde- nu"şi

ă!eşte cu#părătorul- atunci nici re!ur!a de #uncă folo!ită la producerea acelei #ărfi nu"şi va

#ai ă!i cerere.

Caracterul !pecific al pieţei #uncii poate fi pu! +n evidenţă prin ur#ătoarele a!pecte>

- cererea de #uncă e!te pe ter#en !curt practic invaria%ilă- cererea de noi locuri de

#uncă pre!upune de,voltarea unor activităţi exi!tente şi iniţierea altor noi- pro%le#e

co#plexe care nu !e pot reali,a dec<t +n ti#p@

- oferta de #uncă- la r<ndul ei- !e for#ea,ă +n decur!ul unui ori,ont de ti#p +ndelunat-

ti#p care noua eneraţie ajune la v<r!ta leală de #uncă şi !e in!truieşte@

23

7/17/2019 tema 01


- oferta de #uncă (cu radul ei de in!truire- cu calificările re!pective) +şi pune a#prenta

a!upra #odului de !ati!facere a cererii de #uncă@

- #o%ilitatea redu!ă a forţei de #uncă- a ofertei de #uncă> oa#enii !unt ataşaţi

#ediului !ocial"econo#ic +n care !"au for#at şi trăie!c@ avantajele econo#ice oferite

de alte ,one (localităţi) nu +şi exercită rolul +n ceea ce priveşte depla!ările oa#enilor !pre noi locuri de #uncă@

- oferta de #uncă depinde şi de alţi factori dec<t cei econo#ici (v<r!ta- !tarea !ănătăţii-

p!iholoia oa#enilor)@

- eteroenitatea cererii de #uncă şi a ofertei de #uncă- neconcordanţa dintre !tructurile

ace!tora face ca !u%!tituirea +ntre diferitele ei co#ponente !ă !e poată face +n #ică

#ă!ură.

Caracteri!ticile #enţionate !unt concreti,ate- +n continuare- +n ur#ătoarele>- piaţa #uncii e!te o piaţă cu un rad ridicat de riiditate şi de !en!i%ilitate- ea

intercondiţion<ndu"!e at<t cu echili%rul econo#ic eneral- c<t şi cu cel !ocial"politic@

- funcţionarea ei !e con!tituie +n acte econo#ice de ju!tiţie !ocială- de echitate- de

echili%ru !ocial@

- ea e!te o piaţă #ai orani,ată şi #ai puternic rele#entată.

- #ecani!#ele ace!tei pieţe au un rad #ai ridicat de i#perfecţiune- de pildă- !alariul

nu repre,intă unica- ade!ea nici principala p<rhie de relare a ocupării şi utili,ării

re!ur!elor de #uncă.

*eci- piaţa #uncii- date fiind caracterul ei !pecific- co#plex şi derivat- !e deo!e%eşte de

alte pieţe prin ur#ătoarele caracteri!tici>

1. Multidimensionalitatea " re,ultă din #odul de for#are- evoluţie şi aju!tare a cererii

şi ofertei de #uncă. !tfel- piaţa #uncii are di#en!iuni de#orafice- %iop!iholoice- econo#ice

şi educaţional"for#ative>

- di#en!iunile de#orafice !e referă la c<ţiva indicatori i#portanţi care prive!c aşa"

nu#itul Aprofil de#oraficA ca rata anuală de creştere a populaţiei- re!ur!ele de

#uncă- !tructura populaţiei etc.

- di#en!iunile %iop!iholoice vi,ea,ă co#porta#entele şi o%iceiurile purtătorilor

ofertei de #uncă- prora#ul de lucru +n +ntreprinderi- parteneriatul !ocial.

- di#en!iunile econo#ice !e referă la volu#ul şi !tructura populaţiei ocupate- la

di!tri%uţia ei pe !ectoare de activitate- pe cateorii !ocio"ocupaţionale- la co!turile

econo#ice şi !ociale ale şo#ajului- la participarea populaţiei la activitatea econo#ică-

la nivelul veniturilor !alariale etc.27

7/17/2019 tema 01


- di#en!iunile educaţional"for#ative fac tri#itere la #odul de for#are a capitalului

u#an (durata #edie a şcolari,ării- diver!itatea for#elor de +nvăţă#<nt)- la

de,voltarea +nvăţă#<ntului (radul de cuprindere +n +nvăţă#<nt a populaţiei de v<r!tă

şcolară- ponderea populaţiei şcolare +n populaţia totală) etc.

2. Este cea mai imperfectă dintre pieţe- #arcată de riidităţi naturale (!ex- v<r!tă-do#iciliu)- do%<ndite (profe!ional"ocupaţionale) şi ale #ecani!#elor de aju!tare a cererii şi

ofertei de #uncă- #ulte dintre ace!tea deter#inate de neocierea colectivă- care !e tran!for#ă +n

%arieră a #o%ilităţii forţei de #uncă

. Prin definiţie- pieţele conte#porane ale #uncii !unt pieţe or9aniate şi re9lementate(

5!te nor#al ca piaţa #uncii !ă fie #ai rele#entată dec<t alte pieţe. 6chi#%ările care !e produc

aici prive!c un %un care #erită #ai #ultă protecţie dec<t oricare altul. Piaţa #uncii operea,ă

conco#itent cu #ai #ulte #ecani!#e de relare> li%ertatea de #işcare şi deci,ie a partenerilor !ociali +n ceea ce priveşte locul de #uncă- condiţiile de anajare- !alariul etc.@ re!tricţiile

#ediului !ocial"econo#ic şi cele juridice- decur<nd din lei!laţia #uncii- din tradiţii şi

particularităţi ale #odelului cultural. *e a!e#enea- pe piaţa #uncii !e co#%ină #ecani!#ele

pieţei propriu",i!e cu #ecani!#ele de intervenţii- reuli şi convenţii orientate +n direcţia

corectării i#perfecţiunilor ace!teia.

,( piaţă ne9ociată" contractuală. nual !au o dată la doi ani- parteneri !ociali din

+ntreprinderi neocia,ă conţinutul contractului colectiv de #uncă la nivel de unitate pe %a,a unui

contract de #uncă la nivel de ra#ură şi la nivel naţional. %iectul neocierilor !tipulate +n

contract !e referă- de reulă- la volu#ul şi !tructura ocupării- nivelul !alariului- raporturile dintre

!alarii- relaţiile dintre !alariul direct şi indirect- condiţiile de #uncă şi de viaţă etc. (iiena

#uncii- tran!port pentru navetişti)- pri#ele şi !porurile etc.

-( piaţă structurată şi se9mentată. Piaţa #uncii !e poate referi la o localitate- la o

,onă #ai #ică !au #ai #are !au chiar la +ntreaa econo#ie. Prin ur#are- piaţa #uncii poate

avea ra,e de extindere diferite. 9n ca,ul forţei de #uncă necalificate !au de calificare inferioară-

ra,a e!te #ică- nevoile de forţă de #uncă put<ndu"!e !ati!face la nivelul unei localităţi. Pe

#ă!ură +n!ă ce nivelul de calificare al forţei de #uncă creşte- forţa de #uncă de calificare #ai

ridicată e!te #ai rară- apăr<nd nece!itatea extinderii ra,ei pieţei #uncii la ,one #ai lari !au

chiar la +ntreul teritoriu al ţării. *e aici re,ultă că piaţa #uncii nu con!tituie un an!a#%lu

o#oen- ci foarte eteroen- co#pu! din pieţe ale #uncii individuali,ate p<nă la fiecare #e!erie

!au !pecialitate. /iecare piaţă a #e!eriei !au !pecialităţii funcţionea,ă di!tinct. 9ntre ace!te pieţe

!pecifice exi!tă po!i%ilitatea influenţării reciproce prin recalificări profe!ionale. 6e#entarea

pieţei #uncii poate fi anali,ată pe diferite criterii de referinţă>2

7/17/2019 tema 01


- !e#entare naturală " +n principal pe criterii de#orafice (!ex- v<r!tă- #ediu de

reşedinţă etc.). /iecare !e#ent e!te caracteri,at printr"o !erie de tră!ături- #entalităţi

şi co#porta#ente pe piaţa #uncii@

- !e#entare +n funcţie de for#a de proprietate (!ector pu%lic- privat #ixt)@

- !e#entare ocupaţional"profe!ională şi educaţională etc.*iferite tipuri de !e#entare !e interferea,ă- !e co#%ină +n proporţii diferite.

*incolo de criteriile de !e#entare #enţionate- criteriile econo#ice şi !ociale au o

i#portanţă deo!e%ită. *in ace!t punct de vedere- piaţa #uncii !e divide +ntr"o piaţă principală-

co#petitivă- caracteri,ată printr"un rad relativ ridicat de !ecuritate a locului de #uncă- nivel

+nalt de preătire- !alarii #ari şi- re!pectiv- o piaţă !ecundară- căreia +i !unt proprii in!ta%ilitatea

locului de #uncă- calificare !că,ută- !alarii #ici. 5!te !e#entul cu cel #ai ridicat rad de ri!c

de pe piaţa #uncii- cu vulnera%ilitate #are la o!cilaţiile pieţei #uncii şi rad de utili,are redu!.Piaţa #uncii tre%uie privită +ntr"o du%lă ipo!ta,ă> a) ca o entitate +nchi!ă - ca un !u%!i!te#

al econo#iei de piaţă +n care #ecani!#ele proprii (cererea şi oferta de #uncă) !e aju!tea,ă@ %) ca

un !i!te# de!chi!- cu intrări şi ieşiri- cu leături co#plexe cu toate celelalte !u%!i!te#e !ociale.

Ca ur#are- echili%rul pieţei #uncii poate fi şi tre%uie !ă fie a%ordat din #ai #ulte puncte

de vedere>

- ca echili%ru funcţional- care defineşte ,ona de co#pati%ilitate a ocupării forţei de

#uncă şi creşterea pieţei #uncii +n condiţiile !trict deter#inate de producători

(+ntreprin,ători)@

- ca echili%ru !tructural care expri#ă #odul de di!tri%uire a re!ur!elor de #uncă pe

!ectoare- ra#uri- activităţi !ocial"econo#ice- pe profe!iuni- calificări- ,one etc.

- ca echili%ru intern +ntre nevoile de #uncă şi re!ur!ele de #uncă- a#%ele condiţionate

de nivelul producţiei şi al productivităţii la un nivel dat al productivităţii- volu#ul de

producţie e!te funcţie de volu#ul #uncii pre!tate !au de nu#ărul celor ocupaţi.

9n funcţie de natura şi !tructura cererii şi ofertei de #uncă- pot re,ulta trei #oduri de

co#%inare a factorilor de producţie re!pectivi>

- oferta de #uncă şi cererea de #uncă !unt eale- ca, +n care piaţa #uncii !e află +n

echili%ru (!ituaţie care pre!upune că ocuparea e!te eală cu cea deplină)@

- oferta de #uncă e!te #ai #ică dec<t cererea de #uncă- !ituaţie +n care de,echili%rul

+#%racă for#a deficitului de ofertă de #uncă- ocuparea deplină nece!ită fie re!ur!e de

#uncă !upli#entare (la nivelul creşterii econo#ice dorite !au aşteptate)- fie creştere

#ai puternică a productivităţii #uncii@

0

7/17/2019 tema 01


- oferta de #uncă depăşeşte cererea de #uncă- !ituaţie +n care de,echili%rul +#%racă

for#a de excedent de ofertă de #uncă- prin ur#are- o parte a forţei de #uncă ră#<ne

fără ocupare.

Piaţa #uncii- #ecani!#ul ei de funcţionare e!te #onitori,at de #ai #ulţi indicatori.

6ta%ilirea şi aleerea corectă a !etului de indicatori cu ajutorul cărora ur#ea,ă !ă !e anali,e,e piaţa #uncii are o #are i#portanţă pentru atinerea o%iectivelor propu!e- at<t !u% a!pectul

diano,ei- c<t #ai ale! al iniţierii unor #ă!uri active de e!tionare a pieţei #uncii şi de

co#%atere a şo#ajului. Indicatorii pieţei #uncii caracteri,ea,ă !u% cele #ai diferite a!pecte "

de#orafic- econo#ic- educaţional"for#ativ- !ocial etc. " potenţialul u#an al !ocietăţii. ceşti

indicatori care #ă!oară inten!itatea unor feno#ene şi proce!e de pe piaţa #uncii !e pot rupa

a!tfel>

-

indicatori de nivel 3 !unt repre,entaţi de indicatorii re!ur!elor de #uncă (populaţiaactivă- populaţia ocupată etc.)- indicatorii ocupării forţei de #uncă şi indicatorii

şo#ajului (rata ocupării- rata şo#ajului etc.)- indicatorii !alari,ării.

- indicatorii de structură 3 !unt repre,entaţi de aceiaşi indicatori de #ai !u!-

!tructuraţi după criterii cu# ar fi> !ex- rupe de v<r!tă- reparti,are teritorială cateorii

!ocial"ocupaţionale- ra#uri de activitate- profe!iuni- experienţă profe!ională- #ări#ea

+ntreprinderilor- experienţa profe!ională a !alariaţilor- for#ele de plată- ti#pul lucrat

etc.

- indicatori derivaţi 3 !unt indicatorii care co#%ină diferite criterii şi caracteri!tici ale

populaţiei (!tructura populaţiei ocupate pe reiuni etc.).

*e reulă- pentru calculul indicatorilor re!ur!elor de #uncă- ai ocupării- şo#ajului etc.-

!e folo!e!c două !ur!e de infor#aţii !tati!tice oficiale>

+. Surse administratie şi de cercetare:

- date de#orafice ale *eparta#entului de !tati!tică şi 6ocioloie@

- +nrei!trări ale in!tituţiilor &ini!terului &uncii şi Protecţiei 6ociale şi orani!#elor

teritoriale@

- infor#aţii din in!tituţii de +nvăţă#<nt şi de cercetare@

- infor#aţii furni,ate de alte in!tituţii uverna#entale şi non"uverna#entale

++. Surse generale (recensăminte) sau prin sonda/

- recen!ă#<ntul populaţiei@

- ancheta forţei de #uncă@

- cercetarea %uetelor o!podăriilor ca!nice.

1

7/17/2019 tema 01


9n unele !ituaţii !e poate vor%i şi de o a treia !ur!ă- re!pectiv de e!ti#ări oficiale %a,ate pe

co#%inarea şi anali,a calitativă a infor#aţiilor provenite din cele două !ur!e anterioare.

6tudierea #ecani!#ului pieţei #uncii pre!upune şi anali,a ele#entelor definitorii ale

ace!teia- şi anu#e oferta de #uncă şi cererea de #uncă care vor con!titui o%iectul de !tudiu ale

capitolelor ur#ătoare.

+( Dormarea ofertei de muncă din Republica Moldova2

7/17/2019 tema 01


în perioada de traniţie la economia de piaţă

+()( ferta de muncă( @oţiuni 9enerale

ferta de #uncă expri#ă volu#ul de forţă #uncă ce poate fi di!poni%il +ntr"o perioadă

de ti#p pentru o anu#ită ţară- reiune !au localitate. 5a depinde +n principal de caracteri!ticilenaturale şi do%<ndite ale populaţiei potenţial active (!tructura şi rata de activitate a re!ur!elor de

#uncă pe rupe de v<r!tă- pe !exe- cateorii profe!ionale- nivele de educaţie şi preătire etc.)- de

co#porta#entul ace!teia pe piaţa #uncii- co#porta#ent influenţat şi de ele#ente de ordin

p!iholoic- !ocial etc. Da nivel econo#ico"!ocial oferta de #uncă e!te per#anent influenţată de

factori de natură de#orafică- econo#ică şi !ocial"in!tituţională.

Pe piaţa #uncii oferta de forţă de #uncă !e #anife!tă ca o !u#ă a ofertelor individuale

de #uncă ale per!oanelor ce dore!c !ă fie anajate +n c<#pul de #uncă la un !alariu cuno!cut-deter#inat de forţele pieţei. ferta individuală de #uncă are un #od de #anife!tare puţin diferit

de cel al ofertei totale de #uncă fiind influenţat de o !erie de factori !pecifici- leaţi de

per!onalitatea individului.

Prin oferta individuală de #uncă !e +nţelee totalitatea capacităţilor fi,ice şi intelectuale

pe care deţinătorul lor e!te +n !tare şi doreşte !ă le ofere +n !chi#%ul unei anu#ite re#unerări-

dedic<nd a!tfel ti#pul !ău li%er #uncii. 9n luarea deci,iei !ale de a pre!ta !ervicii de #uncă !au

nu- individul face o aleere +ntre două valori de alternativă> venitul pri#it +n ur#a re,ultatul

pre!tării unui anu#it volu# de #uncă- cheltuit- ulterior- pentru anu#ite utilităţi (%unuri şi

!ervicii) şi ti#pul li%er (lei!ure)- care poate fi con!iderat el +n!ăşi o utilitate- fiind utili,at de către

individ pentru odihnă- refacerea forţelor !ale- di!tracţii- +n eneral- pentru de,voltarea !a

#ultilaterală etc.

!tfel- #unca pre!tată de către individ- !e #anife!tă ca oricare #arfă din !i!te#ul

econo#iei de piaţă. *eci,ia individului ce volu# de #uncă !ă ofere pe piaţa #uncii poate fi

repre,entată ca un co#pro#i! +n aleerea dintre două A#ărfuriA> ti#pul li%er şi %unurile şi

!erviciile ce pot fi procurate de către individ cu !alariul pri#it +n !chi#%ul #uncii pre!tate. 9n

funcţie de nece!ităţile !ale de re!ur!e %ăneşti pentru +ntreţinerea !a şi a fa#iliei !ale- şi

di!poni%ilităţile de venit (dividendele- do%<nda- renta etc.) şi +n funcţie de nivelul !alariului-

propu! pe piaţa #uncii- individul ia deci,ia ce volu# de #uncă !ă pre!te,e.

6pecificul pieţei #uncii e!te deter#inat de faptul că lucrătorul e!te +n acelaşi ti#p şi

con!u#ator. dată cu creşterea nivelului !alariului individul e!te predi!pu! !ă pre!te,e pe piaţă

#ai #ultă #uncă- +n!ă- +n acelaşi ti#p- din cau,a plicti!elii şi o%o!elii creşte şi cererea lui pentru

7/17/2019 tema 01


ti#pul li%er ceea ce conduce la creşterea preţului ace!tuia. 9n ace!t ca, e!te vor%a de!pre

creşterea de,utilitatăţii #arinale a #uncii.

*eci,ia indivi,ilor de a"şi vinde forţa de #uncă e!te deter#inată de două varia%ile- şi

anu#e> 1) ti#pul li#itat al ,ilei pe care individul +l reparti,ea,ă +ntre #uncă- expri#ată +n unităţi

de ti#p şi ti#p li%er (2 de ore)@ 2) nivelul !alariului care deter#ină puterea de cu#părare aindividului.

Co#porta#entul individului pe piaţa #uncii e!te deter#inat nu at<t de #axi#i,area

venitului lui- c<t de #axi#i,area utilităţii. 9n ace!t context- o cur%ă de indiferenţă dintre două

%unuri " !alariul pri#it +n re,ultatul pre!tării unui anu#it volu# de #uncă şi ti#pul li%er " indică

totalitatea co#%inaţiilor Ati#p li%er " ti#p de #uncăA ce"i oferă individului un anu#it nivel de

utilitate. &ai #ulte cur%e de indiferenţă indică #ai #ulte niveluri de utilitate- iar creşterea

ace!teia deter#ină depla!area cur%elor de indiferenţă !pre !t<na"!u!. Diniile %uetare- la r<ndullor- indică nivelele !alariilor orare propu!e pe piaţă. Co#%inaţia opti#ă Ati#p li%er " ti#p de

#uncăA !e află +n punctele de tanenţă dintre cur%ele de indiferenţă şi liniile %uetare re!pective.

Co#%inaţia opti#ă dintre volu#ul de #uncă şi ti#p li%er depinde +n cea #ai #are #ă!ură de

preferinţele !u%iective ale individului. =otalitatea punctelor de tanenţă dintre cur%ele de

indiferenţă şi liniile %uetare for#ea,ă cur%a ofertei individuale de #uncă.

6e o%!ervă că cur%a ofertei individuale de #uncă are o alură !pecifică. /iind cre!cătoare-

dintr"un #o#ent anu#it ea devine de!cre!cătoare +n funcţie de creşterea nivelului !alariului orar.

ferta de #uncă +ncepe !ă crea!că de la un nivel de !alariu #ini# care +i per#ite

lucrătorului !ă !upravieţuia!că. poi acea!ta !poreşte odată cu creşterea !alariului p<nă la un

anu#it #o#ent. *in ace!t #o#ent orice creştere a !alariului va deter#ina o reducere a #uncii

oferită de către individ. ;n a!e#enea co#porta#ent a purtătorului de ofertă de #uncă pune +n

evidenţă preocuparea ace!tuia de a reali,a un echili%ru +ntre utilitatea şi de,utilitatea #uncii. 9n

punctul de cotitură a cur%ei ofertei de #uncă o unitate de ti#p li%er devine #ai !cu#pă dec<t

!alariul oferit pentru o unitate de ti#p de #uncă. 6alariatul ajune la conclu,ia că e!te #ai %ine

!ă acorde #ai #ultă atenţie ti#pului li%er- !ă !e odihnea!că şi !ă"şi refacă forţele dec<t !ă !e

di!truă fi,ic şiF!au intelectual. !tfel- creşterea !alariului influenţea,ă oferta de #uncă +n #od

du%lu>

- acţionea,ă efectul de !u%!tituţie " creşterea !alariului conduce la creşterea preţului

#uncii ceea ce !ti#ulea,ă +nlocuirea ti#pului li%er cu #unca@

- acţionea,ă efectul de venit " creşterea !alariului conduce la di#inuarea nu#ărului de

ore lucrate. ;n !alariu #ai #are " cu condiţia că preţurile %unurilor de con!u# ră#<n

ne!chi#%ate " contri%uie la creşterea veniturilor reale ale individului. v<nd un venit

7/17/2019 tema 01


#ai #are lucrătorul are tendinţa de a con!u#a #ai #ulte #ărfuri de calitate

!uperioară şi #ai puţine #ărfuri de calitate inferioară. r- ti#pul li%er poate fi

con!iderat şi el o #arfă de calitate !uperioară. Prin ur#are- creşterea veniturilor

conduce la creşterea cererii individului faţă de ti#pul li%er +n detri#entul ti#pului de

#uncă. *eci- efectul de venit !e #anife!tă prin #icşorarea ti#pului de #uncă +nur#a creşterii !alariului.

9n punctul de cotitură de pe cur%a ofertei individuale de #uncă efectele de !u%!tituţie şi

de venit !e ealea,ă.

=re%uie de #enţionat faptul că deci,ia privind nu#ărul de ore de #uncă pre!tate depinde

+n #are #ă!ură de #ări#ea venitului net- care e!te for#at din !alariul net şi alte for#e de venit

ce nu provin din #uncă ca> dividendele- do%<nda- chiriile- #oştenirea- etc. Cu c<t ponderea

celorlalte for#e de venit e!te #ai #are- cu at<t efectul de venit e!te #ai #are şi ofertaindividuală de #uncă va fi +n de!creştere. Cu c<t ponderea !alariului net e!te #ai #are +n totalul

venitului di!poni%il- iar valoarea lui !e apropie de !alariul #ini# pe econo#ie- cu at<t #ai

pronunţat va fi efectul de !u%!tituţie care va deter#ina creşterea ofertei individuale de #uncă.

ferta individuală de #uncă depinde şi de alţi factori !u%iectivi şi o%iectivi ca tradiţia şi

reliia@ i#po!i%ilitatea ă!irii unui loc de #uncă retri%uit@ pre!iunea fi!cală@ %eneficiile !ociale

etc. ferta individuală de #uncă #ai e!te +n!ă influenţată de condiţiile şi exienţele locului de

#uncă- care deter#ină exi!tenţa unor diferenţe +ntre !alarii.

nali,a #odului +n care !e #odifică oferta individuală de #uncă !u% influenţa diferiţilor

factori- are o deo!e%ită i#portanţă autorităţile pu%lice +n ela%orarea şi pro#ovare politicilor de

ocupare a forţei de #uncă. =re%uie !u%liniat- că !pre deo!e%ire de ceilalţi factori de producţie-

pentru care avantajele #onetare !unt cele ur#ărite prioritar de proprietarii lor- +n ca,ul factorului

#uncă avantajele non"#onetare au o influenţă #ai #are a!upra deci,iei de a #unci- deci a!upra

#ări#ii ofertei de #uncă.

9n conclu,ie- !u%linie# că oferta individuală de #uncă e!te de natură !u%iectivă şi diferă

la fiecare individ- fiind deter#inată de totalitatea factorilor ce influenţea,ă individul care nu

+ntotdeauna pot fi #odelaţi !au #ă!uraţi.

6pre deo!e%ire de cur%a ofertei individuale de #uncă care !e ră!uceşte !pre !t<na +n

#o#entul +n care efectul de venit depăşeşte efectul de !u%!tituţie- oferta pentru o cateorie de

#uncă !e pre,intă ca o cur%ă po,itiv cre!cătoare +n funcţie de !alariu. cea!ta are loc deoarece-

oferta pentru un tip de #uncă nu e!te re!tricţionată de ti#pul #axi# di!poni%il- cu# e!te ca,ul

ofertei individuale. &ulte per!oane ocupate +n do#enii de activitate +nrudite- dar cu un nivel de

!alari,are #ai #ic- !au aflate +n preătire profe!ională !unt di!pu!e !ă de!făşoare o #uncă care le4

7/17/2019 tema 01


a!iură un !alariu !porit. *acă nivelul de calificare !olicitat de o anu#e activitate lucrativă poate

fi reali,at +n ter#en !curt- creşterea !alariului ca ur#are a !poririi cererii de forţă de #uncă- va

deter#ina- la r<ndul ei- o creştere a ofertei forţei de #uncă.

Bradul de ela!ticitate al ofertei forţei de #uncă e!te influenţat de nivelul de preătire

profe!ională !olicitat de fiecare do#eniu de activitate. Pe pieţele core!pun,ătoare activităţilor cenece!ită un nivel +nalt de calificare- oferta de #uncă e!te ela!tică faţă de !alariu nu nu#ai pe

ter#en lun dar şi pe ter#en !curt. Pe o a!tfel de piaţă oferta de #uncă nu poate ră!punde rapid

la creşterea cererii datorită ti#pului nece!ar calificării !peciale. =otodată- reducerea cererii de

#uncă nu va antrena !căderea relativă a !alariului- dar va enera şo#aj.

lţi factori ca condiţiile rele- ri!cante !au de,area%ile de lucru- tran!parenţa inco#pletă

pe piaţa #uncii (care deter#ină infor#area i#perfectă privind locurile de #uncă vacante) şi

!la%a #o%ilitate eorafică- de a!e#enea- influenţea,ă ela!ticitatea ofertei de #uncă la nivel dera#ură !au do#eniu de activitate.

ferta totală de #uncă !e aprecia,ă ca !u#ă a ofertelor individuale de #uncă ale

per!oanelor capa%ile şi dornice de a ocupa un loc de #uncă la nivelul de !alari,are #ediu

cuno!cut. Da o anali,ă #ai a#ănunţită !e o%!ervă că- de fapt- ea diferă de nu#ărul locurilor de

#uncă !olicitat la un #o#ent dat- pe de o parte datorită faptului că ti#pul pe care unii indivi,i

!unt di!puşi !ă"l #uncea!că e!te #ai #are dec<t ti#pul leal nece!ar pentru ocuparea unui loc de

#uncă- iar pe de altă parte pentru că +n ca,ul #ultor altor rupe de ocupare- ti#pul efectiv de

#uncă e!te #ai #ic dec<t cel nece!ar. Prin ur#are- oferta totală de #uncă !poreşte odată cu

creşterea nu#ărului de ore pe care indivi,ii dore!c !ă le pre!te,e !upli#entar +n cadrul locului

de #uncă !au +n afara ace!tuia şi !e reduce dacă ti#pul de #uncă e!te utili,at parţial !au

ineficient ca +n ca,ul şo#ajului dehi,at.

*eşi oferta de #uncă nu e!te o#oenă din punctul de vedere al preătirii profe!ionale-

iar locurile de #uncă cărora li !e adre!ea,ă pre,intă avantaje şi de,avantaje ne#onetare diferite-

aprecierea nivelului ace!teia prin pri!#a nu#ărului de ore lucrate anual e!te +n #ă!ură !ă releve

o !erie de a!pecte deo!e%it de intere!ante a!upra #odului de funcţionare a pieţei #uncii şi a

echili%rului !ău. 6pre deo!e%ire de oferta individuală de #uncă care pre,intă diferite rade de

ela!ticitate faţă de !alariu- oferta totală de #uncă apreciată +n fond de totalitatea ti#pului utili,at-

tinde !ă fie cu at<t #ai ela!tică cu c<t ponderea populaţiei active +n totalitatea populaţiei apte de

#uncă şi ponderea !alariaţilor +n populaţia activă civilă !unt #ai #ari.

5la!ticitatea ofertei totale de #uncă are tră!ături !pecifice. ferta totală de #uncă poate

fi +n acelaşi ti#p şi inela!tică (!la% ela!tică- coeficientul de ela!ticitate al ace!tei oferte e!te

!u%unitar)- şi perfect ela!tică. 6pecialiştii au explicat relativa riiditate a ofertei de #uncă prin'

7/17/2019 tema 01


două rupe de factori> econo#ico"financiari şi de#o"ocupaţionali. /actorii econo#ici !e referă-

+n pri#ul r<nd- la lip!a po!i%ilităţii !au a dorinţei indivi,ilor de a"şi !chi#%a locul de #uncă

dintr"o localitate +n alta- fără a"şi !chi#%a enul de activitate practicat. &otivele concrete ale

unei a!tfel de i#o%ilităţi a ofertei de #uncă pot fi co!turile leate de !chi#%area locuinţei. Cea

de a doua rupă de factori !e referă la lip!a capacităţii !au a dorinţei indivi,ilor de a"şi !chi#%aocupaţia !au locul de #uncă. Chiar dacă exi!tă po!turi di!poni%ile +n alte do#enii şi alte

calificări unele per!oane +n căutare de #uncă nu dore!c !au nu !unt +n !tare !ă"şi a!u#e

ră!punderea ocupării locurilor de #uncă li%ere. Printre cau,ele unui a!e#enea co#porta#ent

fiurea,ă> lip!a a%ilităţilor nece!are- a de!chiderii profe!ionale +n #ă!ură !ă facilite,e #o%ilitatea

profe!ională etc.

=otodată- reieşind din faptul că- o #o%ilitate a forţei de #uncă- totuşi- exi!tă +ntr"o

perioadă lună de ti#p (naturală- teritorială- profe!ională)- fiind influenţată de factori de ordinde#orafic- !ocial !au de prore!ul tehnico"şiinţific- oferta totală de #uncă !e pre,intă drept o

ofertă perfect ela!tică +n funcţie de nivelul !alariului pe econo#ie. =oate !olicitările de forţă de

#uncă !unt !ati!făcute +n re,ultatul ace!tei #o%ilităţi a forţei de #uncă. 9n!ă- reieşind din

con!iderentul că- totuşi- forţa de #uncă e!te o varia%ilă li#itată- din #o#entul c<nd ea e!te

ocupată aproape +n +ntrei#e- oferta totală de #uncă !e tran!for#ă din perfect ela!tică +n perfect

inela!tică.

+(*( #imensiunea cantitativă a ofertei de muncă din Republica Moldova( Aspecte

demo9rafice

Caracterul co#plex şi #ultidi#en!ional al ofertei de #uncă i#pune utili,area +n anali,a

şi evaluarea ace!teia a unui !et de!tul de diver! de indicatori cantitativi şi calitativi.

Pri#a şi poate cea #ai i#portantă di#en!iune a ofertei de #uncă- la nivel

#acroecono#ic- e!te dată de #ări#ea unor varia%ile de#o"econo#ice- ca> populaţia +n v<r!tă de

#uncă- populaţia aptă de #uncă- populaţia activă- populaţia activă di!poni%ilă- re!ur!ele de

#uncă etc. Pentru orice tip de econo#ie " fie ea centrali,ată !au de piaţă " aceşti indicatori au o

i#portanţă deo!e%ită. 5i !unt folo!iţi la anali,a şi e!ti#area potenţialului econo#ic al ţării.

=otodată- for#area pieţei #uncii nece!ită ela%orarea şi i#ple#entarea unui !i!te# de indicatori

adecvat noilor condiţii econo#ice. oii indicatori !unt deter#inaţi- +n pri#ul r<nd- de conţinutul

ofertei de #uncă. $eieşind din definiţie- oferta de #uncă con!tituie doar acea cateorie de

populaţie care de!făşoară !au doreşte !ă de!făşoare o #uncă !alariată- or +ntr"o econo#ie de piaţă

orice individ are dreptul exclu!iv de a"şi utili,a capacităţile !ale fi,ice şi intelectuale după3

7/17/2019 tema 01


dorinţa !a proprie. Cu alte cuvinte- orice individ are dreptul de a pre!ta !ervicii de #uncă !au de

a nu le pre!ta- de a"şi alee locul şi rei#ul de #uncă care"i convine- iar ocuparea !alari,ată +n

c<#pul #uncii nu repre,intă unica activitate !ocial"utilă pentru !ocietate. Pre!tarea o%liatorie a

!erviciilor de #uncă- practicată +n econo#ia centrali,ată e!te inad#i!i%ilă +ntr"o econo#ie de

piaţă- cu excepţia ca,urilor prevă,ute de lei!laţie. Prin ur#are- ocuparea deplină caracteri!ticăecono#iei centrali,ate e!te un ca, extre# de rar pentru o econo#ie de piaţă. nu#e ace!t

con!iderent #etodoloic i#pune for#ularea unor noi indicatori ocupaţionali diferiţi de

indicatorii utili,aţi +n econo#ia centrali,ată.

!pectul cantitativ al ofertei de #uncă e!te dat de ur#ătoarele cateorii>

- populaţia +n v<r!tă de #uncă (confor# lei!laţiei +n vioare a $epu%licii &oldova-

v<r!ta aptă de #uncă pentru fe#ei con!tituie 1'"4' ani- iar pentru %ăr%aţi E re!pectiv-

1'"'1 ani)@- re!ur!ele de #uncă !au populaţia potenţial activă care cuprinde nu#ai per!oanele apte

de #uncă@

- populaţia econo#ic activă care cuprinde populaţia ocupată şi şo#erii.

9ntr"o econo#ie de piaţă !e calculea,ă ur#ătorii indicatori de#o"econo#ici> populaţia

totală- populaţia activă- populaţia inactivă- populaţia ocupată (!alariată şi ne!alariată) etc.

Populaţia totală cuprinde per!oanele pre,ente +n #od o%işnuit pe teritoriul ţării şi

cetăţenii ace!tei ţări aflaţi pe!te raniţă. Populaţia totală şi #ări#ea ei !unt re,ultatul proce!elor

naturale (de#orafice)- a #iraţiunii internaţionale şi a de,voltării !ocial"econo#ice. 6u% a!pect

econo#ic ea are o contri%uţie #ajoră la deter#inarea #ări#ii !tructurii a populaţiei naţionale şi

la for#area ofertei de #uncă. Potrivit !tandardelor .I.&.- populaţia totală a unei ţări !e +#parte

+n populaţie activă şi populaţie inactivă.

Confor# reco#andărilor cuprin!e +n $e,oluţia privind !tati!tica populaţiei active a

şo#ajului şi a !u%ocupării- adoptată +n cadrul celei de a 1"a Conferinţe internaţionale a

!tati!ticienilor #uncii (Beneva- oct. 172)- populaţia activă a unei ţări cuprinde toate per!oanele

aflate- de reulă- +n li#itele v<r!tei de 1'"'4 ani pentru %ăr%aţi şi 1'"'0 ani pentru fe#ei ocupate

!au aflate +n şo#aj. ce!tea !unt per!oane de a#%ele !exe- care pe parcur!ul perioadei de

referinţă furni,ea,ă #<na de lucru nece!ară +n producerea de %unuri #ateriale şi !ervicii-

core!pun,ător definiţiei adoptate de !i!te#ul conturilor naţionale al ;. Populaţia activă !e

cla!ifică după profe!iune- după ra#ura de activitate- şi după !tatutul !ocial al activităţii.

*upă profe!iune !e prevede o !tructurare pe nivele> 7 rupe #ari@ 7 !u%rupe@ 27

rupe de %a,ă@ 140' cateorii profe!ionale (pentru fiecare ţară +n parte cateoriile profe!ionale

!unt preci,ate de no#enclatorul #e!eriilor şi !pecialităţilor al ţării re!pective).7

7/17/2019 tema 01


*upă ra#ura de activitate econo#ică acea!ta cuprinde niveluri> 10 niveluri@

cateorii@ 30 rupe@ 14 cla!e.

*upă !tatutul ocupaţional populaţia activă !e !tructurea,ă +n ur#ătoarele rupe>

- patronii E per!oanele care"şi exercită ocupaţia +n propria unitate econo#ică

(+ntreprindere- aenţie- #aa,in- %irou fer#ă etc.) care folo!e!c unul !au #ai #ulţi!alariaţi@

- lucrătorii pe cont propriu " per!oanele care"şi exercită activitatea +n unitatea proprie

!au +ntr"o afacere individuală- fără a anaja nici un !alariat- fiind ajutat !au nu de

#e#%rii fa#iliei nere#uneraţi. 9n acea!tă cateorie !unt +ncadraţi +ntreprin,ătorii

independenţi (v<n,ătorii a#%ulanţi- #editatorii- taxi#etriştii particulari etc.)- li%er

profe!ioniştii- ,ilierii oca,ionali- aricultorii individuali@

-

!alariaţii E per!oanele care"şi exercită activitatea de #uncă pe %a,a unui contract de#uncă +ntr"o unitate econo#ică !au !ocială E indiferent de for#a ei de proprietate E

!au la per!oane particulare pri#ind o re#unerare de orice tip (+n %ani !au +n natură).

Prin convenţie- cu ace!t !tatut au fo!t +nrei!traţi şi #ilitarii +n ter#en@

- lucrătorii fa#iliali nere#uneraţi " per!oanele care"şi exercită activitatea +ntr"o unitate

econo#ică fa#ilială condu!ă de un #e#%ru al fa#iliei !au o rudă- pentru care nu e!te

re#unerat !u% for#ă de !alariu !au plată +n natură. Bo!podăria ţărănea!că e!te

con!iderată o a!tfel de unitate@

- #e#%rii cooperativelor de producători@

- per!oanele necla!ifica%ile " pentru care datele !unt inco#plete !au şo#erii care nu au

lucrat niciodată.

Populaţia ocupată " e!te for#ată din cei ce +şi exercită activitatea ca !alariat- cei ce

lucrea,ă pe cont propriu- +n exploatări de tip fa#ilial !au ca auxiliari fa#iliali. 9n definirea

populaţiei ocupate !"a adoptat criteriul !tandard de Gcel puţin o orăH +n perioada de referinţă (o

!ăptă#<nă) reco#andat de :iroul Internaţional a &uncii. cea!tă cateorie e!te expre!ia cererii

de #uncă şi repre,intă- +n fapt- cererea de #uncă !ati!făcută.

omerii !unt acele cateorii- de per!oane care au depăşit li#ita #ini#ă a v<r!tei active-

de reulă 1' ani- şi care +n cur!ul perioadei de referinţă !pecificate (o ,i- o !ăptă#<nă- o lună)

erau !i#ultan +n ur#ătoarele trei !ituaţii>

- fără loc de #uncă- retri%uit !au nu@

- di!pu!e !ă de!făşoare o activitate- retri%uită !au nu@

- +n căutarea unui loc de #uncă- lu<nd #ă!uri concrete +n perioada pre#erătoare celei

de referinţă- +n !copul o%ţinerii unui loc de #uncă- (!unt +nrei!traţi la aenţiile de

7/17/2019 tema 01


+ncadrare +n #uncă@ !"au adre!at direct către +ntreprin,ători@ şi"au #anife!tat dorinţa

de a #unci prin afişarea de anunţuri@ au depu! anunţuri +n ,iare !au ră!pun!uri la

ofertele din pre!ă etc.

Populaţia inactivă include ur#ătoarele cateorii de per!oane>

- elevi !au !tudenţi@- pen!ionari (toate cateoriile)@

- ca!nice (care de!făşoară nu#ai activităţi ca!nice +n o!podărie)@

- per!oane +ntreţinute de alte per!oane !au de !tat !au care !e +ntreţin din alte venituri

(chirii- do%<n,i- rente etc.)

- per!oanele de!curajate (per!oane di!poni%ile !ă lucre,e +n ur#ătoarele 14 ,ile- care

nu au loc de #uncă şi au declarat că !unt +n căutarea unui loc de #uncă- dar nu au

+ntreprin! ni#ic +n ace!t !cop +n ulti#ele !ăptă#<ni). 9n cadrul populaţiei inactive per!oanele de!curajate con!tituie o cateorie !pecială- fiind o caracteri!tică a !tatelor

cu econo#ie de piaţă.

6ur!a principală de infor#aţie privind indicatorii ocupaţionali con!tituie ncheta /orţei

de &uncă- in!tru#ent !tati!tic i#ple#entat +n $epu%lica &oldova +n 17. /iind o cercetare

%a,ată pe un !ondaj repre,entativ- ncheta /orţei de &uncă per#ite cu co!turi #ini#e de a

cuprinde +ntreaa populaţie- fiecărui individ atri%uindu"!e doar un anu#it !tatut> ocupat- şo#er-

!au per!oană inactivă.

=oate ace!te cateorii !unt preponderent deter#inate de evoluţia anterioară a feno#enelor

şi proce!elor de#orafice. 5vident- că at<t populaţia totală- c<t şi re!ur!ele de #uncă di!poni%ile

şi populaţia ocupată !unt dependente de nu#ărul de naşteri şi dece!e. /eno#enele şi proce!ele

de#orafice au un efect de lună durată a!upra ofertei de #uncă. /iecare eneraţie de oa#eni

trece printr"o perioadă +ndelunată de viaţă- in!truire profe!ională etc. %ia după ace!te proce!e-

la v<r!ta cuvenită !ă !e poată +ncadra +n proce!ul de producţie !au +n alte do#enii. şa- de

exe#plu- populaţia activă de a!tă,i con!tituie eneraţiile nă!cute şi for#ate +n anii 11"17'-

iar noi"nă!cuţii anului 200 vor intra +n populaţia activă +n anul 201'. cea!ta accentuea,ă +ncă o

dată ideea că for#area re!ur!elor de #uncă e!te un proce! reu şi +ndelunat- nece!ită cheltuieli

#ari. *e aceea- ri!ipirea lor e!te inad#i!i%ilă. *in contra- tre%uie ă!ite anu#ite #etode de

valorificare c<t #ai %ună a ace!tui Acapital u#anA şi de folo!ire a lui c<t #ai eficientă.

Ca atare- populaţia totală- evoluţia cantitativă şi !tructurală a ace!teia- nu pre,intă intere!

pentru anali,a ofertei de #uncă- dacă ea nu e!te corelată cu tendinţele de de,voltare !ocial"

econo#ică a ţării. !tfel- nu !e poate afir#a că creşterea populaţiei e!te un feno#en %enefic- iar

de!creşterea ace!teia e!te un feno#en neativ. Creşterea necontrolată a populaţiei +n condiţii de0

7/17/2019 tema 01


declin econo#ic poate conduce la o reducere e!enţială a nivelului de trai al populaţiei. =otodată-

de!creşterea populaţiei E depopularea E poate conduce la li#itarea po!i%ilităţilor de de,voltare

!ocial"econo#ică a ţării. lţi factori ca prore!ul tehnic- ajun!urile din do#eniul ocrotirii

!ănătăţii şi educaţiei- contri%uie +n #od cert la de,voltarea calităţii vieţii populaţiei şi- prin

ur#are- la +#%unătăţirea indicatorilor de#orafici. Prin ur#are- anali,a populaţiei cadi#en!iunea de %a,ă a ofertei de #uncă tre%uie efectuată +n contextul de,voltării !ocial"

econo#ice- culturale şi i!torice a ţării date.

=ran,iţia econo#ică a afectat proce!ele de#orafice din repu%lică- a!tfel +nc<t populaţia

$epu%licii &oldova +n etapa actuală !e află +ntr"o !ituaţie relativ nefavora%ilă. Da 1 ianuarie

2002 populaţia $epu%licii &oldova a +n!cri! 23-3 #ii per!oane- ceea ce e!te cu 1'-' #ii

per!oane #ai puţin dec<t +n anul precedent. cea!tă de!creştere a nu#ărului populaţiei datorea,ă

at<t !porului natural neativ- c<t şi !oldului #irator neativ. =endinţa de de!creştere a nu#ărului populaţiei din repu%lică !e o%!ervă ti#p de ani- cau,a principală a ei fiind- +n pri#ul r<nd-

!oldul #irator neativ (ta%elul 11).

Tabelul 11

Populaţia preentă a Republicii Moldova la începutul anului

0nul umărul populaţiei* mii oameni n % faţă de populaţia totală umărul populaţieila 1 3m. 4 Total 5rbană #urală 5rbană #urală

1301317101141'13171200020012002

4'7-3-3-''1-'42-33--20-00-32.0271-42'-423-3

110-11441-20'-20'-20'-'20-0200-114-173.13'-1'7-41-124-2

27-72'-201-2222-21'-121-20-22-3213-21'-321-020-222-4

1-3-'-13-3'-7'-2'-2'-2'-0'-04-4-

'7-'0-34-142-'4-04-24-74-74-74-04-04-'4-3

104-'11'-7127-12-0127-0127-'127-2123-7123-123.012'-312'-2124-3

Sursa: Departamentul de statistică şi sociologie

9n eneral- !ituaţia de#orafică din $epu%lica &oldova din perioada actuală poate fi

calificată drept co#plexă şi contradictorie. cea!ta e!te condiţionată at<t de efectele neative ale

tran,iţiei econo#ice- ca declinul econo#ic- +nrăutăţirea indicatorilor !ociali- pauperi,area

populaţiei etc.- c<t şi de un şir de alţi factori de ordin !ocial"politic- co#porta#ental- cultural-

influenţa cărora a!upra #odelului de#orafic al populaţiei repu%licii !e o%!ervă o perioadă #ai

+ndelunată dec<t actuala tran,iţie. *in ace!te con!iderente- !ituaţia de#orafică de a!tă,i din

repu%lică- !e pre,intă relativ #ai favora%ilă- co#parativ cu cea din ţările +nvecinate- #ai ale! +n1

7/17/2019 tema 01


ceea ce priveşte rit#ul de +#%ătr<nire a populaţiei- evoluţia fertilităţii şi a !porului natural

(ta%elul 12). 9ntr"adevăr- cu toate că pe parcur!ul ulti#ilor ani natalitatea $epu%licii &oldova a

!că,ut !u%!tanţial- iar #ortalitatea a +nrei!trat o anu#ită creştere !porul natural lua valori

po,itive- (cu excepţia ulti#ilor ani) +n ti#p ce +n ţările vecine din ,onă natalitatea a că,ut !u%

nivelul #ortalităţii din pri#ii ani ai tran,iţiei.

Tabelul 12

1ndicatorii demo9rafici principali

0ara Populaţia Rata .rutăde @atalitate

Rata .rută deMortalitate

Rata Creşterii@aturale

Speranţa eviaţă la naştere

Rata de îmbătr/nire

:ielaru! 10- 10- 1- "- 3-2 13-7$ep. Cehă 10- -' 12- "2-3 34- 13-&oldova - 1- 10-' -7 32-1 1-Polonia 7-' 12-0 11-1 0- 3.' 14.3$o#<nia 22-3 -7 12-7 "-7 3- 13-2$u!ia 17-4 -7 1-7 "4-0 30-2 1'-7;craina 41-7 -1 14-2 "'-1 '3-1 17-7

6ur!a> $aportul *e,voltării u#ane dura%ile- anul K

9n pri#ii ani de tran,iţie econo#ică- declinul econo#ic- proce!ele conver!ioni!te ale

co#plexului #ilitar indu!trial- ruperea leăturilor econo#ice tradiţionale- reducerea e!enţială a

producţiei indu!triale au condu! la o +nrăutăţire dra!tică a !ituaţiei !ocial"econo#ice a populaţiei

din #ediul ur%an- ceea ce a cau,at un reflux al populaţiei de la oraş !pre !at- precu# şi din

interiorul repu%licii !pre exterior. *rept con!ecinţă- ponderea populaţiei rurale +n totalul populaţiei a căpătat o tendinţă de creştere- feno#en !trăin ţărilor de pe continentul european.

6căderea !porului natural al populaţiei repu%licii e!te condiţionată nu nu#ai de factori de

ordin !ocial"econo#ic şi ur%ani!tic ci şi de factori de ordin cultural. $epu%lica &oldova fiind un

!tat european e!te influenţat puternic de valorile culturale- co#porta#entale şi reliioa!e ale

ţărilor europene. cea!tă influenţă !e ră!fr<ne şi a!upra co#porta#entului de#orafic. Prin

ur#are- cu o oarecare +nt<r,iere- #odelul de#orafic al populaţiei repu%licii !e va apropia tot

#ai #ult de cel al ţărilor europene- care !e caracteri,ea,ă prin !căderea ratei de reproducere a populaţiei- creşterea !peranţei de viaţă la naştere- +#%ătr<nirea de#orafică a populaţiei.

propierea #odelului de#orafic din $epu%lica &oldova de cel european !e #anife!tă şi prin

tendinţa de !cădere a fertilităţii şi- prin con!ecinţă- a de reducere a !porului natural al populaţiei

at<t +n #ediul ur%an- c<t şi +n #ediul rural. *atele privind #işcarea naturală a populaţiei

confir#ă ace!te tendinţe (ta%elul 1).

Tabelul 162

7/17/2019 tema 01


Mişcarea naturală a populaţiei

1ndicatoriiAnii

)448 )44- )445 )446 )447 )444 *888 *88)

ă!cuţi (#ii per!oane) 33-1 4'- 41- 4-' 1- 7-4 '- '-4

*ecedaţi (#ii per!oane) 2- 4 -3 2- - 1- 1-2 0-1

6porul natural (#ii per!oane) -3 - 2-1 2-' 1- "2-7 "- "-'

$ata %rută de natalitate (la 1000 per!oane) 13-3 1-0 12-0 12-4 11- 10-' 10-1 10-0$ata %rută de #ortalitate (la 1000 per!oane) -3 12-2 11-4 11-7 10- 11- 11- 11-0

$ata creşterii naturale a populaţiei (la 1000 per!oane) 7-0 0-7 0-4 0-3 0- "0-3 "1-2 "1-0Sursa: Departamentul de statistică şi Sociologie

9n anul 2001 natalitatea populaţiei din repu%lică !"a !ituat la nivelul de 10-0 pro#ile- ceea

ce- +n co#paraţie cu tipoloia fertilităţii caracteri!tice $epu%licii &oldova e!te un nivel de!tul de

jo! (+n anul 10 rata %rută de natalitate con!tituia 13-3 pro#ile). $educerea ranului #ediu al

copilului- leată de tran,iţia de#orafică ce are loc +n $epu%lica &oldova de #ai #ult ti#p- +n

contextul de,voltării !ocietăţii indu!triale- politicile de#orafice din anii L70- şi nu +n ulti#ulr<nd- dificultăţile cu care !e confruntă populaţia +n perioada de tran,iţie- #iraţia de #uncă +n

#a!ă din r<ndurile fe#eilor +n v<r!tă fertilă au condu! la o !cădere dra!tică a fertilităţii totale.

!tfel- +n 1 rata totală de fertilitate a că,ut p<nă la 1-7 pro#ile- ceea ce conduce +n

per!pectivă la +#%ătr<nirea de#orafică a populaţiei- la creşterea pre!iunii de#orafice- iar +n

unele ca,uri- poate conduce şi la proce!e de depopulare.

evoluţie nu #ai puţin co#plexă are şi #ortalitatea din $epu%lica &oldova. 9n 2001

rata %rută de #ortalitate era de 11-0 pro#ile- fiind #ai #ică cu 0- pro#ile faţă de anul 2000.9n!ă pe parcur!ul anilor 0 #ortalitatea $epu%licii &oldova a cre!cut !i#ţitor co#parativ cu

deceniul precedent- o!cil<nd +n jurul nivelului de 12 pro#ile. cea!tă tendinţă de creştere a

nivelului #ortalităţii datorea,ă- +n pri#ul r<nd co!turilor !ociale ale tran,iţiei econo#ice.

9nrăutăţirea nivelului de trai al populaţiei- creşterea #or%idităţii populaţiei- !tre!ul p!iholoic etc.

au condu! la +nrăutăţirea indicatorilor de #ortalitate- ceea ce nu ar tre%ui !ă fie caracteri!tic

pentru ţările ce !e află +n tran,iţie de#orafică. Pe parcur!ul anilor 0 !e o%!ervă o !cădere

continuă a !peranţei de viaţă la naştere. !tfel- !peranţa de viaţă la naştere a di#inuat pentru populaţia #a!culină de la '4-0 ani +n 10 p<nă la '1-7 ani +n 14- +n ti#p ce ace!t indicator

pentru populaţia fe#inină a di#inuat nee!enţial " de la 31-7 ani +n 10 p<nă la '-3 ani +n 14-

+nrei!tr<nd- totodată- o creştere continuă +n ur#ătorii ani. (ta%elul 1).

ivelul ridicat al #ortalităţii e!te condiţionat- de a!e#enea şi de aprecierea in!uficientă de

către indivi,i a vieţii proprii- feno#en #oştenit din perioadele anterioare- de indiferenţa

indivi,ilor faţă de !ănătatea proprie- de #odul incorect de viaţă- de rei#ul ali#entar incorect-

precu# şi de !ituaţia ecoloică precară din repu%lică.

7/17/2019 tema 01


Tabelul 1!

Speranţa de viaţă la naştere :ani;

Speranţa de viaţă la naştere" aniAnii

)448 )44- )445 )446 )447 )444 *888

:ăr%aţi '4 '1-7 '2- '2- ' '-3 '.4 /e#ei 31-7 '-3 30- 30- 31- 31 31.3


;n loc i#portant +n evoluţia nu#ărului şi !tructurii populaţiei ocupă proce!ele

#iraţioni!te. Pe parcur!ul #ai #ultor decenii $epu%lica &oldova !e caracteri,a printr"o

#o%ilitate teritorială ridicată. =ran,iţia la econo#ia de piaţă a !chi#%at radical fluxurile

#iraţioni!te din $epu%lica &oldova. Di%erali,area !ocietăţii- renaşterea naţională- conflictul

ar#at din =ran!ni!tria- +nrăutăţirea !ituaţiei econo#ice a populaţiei au condu! la un exod

puternic al populaţiei. Pe parcur!ul ulti#ilor ani !oldul #irator +nrei!tra nu#ai valori neative-

cu o tendinţă !ta%ilă de !cădere. !tfel- dacă +n anul 12 !oldul #irator neativ era de "24-7

#ii per!oane- +n 2000 !oldul #irator a devenit "-1 #ii per!oane. 5#irea,ă +n !pecial

per!oanele cu o calificare profe!ională +naltă. !uferit !chi#%ări şi #iraţiunea internă- fiind

deter#inată de refluxul populaţiei din #ediul ur%an +n #ediul rural (ta%elul 14).

Tabelul 1&

@umărul persoanelor emi9rante

1ndicatoriAnii

)448 )44- )445 )446 )447 )444 *888 u#ărul per!oanelor e#irante- per!oane 1'33' 42 320 440 37 '17 127

Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie

Proce!ele de#orafice şi #iraţioni!te din $epu%lica &oldova au influenţat e!enţial

!tructura de v<r!tă a populaţiei. !tfel- pira#ida v<r!telor indică că !tructura pe v<r!te şi !ex a

repu%licii e!te de!tul de neunifor#ă- raţie eveni#entelor politice şi !ocio"econo#ice ce au avutloc +n repu%lică pe parcur!ul anilor. (diara#a 4)

7/17/2019 tema 01


1996 total barbati

0250

00

500

00

750

00

1E+

05

1E+

05

2E+

05

2E+

05

2E+

05

2E+

05

0-4

15-19

30-34

45-49

60-64

75-79

90 >

1996 total femei

0 250

00

500

00

750

00

1E+

05

1E+

05

2E+

05

2E+

05

2E+

05

2E+

05

0-4

15-19

30-34

45-49

60-64

75-79

90 >

*iara#a 4. Pira#ida v<r!telor a populaţiei din $epu%lica &oldova la 1 ianuarie 2001

9n pre,ent populaţia repu%licii &oldova e!te calificată drept relativ %ătr<nă. $ata de

+#%ătr<nire a populaţiei +n 1 !"a !ituat la 1-' cu o tendinţă !ta%ilă de creştere. 9#%ătr<nirea

populaţiei deter#ină şi o creştere a raportului de dependenţă de v<r!tă. 9n 2000 ace!t raport a fo!t

de 31-4.

5voluţiile !tructurale ale populaţiei $epu%licii &oldova a influenţat +n #od neativ

potenţialul re!ur!elor de #uncă (ta%elul 1').

Tabelul 1'

Populaţia stabilă pe 9rupe de v/rstă

14 1 2000 2001 2002&ii per!oane

6u% v<r!tă aptă de #uncă9n v<r!tă aptă de #uncăPe!te v<r!ta aptă de #uncă

121-'213-2'7'-

3-12077-0477-7

7-02170-142'-0

01-2210-442-

7'-122'7-14-1

9n

6u% v<r!tă aptă de #uncă9n v<r!tă aptă de #uncăPe!te v<r!ta aptă de #uncă

27-'44-'14-7

27-4'-014-3

24-34-71-

2-7'0-71-

2-7'2-41-3


!tfel- dacă ponderea populaţiei +n v<r!tă aptă de #uncă are o tendinţă !ta%ilă de creştere

" acea!ta !"a #ajorat de la 44-' +n 14 p<nă la '2-4 +n 2002- +n valori a%!olute ace!t rup de

populaţie +n perioada de referinţă +nrei!trea,ă o de!creştere " de la 213-2 #ii p<nă la 22'7-1

#ii per!oane. 9n per!pectivă !ituaţia privind potenţialul de #uncă al repu%licii !e poate +nrăutăţi

din cau,a reducerii dra!tice- at<t +n valori a%!olute- c<t şi +n valori relative- a populaţiei !u%

4

7/17/2019 tema 01


v<r!ta aptă de #uncă " de la 27-' şi 121-' #ii per!oane +n 14 p<nă la 2-7 şi 7'-1 #ii

per!oane +n 2002. =otodată populaţia pe!te v<r!ta aptă de #uncă e!te- de a!e#enea +n de!creştere

" de la 14-7 şi '7'- #ii per!oane +n 14- p<nă la 14-7 şi 4-1 #ii per!oane +n 2002- ceea

ce denotă faptul că +n per!pectivă- o aravare a !ituaţiei +n ceea ce priveşte raportul de

dependenţă de v<r!tă nu !e aşteaptă.Cu toate că cea #ai #are parte a re!ur!elor de #uncă con!tituie per!oanele +n v<r!tă aptă

de #uncă (fără per!oanele invalide)- ace!tea includ +n !ine şi per!oanele active cu v<r!te !u% şi

pe!te v<r!ta aptă de #uncă. *in 17- at<t re!ur!ele de #uncă- c<t şi populaţia econo#ic activă-

ca atare- di#en!iunea cantitativă a ofertei de #uncă- !e calculea,ă +n %a,a nchetei /orţei de

&uncă. Pe parcur!ul ulti#ilor ani (din 17 p<nă +n 2001) evoluţia ace!tor cateorii de populaţie

a fo!t de!tul de defavora%ilă (ta%elul 13).

Tabelul 1

Repartiarea populaţiei după participarea la activitatea economică

&ii per!oane 9n 17 1 2000 2001 17 1 2000 2001

Botal populaţie$e!ur!ele de #uncă din total populaţie>Populaţie econo#ic activăPopulaţie ocupată Inclu!iv per!oane !u%ocupate8o#eri :I&Populaţie econo#ic inactivă Inclu!iv per!oane de!curajate

'422104

1701'2

---1'31773

''2101

1'7214

---1731'7

'107

1'441414110171

'12077

1'1310117

2014

100-0

-44-0

-'40-4

100-0

'-11-0

4-14-

100-0

4-1-'

-74-'

100-0

-1-2

-244-'


!tfel- at<t re!ur!ele de #uncă- c<t şi populaţia econo#ic activă- +n perioada 17"2001

au +nrei!trat o !cădere- re!pectivde la 2104 #ii p<nă la 2077 #ii per!oane şi de la 170 #ii

p<nă la 1'13 #ii per!oane. 6e o%!ervă că reducerea populaţiei econo#ic active a fo!t #ai

pronunţată dec<t cea a re!ur!elor de #uncă. ce!t fapt !e explică prin ieşirea de pe piaţa #uncii-

prin ur#are- din co#ponenţa ofertei de #uncă a unei părţi i#punătoare de populaţie +n v<r!tăaptă de #uncă. =otodată- +n aceeaşi perioadă de referinţă- !e re#arcă o creştere a populaţiei

inactive " de la 17 p<nă la 201 #ii per!oane- şi o reducere a nu#ărului şo#erilor confor#

criteriilor :I& de la 1'3 #ii p<nă la 117 #ii per!oane. 9n condiţiile unei econo#ii +n cri,ă-

precu# e!te econo#ia $epu%licii &oldova- o a!e#enea reducere a ofertei de #uncă poate fi

con!iderată %enefică- deoarece- acea!ta conduce la !căderea pre!iunii de pe piaţa #uncii-

re!pectiv- la !căderea co!turilor econo#ice şi !ociale ale şo#ajului. =otodată reducerea ofertei de

#uncă poate conduce +n per!pectivă la !chi#%area !tructurii ocupaţionale de pe piaţa #uncii din'

7/17/2019 tema 01


$epu%lica &oldova. r- piaţa #uncii din $epu%lica &oldova !e deo!e%eşte de pieţele #uncii din

ţările vecine printr"un exce! de!tul de #are de ofertă de #uncă- fiind deter#inată- nu +n ulti#ul

r<nd- de den!itatea populaţiei de!tul de #are (124-3 oa#eni la M#2 +n 2002). ce!t exce! de

ofertă de #uncă- pre,ent +n repu%lică o perioadă de ti#p #ai +ndelunată a condiţionat o

utili,are ineficientă a forţei de #uncă. !tfel- o parte i#punătoare a populaţiei ocupate din$epu%lica &oldova activea,ă +n aricultură (+n anul 2001 ponderea populaţiei ocupate +n

aricultură a con!tituit 41-0)- ra#ură care nu poate a!iura o creştere rapidă a productivităţii

#uncii- şi prin ur#are- o creştere a veniturilor reale ale populaţiei active.

Pe de altă parte- reducerea ofertei de #uncă denotă faptul unei +nrăutăţiri a #ediului de

afaceri din repu%lică şi- prin con!ecinţă- a unei funcţionalităţi i#perfecte a pieţei #uncii. r-

per!oanele +n v<r!tă aptă de #uncă- care au ieşit din co#ponenţa ofertei de #uncă şi au intrat +n

cateoria populaţiei inactive- ca atare- pentru +ntreţinerea lor şi a fa#iliilor lor- de!făşoarăactivităţi econo#ice. 9n!ă ace!te activităţi- de reulă- !unt de!făşurate fie +n econo#ia !u%terană-

fie pe!te hotarele repu%licii contri%uind a!tfel la de,voltarea econo#ică a altor ţări. $educerea

ofertei de #uncă repre,intă un indice alar#ant pentru de,voltarea !ocial"econo#ică de

per!pectivă a repu%licii- or- reducerea dra!tică a potenţialului de #uncă din repu%lică li#itea,ă

şan!ele de depăşire a cri,ei actuale.

9n anali,a #ai detaliată a ofertei de #uncă e!te %inevenită o divi,are a populaţiei

econo#ic active după cele #ai #ari rupe !ocio"de#orafice- şi anu#e> populaţia #a!culină-

populaţia fe#inină- populaţia t<nără (14" 2 de ani) şi populaţia %ătr<nă (pe!te 40 de ani).

Cele #ai repre,entative rupe !ocio"de#orafice +n populaţia econo#ic activă !unt

%ăr%aţii şi fe#eile. ;tili,area #uncii lor e!te deter#inată- +n #are #ă!ură- de tră!ăturile

caracteri!tice ale ace!tor rupe. :ăr%aţii !unt puternici- re,i!tenţi- orani!#ul lor e!te #ai puţin

afectat de condiţiile nocive ale #ediului de producţie. /e#eile !unt #ai atente- #ai exiente- #ai

+nrijite- #ai e#oţionale. ce!te tră!ături !pecifice deter#ină do#eniul de utili,are a #uncii

ace!tor rupe !ocio"de#orafice. :ăr%aţii tind !ă !e afir#e +n do#enii indu!triale- financiare-

co#erciale- pe c<nd fe#eile +şi ale profe!iuni care pot fi con!iderate drept o continuare a

activităţilor lor ca!nice " educaţie- ocrotirea !ănătăţii- !fera !erviciilor. ;n rol deter#inant +n

!pecificul forţei de #uncă fe#inine repre,intă #aternitatea- care influenţea,ă e!enţial caracterul

ocupării ace!tei rupe.

Pentru econo#iile de piaţă nivelul de activitate al forţei de #uncă fe#inine e!te- de

reulă- #ai jo! dec<t acel al forţei de #uncă #a!culine (cu excepţia rupei de v<r!tă. 17"2 de

ani). ce!t fapt e!te deter#inat de funcţiile reproductive pe care fe#eile le +ndepline!c +n

v<r!tele 24"0 de ani. *upă 0 de ani fe#eile revin +n c<#pul #uncii şi radul lor de activitate3

7/17/2019 tema 01


creşte ne!e#nificativ. $eieşind din !pecificul ocupării- cur%a de activitate a forţei de #uncă

fe#inină are for#a literei &.

6pre deo!e%ire de ţările cu o econo#ie de piaţă- +n ţările ex"!ociali!te- inclu!iv +n

$epu%lica &oldova caracterul ocupării forţei de #uncă fe#inine e!te apropiat celui al forţei de

#uncă #a!culină. 6ocietatea !ociali!tă- prin pro#ovarea principiilor ealităţii de en- tratafe#eia după aceleaşi criterii ca şi %ăr%atul- inor<nd funcţiile reproductive ale fe#eii. !tfel- +n

ulti#ele decenii !e +nrei!tra o creştere +n activitatea econo#ică fe#inină +n toate rupele

profe!ionale- chiar şi +n acele care au un caracter #a!culin pronunţat. ce!te tendinţe +n

activitatea econo#ică a fe#inină !unt pre,ente şi +n pre,ent.

ferta ridicată de #uncă fe#inină- tră!ătură #oştenită din perioada anterioară- e!te un

feno#en nedorit pentru piaţa #uncii din $epu%lica &oldova. 5a provoacă anu#ite ten!iuni şi

poate conduce la unele con!ecinţe !ociale i#previ,i%ile. 9n condiţiile de de,echili%ru econo#ic-c<nd veniturile !alariale ale populaţiei !cad vertiino!- fe#eile !unt i#pu!e !ă active,e din reu

la diferite #unci rău plătite pentru a !upravieţui- lă!<nd pe planul doi activităţile lor de

reproducere- de educaţie- de #enaj- ceea ce !e reflectă +n evoluţiile !ocial"de#orafice din

repu%lică.

*atele nchetei /orţei de #uncă confir#ă ace!t fapt. nali,<nd evoluţia !tructurală a

populaţiei econo#ic active după !ex pe parcur!ul ulti#ilor trei ani- !e o%!ervă o reducere a ratei

de activitate at<t pentru populaţia fe#inină c<t şi pentru populaţia #a!culină. =otodată- rit#ul de

de!creştere a ratei de activitate pentru %ăr%aţi e!te #ai #are dec<t rit#ul de de!creştere a ratei de

activitate pentru fe#ei. !tfel- dacă rata de activitate pentru %ăr%aţi !"a redu! de la ''- +n

1 p<nă la '1-'- adică cu 3-7 puncte procentuale- rata de activitate pentru fe#ei !"a redu! de

la 4'- p<nă la 4-'- adică cu -2 puncte procentuale- ceea ce nu e!te caracteri!tic pentru

ţările cu econo#ie de piaţă (ta%elul 17).

Tabelul 17

Repartiarea populaţiei economic active şi inactive în v/rstă de )- ani şi peste după

se' :=;

)444 *888 *88)=otal :ăr%aţi /e#ei =otal :ăr%aţi /e#ei =otal :ăr%aţi /e#ei

Populaţie economic activă '1- ''- 4'- 4- '- 4'- 43- '1-' 4-'Populaţie economic inactivă 7-3 -' -1 0-1 '-1 -3 2-1 7- 4-


lte două cateorii !ocio"de#orafice i#portante de forţă de #uncă care !e evidenţia,ă

prin caracteri!ticile ei !pecifice repre,intă tineretul " forţa de #uncă +n cateoria de v<r!tă 14 "7

7/17/2019 tema 01


2 de ani şi lucrătorii de pe!te 40 de ani. *e reulă acea!tă cateorie de v<r!tă e!te- #ai puţin

pre,entă pe piaţa #uncii- deoarece o #are parte din ea e!te +ncadrată +n !i!te#ul de +nvăţă#<nt.

Cu toate ace!tea evoluţia ocupării tineretului decure +ntr"un #od neunivoc. Pe de o parte acea!tă

cateorie repre,intă ponderea cea #ai #are +n !tructura şo#ajului- iar pe de altă parte- veniturile

#edii ale forţei de #uncă tinere pot fi con!iderate- cu unele excepţii- cele #ai #ari. 9n condiţiiletran,iţiei econo#ice- +n re,ultatul proce!elor de li%erali,are a activităţii econo#ice pentru o #are

parte din tineret !"au creat condiţii favora%ile de c<şti a unor venituri #ari fără eforturi

deo!e%ite (intelectuale şi fi,ice)- +n !pecial +n !ectorul nefor#al al econo#iei. nu#e !ectorul

nefor#al atrae forţa de #uncă t<nără- de reulă- #a!culină. Prin con!ecinţă- pro%le#a

şo#ajului tineretului e!te o pro%le#ă #ai #ult a şo#ajului fe#inin. 9n acelaşi ti#p anu#e

tineretul e!te acel rup !ocial care !"a adaptat cel #ai %ine condiţiilor noii ordini econo#ice-

activ<nd +n do#enii cel #ai %ine re#unerate.9n aceea ce prive!c lucrătorii pe!te 40 de ani- +n ulti#ii ani- +n re,ultatul proce!elor

de#orafice- acea!tă cateorie +nrei!trea,ă creşteri. Prin ur#are- anali,<nd evoluţia !tructurală

a populaţiei econo#ic active după cateoriile de v<r!tă- pe parcur!ul perioadei de referinţă

(1"2001)- !e o%!ervă o tendinţă de +#%ătr<nire a forţei de #uncă din $epu%lica &oldova

(ta%elul 1).

Tabelul 1

Repartiarea populaţiei economic active pe 9rupe de v/rstă :=;

Frupa de v/rstă" ani )444 *888 *88)=otal :ăr%aţi /e#ei =otal :ăr%aţi /e#ei =otal :ăr%aţi /e#ei

Botal 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0)-3*4 24- 2'- 2-' 2-4 2-7 22-1 22-4 2-3 21-+83,4 4- 42- 43-1 4-4 4-2 44- 4-2 42-4 44--8G 1-7 20-2 1- 22-0 22-0 22-0 2- 2-7 22-7

$/rsta medie" ani - -0 -3 0-1 -7 0-4 0-4 0- 0-3Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie

!tfel- dacă ponderea rupului de v<r!tă de 14"2 de ani +n totalul populaţiei econo#icactive !"a redu! de la 24- p<nă la 22-4- ponderea rupului de v<r!tă a cre!cut de la -

p<nă la 0-4. =otodată- v<r!ta #edie a populaţiei econo#ic active !"a #ajorat de la - p<nă la

0-4 ani. 5!te i#portant de re#arcat faptul că ace!te !chi#%ări !tructurale ale populaţiei

econo#ic active au avut loc pe fondul reducerii continuii a ace!teia.

;n a!pect un #ai puţin i#portant +n anali,a ofertei de #uncă +l are şi anali,a evoluţiei

!tructurale după cateoriile de v<r!tă a populaţiei econo#ic inactive. nali,a populaţiei

econo#ic inactive- precu# şi a !tructurii ei- dă po!i%ilitatea de a face anu#ite conclu,ii privind

7/17/2019 tema 01


proce!ul de for#are a ofertei de #uncă +n a!pect co#porta#ental. $eieşind din con!iderentul că

orice individ +ntr"o !ocietate li%eră şi de#ocratică- av<nd un co#porta#ent raţional- va face o

aleere opti#ă dintre !ituaţiile de a pre!ta !ervicii de #uncă !au de a nu le pre!ta !au- cu alte

cuvinte- de a intra +n co#ponenţa ofertei de #uncă !au de a nu intra- ace!ta tre%uie !ă fie %ine

#otivat !ă vină pe piaţa #uncii. Ceea ce nu !e poate !pune de!pre ca,ul $epu%licii &oldova- or !alariile propu!e pe piaţa #uncii !unt extre# de #ici- iar !i!te#ele de !ecuritate !ocială de pe

piaţa #uncii !unt- de a!e#enea- i#perfecte- a!tfel +nc<t- +n #ulte ca,uri- ace!tea nu pot a!iura

un trai decent- indivi,ii nu au #otive convinătoare !ă fie pre,enţi pe piaţa #uncii. cea!ta e!te

un aru#ent care explică creşterea populaţiei econo#ic inactive.

Pe parcur!ul perioade de referinţă !tructura populaţiei inactive a avut o fluctuaţie de!tul

de inten!ă. !tfel- dacă populaţia inactivă +n v<r!tă de 14"2 ani pe parcur!ul anilor 1"2001 !"

a redu! de la -3 p<nă la 13-'- iar apoi a cre!cut din nou la 0-2- ponderea populaţieiinactive +n v<r!tă de 0" ani a avut aceeaşi evoluţie " !"a redu! de la 2-2 p<nă la 13-'- iar

apoi a cre!cut p<nă la 0-2. 5!te i#portant de re#arcat faptul că pe parcur!ul perioadei de

referinţă v<r!ta #edie a populaţiei inactive +nrei!trea,ă o tendinţă de +ntinerire de la -3 ani +n

1 p<nă la 1-' ani +n 2001- ceea ce denotă faptul că populaţia +n v<r!tă aptă de #uncă nu are

+ncredere +n piaţa #uncii din $epu%lica &oldova prefer<nd fie alte pieţe ale #uncii- din alte ţări-

fie alte activităţi econo#ice de #unca !alari,ată (ta%elul 20).

Tabelul 2-

Repartiarea populaţiei economic inactive pe 9rupe de v/rstă

Frupa de v/rstă" ani )444 *888 *88)=otal :ăr%aţi /e#ei =otal :ăr%aţi /e#ei =otal :ăr%aţi /e#ei

Botal 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0)-3*4 -3 - '-2 1'- 3-2 7-' - 7-7 7-'+83,4 2-2 17-1 14-2 13-' 1-3 1'-1 0-2 20- 13-2-8G -0 3-0 7-' 17-7 -1 4- 7-2 0- -2

$/rsta medie" ani -3 0-7 4-3 2-2 -2 - 1-' 7- -1Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie

+(+( #imensiunea calitativă a ofertei de muncă(

ferta de #uncă e!te deter#inată at<t de factori cantitativi- c<t şi de cei calitativi.

!pectul calitativ al forţei de #uncă !e #anife!tă- +n pri#ul r<nd- prin +nvăţă#<ntul eneral şi

preătirea profe!ional"calificativă a indivi,ilor. ce!ta are o i#portanţă deo!e%ită- d<nd

40

7/17/2019 tema 01


po!i%ilitate indivi,ilor de a !e adapta c<t #ai operativ la conjunctura cererii de pe piaţa #uncii-

aflată +ntr"o !chi#%are per#anentă.

Da pri#a vedere- !"ar putea !pune că i#pactul +nvăţă#<ntului a!upra ofertei de #uncă

priveşte doar capacitatea intelectuală şi- poate cea fi,ică a indivi,ilor. *ar- pe #ă!ură ce !poreşte

radul de educaţie şi de preătire profe!ională al re!ur!elor u#ane- !e #odifică şico#porta#entul de#orafic al populaţiei at<t +n !en!ul di#inuării a ratei natalităţii- c<t şi +n cel

al reducerii #ortalităţii infantile. ivelul de educaţie influenţea,ă- de a!e#enea- creşterea

nivelului de cultură- !chi#%area !tilului de viaţă şi a valorilor !ocio"u#ane ale populaţiei.

=otodată- !e #anife!tă corelări puternice +ntre educaţie şi ur%ani,are- +ntre educaţie şi

indu!triali,are- cu efecte a#ple a!upra evoluţiei !tructurii de#orafice şi de#o"econo#ice.

ici ratele de activitate nu !unt !cutite de influenţele !i!te#ului de +nvăţă#<nt. !tfel- +n

anii '0"30 prore!ul tehnic a contri%uit la o creştere extre# de #are a cererii de forţă de #uncăde calificare +naltă pe pieţele #uncii ale #ultor ţări.

Influenţa pe care o exercită !i!te#ul de +nvăţă#<nt a!upra ofertei forţei de #uncă nu !e

reduce doar la latura cantitativă a ace!teia. 5l repre,intă unul din factorii principali +n #odelarea

ofertei forţei de #uncă din punct de vedere calitativ şi !tructural. 9nvăţă#<ntul deter#ină #ulte

dintre caracteri!ticile prin care oferta #uncă acţionea,ă ca factor al +naltei perfor#anţe

econo#ice ca co#petenţa- !piritul de anticipaţie- inventivitatea etc. =otodată- +nvăţă#<ntul

contri%uie la !tructurarea ofertei de #uncă.

9n $epu%lica &oldova +n perioada econo#iei !ociali!te a!pectului calitativ al re!ur!elor

de #uncă !"a acordat o atenţie deo!e%ită. *e exe#plu- lichidarea analfa%eti!#ului şi a!iurarea

+ntreii populaţii cu !tudii #edii i#na,iale erau o%iective fixate prin lee- iar ridicarea radului

de şcolari,are şi a nivelului de preătire a populaţiei active !e planifica şi apoi !e apro%a pe %a,ă

de !arcini de plan. 6ti#ularea creşterii nivelului de !tudii al populaţiei din $epu%lica &oldova

era un o%iectiv per#anent- indiferent de nece!ităţile şi po!i%ilităţile econo#ice la ,i- fapt

confir#at de datele recen!ă#intelor populaţiei din ulti#ele decenii (ta%elul 21).

Tabelul 21

@ivelul de studii al populaţiei :în =; :conform datelor recensăm/ntului populaţiei;

)4-4 )468 )464 )474Populaţia +n v<r!tă de 14 ani şi pe!te cu !tudii " total*in care>6uperioare6uperioare inco#plete&edii de !pecialitate&edii enerale&edii inco#plete

Pri#are

100

2-'1-4-7'-'2-0

41-'

100

-31-73-'1-4'-3

4-3

100

3-01-10-24-20-

2-'

100

-31-1'-7-22-7

14-Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie

41

7/17/2019 tema 01


!tfel- pornind de la condiţia"ipote,ă că +ntreaa populaţie aptă de #uncă era

alfa%eti,ată- din 14 p<nă +n 17- !e o%!ervă creşterea ponderii populaţiei cu !tudii !uperioare

de la 2-' p<nă la -3- a celei av<nd !tudii #edii enerale- re!pectivde la '-' p<nă la

-. =otodată !"a redu! ponderea populaţiei active care avea nu#ai !tudii pri#are de la 41-'

p<nă la 14-.

Cu toate ace!tea- !i!te#ul de +nvăţă#<nt din ţările cu o econo#ie centrali,ată era

i#perfect- !tructurat ade!ea pe %a,e voluntari!te şi politice. 5l nu era conceput şi te!tat

per#anent de exienţele pieţei #uncii- deoarece acea!ta lip!ea. Ca ur#are- econo#ia pri#ea

cadrele de profe!ie şi calificări nece!are cu +nt<r,iere- ceea ce contri%uia la fr<narea creşterii

productivităţii #uncii şi a creşterii econo#ice. =otodată #ulte per!oane for#ate profe!ional şi

calificate- +n lip!a unui loc de #uncă pe !pecialitate- erau nevoite !ă active,e +n alte do#enii

5cono#ia de piaţă- prin #ecani!#ul !ău- adaptea,ă !i!te#ul de +nvăţă#<nt- +l face #ai

flexi%il- #ai a%il şi #ai eficient. =ran!for#ările care !e produc +n !i!te#ul de +nvăţă#<nt !e

aşteaptă !ă ducă la eli#inarea unor dintre de,echili%rele exi!tente actual#ente +n !tructura

profe!ională. *acă !e ţine cont- că şi +n for#ularea cererii de +nvăţă#<nt şi- i#plicit- +n

!tructurarea ofertei exi!tă o anu#ită inerţie- !"ar putea ca +n viitor !ă apară de,echili%re de alt tip

+ntre oferta forţei de #uncă şi cerinţele !i!te#ului productiv. Co#%aterea de,echili%relor datorate

!tructurii profe!ionale a forţei de #uncă tre%uie !ă pornea!că de la faptul că aleerea

profe!iunilor !e face +n funcţie de randa#entul perceput la nivelul diferitelor eneraţii. 9n

con!ecinţă- +n funcţie de conjunctura econo#ică enerală- de rit#ul i#ple#entării prore!ului

tehnic- de !i!te#ul de protecţie care deter#ină !tatutul re!pectivelor profe!iuni !e poate vor%i de

un ciclu al cererii de +nvăţă#<nt pentru profe!iunile cu un +nalt rad de calificare.

9n pre,ent oferta de #uncă din $epu%lica &oldova +n a!pectul ei calitativ !e confruntă cu

anu#ite pro%le#e. Cu toate că datele nchetei /orţei de &uncă #archea,ă o creştere a nivelului

de !tudii a populaţiei econo#ic active at<t pentru fe#ei- c<t şi pentru %ăr%aţi (ta%elul 22)- +n!ăşi

!i!te#ul de +nvăţă#<nt din repu%lică +n #o#entul actual !e află +ntr"o !tare critică. !tfel- creştea%andonul şcolar al elevilor +n v<r!ta de 3"1' ani " +n 2000 ace!ta a con!tituit "4- !alariile #ici

ale profe!orilor precu# şi +nt<r,ierea plăţii lor +i i#pun !ă a%andone,e ace!t do#eniul de

activitate- ceea ce a condu! la o penurie acută de cadre didactice +n şcoli şi la +nrăutăţirea calităţii

!erviciilor educaţionale. altă pro%le#ă leată de calitatea ofertei de #uncă e!te Aexodul

creierilorA " plecarea !pecialiştilor de +naltă calificare din repu%lică- contri%uind a!tfel la

!u%#inarea capitalului u#an exi!tent din repu%lică.

42

7/17/2019 tema 01


Tabelul 22Structura populaţiei economic active conform nivelului de instruire

)444 *888 *88)Botal .ărbaţi Demei Botal .ărbaţi Demei Botal .ărbaţi Demei

Botal 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0Superior 11-4 10- 12-2 11-7 11-2 12- 12-4 11-3 1-Superior de scurtă durată 1- 11-2 1'-3 1-4 11-3 13-2 1-2 11-7 1'-'

Mediu de specialitate 2'-' - 1-' 2'- - 17- 2'-' -0 1-Mediu 9eneral 2'-3 24-0 27- 2-1 21- 2'-2 2-0 20-7 24-2Mediu incomplet 14- 14- 1'-4 17-0 13-2 17-7 17-' 13-' 1-4Primar sau fără şcoală absolvită 4- - '-' 4- -1 '-' 4-1 -1 '-1


altă di#en!iune a a!pectului calitativ al ofertei de #uncă repre,intă !tarea !ănătăţii a

forţei de #uncă. 9n ulti#ii ani !tarea !ănătăţii populaţiei econo#ic active !"a +nrăutăţit !i#ţitor.

ce!t fapt e!te confir#at at<t de datele !tati!ticii #edicale care +nrei!trea,ă o creştere continuă

a #or%idităţii pentru toate tipurile de #aladii- c<t şi de cercetările prin !ondaj privind aprecierea!u%iectivă de c<tre indivi,i a !tării !ănătăţii. !ituaţie +nrijorătoare !"a creat vi!"a"vi! de

a#ploarea %olilor !ociale ca tu%erculo,a- hepatita etc. Creşterea #or%idităţii populaţiei econo#ic

active din repu%lică co#pro#ite +n #od !erio! de,voltarea capitalului u#an din repu%lică.

5valuarea caracteri!ticilor calitative ale ofertei de #uncă e!te pro%le#ă de!tul de

co#plicată deoarece nu un indicator !intetic care ar face ace!t lucru. =otodată- !etul de indicatori

utili,aţi de!eori varia,ă +n ti#p +n direcţii dia#etral opu!e cu o inten!itate diferită.

4

7/17/2019 tema 01


,( Evoluţia cererii de forţă de muncă din Republica Moldova

în perioada contemporană

,()( Cererea de muncă H cerere derivată a cererii de bunuri şi servicii(

Cererea de #uncă cuprinde an!a#%lul relaţiilor- raporturilor şi conexiunilor dintre actorii!ociali de pe piaţa #uncii privind volu#ul şi !tructura forţei de #uncă pe #e!erii- nivele de

calificare- !peciali,ări- at<t pentru o ra#ură a econo#iei naţionale c<t şi pe an!a#%lul ace!teia-

!olicitată +n proce!ul de producţie. 9ntre cererea de #uncă şi nevoia de #uncă exi!tă o leătură

!tr<n!ă- caracteri,ată prin faptul că cererea de #uncă e!te for#a principală de concreti,are a

nevoii de #uncă. condiţie e!enţială pentru ca nevoia de #uncă !ă fie con!iderată cerere de

#uncă con!tă +n !alari,area ace!teia. Prin ur#are- cererea de #uncă !e defineşte ca fiind nevoia

de #uncă !alariată care !e for#ea,ă la un #o#ent dat +ntr"o econo#ie de piaţă.

9n linii enerale- cererea de #uncă repre,intă nu#ărul per!oanelor pe care fir#ele dore!c

!ă le anaje,e +n proce!ul de producţie- +ntr"o perioadă de ti#p- la un !alariu deter#inat.

=otodată- reieşind din faptul că pe piaţa #uncii !e vinde şi !e cu#pără- totuşi- #unca şi nu forţa

de #uncă- cererea de #uncă poate fi repre,entată şi prin nu#ărul de ore de #uncă !olicitate de

către fir#e +n proce!ul de producţie la un !alariu deter#inat. cea!tă concreti,are #etodoloică

va ajuta- ulterior- la aleerea corectă a indicatorilor !tati!tici pentru e!ti#area cantitativă şi

calitativă a cererii de #uncă din $epu%lica &oldova.

Brafic- cererea de #uncă repre,intă o cur%ă po,itiv de!cre!cătoare +n funcţie de !alariu-

a!e#eni cur%elor cererilor %unurilor de con!u# şi ale altor factori de producţie. 9n!ă- !pre

deo!e%ire de celelalte- cererea de #uncă e!te o cerere derivată " ea depinde nu nu#ai de nivelul

!alariului- ci şi de volu#ul de producţie produ! de acea!tă forţă de #uncă- precu# şi de cererea

faţă de ace!ta pe piaţa re!pectivului %un. Bradul de ela!ticitate al cererii de #uncă faţă de !alariu

depinde de po,iţia fir#elor pe piaţa %unurilor de con!u# şi pe piaţa forţei de #uncă- re!pectiv-

dacă ele adoptă preţurile şi !alariile deter#inate de forţele pieţei !au au putere de #onopol !au

#onop!on. Condiţiile +n care funcţionea,ă econo#ia de piaţă !unt- deci- +n #ă!ură !ă influenţe,e

nivelul cererii de #uncă al unei fir#e.

9n #area #ajoritate- fir#ele operea,ă +n econo#ia de piaţă ur#ărind #axi#i,area

profitului- ceea ce i#plică aleerea celei #ai renta%ile co#%inaţii de factori de producţie- care

a!iură #axi#i,area producţiei cu co!turi #ini#e. leerea opti#ă poate fi deter#inată prin

utili,area ratei tehnice de !u%!tituţie a forţelor de producţie- care tre%uie !ă eale,e raportul

dintre preţ şi factorii utili,aţi. Pe!te nivelul opti# al producţiei orice antrenare adăuătoare a

4

7/17/2019 tema 01


factorului varia%il la un anu#it !tadiu tehnoloic- deter#ină reducerea productivităţii #arinale

a #uncii- şi- i#plicit- reducerea venitului (leea randa#entelor de!cre!cătoare).

Con!ider<nd forţa de #uncă ca factor varia%il- anajarea fiecărei unităţi de #uncă

!upli#entare (oră de #uncă !au lucrător) contri%uie la creşterea cheltuielilor de producţie- prin

ur#are- anajarea !upli#entară a unui lucrător e!te eficientă nu#ai atunci c<nd venitul pri#it +nur#a ace!tei anajări nu e!te #ai #ic dec<t cheltuielile !alariale făcute de fir#ă. *acă venitul

pri#it de fir#ă +n ur#a #ăririi cantităţii de #uncă utili,ate cu o unitate " venitul #arinal al

#uncii " e!te #ai #are !au eal cu !alariul unei unităţi de #uncă- fir#a poate !ă"şi per#ită

anajări !upli#entare de forţă de #uncă. Venitul #arinal al #uncii !cade odată cu creşterea

volu#ului de #uncă !u% influenţa leii randa#entelor de!cre!cătoare. Prin ur#are- independent

de preţul fix- !ta%ilit de piaţă- cur%a venitului #arinal al #uncii va de!creşte.

=eoria productivităţii #arinale- +n %a,a căreia e!te definit venitul #arinal al #uncii- !eutili,ea,ă la deter#inarea nece!arului de per!onal al fir#ei. ricare ar fi natura pieţei- fir#a va

anaja forţă de #uncă doar +n #ă!ura +n care venitul #arinal al #uncii e!te #ai #are dec<t

nivelul !alariului. 9n ca, contrar- condiţia de #axi#i,are a profitului nu !e +ndeplineşte şi fir#a

e!te nevoită !ă concedie,e o parte de lucrători.

9ntr"o perioada de lună durată- c<nd exi!tă #ai #ulţi factori de producţie varia%ili-

pro%le#a opti#i,ării anajării forţei de #uncă devine #ai co#plicată- deoarece variaţia preţului

şi a cantităţii a unui factor poate influenţa cererea altor factori de producţie. 9n condiţiile +n care

fir#a utili,ea,ă factorii de producţie #unca şi capitalul- !e o%!ervă- că variaţia volu#ului de

capital utili,at +n proce!ul de producţie introduce anu#ite !chi#%ări +n co#porta#entul fir#ei

privind anajarea forţei de #uncă. 9ntr"o perioadă de lună durată- introducerea +n producţie a

unui volu# !upli#entar de capital va deter#ina o creştere a ela!ticităţii cererii de #uncă. *eci- o

influenţă deci!ivă a!upra ela!ticităţii cererii de #uncă are creşterea ponderii factorului de

producţie " capital " creator de noi locuri de #uncă +n proce!ul de producţie.

Da nivel naţional cererea de #uncă totală e!te dependentă de nivelul ofertei areate-

care- la r<ndul !ău- e!te influenţată de cererea areată. Creşterea şi de!creşterea econo#ică

afectea,ă +n #od deci!iv volu#ul şi !tructura cererii de #uncă prin #odificarea ei +n acelaşi

!en!. Capacitatea de producţie- tehnoloia de fa%ricaţie- radul de dotare tehnică afectea,ă

nivelul cererii- at<t la nivelul fir#ei- c<t şi la nivelul econo#iei naţionale. $ata econo#i!irii şi

rata do%<n,ii- de a!e#enea- influenţea,ă- cererea de #uncă prin inter#ediul inve!tiţiilor

creatoare de noi locuri de #uncă. lţi factori care influenţea,ă co#porta#entul cererii de #uncă

!unt cei de ordin de#orafic- !ocial şi p!iholoic. 9n afară de acea!ta- a!upra dina#icii cererii de

44

7/17/2019 tema 01


#uncă pot influenţa şi alţi factori care pot avea un i#pact po,itiv !au neativ a!upra ace!teia

(fiura 1).

6che#a1. Influenţa factorilor a!upra dina#icii cererii de #uncă

Cererea de #uncă la nivel de ra#ură !au do#eniu de activitate repre,intă !u#a cererilor

individuale de #uncă pentru !e#entul dat al pieţei #uncii. =otodată- #ecani!#ul pieţei #uncii

i#pune anu#ite #odificări +n procedura de areare a cererilor individuale de #uncă. /orţa de

#uncă de aceiaşi calificare şi aceiaşi !pecialitate poate fi anajată +n diferite ra#uri ale

econo#iei naţionale- care- la r<ndul lor- i#pun deţinătorilor de forţă de #uncă diferite condiţii de

anajare şi diferite niveluri de !alarii. 9n ace!t context- +n deter#inarea cererii de #uncă a unui

do#eniu de activitate- e!te nece!ar de deter#inat cererea de #uncă a ace!tui !e#ent de piaţă a

#uncii pentru fiecare ra#ură a econo#iei naţionale. Cererile re!pective de #uncă !e !u#ea,ă

for#<nd a!tfel- cererea de #uncă a unui do#eniu de activitate.

*eşi +n econo#ia de piaţă o parte a populaţiei active e!te ocupată +n activitatea pe cont

propriu- totuşi- cea #ai #are oportunitate pentru o%ţinerea unui venit din #uncă o oferă cererea

de #uncă a fir#elor.

*e reulă- volu#ul cererii de #uncă e!te concreti,at +n nece!arul de per!onal !au +n

nevoia de ore lucrate- +n ca,ul c<nd durata ,ilei de #uncă nu e!te rele#entată printr"un !uport

lei!lativ.

ece!arul de forţă de #uncă la nivelul econo#iei naţionale e!te repre,entat de totalitatea

capacităţii de #uncă !olicitată la un #o#ent dat- +ntr"o anu#ită cantitate- !tructură profe!ională

şi la un anu#it nivel de calificare- care +n condiţiile exi!tente de +n,e!trare tehnică- de orani,are

a producţiei şi a #uncii- durată a ,ilei de #uncă şi productivitate !ă acopere c<t #ai deplin

nece!itatea de #uncă şi o%ţinerea unui efect util #axi#.

9n condiţiile +n care aenţii econo#ici au o%ţinut autono#ie deplină privind de!făşurarea

activităţii lor un rol deo!e%it revine identificării nece!arului de re!ur!e u#ane. $e!pon!a%ilii de

re!ur!e u#ane tre%uie !ă anticipe,e c<t #ai %ine po!i%il care va fi ocuparea forţei de #uncă şi a4'

#inamica cereriide forţă de muncă

1nfluenţa poitivă a factorilorPolitica activă inve!tiţională6chi#%ările !tructurale +n producţie/luctuaţia forţei de #uncă*e,voltarea #icului %u!ine!!Politica fi!cală

1nfluenţa ne9ativă a factorilorPolitica creditar"%ancarăinflexi%ilă$educerea volu#ului de producţie6chi#%ările !tructurale +n producţieProce!ul de privati,arePolitica fi!cală

7/17/2019 tema 01


nece!arului de re!ur!e u#ane la ori,ontul c<torva ani. 6trateia +n do#eniul nece!arului de

per!onal al fir#elor- fiind deo!e%it de co#plexă- include o #ultitudine de co#ponente-

in!epara%ile unele de altele- printre care>

deter#inarea nece!arului de forţă de #uncă +n toată a#ploarea şi #o%ilitatea !a- pe

an!a#%lul econo#iei naţionale- pe !ectoare de activitate- ra#uri şi !u%ra#uri p<nă lanivelul aenţilor econo#ici@

evaluarea +ntreului !i!te# de +nvăţă#<nt- adică a #ijloacelor- căilor şi for#elor

adecvate de in!truire profe!ională- de !porire a nivelului de calificare etc.@

conceperea unor criterii şi rele#entări juridice care !ă a!iure o utili,are c<t #ai

deplină şi c<t #ai eficientă a re!ur!elor u#ane@

!ta%ilirea unui !i!te# de !ti#ulente #ateriale pentru !alariaţi +n vederea valorificării

c<t #ai eficiente a potenţialului u#an exi!tent- precu# şi a de,voltării lui.*eter#inarea nece!arului de re!ur!e u#ane tre%uie !ă ţină !ea#a de o #ultitudine de

ele#ente leate de #ediul concurenţial- evoluţia pieţelor %unurilor şi !erviciilor- !chi#%ările

tehnoloice etc. =oate ace!tea i#pun luarea +n con!ideraţie a unor ele#ente cu# ar fi>

evoluţia ra#urilor şi !ectoarelor de activitate +n care activea,ă +ntreprinderea- precu#

şi clienţii ace!tora@

evoluţia activităţii fir#elor concurente@

!trateia +ntreprinderii şi o%iectivele enerale ale ace!teia@ politicile co#erciale pe ter#en !curt- #ediu şi lun@

radul de incertitudine +n evoluţia v<n,ărilor- precu# şi a #ediului +nconjurător@

politica inve!tiţională a +ntreprinderii.

9n afară de ace!tea- tre%uie luate +n con!ideraţie evoluţia pro%a%ilă a productivităţii

#uncii- co!turile de #enţinere a forţei de #uncă etc.

Cererea de #uncă a unei +ntreprinderi depinde- +n #are #ă!ură- de activităţile de

planificare ale ace!teia. enţii econo#ici pot aplica diferite #etode de deter#inare a cererii de#uncă ca>

Metodele de re9resie 3 !ta%ile!c anu#ite relaţii +ntre efectivele de anajaţi şi unii

indicatori ai +ntreprinderii cu# ar fi> volu#ul producţiei- volu#ul v<n,ărilor- valoarea

adăuată etc.

Analia tendinţelor 3 e!ti#ea,ă nece!ităţile de re!ur!e u#ane ţin<nd !ea#a de

evoluţia şi tendinţele +nrei!trate +n +ntreprindere privind efectivele de !alariaţi-

!tructura per!onalului după v<r!te- cateorii profe!ionale- nivele de calificare etc.43

7/17/2019 tema 01


Estimarea necesarului de personal pe baa productivităţii muncii 3 *upă cu# !"a

#enţionat deja- nece!itatea de re!ur!e u#ane con!tituie- +n realitate- o cerere derivată

care depinde- +n pri#ul r<nd- de !olicitările de produ!e şi !ervicii pe care anajaţii le

reali,ea,ă. 9n funcţie de productivitatea #uncii +n eneral- +ntreprinderile +şi fixea,ă

anu#ite nor#e- cu# ar fi> nor#e de nivel- nor#e de !porire a productivităţii etc. or#a de nivel repre,intă #ări#ea productivităţii #uncii pe care şi"o propune

+ntreprinderea. 6ta%ilirea ace!tor nor#e tre%uie !ă !e facă pe %a,a unor co#paraţii pe

ra#uri profe!ionale- interra#uri- pe plan naţional !au internaţional- +n leătură cu

nivelul #uncii care !e reali,ea,ă. or#ele de creştere a productivităţii reflectă

!porurile ce !e planifică pentru !porirea ace!teia. Vite,a de creştere nu tre%uie !ă fie

inferioară faţă de cea a concurenţilor naţionali şi internaţionali. şadar- nor#ele

privind productivitatea #uncii tre%uie fixate +n funcţie de criterii externe (prore!ele pro%a%ile ale concurenţilor) şi nu de criterii interne (care !ă ţină !ea#a de efectivele

exi!tente de anajaţi) deoarece o +ntreprindere nu poate !ă !uporte #ult ti#p

cheltuieli de #uncă #ai #ari dec<t ai concurenţilor !ăi.

#eterminarea necesarului de resurse umane de către fiecare şef ierar%ic 3

cea!tă #etodă pre!upune ca la nivelul fiecărui co#parti#ent de #uncă- şefii

ierarhici re!pectivi !ă evalue,e nevoile de per!onal- ţin<nd !ea#a de !pecificul

activităţilor de!făşurate.

Metoda #elp%i 3 9n +ntreprinderile unde !pecificul activităţilor face dificil

cuantificarea unor e!ti#ări pentru volu#ul activităţilor viitoare- !e poate deter#ina

nece!arul de forţă de #uncă prin #etoda *elphi. 9n ace!t !cop !e for#ea,ă o echipă

de experţi care cuno!c foarte %ine !pecificul activităţilor de!făşurate. 5xperţii +şi

expri#ă opinia lor privind de,voltarea viitoare a +ntreprinderii- co#plet<nd anu#ite

che!tionare- pe parcur!ul a #ai #ultor şedinţe interactive- coordonate de către un

expert E !peciali!t +n do#eniu.

pro%le#ă deo!e%it de i#portantă pentru +ntreprindere revine #anae#entului ace!teia

privind a!iurarea unei corelaţii core!pun,ătoare +ntre nece!arul de re!ur!e u#ane !ta%ilit de

+ntreprindere pentru o anu#ită perioadă de ti#p şi efectivele exi!tente. &enţinerea unui excedent

de forţă de #uncă repre,intă o !ur!ă de co!turi !upli#entare datorită unor plăţi !alariale care nu

au o core!pondenţă +n #unca pre!tată. *eficitul de anajaţi conduce la pierderi de producţie şi

i#plicit la pierderi de profit. *rept ur#are- pentru a !e evita excedentele şi deficitele de forţă de

#uncă- politica de utili,are a re!ur!elor u#ane tre%uie !ă !e caracteri,e,e prin flexi%ilitatea care

!ă"i per#ită a!iurarea unei #arje de !iuranţă. 9n ace!t !en!- atunci c<nd +şi prevede nece!ităţile47

7/17/2019 tema 01


de re!ur!e u#ane şi +şi !ta%ileşte di#en!iunile anajărilor de noi per!oane- +ntreprinderea tre%uie

!ă ţină !ea#a şi de eventualele reduceri po!i%ile ale nece!arului de re!ur!e u#ane.

9n #o#entul actual cererea de #uncă- ca co#ponentă definitorie a pieţei #uncii !e află

+n proce! de for#are. 9n ace!t context- #onitori,area c<t #ai co#plexă şi #ultidi#en!ională a

ace!tui proce! are o deo!e%ită i#portanţă. Pentru ace!t !cop !unt utili,ate diver!e !ur!e- precu#cele !tati!tice- !ondaje de opinie- o%!ervaţii p!iho"!ocioloice etc. u +n ulti#ul r<nd-

#onitori,area evoluţiei cererii de #uncă pre!upune şi for#ularea unor noi indicatori !tati!tici

care ar #ă!ura c<t #ai corect di#en!iunea cantitativă- !tructurală şi calitativă a ace!teia. 9n

pre,ent in!tituţiile de !tati!tică din $epu%lica &oldova di!pun de un a!tfel de !i!te# de indicatori

adecvaţi noilor exienţe econo#ice capa%il !ă evalue,e c<t #ai co#plex cererea de #uncă.

Printre indicatorii daţi pot fi nu#iţi> populaţia ocupată- nu#ărul !alariaţilor- nu#ărul !alariaţilor

anajaţi +n #icul %u!ine!!- #işcarea !alariaţilor- nu#ărul de noi locuri de #uncă create- precu#şi nu#ărul locurilor de #uncă vacante- indicatori ai şo#ajului dehi,at- durata ,ilei de #uncă

etc. 9n cele ce ur#ea,ă- +n %a,a indicatorilor !u!"nu#iţi- !e va anali,a proce!ul de for#are a

cererii de #uncă din $epu%lica &oldova +n etapa actuală.

,(*( Dormarea cererii de muncă din Republica Moldova în conte'tul

traniţiei la economia de piaţă

$efor#ele econo#ice ce au loc +n pre,ent +n $epu%lica &oldova- au enerat #ultiple

#utaţii de ordin econo#ic- !ocial- juridic etc. ce!te refor#e au avut i#plicaţii deo!e%ite a!upra

activităţii #ajorităţii +ntreprinderilor- +n !pecial a celor indu!triale. 6e au +n vedere proce!ele de

privati,are- precu# şi re!tructurarea activităţii +ntreprinderilor confor# noilor exienţe

econo#ice deter#inate de tran,iţia la econo#ia de piaţă. *rept re,ultat- !"a redu! con!idera%il

nivelul de utili,are a capacităţilor lor de producţie. 9n pre,ent- +ntreprinderile utili,ea,ă

capacităţile de producţie- +n #edie- la nivelul de 40. =otodată- +ntreprinderile care +nrei!trea,ă

creşteri ale nivelului de utili,are a capacităţilor de producţie !unt- de reulă- +ntreprinderi private

!au +ntreprinderi la care pre,enţa capitalului de !tat e!te #ini#ă. !tfel- confor# Gnchetei

flexi%ilităţii #uncii la +ntreprinderile indu!triale din &oldovaH- reali,ată de către *eparta#entul

de 6tati!tică şi 6ocioloie +n anul 2000- din totalul +ntreprinderilor care utili,au capacitatea de

producţie la un nivel #ai #are de 34 din potenţialul lor- '3 erau +ntreprinderi cu capital

privat şi doar 1 con!tituiau +ntreprinderile cu capital #ajoritar de !tat. Cel #ai inferior nivel

4

7/17/2019 tema 01


de utili,are a capacităţii de producţie a fo!t +nrei!trat +n indu!tria #etalurică- ace!ta con!tituind

doar 14 din potenţialul de producţie al +ntreprinderilor re!pective.

Proce!ul de re!tructurare a activităţii +ntreprinderilor deter#ină şi proce!ul de for#are a

cererii de #uncă din repu%lică- or- anu#e +ntreprinderile care activea,ă confor# noilor reuli

econo#ice şi fac faţă concurenţei- repre,intă principalii purtători ai cererii de #uncă. 9n!ăşi proce!ul de for#are a cererii de #uncă pre!upune- nu +n ulti#ul r<nd- educarea unor noi

co#porta#ente ale aenţilor econo#ici +n ceea ce priveşte e!tiunea (utili,area) c<t #ai

eficientă a re!ur!elor u#ane di!poni%ile leate at<t de deter#inarea şi planificarea nece!arului de

per!onal- c<t şi de adaptarea #ecani!#elor de recrutare- !elecţie- anajare- interare şi

pro#ovare profe!ională- precu# şi #otivare a lucrătorilor condiţiilor econo#iei de piaţă

#odernă.

Proce!ul de for#are a cererii de #uncă din $epu%lica &oldova decure de!tul deanevoio!- ceea ce a afectat !i#ţitor radul de utili,are a forţei de #uncă. =ran,iţia econo#ică din

$epu%lica &oldova a adu! unele !chi#%ări e!enţiale +n utili,area forţei de #uncă. 9n proce!ul

pro#ovării refor#elor econo#ice au devenit tot #ai frecvente diver!e feno#ene nedorite-

precu#>

reducerea lentă a exce!ului de ofertă de #uncă- acu#ulat +n perioada creşterii

econo#ice exten!ive- care a condu! i#plicit la un şo#aj dehi,at@

utili,area ineficientă a potenţialului intelectual şi calificativ al lucrătorilor- drept

re,ultat al riidităţii actuale a pieţei #uncii +n for#are din repu%lică@

!căderea #otivării #uncii ca ur#are a !căderii !alariului real +n toate ra#urile

econo#iei naţionale.

!pectul cantitativ al cererii de #uncă e!te concreti,at +n nu#ărul populaţiei ocupate-

precu# şi +n nu#ărul locurilor de #uncă vacante exi!tente +ntr"un anu#it #o#ent dat. 9n

condiţiile econo#iei de piaţă- +n care şo#ajul !e con!ideră drept un feno#en fire!c- locuri de

#uncă vacante exi!tă doar o perioadă extre# de !curtă de ti#p- deoarece ele !unt ocupate de!tul

de repede de şo#erii aflaţi +n căutarea unui loc de #uncă. *e aceea- +n #ă!urarea cererii de

#uncă- de reulă- !e face a%!tracţie de ace!t indicator- cu excepţia ca,urilor e!ti#ării cererii de

#uncă +n dina#ică. 9n ace!t ca,- +n calitate de indicator !e utili,ea,ă nu#ărul locurilor de #uncă

noi create la +ntreprinderi.

Cu toate că indicatorul de %a,ă al cererii de #uncă repre,intă populaţia ocupată- +n

co#ponenţa ace!teia !unt inclu!e at<t per!oanele care +şi exercită activitatea +n calitate de

!alariat- c<t şi acele per!oane care lucrea,ă pe cont propriu- +n exploatări de tip fa#ilial !au ca

auxiliari fa#iliali- precu# şi patronii. 9n ace!t context- +n anali,a cererii de #uncă din $epu%lica'0

7/17/2019 tema 01


&oldova !e va atrae o atenţie deo!e%ită at<t la indicatorul lo%al de populaţie ocupată- c<t şi la

un indicator #ai concret al cererii de #uncă E nu#ărul !alariaţilor. r- ocupaţii pe cont propriu şi

patronii pot fi incluşi +n cererea de #uncă doar condiţionat- deoarece- dacă ocupaţii pe cont

propriu apar pe piaţa #uncii- conco#itent- +n calitate de anajatori !au purtători ai cererii de

#uncă şi de anajaţi !au de purtători ai ofertei de #uncă- patronii ca purtători ai cererii de #uncă!unt acele per!oane care doar !olicită nevoia de #uncă şi nicidecu# nu repre,intă cererea de

#uncă.

Pe parcur!ul celor 12 ani de tran,iţie econo#ică !e o%!ervă o tendinţă !ta%ilă de reducere

a populaţiei ocupate şi a nu#ărului !alariaţilor din econo#ie. =otodată- +n econo#ia repu%licii

şo#ajul dehi,at e!te de!tul de ră!p<ndit. Prin ur#are- dacă o parte din +ntreprinderi +n !ituaţii

dificile recur la di!poni%ili,ări +n #a!ă de !alariaţi- #ajoritatea utili,ea,ă concediile

ad#ini!trative fără plată- !au reducerea ,ilei de #uncă.*atele !tati!tice confir#ă evoluţia defavora%ilă a cererii de #uncă din repu%lică. !tfel-

!ur!ele oficiale ate!tă o reducere e!enţială at<t ocupării forţei de #uncă- c<t şi a nu#ărului

!alariaţilor din econo#ie care> populaţia ocupată !"a redu! din 1' p<nă +n 2001 de la 1''0 #ii

p<nă la 1 #ii per!oane- iar !alariaţii- re!pectivde la 1177 #ii p<nă la '4 #ii per!oane.

=otodată- +n aceeaşi perioadă de referinţă- !e o%!ervă o reducere a indicatorilor şo#ajului

dehi,at- ceea ce indică o tendinţă pro#iţătoare +n utili,area eficientă a forţei de #uncă. !tfel-

nu#ărul !alariaţilor aflaţi +n concedii ad#ini!trative fără plată şi nu#ărul lucrătorilor cu un

prora# redu! de #uncă +n aceeaşi perioadă de referinţă !"a redu!- re!pectivde la 13-7 #ii

p<nă la 7- #ii per!oane şi de la 4-4 p<nă la1-0 #ii per!oane. $educerea şo#ajului dehi,at a

condu! şi la creşterea duratei #edii a !ăptă#<nii de lucru- care din 1 p<nă +n 2001 a cre!cut

de la 2'-' p<nă la 27- ore efectiv lucrate. $educerea indicatorilor şo#ajului dehi,at

conco#itent cu de!creşterea cererii de #uncă e!te leată- +n pri#ul r<nd- de proce!ele de

privati,are a +ntreprinderilor- +n re,ultatul cărora fir#ele +n !copul #ini#i,ării co!turilor

neju!tificate- preferă acţiuni de di!poni%ili,are a per!onalului for#elor de şo#aj dehi,at- or

feno#enul şo#ajului dehi,at e!te un feno#en caracteri!tic +ntr"o #ă!ură #ai #are

+ntreprinderilor cu capital #ajoritar de !tat. (ta%elul 2).

'1

7/17/2019 tema 01


Tabelul 26

1ndicatorii de baă ai cererii de muncă

1ndicatoriUnitate demăsură

Anii

)445 )446 )447 )444 *888 *88)Populaţia ocupată &ii per!. 1''0 1'' 1'2 14 1414 1

u#ărul !alariaţilor 1

&ii per!. 1177 110 100 704 '' '4 u#ărul !alariaţilor aflaţi +n concedii fără plată &ii per!. 13-7 131- 1'- 1-1 -7 7- u#ărul lucrătorilor cu un prora# redu! de #uncă &ii per!. 4-4 -7 1-0 27-0 13-1 1-0

*urata #edie a !ăptă#<nii de lucru a unui !alariatre efectivlucrate 2'-' 27-1 27-

1 u#ărul !alariaţilor- care pri#e!c !alariu +n orani,aţiile şi +ntreprinderile cu un per!onal de 20 per!oane şi #ai#are


6ituaţia precară +n utili,area forţei de #uncă datorea,ă şi !pecificului econo#iei din

repu%lică. !tfel- o parte de!tul de i#punătoare a populaţiei ocupate din $epu%lica &oldova

activea,ă +n aricultură (+n anul 2001 ponderea populaţiei ocupate +n aricultură a con!tituit

41-0 ceea ce con!tituie un nivel de!tul de #are co#parativ cu ţările de,voltate- +n care

per!oanele +ncadrate +n aricultură nu depăşe!c 10 din populaţia ocupată)- ra#ură care nu

poate a!iura o creştere rapidă a productivităţii #uncii- şi prin ur#are- o creştere a veniturilor

reale ale populaţiei ocupate.

nali,<nd +n dina#ică evoluţia !tructurală a cererii de #uncă- !e o%!ervă că din

totalitatea ra#urilor de activitate doar +n aricultură- hoteluri şi re!taurante şi +n ad#ini!traţie

pu%lică !e ate!tă o oarecare creştere a populaţiei ocupate. *in anul 1' şi p<nă +n anul 2001 +n

aricultură- econo#ia v<natului- !ilvicultură şi pe!cuit acea!tă creştere e!te de 4 #ii per!oane.

cea!ta !e datorea,ă- +n pri#ul r<nd- +#proprietăririi cu pă#<nt a oa#enilor din #ediul rural şi

nicidecu# ca re,ultat al reviorării ra#urii +n cau,ă. Creşterea populaţiei ocupate din

ad#ini!traţia pu%lică de la 0 #ii per!oane +n anul 14 p<nă la 40 #ii per!oane +n anul 2001

e!te cau,ată de crearea noilor !tructuri- at<t la nivel local c<t şi la cel repu%lican- nece!are unui

!tat independent.

9n re!tul ra#urilor !e o%!ervă o reducere a populaţiei ocupate- cu excepţia tran,acţiilor i#o%iliare +n care ace!t indicator a ră#a! con!tant +n perioada anali,ată. Cea #ai !u%!tanţială

reducere a populaţiei ocupate e!te +nrei!trată +n co#erţ. *in anul 1' şi p<nă +n anul 2001

populaţia din acea!tă ra#ură !"a redu! cu pe!te 110 #ii per!oane. cea!ta !e datorea,ă faptului

că +n #ediul rural au fo!t lichidate- practic- toate unităţile co#erciale care aparţineau cooperaţiei

de con!u#- ca re,ultat al in!olva%ilităţii ace!tora şi al apariţiei concurenţilor privaţi.

9n !ectorul indu!trial ace!t indicator !"a redu! cu 0 #ii per!oane pentru aceiaşi perioadă

anali,ată.'2

7/17/2019 tema 01


*e a!e#enea- o reducere con!idera%ilă a populaţiei ocupate !e ate!tă şi +n +nvăţă#<nt.

*in anul 1' şi p<nă +n anul 2001 ace!t indicator !"a redu! cu 4 #ii per!oane. ;n #otiv

o%iectiv e!te că !alariile +n acea!tă activitate !unt de!tul de #ici co#parativ cu cele aplicate +n

alte ra#uri de activitate ale econo#iei naţionale- iar tinerii !pecialişti !unt de#otivaţi pentru a

lucra +n do#eniul +nvăţă#<ntului.9n !fera !ănătăţii ace!t indicator !"a redu! +n aceiaşi perioadă de ti#p cu 2 #ii per!oane.

cea!ta !e datorea,ă- +n pri#ul r<nd- lichidării !pitalelor de circu#!cripţie din #ediul rural.

(ta%elul 2).

Tabelul 2!

Evoluţia populaţiei ocupate pe tipuri de activităţi economice

Bipurile de activităţi economice )445 )447 *88)

Miipersoane

= miipersoane

= Miipersoane

=

Botal pe economie din care! A9ricultură" economia v/natului" silvicultură 1ndustrie

Construcţii Comerţ oteluri şi restaurante Bransporturi" comunicaţii şi depoitare Activităţi financiare Branacţii imobiliare

Administraţie publică ?nvăţăm/nt Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi

1''0

311144424'14''11'

0144'

100

2-711-3-14-0--00-32-2

1-7-4-32-2

1'2

34017247101733103

4217772

100

4-311-0-411-'1-1-30-'2-

-2-04-2-0

1

3'1'4141''

40101312

100

41-011-02--31--0-'2-

-'-3-32-1


;n ele#ent i#portant +n re!tructurarea econo#iei $epu%licii &oldova şi- prin

con!ecinţă- +n for#area cererii de #uncă- +l con!tituie proce!ul de privati,are a !ectoarelor de

activitate ale econo#iei naţionale. *eşi- privati,area +n $epu%lica &oldova decure +ntr"un rit#

foarte lent- pute# con!tata unele #odificări +n !tructura populaţiei +n funcţie de ace!t factor.!tfel- din 1' p<nă +n 2001 ponderea populaţiei ocupate +n unităţile pu%lice !"a redu! de la

27-4 p<nă la 2. 9n acelaşi ti#p- !e o%!ervă o creştere a ponderii per!oanelor ocupate +n

unităţile private- de la '-4 p<nă la 31. In!ta%ilitatea politică şi cli#atul inve!tiţional

nefavora%il din $epu%lica &oldova din ulti#ii ani au deter#inat un nivel #ic al ocupării +n

+ntreprinderile cu capital !trăin. !tfel- din 1' p<nă +n 2001 ponderea populaţiei ocupate +n

unităţile cu capital !trăin a cre!cut de la 0-' p<nă la 2- ceea ce +n condiţiile proce!elor de

lo%ali,are ce au loc +n +ntreaa lu#e e!te un nivel de!tul de #ic. (ta%elul 24).'

7/17/2019 tema 01


Tabelul 2&

Structura populaţiei ocupate pe forme de proprietate

1ndicatorii )445 )447 *88)

miipersoane

= Miipersoane

= Miipersoane

=

Botal pe economie #in care! Populaţia ocupată în unităţile publice Populaţia ocupată în unităţile private Populaţia ocupată în unităţile mi'te

Populaţia ocupată în unităţile cu capital străin

1''0

31041210

100

27-4'-43-0-'

1'2

2107'1117

100

24-7''-13-01-1

1

4107'00

100

2-031-0-02-0


;n intere! deo!e%it +n anali,a cererii de #uncă pre,intă anali,a populaţiei ocupate pe

cateorii de ocupaţii şi pe rupe de v<r!tă. Confor# datelor nchetei /orţei de &uncă +n anul2001 cea #ai #are pondere din totalul populaţiei ocupate revine lucrătorilor calificaţi din

aricultură " '-. 5!te re#arca%il faptul că odată cu creşterea v<r!tei populaţiei ocupate-

creşte şi ponderea lucrătorilor calificaţi +n aricultură +n totalul ace!teia. !tfel- dacă pentru

rupa de v<r!tă 14"2 ani ponderea lucrătorilor calificaţi +n aricultură con!tituia 2-0- pentru

rupa de v<r!tă 40"' ani acea!tă cateorie de ocupare con!tituia 2-2. =otodată- +n cateoria

#uncitorilor necalificaţi !e o%!ervă o tendinţă inver!ă. !tfel- dacă pentru rupa de v<r!tă 14"2

ani #uncitorii necalificaţi con!tituiau 23- +n totalul populaţiei ocupate- pentru rupa de v<r!tă40"' ani aceştia aveau o pondere- re!pectiv de 20-7. 9n ceea ce priveşte locul !pecialiştilor cu

un nivel !uperior de calificare +n !tructura ocupaţională a repu%licii- !e o%!ervă că ponderea

ace!tora e!te relativ #ode!tă. !tfel- !pecialiştii cu un nivel !uperior de calificare con!tituie doar

7-7 din totalul populaţiei ocupate- ceea ce denotă faptul că econo#ia $epu%licii &oldova nu

e!te +n !tare- +n #o#entul actual- !ă a%!oar%ă pe deplin oferta de #uncă de +naltă calificare

exi!tentă- fapt ce deter#ină ca repre,entanţii ace!tui rup ocupaţional- fie !ă active,e la un loc de

#uncă ce nece!ită o calificare #ai joa!ă- fie !ă e#ire,e (ta%elul 2').

Tabelul 2'

Pro%le#a +n cau,ă va fi anali,ată #ai detaliat +n capitolul ur#ător '

7/17/2019 tema 01


Structura populaţiei ocupate pe cate9orii de ocupaţii şi 9rupe de v/rstă

în anul *88) :=;

Cate9orii de ocupaţii Frupe de v/rstă" ani

Botal populaţieocupată

)-3*, *-3+, +-3,4 -835, Peste5-

Conducători ai autorităţilor publice de toatenivelurile" conducători din unităţile economico3sociale şi politiceSpecialişti cu nivel superior de calificareSpecialişti cu nivel mediu de calificareDuncţionari administrativiAn9aIaţi în servicii" 9ospodărire de locuinţe" dedeservire comunală şi comerţ&ucrători calificaţi în a9riculturăMuncitori calificaţi în întreprinderile industriale" deconstrucţii" transport" telecomunicaţii şi 9eolo9ieAlte cate9orii de ocupaţii #in care!

Muncitori necalificaţi

-37-73-11-7

-2'-

3-'24-4

13-

0-7-0-'1-7

12-2-0

7-'-1

23-

2-310-110-12-2

1-11-

7-022-

14-0

-'10-07-12-0

-'2-7

7-'2-

14-7

4-0-4-11-

-2-2

'-224-

17-7

0-1-20-20-1

0-34-7

0-721-0

20-7Botal 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie

;n a!pect deo!e%it de i#portant +n anali,a cererii de #uncă repre,intă anali,a evoluţiei

nu#ărului de !alariaţi +n econo#ia repu%licii- precu# şi #o%ilitatea ace!tora pe do#enii şi

ra#uri de activitate. *eoarece !tati!tica $epu%licii &oldova +nrei!trea,ă +n #od !eparat

!alariaţii +ntreprinderilor ce au +n co#ponenţa lor #ai #ult de 20 de lucrători de !alariaţii

celorlalte +ntreprinderi- repre,entante ale #icului %u!ine!!- anali,a re!pectivă !e va face +n #od!i#ilar. !tfel- pe parcur!ul perioadei 1'"2001 nu#ărul #ediu !criptic al !alariaţilor !"a redu!

de la 1173-4 #ii per!oane p<nă la '2-1 #ii per!oane !au de la 31-4 p<nă la '-2 din totalul

populaţiei ocupate. cea!tă evoluţie poate fi explicată- pe de o parte- prin reducerea e!enţială a

cererii de #uncă datorată evoluţiei proce!elor econo#ice din acea!tă perioadă- iar pe de altă

parte- prin de,voltarea #icului %u!ine!! care a a%!or%it o #are parte din populaţia activă

di!poni%ilă. *atele !tati!tice oficiale indică o creştere e!enţială a nu#ărului !alariaţilor anajaţi

+n +ntreprinderile #icului %u!ine!!. !tfel- nu#ai pe parcur!ul unui an- de la 1 ianuarie 2001

p<nă la 1 ianuarie 2002- nu#ărul !alariaţilor anajaţi +n +ntreprinderile #ucului %u!ine!! a

cre!cut de la ''03 per!oane p<nă la 342 per!oane (ta%elul ').

nali,<nd evoluţia nu#ărului !alariaţilor pe ra#uri econo#ice- !e o%!ervă- că pe

parcur!ul perioadei de referinţă- cea #ai #are reducere a nu#ărului !alariaţilor a avut loc +n

aricultură " de la 41'- #ii per!oane p<nă la 1''- #ii per!oane (ta%elul 23). =otodată +n anul

2001 populaţia ocupată +n aricultură a con!tituit 3' #ii per!oane (ta%elul 2). 5voluţiile date

din !tructura ocupaţională din aricultură datorea,ă- +n pri#ul r<nd- refor#elor petrecute +n ace!t

'4

7/17/2019 tema 01


do#eniu- +n ur#a cărora #ajoritatea per!oanelor +#proprietărite cu pă#<nt au optat pentru

#unca individuală- a%andon<nd unităţile aricole #ari.

diferenţă e!enţială dintre nu#ărul !alariaţilor şi a populaţiei ocupate !e o%!ervă şi +n

co#erţ " circa 110 #ii per!oane. ce!t decalaj poate fi explicat prin ră!p<ndirea de!tul de lară a

#icului %u!ine!! +n ace!t do#eniu- +n !pecial +n #ediul rural.9n celelalte ra#uri ale econo#iei decalajul dintre nu#ărul !alariaţilor şi populaţia ocupată

e!te deter#inat- de a!e#enea de radul de extindere a #icului %u!ine!! +n ra#ura re!pectivă. *e

exe#plu- +n indu!trie decalajul dintre populaţia ocupată şi nu#ărul #ediu !criptic al !alariaţilor

la !f<rşitul anului 2001 e!te de circa 0 #ii per!oane " per!oane +ncadrate +n +ntreprinderi

individuale !au !ocietăţi cu ră!pundere li#itată a căror per!onal nu depăşeşte 20 per!oane.

9n ceea ce priveşte evoluţiile !tructurale ale !alariaţilor anajaţi +n +ntreprinderile #icului

%u!ine!!- de la 1 ianuarie 2001 p<nă la 1 ianuarie 2002 cele #ai #ari creşteri ale nu#ărului de!alariaţi au +nrei!trat a!tfel de do#enii de activitate ca co#erţul E de la 220 p<nă la 23

per!oane- tran!porturile şi co#unicaţiile E de la ' p<nă la '' per!oane- tran,acţiile

i#o%iliare E de la ''14 p<nă la 702 per!oane ş. a. (ta%elul 27).

Tabelul 2

@umărul mediu scriptic al salariaţilor pe ramuri de activitate

în Republica Moldova

la !f<rşitul anului

Bipurile de activităţi economice )445 )447 *88)

miipersoane

= miipersoane

= Miipersoane

=

Botal pe economie din care! A9ricultură" economia v/natului" silvicultură 1ndustrie Construcţii Comerţ oteluri şi restaurante

Bransporturi" comunicaţii şi depoitare Activităţi financiare Branacţii imobiliare Administraţie publică ?nvăţăm/nt Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi

1173-4

41'-13'--4-'4-

'1-2-1-30-713-00-2-0

100

-41-7--'0-4

4-10-72-32-'12-3-32-0

100-4

33-13---17-3

4'-03-327-242-01-174-12-

100

3-31-'--0-

4-'0-72-74-21-7-42-

'2-1

1''-124-717-74-0'-0

3-'7-02'-240-3122-'3-17-0

100

2-017-22-34-00-

'-1-2-73-13-3-32-'


Tabelul 27

''

7/17/2019 tema 01


@umărul salariaţilor an9aIaţi în micul business la ) ianuarie

(unităţi econo#ice cu 1"1 per!oane)

per!oane

Bipurile de activităţi economice *88) *88*

Botal pe economie

din care! A9ricultură" economia v/natului" silvicultură 1ndustrie Construcţii Comerţ oteluri şi restaurante Bransporturi" comunicaţii şi depoitare Activităţi financiare Branacţii imobiliare Administraţie publică ?nvăţăm/nt Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi

''03

1'103004220210'123''1420

1'24'02'

342

2171177432322''12'702

111437721


nali,<nd nu#ărul #ediu !criptic al !alariaţilor pe for#e de proprietate- !e o%!ervă că +n

anul 2001 cei #ai #ulţi !alariaţi au activat +n +ntreprinderile şi orani,aţiile din !ectorul pu%lic "

#ii per!oane !au 7-1 din totalul !alariaţilor. =otodată nu#ărul !alariaţilor +n

+ntreprinderile cu capital !trăin a con!tituit 0- #ii per!oane !au - din totalul !alariaţilor.

nali,<nd nu#ărul #ediu !criptic al !alariaţilor pe for#a de proprietate +n funcţie de

ra#ura econo#ică- !e o%!ervă că cea #ai #ică pondere a !alariaţilor ce activea,ă +n+ntreprinderile şi orani,aţiile pu%lice !unt +n aricultură " 11-1 #ii per!oane !au '- din totalul

!alariaţilor ocupaţi +n aricultură. =otodată- cea #ai #are pondere a !alariaţilor ce activea,ă +n

+ntreprinderile cu capital !trăin !e o%!ervă +n indu!trie " 0-7 #ii per!oane !au 1-4 (ta%elul 2).

9n celelalte ra#uri ale econo#iei naţionale ace!t indicator e!te cu #ult #ai #ic- ceea ce ju!tifică

reticenţa inve!titorilor !trăini de a inve!ti +n $epu%lica &oldova- ca re,ultat- al in!ta%ilităţii

politice- precu# şi a unei lei!laţii neloiale pentru atraerea inve!tiţiilor !trăine etc.

Tabelul 2 '3

7/17/2019 tema 01


@umărul mediu scriptic de salariaţi pe forme de proprietate şi pe tipuri de activităţi

economice în anul *88)

u#ărul #ediu anual

Bipuri de activităţi Botal Dorme de proprietatePublică Privată Mi'tă Cu capital

străinBotal pe economie #in care!A9ricultură" economia v/natului" silvicultură1ndustrieConstrucţiiComerţoteluri şi restauranteBransporturi" comunicaţii şi depoitareActivităţi financiareBranacţii imobiliareAdministraţie publică?nvăţăm/nt

Sănătate şi asistenţă socialăAlte activităţi

30

13-7123-'1--3'-17-3-'2'-241-2121-7

'3-717-4

11-120-41-31-22-02-0-421-241-2117-7

''-'1-

2'

143-'42-410-'22-71-47-4-7-4

2-

1-0-1

'-7

4-3-3--0-33-1-10-

0-10-1

0-

0-713-0-2'-70-2-01-20-'

0-1

0-10-Sursa: 0nuar statistic 2---

9n ţările cu o econo#ie de piaţă #odernă una din pro%le#ele cele #ai ar,ătoare leate de

evoluţiile !tructurale ale cererii de #uncă repre,intă creşterea cererii faţă de forţa de #uncă

fe#inină. *e reulă- din con!iderentul funcţiilor reproductive ale fe#eilor- nivelul ocupării forţei

de #uncă fe#inine e!te #ai inferior faţă de cel al %ăr%aţilor- cu excepţia rupei de v<r!tă de 1'"

2 ani. 9n!ă- +n ulti#ele decenii- !chi#%area conţinutului #uncii- proce!ele de e#anciparefe#inină etc.- au deter#inat o pre,enţă #ai lară a fe#eilor pe piaţa #uncii- şi- prin ur#are- o

creştere a nivelului ocupării forţei de #uncă fe#inine pentru toate rupele de v<r!tă +n

detri#entul ocupării forţei de #uncă #a!culine- ceea ce a enerat o anu#ite de,echili%re pe

pieţele #uncii din #ajoritatea ţărilor ţările cu econo#ie de piaţă.

Pentru $epu%lica &oldova- precu# şi pentru alte ţări ex"!ociali!te- caracterul ocupării

forţei de #uncă fe#inine !e a!ea#ănă #ult cu cel #a!culin- tră!ătură #oştenită din perioada

anterioară. Pro#ov<nd principiul ealităţii !exelor- !ocietatea !ociali!tă trata fe#eia după

aceleaşi criterii ca şi %ăr%aţii- nelijind funcţiile ei reproductive. ce!t fapt e!te confir#at de

datele !tati!tice care indică pentru perioada de tran,iţie o pondere a fe#eilor !alariate #ai #are

dec<t cea a %ăr%aţilor " 42-4 +n anul 2001- iar pentru unele do#enii de activitate- precu#

+nvăţă#<ntul- ocrotirea !ănătăţii- indu!tria hotelieră etc. ponderea fe#eilor !alariate depăşeşte cu

#ult ponderea %ăr%aţilor !alariaţi- con!tituind- re!pectiv- +n anul 2001 3-- 70- şi 33-1

(ta%elul 0).

Tabelul 6-

'7

7/17/2019 tema 01


Ponderea femeilor salariate pe tipuri de activităţi economice în numărul total al

salariaţilor :=;

Bipurile de activităţi economice )445 )447 *88)=otal pe econo#ie *in care>ricultură- econo#ia v<natului- !ilvicultură şi pe!cuit

Indu!trieCon!trucţiiCo#erţNoteluri şi re!taurante=ran!porturi- co#unicaţii şi depo,itarectivităţi financiare=ran,acţii i#o%iliared#ini!traţie pu%lică9nvăţă#<nt6ănătate şi a!i!tenţă !ocialălte activităţi

42-0

-7

7-422-2'0-37-70-130-32-147-234-771-14'-1

41-

4-

4-414-3'1-73-02-7'-21-4-3'-171-44-'

42-'

-

'-'17-74'-733-11-2'-1'-0-23-70-43-1

Sursa: 0nuar statistic 2---

Pentru o anali,ă c<t #ai co#plexă a cererii de #uncă- +n !pecial a evoluţiei ei +n

dina#ică- e!te %inevenită evaluarea #işcării !alariaţilor pe tipuri de activităţi- adică a inten!ităţii

anajărilor faţă de inten!itatea di!poni%ili,ărilor !alariaţilor. *atele !tati!tice arată că pe

parcur!ul anului 2001 inten!itatea anajărilor şi cea a eli%erărilor a +nrei!trat- re!pectiv-

nivelurile de 21-1 şi 2-7 din nu#ărul #ediu al !alariaţilor. =otodată- nu#ărul !alariaţilor

eli%eraţi a depăşit nu#ărul !alariaţilor anajaţi cu 13- #ii per!oane ceea ce ate!tă o reducere a

cererii de #uncă (ta%elul 1).Tabelul 61

Mişcarea salariaţilor pe tipuri de activităţi economice în anul *88)

Bipurile de activităţi economice Salariaţi an9aIaţi în cursulanului

Salariaţi eliberaţi în cursulanului

Miipersoane

?n = faţă denumărul mediu

Miipersoane

?n = faţă denumărul mediu

Botal pe economie din care! A9ricultură" economia v/natului" silvicultură 1ndustrie Construcţii Comerţ oteluri şi restaurante Bransporturi" comunicaţii şi depoitare Activităţi financiare Branacţii imobiliare Administraţie publică ?nvăţăm/nt Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi

12-1

'-11-

'--1-2-'1-3--41--7-1

21-1

20-27-'

-3-3'-721-12'-4'-017-412-21-17-2

1'0-0

4--7

3-7-71-211-21-0-27-'14-'11--'

2-7

24-71-

1-3'-4'-22-'1'-04-31'-312-71'-320-7


'

7/17/2019 tema 01


;n alt indicator- de!eori utili,at +n anali,a cantitativă a cererii de #uncă repre,intă

nu#ărul de locuri de #uncă noi create la +ntreprinderi şi orani,aţi. *e reulă- ace!t indicator

e!te utili,at +n evaluarea politicilor active de pe piaţa #uncii. =otodată- conţinutul ace!tuia poate

reflecta pe deplin evoluţiile cantitative şi !tructurale ale cererii de #uncă +ntr"o anu#ită perioadă

de ti#p. *atele !tati!tice arată că nu#ărul locurilor de #uncă noi create la +ntreprinderi şiorani,aţii- +n eneral pe econo#ie- are o tendinţă de reducere. *acă +n anul 2000 au fo!t create

233 locuri de #uncă- +n anul 2001 nu#ărul ace!tora !"a redu! p<nă la 2423 unităţi. 9n acelaşi

ti#p- +n aceeaşi perioadă de referinţă- nu#ărul locurilor de #uncă noi create la +ntreprinderile

#icului %u!!ine! !"a #ajorat- re!pectivde la 1121 p<nă la 1242 unităţi (ta%elul 2).

Tabelul 62

&ocuri de muncă noi create la întreprinderi şi or9aniaţiiunităţi

Bipurile de activităţi economice *888 *88)

Botal #in care lamicro3

întreprinderi

Botal #in care lamicro3

întreprinderiBotal pe economie din care! A9ricultură" economia v/natului" silvicultură 1ndustrie Construcţii Comerţ oteluri şi restaurante Bransporturi" comunicaţii şi depoitare Activităţi financiare Branacţii imobiliare Administraţie publică ?nvăţăm/nt Sănătate şi asistenţă socială Alte activităţi

233

'317711'722110441'2247172

1121

23012117'4'20471121174

"2110247

2423

1403'01402321'1032303032041

1242

371212111372777374

12343

2217'7


9n!ăşi proce!ul de creare a locurilor noi de #uncă e!te un proce! fire!c şi are loc +n

paralel cu lichidarea locurilor de #uncă vechi. 9n ace!t context- indicatorul !u!"nu#it va fi

relevant pentru evaluarea cererii de #uncă nu#ai +n ca,ul anali,ei lui conco#itent cu anali,a

nu#ărului locurilor de #uncă lichidate. =otodată- nu#ărul locurilor de #uncă lichidate e!te

de!tul de dificil de e!ti#at- deoarece- +n #o#entul actual- +ntreprinderile şi orani,aţiile din

$epu%lica &oldova- +n proce!ul lichidării locurilor de #uncă vechi- rareori recur la

di!poni%ili,ări ale per!onalului +n ur#a reducerii !tatelor- co!turile de eli%erare fiind extre# de

#ari. 5le preferă alte for#e de di!poni%ili,are- precu# eli%erări din propria iniţiativă- pen!ionări

!au tran!feruri la un alt loc de #uncă- iar uneori şi for#e de şo#aj dehi,at. !tfel- pe parcur!ul30

7/17/2019 tema 01


anului 2001 din totalul celor 1'0 #ii !alariaţi eli%eraţi doar 3-4 #ii !alariaţi !au -3 au fo!t au

fo!t eli%eraţi +n ur#a reducerii !tatelor. =otodată- nu#ărul celor eli%eraţi din propria iniţiativă a

con!tituit 123- #ii per!oane !au 3- din totalul !alariaţilor eli%eraţi.

!pectul cantitativ şi !tructural al cererii de #uncă repre,intă doar o faţetă a ace!tei

co#ponente definitorii a pieţei #uncii. /uncţionarea pieţei #uncii- care e!te- totuşi- un orani!#!ocial- depinde- +n #are #ă!ură- şi de factori p!iholoici şi co#porta#entali. Prin ur#are- o

i#portanţă deo!e%ită +n evaluarea cererii de #uncă +n toată co#plexitatea ei- are şi anali,a

a!pectul ei co#porta#ental.

,(+ Aspecte comportamentale ale cererii de muncă într3o economie în traniţie

6ucce!ul for#ării cererii de #uncă +n condiţiile de tran,iţie econo#ică e!te deter#inat- +n

#are #ă!ură- de re!tructurarea #anae#entului re!ur!elor u#ane +n cadrul +ntreprinderilor şi

orani,aţiilor- purtătorilor principali ai cererii de #uncă. 5!te vor%a- +n pri#ul r<nd- de

re!tructurarea politicilor de per!onal- adică a !i!te#elor de !elecţie şi recrutare a per!onalului- de

de,voltare şi pro#ovare- precu# şi de #otivare a lucrătorilor prin perfecţionarea continuă a

!i!te#ului de re#unerare a per!onalului- prin a!iurarea unui cli#at p!iholoic favora%il +n

colectivele de #uncă- de #anae#ent eficient al conflictelor etc. " ele#ente nece!are +n

a!iurarea eficienţei +n utili,area re!ur!elor u#ane +n cadrul +ntreprinderilor.

9n pre,ent- +ntreprinderile şi orani,aţiile din $epu%lica &oldova- cu toate că +ncearcă !ă

i#ple#ente,e noi ele#ente de #anae#ent al re!ur!elor u#ane- utili,ea,ă- de reulă- #etode

vechi- afect<nd a!tfel- re,ultatele activităţii econo#ice ale lor. nu#e !ituaţia #anae#entului

re!ur!elor u#ane din cadrul +ntreprinderilor din $epu%lica &oldova- repre,intă o%iectul de

!tudiu al !u%capitolului de faţă.

,(+() Recrutarea şi selecţia resurselor umane în cadrul întreprinderilor

$ecrutarea re!ur!elor u#ane repre,intă proce!ul de căutare- de identificare şi de atraere

a candidaţilor potenţiali- din care ur#ea,ă !ă fie aleşi candidaţii capa%ili care- +n cele din ur#ă-

pre,intă caracteri!ticile profe!ionale nece!are !au care core!pund cel #ai %ine cerinţelor

po!turilor vacante actuale !au viitoare.

ctivitatea de recrutare- relativ !i#plă- care +n ca,ul orani,aţiilor #ari- poate deveni o

activitate co#plexă şi co!ti!itoare- nece!ită o atenţie deo!e%ită +n ceea ce priveşte con!ecinţele31

7/17/2019 tema 01


orani,aţionale interne şi externe- precu# şi nece!ităţile de re!ur!e u#ane exi!tente şi viitoare.

*e aceea- +n cadrul funcţiunii de re!ur!e u#ane recrutarea tinde !ă devină o activitate de !ine"

!tătătoare !u!ţinută at<t prin volu#ul de #uncă nece!ar- c<t şi prin i#portanţa !a pentru

orani,aţie.

Pentru a !upravieţui concurenţei- +ntreprinderile tre%uie !ă"şi ela%ore,e propriile politicişi !trateii de recrutare şi !elecţie. 9n politica !a de recrutare +ntreprinderea tre%uie !ă re!pecte

ur#ătoarele principii>

!ă anunţe pe plan intern toate po!turile vacante exi!tente@

!ă ră!pundă tuturor cererilor de anajare- cu #ini#u# de +nt<r,ieri@

!ă"i infor#e,e pe potenţialii anajaţi privitor la condiţiile de anajare- aferente

fiecărui po!t di!poni%il@

!ă !e acorde atenţia cuvenită- +n #od echita%il- fiecărei per!oane invitată la interviu@ !ă evite di!cri#inarea potenţialilor candidaţi +n funcţie de !ex- v<r!tă- orientare

politică- reliioa!ă etc.

şadar- recrutarea re!ur!elor u#ane !e referă la confir#area nece!ităţii de a anaja

re!ur!e u#ane- precu# şi la acţiunile +ntreprin!e pentru locali,area şi identificarea !olicitanţilor

potenţiali şi pentru atraerea unor candidaţi co#petitivi- capa%ili !ă +ndeplinea!că c<t #ai

eficient cerinţele po!turilor.

ctivitatea de recrutare nu e!te nici pe departe o activitate !i#plă- deoarece politicile derecrutare !unt afectate de o !erie de con!tr<neri !au o #ultitudine de factori cu# ar fi>

" condiţiile şi sc%imbările de pe piaţa forţei de muncă( !tfel- dacă pe piaţa #uncii !e

#anife!tă o ofertă de forţă de #uncă relativ redu!ă- +ndeo!e%i din punct de vedere calitativ- iar

nivelul şo#ajului e!te foarte !că,ut- proce!ul de recrutare a forţei de #uncă e!te foarte dificil. *e

a!e#enea- piaţa #uncii pentru anu#ite cateorii de !alariaţi !e poate reduce la piaţa locală- la

localitatea +n care orani,aţia +şi are !ediul- +n ti#p ce pentru alte cateorii de !alariaţi piaţa

#uncii poate include di!poni%ilităţile de re!ur!e u#ane la nivel judeţean !au repu%lican.Politicile de recrutare şi deci,iile care le operaţionali,ea,ă !unt- totodată- afectate de unele

!chi#%ări relevante +n !ituaţia pieţei #uncii- cu# ar fi> tendinţele de#orafice- intrarea pe piaţa

#uncii a forţei de #uncă fe#inină !au de v<r!tă +naintată- #iraţiunea forţei de #uncă etc.

3 capacitatea sistemelor de pre9ătire şi devoltare profesională a resurselor umane"

precu# şi #odelele educaţionale care au un i#pact deo!e%it a!upra proce!ului de recrutare>

" cadrul le9islativ care rele#entea,ă diferite a!pecte ale proce!ului de a!iurare cu

re!ur!e u#ane- pentru a !e evita deci,iile !au practicile ileale de anajare@

32

7/17/2019 tema 01


" sindicatele care au un rol activ +n proce!ul de a!iurare cu re!ur!e u#ane dar care- prin

prevederile contractului colectiv de #uncă- pot deter#ina unele con!tr<neri ale activităţii de

recrutare !au pot influenţa proce!ul re!pectiv etc.

Da r<ndul !ău- acceptarea unui !au a altui loc de #uncă de către un candidat e!te

influenţată de ur#ătorii factori> factori obiectivi 3 !alariul- natura #uncii- locali,area- oportunităţile de avan!are etc.

*e aceea- e!te nece!ar !ă !e identifice acele a!pecte ale locului de #uncă care !unt

atrăătoare pentru candidat. cea!ta +n!ea#nă că recrutarea per!onalului tre%uie

concepută ca o activitate de #arMetin care !ă pre,inte po!turile vacante a!tfel +nc<t

ace!tea !ă fie c<t #ai atractive- iar orani,aţia !ă"şi v<ndă produ!ul repre,entat de

locul de #uncă@

factori subiectivi 3 care deter#ină ca o orani,aţie !ă fie preferata altora şi de care-de #ulte ori- per!oana +n căutarea unui loc de #uncă nu e!te conştientă@

factori de recrutare 3 !e con!ideră că #ajoritatea candidaţilor nu deţin cunoştinţe

!uficiente nici de!pre locul de #uncă şi nici de!pre orani,aţie pentru a lua o deci,ie

raţională- atunci c<nd au #ai #ulte oferte de anajare. *e aceea- +n !pecial- candidaţii

neexperi#entaţi tind !ă !e la!e influenţaţi de atitudinea !peciali!tului +n recrutare.

9n practica recrutării re!ur!elor u#ane !unt aplicate o #ultitudine de #etode.

Publicitatea( 5!te o #etodă folo!ită de!tul de frecvent +n ţările cu econo#ieconcurenţială şi con!tă +n pla!area unui anunţ +n #a!!"#edia. Pentru acea!ta e!te nece!ar de ale!

un #ijloc de co#unicare adecvat- anunţul fiind %ine conceput- oferind infor#aţii !uficiente

de!pre po!tul vacant. 9n $epu%lica &oldova acea!tă #etodă e!te aplicată #ai #ult de fir#ele cu

capital !trăin care au deja practică +n do#eniu- precu# şi de unele orani,aţii autohtone care au

fo!t !upu!e proce!ului de re!tructurare şi reorani,are şi +n care a fo!t creat un departa#ent al

re!ur!elor u#ane.

Reţeaua de cunoştinţe( &etoda con!tă +n apelarea la ajutorul coleilor- prietenilor-

cunoştinţelor şi rudelor +n vederea o%ţinerii unor infor#aţii privind unele per!oane- care !unt

intere!ate de ocuparea po!tului vacant. &etoda e!te con!iderată ineficientă- deoarece !e reduce la

aprecieri !u%iective şi chiar con!tr<neri din partea per!oanelor de la nivelurile ierarhice

!uperioare şi poate conduce la apariţia unor feno#ene ca ″ cu#ătri!#ul″ şi for#area de ″ clanuri″ .

!tfel- deci,ia de recrutare şi !elecţie e!te puternic influenţată de apartenenţa candidatului la

″ clan″ !au a faptului că ace!ta e!te ruda cuiva din conducere. ;n alt de,avantaj al ace!tei #etode

con!tă +n faptul că cuprinde un nu#ăr redu! de per!oane din potenţialii candidaţi. cea!tă

3

7/17/2019 tema 01


#etodă e!te pe lar utili,ată +n practica recrutării din repu%lica &oldova +n care nu +n ,adar !e

!pune că e!te ţara ″ cu#ătri!#ului″ şi ″ nănăşi!#ului″ .

Căutarea persoanelor( 5!te o #etodă co#plexă de recrutare care vi,ea,ă funcţiile de

conducere şi cele cu un rad +nalt de !peciali,are. &etoda pre!upune un !tudiu continuu al pieţei

#uncii +n vederea ă!irii unor per!oane care po!edă o calificare +naltă. dată cu depi!tarea unuia!tfel de candidat- fie di!poni%il- fie care activea,ă +n cadrul altei +ntreprinderi- !e recure la

oferte avantajoa!e privind anajarea ace!tuia la un po!t care !ă fie c<t #ai adecvat calităţilor şi

capacităţilor ace!tuia.

Dolosirea consilierilor pentru recrutare. Con!tă +n anajarea +n cadrul departa#entului

de re!ur!e u#ane a unei per!oane cu calităţile per!onale şi profe!ionale adecvate- care cunoaşte

%ine piaţa forţei de #uncă şi +n ca, de nece!itate de recrutare acea!ta va putea propune c<teva

per!oane care ar fi cei #ai %uni candidaţi +n vederea anajării ace!tora.Activitatea de marJetin9. 5!te o activitate co#plexă care nece!ită un !tudiu detaliat al

pieţei forţei de #uncă- deoarece- +n #ajoritatea ca,urilor- e!te folo!ită pentru po!turile de

conducere da la nivel !uperior.

9n eneral- activitatea de recrutare nu !e reduce nu#ai la acţiunile +ntreprin!e de

+ntreprindere pentru atraerea candidaţilor- dar şi la eforturile per!oanelor care dore!c !ă"şi

ă!ea!că un loc de #uncă. 9n ace!t ca,- per!oana re!pectivă tre%uie !ă deter#ine- pentru +nceput-

ce cale va utili,a pentru ă!irea unui loc de #uncă. Pentru acea!ta !unt utili,ate #ai #ulte#etode.

ficiul forţei de muncă( /olo!ind acea!tă cale- per!oana capătă !tatutul de şo#er şi !e

+n!crie +n rei!tru cu date privind activitatea anterioară. !tfel- proce!ul de căutare a unui loc de

#uncă e!te +ncredinţat ace!tei orani,aţii. 9n $epu%lica &oldova nu#ărul per!oanelor care

apelea,ă la ajutorul oficiilor forţei de #uncă e!te foarte #ic co#parativ cu nu#ărul celor care !e

află +n căutarea unui loc de #uncă din con!iderentul că pro%a%ilitatea de a pri#i un loc de #uncă

potrivit e!te de!tul de #ică. 9n afară de acea!ta- locurile de #uncă propu!e de către oficiile de

#uncă !unt !la% plătite co#parativ cu !alariul #ediu pe econo#ie.

Anunţurile din publicitate" con!tituie- de a!e#enea- o !ur!ă pentru per!oanele ce dore!c

!ă"şi ă!ea!că un loc de #uncă. ;n de,avantaj al ace!tei #etode con!tă +n nu#ărul foarte #are

de per!oane care au po!i%ilitatea !ă citea!că anunţurile. !tfel- !e creea,ă o concurenţă foarte

#are- indiferent de calificarea per!oanei- iar nu#ărul de cereri poate fi aşa de #are +nc<t ulti#a

per!oană !ă nu ajună !ă fie !olicitată.

3

7/17/2019 tema 01


Contactarea directă a or9aniaţiei( cea!tă #etodă e!te reco#andată pentru a fi

utili,ată +n ca,ul +n care per!oana re!pectivă are o calificare +naltă şi e!te infor#ată de exi!tenţa

unui po!t care nece!ită calificarea pe care o po!edă.

Centrele de recrutare( cea!tă #etodă poate fi aplicată +n două ipo!ta,e. Pe de o parte-

+ntreprinderile #ici !au +ntreprinderile #ari- care nu di!pun de un !erviciu de recrutare din cau,acheltuielilor #ari- apelea,ă la centrele re!pective +n vedere anajării unor per!oane la anu#ite

po!turi. Pe de altă parte- per!oanele +n căutarea unui loc de #uncă apelea,ă la centrele de

recrutare +n vederea facilitării proce!ului de o%ţinere a unui loc de #uncă. ctivitatea centrelor

de recrutare din repu%lica &oldova e!te contrară celor care activea,ă +n ţările cu econo#ie

concurenţială. *acă +n ţările de,voltate- orani,aţiile care apelea,ă la !erviciile ace!tor centre

achită o taxă pentru !erviciul oferit- iar plata depinde de po!tul !olicitat de acea!ta- apoi +n

$epu%lica &oldova per!oanele care apelea,ă la ace!te centre !unt nevoite !ă achite o anu#itătaxă pentru ca acea!ta !ă le ă!ea!că un loc de #uncă potrivit. 9n #ulte ca,uri- per!oanele

re!pective ră#<n doar cu taxa plătită fără a li !e oferi vre"un loc de #uncă- !au locurile de #uncă

oferite nu !unt potrivite pentru per!oanele re!pective.

9n per!pectiva ela%orării şi i#ple#entării !trateiilor de recrutare orani,aţiile tre%uie !ă

ai%ă +n vedere ur#ătoarele a!pecte>

identificarea şi atraerea unui nu#ăr c<t #ai #are de candidaţi pentru a !e o%ţine

nece!arul cantitativ şi calitativ de anajaţi@

+n ce #ă!ură po!turile vacante !unt ocupate din interiorul orani,aţiei- din r<ndul

propriilor anajaţi- din exteriorul orani,aţiei !au prin co#%inarea ace!tor două

po!i%ilităţi@

#ă!ura +n care orani,aţia preferă !ă atraă candidaţi cu calificări !ati!făcătoare- care

!unt +n căutarea unui loc de #uncă şi care !unt intere!aţi +n ocuparea rapidă a

po!turilor vacante !au +ncearcă !ă atraă pe acei candidaţi co#petitivi care au un real

intere! pentru po!turile vacante care au +n vedere o carieră pe ter#en lun şi care pot

a!iura un #anae#ent perfor#ant al re!ur!elor u#ane@

luarea +n con!ideraţie a o%iectivelor avute +n vedere după anajarea forţei de #uncă-

cu# ar fi> a!iurarea +n proce!ul de recrutare a unui per!onal eficient şi co#petitiv- de

+naltă perfor#anţă care va fi #enţinut +n cadrul orani,aţiei o perioadă #ai #are de

ti#p- fără a fi expu! şo#ajului@

eforturile de recrutare a per!onalului !ă ducă la efectele aşteptate- +nc<t chiar

candidaţii re!pinşi !ă"şi de,volte i#aini po,itive faţă de orani,aţie@

34

7/17/2019 tema 01


reali,area recrutării per!onalului +ntr"un ti#p c<t #ai !curt şi cu cele #ai #ici

cheltuieli po!i%ile av<nd +n vedere per#anent particularităţile po!turilor care ur#ea,ă

!ă fie ocupate.

$efor#ele econo#ice ce decur +n $epu%lica &oldova- +n !pecial- proce!ele de

privati,are şi- +n ace!t context- re!tructurarea +ntreprinderilor- au influenţat şi proce!ele derecrutare şi anajare a per!onalului +n cadrul +ntreprinderii.

9n perioada !ociali!tă- anajarea per!onalului era deter#inată de un anu#it plan ela%orat

la nivel de !tat- confor# căruia- fiecare #e#%ru al !ocietăţii- apt de #uncă- indiferent de

preferinţele lui ce activităţi econo#ice !ă de!făşoare- era a!iurat cu un loc de #uncă. Confor#

lei!laţiei de atunci- dacă o individul nu avea o ocupaţie şi nu !e adre!a la !erviciile re!pective de

pla!are +n c<#pul #uncii de atunci- el putea fi tra! şi la o ră!pundere penală. !tfel- +n !ociali!#

ocuparea deplină nu era nu#ai o aranţie a !tatului- dar şi o%liativitate a fiecărei per!oane aptede #uncă.

cuparea deplină din !ociali!# afecta +n #are #ă!ură activitatea econo#ică a

+ntreprinderilor- +n !pecial- indicatorii lor de eficienţă. 9ntreprinderile erau o%liate !ă anaje,e

orice individ tri#i! de !erviciile de pla!are +n c<#pul #uncii indiferent- dacă are ea nevoie de el

!au nu.

dată cu pro#ovarea refor#elor leate de tran,iţia la econo#ia de piaţă- li%erali,area

proce!elor econo#ice- !ituaţia de pe piaţa #uncii din repu%lică !"au !chi#%at radical. Pe de o

parte- tot #ai #ulte per!oane pără!eau locul lor de #uncă rău plătit cu !peranţa de a ă!i o

activitate #ai %ine re#unerată. Pe de altă parte- proce!ele de privati,are +n #a!ă enerau tot #ai

#ulte di!poni%ili,ări ale per!onalului şi- prin con!ecinţă- şo#aj. 8o#ajul a devenit o faţetă

caracteri!tică a pieţei #uncii din $epu%lica &oldova.

Con!olidarea raporturilor de piaţă- +n !pecial +n do#eniul #uncii au condu! la unele

!chi#%ări +n ceea ce priveşte proce!ul de recrutare a per!onalului. !tfel- la +ntreprinderile

privati,ate şi re!tructurate- la care- de reulă- e!te pre,ent capitalul !trăin- !"a !chi#%at radical şi

proce!ul de recrutare a per!onalului. Da ace!te +ntreprinderi- !ecţia de per!onal fo!t radical

re!tructurată- fiind co#pletată cu diver!e #etode #oderne de recrutare şi !elecţie a per!onalului.

=otodată- alte +ntreprinderi- cu capital #ajoritar de !tat continuă !ă utili,e,e #etodele vechi de

recrutare- #oştenite din perioada anterioară. ce!te +ntreprinderi !e confruntă şi cu un alt

feno#en ce enerea,ă anu#ite pierderi pentru +ntreprindere- şi anu#e- şo#ajul dehi,at. Pentru

evitarea cheltuielilor pentru #ă!urile de protecţie !ocială- leate de di!poni%ili,ările

per!onalului- ele preferă aplicarea concediilor ad#ini!trative neli#itate fără plată.

3'

7/17/2019 tema 01


Cu toate +n pre,ent di!poni%ili,ările de per!onal din cadrul +ntreprinderii au devenit #ai

puţin inten!e- totuşi ace!tea !unt pre,ente la #ajoritatea +ntreprinderilor. $e,ultatele !ondajului

Gnchetei flexi%ilităţii #uncii la +ntreprinderile indu!triale din &oldovaH- reali,ată de către

*eparta#entul de 6tati!tică şi 6ocioloie +n anul 2000- au arătat că pe parcur!ul perioadei de la

1.10.1 p<nă la 1.10.2000- puţine +ntreprinderi !"au confruntat cu concedieri +n #a!ă a per!onalului. !tfel- 27-'7 din +ntreprinderile che!tionate nu au concediat nici un funcţionar

!au !peciali!t din ad#ini!traţia +ntreprinderii- iar- re!pectiv- 4-7 şi -1' din +ntreprinderi nu

au concediat lucrători din hale !au !ecţii- inclu!iv #uncitori. 9n acelaşi ti#p- re!pectiv- la

4'-43- 21-1 şi 17-32 din +ntreprinderile che!tionate au fo!t di!poni%ili,aţi p<nă la 10

funcţionari !au !pecialişti din ad#ini!traţie- lucrători- şi #uncitori din hale şi !ecţii. =otodată-

24-40 re!pectiv- 23-7 din +ntreprinderi- au concediat pe!te 170 de lucrători- inclu!iv

#uncitori din hale !au !ecţii (diara#a ').

*iara#a '

Paralel cu reducerea inten!ităţii concedierilor din cadrul +ntreprinderilor- co#parativ cu

"4 ani +n ur#ă- !"a #ărit nu#ărul anajărilor. !tfel- confor# !ondajului !u!"nu#it- nu#ai

-7 din +ntreprinderile che!tionate nu au anajat lucrători +n ad#ini!traţie- şi nu#ai 17-3-

re!pectiv 21- din ace!tea nu au anajat lucrători- inclu!iv #uncitori +n halele şi !ecţiile

+ntreprinderii. =otodată- nu#ărul +ntreprinderilor care au anajat lucrători +n ad#ini!traţie şi

!ecţiile de producţie e!te cu #ult #ai #are dec<t nu#ărul celor concediaţi (diara#a 3).

33

Câţi salariaţi s-au e liberat în perioaa 1.10.1999-1.10.2000

72

142

22

8 7 0

15

55

39

20

5564

23

4737

22 20

70

020

40

60

80

100

120

140

160

0 1 - 10,0 11,0 -

20,0

21 - 30 31 - 80 mai mult

de 180

persoane

î n t r e p r i n e

în administraia între!inderii"

#ondu#$tori, s!e#ili%ti %i ali

fun#ionari &în afar$ de

mun#itori'

în (ale, se#ii" mun#itori %i

fun#ionari

din #are mun#itori

7/17/2019 tema 01


*iara#a 3

celeaşi tendinţe !unt reflectate şi +n datele !tati!ticii oficiale (ve,i !u%capitolul

precedent- ta%elul ). ce!t fapt poate fi explicat prin aceea că +n anii 2000"2001 econo#ia

$epu%licii &oldova a +nrei!trat anu#ite !ucce!e- #ai ale! +n ceea ce priveşte creşterea

volu#ului producţiei indu!triale- ceea ce a contri%uit- la r<ndul ei- la creşterea radului de

utili,are a forţei de #uncă- iar nu#ărul celor anajaţi !ă depăşea!că nu#ărul celor concediaţi.

tendinţă !i#ilară +nrei!trea,ă şi !tudiul Gcuparea forţei de #uncă +n $epu%lica

&oldovaH petrecut la finele anului 2002 de catedra G&anae#ent !ocialH- 65&- pe un eşantion

de 41 de +ntreprinderi #ici şi #ijlocii din repu%lică. !tfel- confor# !tudiului dat- doar la

17-4 din +ntreprinderile che!tionate nu#ărul anajaţilor !"a #icşorat. =otodată- la 27-1' din

+ntreprinderi nu#ărul anajaţilor !"a #ărit- iar la -3 din +ntreprinderi nu#ărul anajaţilor nu

!"a !chi#%at- ceea ce indică o +#%unătăţire continuă a !ituaţiei privind utili,area forţei de #uncă

+n $epu%lica &oldova din ulti#ii ani.

*iara#a 7

&oderni,area vieţii econo#ice din repu%lică a condu! şi la +#%unătăţirea raporturilor

+ntreprinderilor cu !erviciile de ocupare a forţei de #uncă. *upă re!tructurare şi reorani,are- tot

#ai #ulte +ntreprinderi cola%orea,ă cu oficiile de #uncă- oferind infor#aţia nece!ară privind

locurile vacante la +ntreprindere- anaj<nd per!oanele şo#ere tri#i!e de către oficiile de #uncă37

!n ulti"ul an nu"arul an#a$atilor

s-a mi#sorat

18)

s-a marit28)

nu s-a s#(imbat50)

intre!rindere #r eata

in mai !utin de un

an

4)

Cati lu%ratori au &ost an#a$ati in perioaa 1.10.1999-1.10.2000

110118

157

0 0 0 0

47

63

3344

27

115

30

5

21

6155

41

1023

26

5

-5

)5

35

45

&55

&-5

&)5

5 & 2 &5,5 &&,5 2-5,5

-& 2 05 0&2&55 &5&2-55

-5&2055

mai multde 055

persoane

i n t r e p r i n e r i in administratia intrepinderii1 conducatori,

specilisti si alti functionari in afara de

muncitori/

in 7ale, sectii1 muncitori si functionari

din care muncitori

7/17/2019 tema 01


la ace!te +ntreprinderi cu !copul de a fi pla!ate +n c<#pul #uncii. *eo!e%irea raporturilor actuale

ale +ntreprinderilor cu !erviciile de pla!are +n c<#pul #unci diferă de raporturile re!pective din

perioada !ociali!tă prin faptul că +n pre,ent ace!te raporturi !e for#ea,ă principii %enevole "

locurile vacante !unt propu!e şi nu i#pu!e şo#erilor- iar +ntreprinderile au tot dreptul !ă refu,e

anajarea lucrătorului din anu#ite cau,e o%iective.9n pre,ent +ntreprinderile cola%orea,ă cu !erviciile de ocupare a forţei de #uncă prin

diferite #odalităţi. Printre cele #ai ră!p<ndite for#e de cola%orare a +ntreprinderilor cu oficiile

de #uncă pot fi nu#ite> t<rurile locurilor vacante- !e#inare pentru !erviciile de per!onal-

orani,ate de către oficiile de #uncă- convor%iri cu şo#erii +ndreptaţi de către oficiile de #uncă

la +ntreprindere- con!ultaţii pentru lucrătorii di!poni%ili,aţi etc. $e,ultatele !ondajului au arătat

că cele #ai ră!p<ndite for#e de cola%orare ale +ntreprinderilor cu oficiile de #uncă !unt

contractele individuale " pentru ele !"au pronunţat - din +ntreprinderile che!tionate.=otodată- de!tul de frecvente !unt şi convor%irile cu şo#erii +ndreptaţi la +ntreprindere de către

oficiile de #uncă E -3 din +ntreprinderi- con!ultările oficiilor de #uncă a lucrătorilor

di!poni%ili,aţi E 21-41 din +ntreprinderi- !e#inarele orani,ate de către oficiile de #uncă

pentru !erviciul de per!onal din cadrul +ntreprinderii E 1-2 din +ntreprinderi (diara#a ).

*iara#a

=otodată o !ituaţie dia#etral opu!ă indică cercetarea din 2002 axată pe +ntreprinderile

#ici şi #ijlocii. !tfel- doar 22-13 din +ntreprinderile che!tionate apelea,ă la oficiile de #uncă

+n vederea co#pletării locurilor vacante- iar 33-7 din +ntreprinderi utili,ea,ă alte !ur!e de

recrutare- printre care #a!!"#edia - din +ntreprinderi- t<rul locurilor de #uncă E -31-

reţeaua de cunoştinţe şi rude E '2 (diara#a 10).3

Colaborarea intreperinerilor %u o&i%iile e "un%a

17

50

109

84

54

7

126

93

34

59

89

136

0

20

40

60

80

100

120

140160

!arti#i!area la

#rearea lo#urilor

de mun#a *a#ante

seminare !entru

ser*i#iul !ersonal

orani,ate de

#atre ofi#iile demun#a

#ontra#te

indi*iduale

neo#ieri #u

somerii trimisi de

#atre ofi#iile de

mun#a

#onsultatii oferite

!ersoanelor

dis!onibili,ate de

#atre ofi#iile demun#a

alte

i n t r e p r i n e r i

da

nu

7/17/2019 tema 01


*iara#a 10*in #o#entul +n care activitatea de recrutare de!făşurată de orani,aţie a reuşit !ă atraă

un nu#ăr !uficient de #are de candidaţi adecvaţi de pe piaţa #uncii- activitatea de !elecţie care

ur#ea,ă are drept !cop identificarea celor #ai potriviţi candidaţi şi oferirea po!turilor vacante.

Prin ur#are- !elecţia re!ur!elor u#ane con!tă +n aleerea- potrivit anu#itor criterii- a

celui #ai co#petitiv !au #ai potrivit candidat pentru ocuparea unui anu#it po!t.

Principalul o%iectiv al !elecţiei re!ur!elor u#ane con!tă +n aceia de a"i o%ţine pe acei

anajaţi care !e află cel #ai aproape de !tandardele de perfor#anţă dorite şi care au cele #ai

#ulte şan!e de a reali,a o%iectivele individuale şi orani,aţionale.

9n ace!t !cop proiectarea unei !trateii de !elecţie i#plică ur#ătoarele a!pecte>

criteriile folo!ite la !elecţia candidaţilor@ tehnicile !au #etodele de culeere a infor#aţiilor nece!are@

folo!irea infor#aţiilor o%ţinute +n cadrul proce!ului de !elecţie@

#ă!urarea re,ultatelor !au evaluarea eficienţei proce!ului de !elecţie a per!onalului.

9n practica !elecţiei re!ur!elor u#ane !unt utili,ate două #etode> e#pirică şi ştiinţifică.

&etoda e#pirică prevede !elecţia candidaţilor doar pe %a,a diplo#elor şi reco#andărilor- fără a

aplica criterii riuroa!e de !elecţie. cea!tă #etodă e!te cel #ai frecvent aplicată +n orani,aţiile

din $epu%lica &oldova +n care !elecţia re!ur!elor u#ane !e face pe %a,a diplo#elor şi

reco#andărilor pre,entate de candidaţi.

&etoda ştiinţifică !e %a,ea,ă pe criterii ştiinţifice şi folo!eşte #ijloace şi tehnici !pecifice

de evaluare a per!onalului.

Cu toate ace!tea- +n practică nu !e parcur per#anent toate etapele proce!ului de !elecţie.

5xi!tă !ituaţii +n care dacă candidatul dovedeşte că po!edă calităţile şi a%ilităţile core!pun,ătoare

cerinţelor po!tului- nu#ărul etapelor de !elecţie !e reduce lu<ndu"!e deci,ia de anajare chiar

nu#ai după pri#ul interviu.70

Care sunt sursele e an#a$are

mass-media

35)

tar+ul forteide mun#a

8)

#unostintele

si rudele49)

altele

8)

7/17/2019 tema 01


/iecare etapă a proce!ului de !elecţie a re!ur!elor u#ane tre%uie !ă fie proiectată +n

vederea o%ţinerii unor infor#aţii !pecifice- relevante şi utile pentru a alee candidatul con!iderat

cel #ai core!pun,ător !au pentru a funda#enta deci,ia de anajare.

9n $epu%lica &oldova nu exi!tă +ncă o !trateie +n do#eniul anajărilor- ace!tea făc<ndu"

!e +n funcţie de conjunctură- fără o funda#entare riuroa!ă. *acă p<nă la o%ţinereaindependenţei $epu%licii &oldova pentru ocuparea unui loc de #uncă vacant era !uficient

diplo#a şi eventual reco#andarea unei per!oane- +n pre,ent !e fac !i#ţite careva #utaţii +n

proce!ul de anajare.

9n per!pectiva o%ţinerii unui loc de #uncă !e i#pune o !trateie %ine preci,ată. rice

per!oană va avea şan!a !ă o%ţină un loc de #uncă !au altul nu#ai dacă va putea de#on!tra că

are preătirea profe!ională- calităţile şi a%ilităţile nece!are. Pentru a putea face o c<t #ai %ună

ofertă per!onală- fiecare individ tre%uie !ă ştie !ă pună +n evidenţă- c<t #ai %ine- cunoştinţele şicalităţile pe care le po!edă- !ă"şi ela%ore,e !trateii proprii care !ă"l facă co#petitiv.

*(+(*( Pre9ătirea şi devoltarea profesională în cadrul întreprinderilor

;n ele#ent indi!pen!a%il +n proce!ul de for#are a cererii de #uncă e!te şi !i!te#ul de

preătire profe!ională. 6ituaţia preătirii profe!ionale şi utili,ării forţei de #uncă +n condiţiile

trecerii la econo#ia de piaţă- ca şi for#area pieţei #uncii +n $epu%lica &oldova poate fi

caracteri,ată ca fiind la ră!cruce. Vechiul !i!te# de profe!ionali,are prin co#en,i centrali,ate !"a

co#pro#i! şi deradea,ă- altul nou e!te a%ia +n con!tituire. 5cono#ia de piaţă i#pune ca

for#area profe!ională !ă +ndeplinea!că noi funcţii pe piaţa #uncii- printre care>

- adaptarea nu#erică şi !tructural"calificativă a ofertei de #uncă la volu#ul şi !tructura

cererii- care pre!upune o for#are profe!ională +ntr"o #ai !tr<n!ă leătură cu evoluţia

pieţei #uncii- +n !pecial- şi a econo#iei- +n eneral- !porirea radului de flexi%ilitate a

ofertei de #uncă +n raport cu variaţiile cererii de #uncă- !prijinirea şi !ti#ularea

proce!elor de #o%ilitate a forţei de #uncă.

- reducerea co!tului şo#ajului prin a!iurarea unor condiţii de preătire- reocupare şi

reinterare c<t #ai rapide +n activitate a unei părţi a şo#erilor. 9n pre,ent !erviciul de

pla!are +n c<#pul #uncii a şo#erilor atrae o atenţie deo!e%ită #ă!urilor de

recalificare şi reprofilare profe!ională a şo#erilor. !tfel- pe parcur!ul anului 2001 de

către oranele de pla!are +n c<#pul #uncii au fo!t recalificaţi ' de şo#eri4.

- reducerea co!turilor de reinterare a forţei de #uncă şi !porirea eficienţei utili,ării

forţei de #uncă.

4 *eparta#entul de !tati!tică şi !ocioloie71

7/17/2019 tema 01


- +#%unătăţirea utili,ării ti#pului de lucru al lucrătorilor şi al #aşinilor- prin crearea

condiţiilor de alternanţă şi co#ple#entaritate a !arcinilor de #uncă +n cadrul unei

for#aţii de #uncă (recalificarea- policalificarea- polivalenţa etc.).

- orientarea profe!ională +n interiorul şi +n afara !i!te#ului de +nvăţă#<nt- av<ndu"!e +n

vedere at<t tinerii +nainte de aleerea viitoare profe!ională- re!pectiv- a locului de#uncă c<t şi populaţia adultă- şo#erii.

9n pre,ent- +n toate do#eniile de activitate preătirea şi perfecţionarea profe!ională a

!alariaţilor a devenit o cerinţă a perioadei +n care trăi#. *acă +n trecut tinerii care +n!uşeau o

anu#ită #e!erie !au calificare reuşeau- pe %a,a cunoştinţelor o%ţinute +n ti#pul in!truirii- !ă o

exercite pe toată durata vieţii- +n pre,ent cunoştinţele !e peri#ea,ă foarte repede.

Pro%le#a e!te cu #ult #ai acută +n ţările ex"!ovietice +n care !i!te#ul de for#are

profe!ională a orientat !peciali!tul !pre o anu#ită #entalitate şi !pre anu#ite proceduri care-aplicate +n noile condiţii ale econo#iei de piaţă- conduc la non"perfor#anţă.

9n perioada actuală de !chi#%ări rapide prin care trece $epu%lica &oldova- for#area şi

perfecţionarea profe!ională ar tre%ui !ă devină un proce! continuu şi orani,at- care !ă ţină

!ea#a- at<t de !chi#%ările ce au loc o dată cu trecerea la econo#ia de piaţă c<t şi de cele care pot

fi anticipate.

9n !copul +#%unătăţirii preătirii profe!ionale +n cadrul +ntreprinderilor !e face !i#ţită

nece!itatea ur#ătoarelor acţiuni>

infor#area celor intere!aţi a!upra po!i%ilităţilor de preătire şi perfecţionare

profe!ională@

orani,area unei evidenţe clare privind preătirea profe!ională a !alariaţilor +n fiecare

orani,aţie@

#otivarea !alariaţilor şi !u!ţinerea celor care dore!c !ă"şi +#%unătăţea!că nivelul de

preătire profe!ională@

reali,area unui control al acţiunilor de preătire profe!ională@

coordonarea acţiunilor de preătire profe!ională continuă.

rani,aţiile care adoptă o #etodoloie !i!te#atică de preătire profe!ională ar tre%ui !ă

o%ţină ur#ătoarele avantaje>

#enţinerea unei a#e !uficiente şi adecvate de aptitudini +n r<ndul anajaţilor@

de,voltarea cunoştinţelor profe!ionale şi aptitudinilor +n r<ndul !alariaţilor@

dirijarea +n #od planificat a experienţei profe!ionale şi a altor for#e de perfecţionare

profe!ională la locul de #uncă@72

7/17/2019 tema 01


!porirea nivelului de perfor#anţă profe!ională al anajaţilor@

!porirea nivelului de calitate al produ!elor şi !erviciilor@

!porirea radului de #otivare al !alariaţilor.

9n afară de ace!tea- exi!tă %eneficii care !e o%ţin la nivel individual- şi anu#e>

a#plificarea aptitudinilor per!onale profe!ionale@

!porirea radului de !ati!facţie profe!ională@

creşterea valorii anajatului pe piaţa #uncii@

+#%unătăţirea per!pectivelor de pro#ovare pe plan intern.

5la%orarea oricărui prora# de preătire profe!ională tre%uie !ă +nceapă cu identificarea

nece!ităţilor de preătire profe!ională. rani,aţiile care adoptă o optică !i!te#atică privind

preătirea şi perfecţionarea profe!ională con!tă- de o%icei- +n definirea nece!ităţilor de preătire

profe!ională prin proceduri %ine deter#inate. a!tfel de procedură pre!upune a%ordarea

nece!ităţilor de preătire şi perfecţionare profe!ională din #ai #ulte puncte de vedere>

al orani,aţiei@

al departa#entului !au al funcţiunii !tructurale@

al po!tului !au al rupului ocupaţional@

al anajatului individual.

Per!pectiva alea!ă depinde de !ituaţia particulară alea!ă. *acă !chi#%ările produ!e +n

#ediul exterior acţionea,ă ca factori de pre!iune pentru !chi#%are +n #ediul orani,aţiei- atunci

tre%uie adoptată o per!pectivă orani,aţională de preătire şi perfecţionare profe!ională. *acă

pro%le#a con!tă +n +#%unătăţirea co#petenţelor unei anu#ite cateorii de anajaţi- atunci +n

centrul atenţiei tre%uie !ă !e afle rupul profe!ional re!pectiv.

*e o%icei- orani,aţiile +şi anali,ea,ă nece!ităţile de preătire şi perfecţionare

profe!ională ca reacţie la deficienţele de activitate pe care le raportea,ă #anaerii inferiori !au

pentru a face faţă exienţelor !chi#%ării.

*in per!pectiva anajatului individual- natura nece!ităţilor de in!truire profe!ională poate

fi pre,entată +n felul ur#ător (fiura 2).

=

7

@ivelul cunoştinţelor alpriceperii de care dispunean9aIatul( Fradul în carean9aIatul este dispus să se

adaptee(

E'i9enţelepostului

CunoştinţeAbilitateAptitudiniManualeSociale

1ntelectualeAtitudiniE'i9enţele sc%imbăriior9aniaţionale

@ecesităţile de instruire

7/17/2019 tema 01


6che#a 2. 5cuaţia nece!ităţilor de preătire şi perfecţionare profe!ională

*in punct de vedere al orani,aţiei- !ur!ele din care pot decure nece!ităţile de preătire

şi perfecţionare profe!ională ale unui anajat !unt exienţele po!tului şi exienţele !chi#%ăriiorani,aţionale.

I#ediat după identificarea nece!ităţilor de preătire şi perfecţionare profe!ională rolul

!pecialiştilor din ace!t do#eniu con!tă +n conceperea unor prora#e adecvate. rice prora# de

preătire profe!ională tre%uie !ă +nceapă cu deter#inarea o%iectivelor ace!tuia. %iectivele +n

proce!ul de preătire profe!ională pot fi pre,entate a!tfel (fiura )

6che#a . %iectivele +n proce!ul de preătire profe!ională

*upă deter#inarea o%iectivelor preătirii şi perfecţionării profe!ionale are loc !ta%ilirea

!tructurii şi conţinutului ace!tuia. 9n prora#ele de preătire şi perfecţionare tre%uie inclu!e

ele#ente ce ţin de cunoaştere- calificare şi atitudini.

;n rol i#portant +n ela%orarea prora#elor de preătire profe!ională revine deter#inării

#etodelor ce vor fi aplicate. 9n eneral- !unt aplicate o #ultitudine de #etode de preătire

profe!ională.

- Pre9ătirea profesională la locul de muncă( 6e reali,ea,ă prin ucenicie. In!truirea la

locul de #uncă per#ite for#area a%ilităţilor practice !pecifice fiecărui po!t ce !e

reali,ea,ă prin in!tructaje efectuate de anu#ite per!oane.

- Pre9ătirea prin ucenicie la locul de muncă( Per#ite preătirea teoretică şi practică

!ă fie co#%inate fiind utili,ate +n #od frecvent +n ca,ul per!oanelor care de!făşoară

activităţi #eşteşuăreşti.

7

intrări proce!e Reultate sauieşiri

• Cur!anţi• In!tructori• &ateriale• &ijloace didactice

auxiliare• Intenţii (!copuri)

• &etode de +nvăţare• Interacţiuni cur!ant"

in!tructor • Interacţiuni +n rup• /actori de #ediu

• %iective de!criptive

• najaţi calificaţi• $euşita şa exa#ene• &axi#ă co#petenţă pe po!t• 6ati!facţie per!onală• %iective de co#porta#ent

7/17/2019 tema 01


- 1nstruirea pro9ramată( $epre,intă un !i!te# de predare +n cadrul căruia #ateria de

!tudiu pre!ta%ilită e!te +#părţită +n #odule di!tincte şi orani,ate !u% for#ă de

!ucce!iune loică- a!tfel +nc<t cur!anţii !ă le poată parcure şi a!i#ila i#ediat.

- Analia studiilor de ca. 9n cadrul ace!tei #etode !e dă o !ituaţie concretă !au

i#ainară şi li !e cere cur!anţilor !ă vină cu ră!pun!uri la o !erie de pro%le#eteoretice şi practice pentru !ituaţia re!pectivă. &etoda oferă cur!anţilor po!i%ilitatea

de a experi#enta practic tehnica re,olvării pro%le#elor date.

- Pre9ătirea prin simulare. Cuprinde exerciţii interactive +n care cur!anţii +şi

exer!ea,ă capacităţile +n conjuncturi i#ainare- dar care porne!c de la !ituaţii reale de

#uncă.

- ?ndrumare cu aIutorul mentorului. 6e referă la o for#ă de in!truire #anaerială +n

cadrul căreia #entorul (călău,itorul) ajută un cole !ă +n!uşea!că cu# !e re,olvă o pro%le#ă !au cu# !e execută #ai %ine o !arcină.

- Rotaţia de posturi( Pre!upune trecerea unei per!oane pe un alt po!t din acelaşi

co#parti#ent !au din co#parti#ente diferite. cea!tă rotaţie per#ite !ta%ilirea

evoluţiei po!i%ile a !alariatului şi identificarea po!tului +n care perfor#anţele !ale ar

putea fi #axi#e.

- Participare în 9rupuri etero9ene de muncă. feră po!i%ilitatea celor care dore!c

!ă"şi +#%unătăţea!că preătirea profe!ională- !ă +nveţe de la ceilalţi participanţi prin

cunoaşterea opiniilor şi !oluţiilor lor. 9n acelaşi ti#p- ei pot !ă"şi pună +n valoare

propriile co#petenţe.

- Participarea la şedinţe( Con!ider<nd şedinţa ca o activitate +n echipă +n cadrul

căreia au loc !chi#%ări de infor#aţii de idei şi opinii a!upra #odului de !oluţionare a

pro%le#elor- participanţii au po!i%ilitatea !ă cunoa!că şi alte do#enii dec<t acele cu

care !e confruntă. 5i +şi pot for#a o i#aine #ai co#pletă de!pre fir#ă şi de!pre

pro%le#ele cu care !e confruntă.

- #etaşări. 6unt activităţi !peciale prin care !e per#ite unei per!oane !ă lucre,e pentru

un alt departa#ent !au o altă orani,aţie- fie +n propria !pecialitate- fie ocup<nd un

nou rol profe!ional- +n vederea acu#ulării de experienţă at<t +n %eneficiul per!oanei

re!pective c<t şi al departa#entului !au orani,aţiei.

altă pro%le#ă a proce!ului de preătire profe!ională con!tă +n !ta%ilirea locului de

de!făşurare a in!truirii. Principalele opţiuni de care di!pun orani,aţiile +n acea!tă privinţă !unt>

+n exteriorul orani,aţiei +n #ediul non"profe!ional@ la un coleiu- la o univer!itate !au la o

aenţie privată de in!truire profe!ională@74

7/17/2019 tema 01


in exteriorul orani,aţiei- +n #ediul profe!ional prin inter#ediul detaşării !au a unui proiect

!pecial@

+n interiorul orani,aţiei- +n cadrul co#parti#entului - dar +n #ediul non"profe!ional- prin

utili,area facilităţilor didactice proprii orani,aţiei@

in interiorul orani,aţiei şi +n #ediul profe!ional- prin experienţa dirijată la locul de #uncă.Cu toate i#pedi#entele de ordin o%iectiv !au !u%iectiv- enerate de efectele tran,iţiei

econo#ice- preătirea profe!ională la +ntreprinderile repu%licii continuă !ă ai%ă loc. !tfel-

re,ultatele !ondajului Gnchetei flexi%ilităţii #uncii la +ntreprinderile indu!triale din &oldovaH-

reali,ată de către *eparta#entul de 6tati!tică şi 6ocioloie +n anul 2000- au arătat că la '7-42

din cele 241 de +ntreprinderi participante la !ondaj !e de!făşoară #ă!uri de preătire

profe!ională. =otodată la celelalte 1-3 din +ntreprinderi nu !e petrece nici un fel de preătire

profe!ională- lip!a căreia e!te cau,ată fie de dificultăţile financiare pe care le !uportă+ntreprinderea- fie de lip!a unei !trateii concrete de de,voltare +n noile condiţii econo#ice- fie

incertitudinea cau,ată de re!tructurarea orani,aţional"juridică recentă a ace!teia care a avut loc

+n re,ultatul privati,ării.

6ondajul a arătat- că printre cele #ai i#portante for#e de preătire profe!ională utili,ate

de +ntreprindere !unt la locul de #uncă " ''-1 din +ntreprinderi. *e a!e#enea- +n cadrul

+ntreprinderii !unt frecvente şi alte for#e de preătire profe!ională ca> preătirea +n auditorii +n

cadrul +ntreprinderii " -37 din +ntreprinderi !au preătirea +n auditorii +n afara +ntreprinderii"1-4 din +ntreprinderi (diara#a 11).

*iara#a 11

lte for#e de preătire profe!ională- ca !chi#%ul de experienţă cu alte +ntreprinderi !au

!taii de calificare +n pe!te hotare !unt- de a!e#enea- de!tul de frecvente- +n !pecial la

+ntreprinderile deja privati,ate şi re!tructurate- care au un prora# %ine definit de de,voltare-

proce!ul inve!tiţional e!te nor#ali,at- iar proce!ul tehnoloic !e +#%unătăţeşte per#anent prin

procurarea utilajului nou.

7'

'or"ele prin%ipale e pro#atire

pro&esionala la intreprinere

11612

4

40la lo#ul de

mun#a&indi*iduala'

in salile de studii ale

intre!rinderilor

in sali de studii in afara

intre!rinderilor

alte forme

7/17/2019 tema 01


!ituaţie dia#etral opu!ă indică cercetarea reali,ată la finele anului 2002 +n cadrul

catedrei A&anae#ent !ocialA- axată a!upra +ntreprinderilor #ici şi #ijlocii. !tfel- 4 din

+ntreprinderile participante la cercetare nu practică cur!uri şi traininuri de preătire profe!ională

pentru anajaţii !ăi- 2 le practică +n cadrul +ntreprinderii- 1' le practică- re!pectiv- +n

$epu%lica &oldova şi doar 7 orani,ea,ă pentru lucrătorii !ăi cur!uri de in!truire pe!te hotare(diara#a 12).

*iara#a 12

&etoda de preătire profe!ională- alea!ă de +ntreprindere e!te deter#inată- pe de o parte-

de co!turile ace!tei activităţi- iar pe de altă parte- de efectele ei. *e reulă +ntreprinderile preferă

petrecerea preătirii profe!ionale la locul de #uncă- deoarece o a!tfel de for#ă e!te #ai puţin

co!ti!itoare- co#parativ cu alte- iar efectul ei e!te #ai #are şi i#ediat. Petrecerea preătirii

profe!ionale +n auditorii +n cadrul +ntreprinderii !au +n afara ei are loc +n ca,ul c<nd +n cadrul

+ntreprinderii au loc acţiuni de reprofilare a producţiei- !e i#ple#entea,ă noi producţii şi-

re!pectiv- noi !pecialităţi. ce!t tip de preătire profe!ională !e petrece şi +n !copul reducerii

şo#ajului tehnic drept re,ultat al acţiunilor de reprofilare.

*e!eori- #ă!urile de preătire profe!ională la unele +ntreprinderi !e fac dintr"o oarecare

inerţie- +n !pecial la cele cu capital #ajoritar de !tat- fără a ur#ări !copuri de creştere a unor

re,ultate econo#ice !au de de,voltare a per!onalului +ntreprinderii. Da +ntreprinderile private preătirea profe!ională- de reulă- ori nu !e practică de loc- ori- dacă !e practică- ea ur#ăreşte

!copuri concrete. 6copurile pe care ele le ur#ăre!c +ntreprinderile +n leătură cu #ă!urile de

preătire profe!ională !unt diferite. !tfel- confor# !ondajului- la 47-' din +ntreprinderile

che!tionate preătirea profe!ională !e face doar pentru creşterea re,ultatelor de #uncă- fără

intenţii de a pro#ova per!onalul pe !cara ierarhică !au de a le #ări !alariul.

&ă!urile de preătire profe!ională +ntreprin!e de +ntreprindere doar cu !copul de a"şi

+#%unătăţi re,ultatele econo#ice- au şi unele neajun!uri. /iind de#otivatoare pentru lucrători-73

(r#ani)area trainin#urilor si %ursurilor

u

53)

.a, in #adrul

intre!rinderii

23)

.a, in /e!ubli#a

oldo*a16)

.a, #u instruire

!este (otare

8)

7/17/2019 tema 01


ele #ăre!c ri!cul unor pierderi neju!tificate pe care +ntreprinderea le poate !uporta. ce!te

pierderi !e #anife!tă- fie prin efectul !că,ut al preătirii profe!ionale a!upra re,ultatelor

econo#ice ale +ntreprinderii- fie prin creşterea fluctuaţiei cadrelor- or lucrătorii- ridic<ndu"şi

calificarea- !peră at<t la o pro#ovare profe!ională- c<t şi la o reco#pen!ă #ai #are- pe care ei le

ă!e!c la alte +ntreprinderi- +n ca,ul refu,ului la +ntreprinderea lor. /eno#enul fluctuaţieicadrelor e!te un feno#en foarte ră!p<ndit +n &oldova. 6alariile #ici- incertitudinea unei ocupaţii

!ta%ile- per!pectiva #ică de a!iurare a unei cariere profe!ionale- i#pun lucrătorii !ă"şi !chi#%e

de #ai #ulte ori locul de #uncă şi #e!eria. *e!eori- ei a%andonea,ă #unca leală anaj<ndu"!e

fie +n !ectorul !u%teran al econo#iei &oldovei- fie practică #unci oca,ionale- fie pleacă pe!te

hotare- +n căutarea unui loc de #uncă #ai %ine re#unerat.

Pierderea lucrătorilor noi- +n care +ntreprinderea a inve!tit deja anu#ite re!ur!e-

provoacă +nrijorări ad#ini!traţiei. Pentru evitarea pierderilor de capital u#an +ntreprinderile!unt i#pu!e !ă !chi#%e atitudinea faţă de per!onal- i#ple#ent<nd #etode #oderne de

#anae#ent al per!onalului. !tfel- unele +ntreprinderi +ntreprind #ai #ulte #ă!uri axate !pre

pă!trarea potenţialului lor u#an. d#ini!traţia ace!tor +ntreprinderi- pe l<nă a!iurarea unei

preătiri profe!ionale- au rijă şi de interarea profe!ională a lucrătorilor- de pro#ovarea lor pe

!cara ierarhică profe!ională- de a!iurarea unor condiţii nor#ale de #uncă- cli#at p!iholoic

favora%il- şi- nu +n ulti#ul r<nd- de !ti#ularea lor #aterială.

9n condiţiile conte#porane ale tran,iţiei econo#ice din &oldova for#area şi preătirea

profe!ională capătă noi for#e şi conţinuturi- dictate de evoluţia pieţei #uncii- care +nrei!trea,ă

!e#ne tot #ai pronunţate de flexi%ili,are. 9n tot #ai #ulte do#enii funcţionarea #ecani!#ului

cererii şi ofertei !e nor#ali,ea,ă- iar ace!tala r<ndul lui- conduce la accelerarea !chi#%ărilor

!tructurale ale cererii şi ofertei de #uncă. ce!t fapt !e #anife!tă prin di!pariţia #ai #ultor

ocupaţii vechi şi apariţia altor noi. 9n ace!t context- rolul preătirii şi for#ării profe!ionale- ca

catali,ator +n aju!tarea cererii şi ofertei de #uncă a cre!cut e!enţial- iar cele #ai ră!p<ndite for#e

de preătire profe!ională au devenit>

" recalificarea !au reconver!iunea profe!ională " i#plică o nouă calificare- profe!ie !au

#e!erie- noi !tructuri ocupaţional"profe!ionale@

" policalificarea " e!te o for#ă de perfecţionare care are drept o%iectiv +n!uşirea unei

calificării !upli#entare unei a doua !au a treia profe!ie +nrudită cu profe!ia de %a,ă@

" reciclarea " pre!upune +#pro!pătarea şi +#%oăţirea !i!te#atică a cunoştinţelor dintr"un

do#eniu profe!ional !au aprofundarea unui anu#it do#eniu al !pecialităţii de %a,ă !au +nrudit.

Cu toate că ace!te for#e de preătire profe!ională !unt caracteri!tice aenţiilor de !tat de

ocupare a forţei de #uncă- ele pot fi +nt<lnite şi +n cadrul unor +ntreprinderi.77

7/17/2019 tema 01


*e!eori- +ntreprinderile- pentru a ridica eficienţa preătirii profe!ionale şi a reduce

co!turile ace!teia- participă la ace!t proce! prin #etode indirecte aşa ca acordarea unor %ur!e

lucrătorilor !ăi care +nvaţă la diver!e in!tituţii de +nvăţă#<nt- !pon!ori,area !au finanţarea

parţială a in!tituţiilor de +nvăţă#<nt etc. !tfel de #ă!uri !unt de!tul de frecvente. !tfel-

!ondajului Gnchetei flexi%ilităţii #uncii la +ntreprinderile indu!triale din &oldovaH- reali,ată decătre *eparta#entul de 6tati!tică şi 6ocioloie +n anul 2000- 70-7 din +ntreprinderile

che!tionate tran!feră reulat re!ur!e financiare in!tituţiilor de +nvăţă#<nt- 72-73 din

+ntreprinderi acordă fiecărui lucrătorilor al !ău %ur!e +n proce!ul de +nvăţă#<nt- iar 3-21 din

+ntreprinderi practică +n eneral plata %ur!elor (*iara#a 1).

*iara#a 1

&etoda dată de participare a +ntreprinderilor la proce!ul de for#are şi preătire

profe!ională !"a dovedit a fi de!tul de eficientă şi populară a!tfel +nc<t +ntreprinderile practică

ace!te #etode şi +n pre,ent.

5xienţele econo#iei de piaţă i#pun +ntreprinderile !ă ai%ă rijă de calitatea

potenţialului !ău u#an- de de,voltarea lui continuă. 9n ca, contrar +ntreprinderile n"ar fi +n !tare

!ă facă faţă concurenţei. 9n condiţiile tran,iţiei econo#ice din &oldova ace!te realităţi !e afir#ă

tot #ai #ult- i#pun<nd +ntreprinderile !ă aloce re!ur!e tot #ai #ari pentru for#area şi preătirea profe!ională.

,(+(+ r9aniarea muncii în cadrul întreprinderilor

rani,area #uncii +n cadrul +ntreprinderilor repre,intă- de a!e#enea- o co#ponentă

leată de co#porta#entul cererii de #uncă şi con!tă +ntr"o activitate %a,ată pe #etode- tehnici şi

procedee !pecifice de!făşurată !i!te#atic şi loic- pentru !ta%ilirea para#etrilor orani,atorici

raţionali +n vederea a!iurării unor condiţii opti#e pentru de!făşurarea proce!ului de #uncă.7

* platit intreprinerea in anii 1998-1999 unei institutii e in+ata"ant pentru instruirea

personalului,

202 208

244

85

49 43

7

166

0

0

50

100

150

200

250

300

a !latit institutiei de

in*atamant

a !latit burse fie#arui

student

a !latit burse n-a !latit delo#

i n t r e p r i n e r i

da

nu

7/17/2019 tema 01


rani,area #uncii tre%uie !ă a!iure cele #ai favora%ile condiţii de #uncă +n relaţia

dintre o#- #aşină şi #ediu +n !tr<n!ă concordanţă cu pro#ovarea prore!ului tehnic-

perfecţionarea profe!ională a !alariaţilor- !ti#ularea creativităţii- econo#i!irea de #uncă vie şi

#ateriali,ată prin folo!irea eficientă a forţei de #uncă şi a re!ur!elor #ateriale +n vederea

o%ţinerii unui efect util c<t #ai #are- cu confort #axi# şi efort #ini# de #uncă.9n raport cu ace!tea- orani,area #uncii con!tituie un !i!te# co#plex- interat oranic +n

viaţa +ntreprinderii- caracteri,at de un lar evantai de pro%le#e !pecifice printre care>

reparti,area pe locuri de #uncă şi folo!irea per!onalului +n raport cu calificarea şi

aptitudinile de care di!pune@

orani,area şi de!ervirea raţională a #uncii@

+#%unătăţirea condiţiilor de #uncă şi !porirea continuă a nivelului tehnic şi cultural

al !alariaţilor@ deli#itarea lucrărilor de %a,ă şi cele auxiliare@

nor#area #uncii@

orani,area for#aţiilor de #uncă@

cointere!area #aterială etc.

Da nivelul unităţilor econo#ice- pro%le#ele de care !e ocupă orani,area #uncii !e

referă la>

- divi,iunea şi cooperarea #uncii@- condiţiile de #uncă@

- protecţia #uncii@

- !ecuritatea #uncii@

- !tudiul erono#ic al #uncii@

- di!ciplina #uncii@

- orani,area #uncii +n !chi#%uri@

- orani,area lucrului la #ai #ulte #aşini@- orani,area raţională a rei#ului de #uncă şi odihnă@

- orani,area ti#pului de odihnă şi nece!ităţi fi,ioloice.

Condiţiile de #uncă repre,intă re,ultatul unui an!a#%lu de #ă!uri !ociale- econo#ice-

juridice- de orani,are şi iieno"!anitare create pentru participarea oa#enilor la proce!ul #uncii

!ociale. Da nivel #icroecono#ic- condiţiile de #uncă includ- alături de a#%ianţa de #uncă- toate

relaţiile funcţionale exi!tente !au po!i%ile +ntre !alariaţi. $elaţiile funcţionale prive!c exi!tenţa

unor potenţiale ri!curi profe!ionale- enerate de orani,area iraţională a #uncii- nocivităţi0

7/17/2019 tema 01


eli%erate +n #ediul de #uncă- #odificări +n orani!#ul u#an +n ur#a pre!tării #uncii +n #ai

#ulte !chi#%uri de #uncă şi variatele con!ecinţe +n plan %iop!iho!ocial deter#inate de

interacţiunea A!tatu!A"urilor şi rolurilor caracteri!tice fiecăruia din #e#%rii rupului de #uncă +n

efortul de reali,are profe!ională.

9n ace!t !cop fiecare +ntreprindere tre%uie !ă aplice diferite #etode de inve!tiaţii +nvederea +#%unătăţirii a#%ianţei de #uncă la acel nivel- la care !alariatul !ă"şi poată de!făşura

activitatea fără ri!cul +#%olnăvirii !au accidentării la locul de #uncă.

9n ulti#ii ani +n +ntreprinderile $epu%licii &oldova !e o%!ervă o a#eliorare a !ituaţiei +n

ceea ce priveşte condiţiile de #uncă ale anajaţilor. !tfel- dacă +n anul 2000 nu#ărul anajaţilor

care +şi de!făşurau activitatea +n condiţii nefavora%ile de #uncă era de 241' per!oane- apoi +n

anul 2001 ace!ta !"a redu! cu '12 per!oane- con!tituind 210 per!oane. *e a!e#enea- pute#

con!tata că cele #ai #ulte per!oane activea,ă +n condiţii de #uncă care nu core!pund cerinţelor iienico E !anitare- ace!tea con!tituind 2111 per!oane +n anul 2000 şi re!pectiv E 130

per!oane +n anul 2001 (ta%elul ).

Tabelul 66

@umărul an9aIaţilor din economia naţională care activeaă în

condiţii nefavorabile de muncă

Indicatorii 2000 2001

=otal anajaţi +n econo#ia naţionalănajaţii ocupaţi +n condiţii de #uncă care nu core!pund nor#elor iienico E !anitarenajaţii ocupaţi cu #unca fi,ică reanajaţii ocupaţi +n +ncăperi necore!pun,ătoare cerinţelor !ecurităţii #unciinajaţi care #anipulea,ă utilaje necore!pun,ătoare cerinţelor !ecurităţii #uncii

241'21111337'72

2101301200174214


9n a!tfel de ca,uri- con!u#ul de enerie u#ană +n proce!ul #uncii e!te diferit. &unca

pre!tată +n condiţii rele şi nocive nece!ită un efort #ai #are co#parativ cu #unca pre!tată +n

condiţii nor#ale !au uşoare. Indiferent de efortul depu!- potrivit leilor %ioloice- fiecare

per!oană tre%uie !ă"şi re!ta%ilea!că reulat capacitatea !a de #uncă- nece!arul de %unuri de

con!u# ali#entar fiind diferit- +n funcţie de con!u#ul eneretic +n proce!ul #uncii.

9n ca,urile +n care- a#%ianţa de #uncă nu poate fi +#%unătăţită din #otive o%iective e!te

nece!ar de prevă,ut +n contractul colectiv de #uncă anu#ite %eneficii şi plăţi co#pen!atorii care

!ă fie oferite anajaţilor care #unce!c +n condiţii nocive şi nefavora%ile de #uncă +n !copul

refacerii capacităţii de #uncă a ace!tora. Printre cele #ai frecvente %eneficii leate de condiţiile

nefavora%ile de #uncă !unt concediile !upli#entare- prora#ul ,ilnic de #uncă redu!- !poruri

1

7/17/2019 tema 01


pentru condiţii nefavora%ile de #uncă etc. Confor# datelor !tati!tice +n $epu%lica &oldova +n

anul 2000 cei #ai #ulţi anajaţi care %eneficia,ă de diferite reco#pen!e pentru refacerea

capacităţii de #uncă !e o%!ervă +n indu!trie- tran!porturi şi aricultură (ta%elul ).

Tabelul 6!An9aIaţii care au primit diferite beneficii pentru munca

prestată în condiţii nefavorabile de muncă în anul *888

" per!oane "

=ipuri de activităţi u#ărul anajaţilor care %eneficia,ă de>concedii

!upli#entare prora# ,ilnic

de #uncăredu!

retri%uţiitarifare

#ajorate

6poruri pentrucondiţii

nefavora%ilede #uncă

drepturi la pen!ii de !tat

acordate +ncondiţii

avantajoa!e

=otal pe econo#ie din care>ricultură- econo#iav<natului- !ilvicultură şi pe!cuitIndu!trieCon!trucţiiCo#erţNoteluri şi re!taurante=ran!porturi- co#unicaţii şidepo,itarectivităţi financiare=ran,acţii i#o%iliared#ini!traţie pu%lică

9nvăţă#<nt6ănătate şi a!i!tenţă !ocialălte activităţi

40021

421714''0'

3743"

1047

7103012

4'3

2014'0271'"

44"

1277

"033

"

''4

713'"

140"

700

24107

212

1''4140227212

237"

7

12133072103

2321

1'17722"

""

107

"'

"Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie

Cheltuielile !uportate de aenţii econo#ici leate de condiţiile nefavora%ile de #uncă

diferă de la o ra#ură de activitate la alta- +n funcţie de condiţiile de de!făşurare a proce!ului

#uncii. !tfel- cele #ai #ulte cheltuieli leate de condiţiile nefavora%ile de #uncă au fo!t

!uportate de aenţii econo#ici care activea,ă +n indu!trie. ce!tea au con!tituit- +n anul 2001-

7-4 din totalul cheltuielilor pe econo#ie de!tinate pentru condiţii nefavora%ile de #uncă

(ta%elul 4).

2

7/17/2019 tema 01


Tabelul 6&

C%eltuielile suportate de a9enţii economici pentru condiţii

nefavorabile de muncă pe tipuri de activităţi

" #ii lei "

=ipuri de activităţi 2000 2001=otal pe econo#ie din care>ricultură- econo#ia v<natului- !ilvicultură şi pe!cuitIndu!trieCon!trucţiiCo#erţNoteluri şi re!taurante=ran!porturi- co#unicaţii şi depo,itarectivităţi financiare=ran,acţii i#o%iliared#ini!traţie pu%lică9nvăţă#<nt

6ănătate şi a!i!tenţă !ocialălte activităţi

1'7-'

3'-'1-2'-1214-0-170"74--1141

00-27-'

14

0'4271'131402411'11

4747' Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie

Protecţia #uncii repre,intă un co#plex de #ă!uri tehnice şi !anitaro E iienice +n vederea

a!iurării unor condiţii favora%ile de #uncă. 9n condiţiile trecerii !pre econo#ia concurenţială

#ulte fir#e +ncearcă !ă reali,e,e econo#ii pe !ea#a #ă!urilor de raţionali,are a condiţiilor de

#uncă- de protecţie şi !ecuritate a #uncii.

Cu excepţia fir#elor #ici- fiecare patron tre%uie !ă ela%ore,e propria politică +n do#eniul protecţiei #uncii. Politica ela%orată +n do#eniul protecţiei #uncii- tre%uie !ă reflecte

anaja#entul fir#ei faţă de protejarea interităţii şi !ănătăţii la locul de #uncă şi tre%uie !ă

indice nor#ele de co#porta#ent ce ur#ea,ă a fi +ndeplinite de acea!ta.

%liaţiunile +ntreprinderii leate de pro%le#a protecţiei #uncii tre%uie !ă !e axe,e pe

ur#ătoarele a!pecte>

- a!iurarea şi +ntreţinerea unor şi !i!te#e de activitate care !ă fie- +n li#ite re,ona%ile

din punct de vedere practic- !iure şi fără pericol pentru !ănătate@- a!iurarea condiţiilor nece!are pentru eli#inarea ri!curilor +n utili,area- #anipularea-

depo,itarea şi tran!portul articolelor şi !u%!tanţelor@

- punerea la di!po,iţia anajaţilor a infor#aţiilor- in!truirii- preătirii şi !upraveherii

nece!are pentru a !e a!iura- +n li#ite re,ona%ile din punct de vedere practic-

protecţia !ănătăţii şi !iuranţei tuturor anajaţilor@

- a!iurarea unor !paţii !iure de #uncă- precu# şi a unor #ijloace !iure de acce! şi

evacuare@

7/17/2019 tema 01


- a!iurarea unui #ediu de #uncă !iur şi iienic- inclu!iv #ă!uri adecvate pentru

protecţia %ună!tării anajatului.

9n afară de ace!tea- aentul econo#ic va aduce la cunoştinţa fiecărui anajat nece!itatea

de a"şi cunoaşte re!pon!a%ilitatea individuală pentru a #anife!ta rija şi atenţia core!pun,ătoare

la locul de #uncă.Pentru a !e dovedi eficace din punct de vedere al prevenirii accidentelor şi evitării

!ancţiunilor din partea oranelor !uperioare- politica +ntreprinderii tre%uie !ă fie clar for#ulată şi

pe +nţele!ul celor cărora !e adre!ea,ă. cea!ta +n!ea#nă că anajaţilor tre%uie !ă li !e explice at<t

principiile enerale de protecţia #uncii- c<t şi eventualele proceduri !pecifice.

9n ceea ce priveşte nu#ărul per!oanelor care au avut de !uferit din cau,a accidentelor de

#uncă- ace!ta e!te +ntr"o de!creştere continuă. !tfel- nu#ărul per!oanelor care au avut de !uferit

+n ur#a accidentelor de #uncă !"a redu! con!idera%il- de la 317 +n anul 10 p<nă la '2 +nanul 2001. *e a!e#enea- !"a redu! şi rata accidente1or pentru aceiaşi perioadă de ti#p- de la

- p<nă la 0-7 (ta%elul '). ce!ta nu e!te deter#inat at<t de +#%unătăţirea #ă!urilor de

protecţie a #uncii- c<t de reducerea volu#ului de activităţi din partea +ntreprinderilor.

&ajoritatea +ntreprinderilor activea,ă +ntr"un !inur !chi#% de #uncă- iar ri!cul accidentărilor

e!te #ai #are +n ti#pul nopţii.

Tabelul 6'

@umărul victimelor accidentelor de muncă în economia

naţională

Indicatorii 10 1' 17 2000 2001Victi#e ale accidentelor de #uncă- per!oane u#ărul de ,ile"o# de incapacitate de #uncă- #ii$ata accidentelor de #uncă- $ata accidentelor de #uncă #ortale-

31711-7-0-122

134-31-0-03

1113-1-10-0

''32-0-70-0''

'221-00-70-04


5!te !e#nificativ faptul că deşi- +n ulti#ii ani- populaţia ocupată !e află +n de!creştere-

cheltuielile aenţilor econo#ici aferente acţiunilor de protecţie a #uncii !unt- totuşi- +ntr"ocreştere continuă (ta%elul 3).

Tabelul 6

C%eltuielile a9enţilor economici aferente acţiunilor de protecţie a

7/17/2019 tema 01


muncii

" +n preţuri curente "Indicatorii 14 17 2001

Cheltuieli- +n total- #ii leiCalculate pe un !alariat- lei

2734-417-

030-0-1

73-47-7


9n pre,ent- una din condiţiile de %a,ă ale contractului colectiv de #uncă con!tă +n aceia

prin care anajatul acceptă !ă fie di!poni%il pentru #uncă pentru o anu#ită- perioadă de ti#p pe

!ăptă#<nă.

Potrivit lei!laţiei +n vioare- durata !ăptă#<nii de lucru +n $epu%lica &oldova e!te de 0

ore pe !ăptă#<nă. 9n #ajoritatea ca,urilor- +ntreprinderile re!pectă acea!tă o%liaţiune- at<t

pentru per!onalul ad#ini!trativ c<t şi pentru cei ocupaţi ne#ijlocit +n proce!ul de producţie. /ac

excepţie doar +ntreprinderile din indu!tria de prelucrare +n care activitatea ace!tora poartă- #ai#ult- un caracter !e,onier- iar patronii ace!tora !unt i#puşi +n !ituaţia de a nu re!pecta +ntoc#ai

durata ti#pului de #uncă prevă,ută de lei!laţie. $e,ultatele !ondajului Gnchetei flexi%ilităţii

#uncii la +ntreprinderile indu!triale din &oldovaH- reali,ată de către *eparta#entul de 6tati!tică

şi 6ocioloie +n anul 2000 au arătat că doar unele +ntreprinderi- din cau,a reducerii volu#ului de

producţie- au fo!t i#pu!e !ă reducă şi nu#ărul de ore de lucru pe !ăptă#<nă. !tfel- din nu#ărul

total de +ntreprinderi che!tionate- 1-2 au fixat durata ti#pului de #uncă de 20"0 ore pe

!ăptă#<nă- iar pentru - durata !ăptă#<nii de lucru a variat de la 1 p<nă la ore. =otodată- pentru - din +ntreprinderi durata !ăptă#<nii de #uncă a fo!t !ta%ilită la 1 ore pe !ăptă#<nă-

iar pentru - din +ntreprinderi durata !ăptă#<nii de lucru a fo!t fixată #ai #are de 1 ore pe

!ăptă#<nă.

9n ceea ce priveşte orani,area prora#ului de #uncă la +ntreprindere con!tată# că- +n

#ajoritatea ca,urilor- ace!tea folo!e!c #etodele tradiţionale> orele !upli#entare pe!te prora# şi

#unca +n #ai #ulte !chi#%uri.

Pe l<nă #etodele tradiţionale de orani,are a prora#ului de #uncă- +ntreprinderile dinţările cu econo#ie concurenţală aplică cu #ult #ai #ulte #etode.

- Pro9ramul fle'ibil de muncă( najaţilor li !e oferă po!i%ilitatea de a"şi #odifica

orarul de #uncă- +n cadrul unor para#etri !ta%iliţi- +n funcţie de nece!ităţile ace!tuia.

condiţie de %a,ă a ace!tei #etode con!tă +n faptul că anajatul e!te o%liat !ă fie

pre,ent +ntr"o anu#ită perioadă a ,ilei. nu#ită perioada de %a,ă.

- @orma de timp anuală( 9n locul nor#ei orare !ăptă#<nale patronul neocia,ă cu

!indicatele un nu#ăr total de ore ce ur#ea,ă a fi reali,at pe parcur!ul +ntreului an

4

7/17/2019 tema 01


calendari!tic. cea!tă #etodă- de a!e#enea- i#pune re!pectarea anu#itor para#etri

care prevede reali,area unui nu#ăr #ini# !au #axi# de ore pe !ăptă#<nă.

- Personalul temporar( Con!tă +n anajarea de per!onal !upli#entar cu contract pe o

durată deter#inată de ti#p- o lună !au un !e#e!tru.

- ?mpărţirea postului( Prevede +#părţirea +n două părţi a unui po!t exi!tent- a!tfel+nc<t !ă poată fi ocupat de două per!oane +n acelaşi ti#p- plătite proporţional cu

activitatea depu!ă.

*i!ciplina #uncii repre,intă o altă activitate din proce!ul de orani,are a #uncii +n

cadrul +ntreprinderii şi e!te iniţiată de către conducerea ace!teia. 9n contextul locului de #uncă-

di!ciplina #uncii e!te o pro%le#ă de concepere a unor reuli core!pun,ătoare de co#porta#ent

pentru anajaţi şi de a!iurare a unor #ijloace echita%ile şi con!ecvente de aplicare a ace!tor

reuli. or#ele pe care tre%uie !ă le re!pecte anajaţii !unt for#ulate +n diver!e docu#ente-

cu# ar fi reula#entul de orani,are şi funcţionare al +ntreprinderii. 9n orice procedură

di!ciplinară unul din ele#entele cheie e!te autoritatea de a lua #ă!uri. Pentru re!pectarea

caracterului echita%il şi con!ecvent al procedurii- fiecare #anaer +n parte tre%uie !ă"şi cunoa!că

li#itele de autoritate +n #aterie de #ă!uri di!ciplinare.

9ntreprinderile pot lua #ulte #ă!uri pentru a reduce la #ini#u# ca,urile +n care tre%uie

!ă"şi pedep!ea!că oficial anajaţii. 6elecţia core!pun,ătoare- in!truirea profe!ională te#einică şi

!upraveherea eficientă pot conduce la evitarea a%aterilor di!ciplinare +n cadrul +ntreprinderii. 9n

ceea ce priveşte a%aterile de co#porta#ent- conducerea eficientă şi o %ună co#unicare ar tre%ui

!ă reducă +n cea #ai #are #ă!ură şan!ele de apariţie a unor a!tfel de atitudini din partea

anajaţilor individuali. Codul di!ciplinar nu tre%uie !ă exi!te dec<t ca ulti#ă in!tanţă de acţiune-

după ce toate celelalte prevederi au eşuat.

Capitolul -( Duncţionalitatea pieţei muncii

'

7/17/2019 tema 01


*upă cu# !"a #ai #enţionat +n capitolele precedente- unul din o%iectivele de %a,ă ale

perioadei de tran,iţie din $epu%lica &oldova +n ceea ce prive!c relaţiile de #uncă- con!tă +n

crearea pieţei #uncii !au- cu alte cuvinte- a!iurarea funcţionalităţii nor#ale- adecvate unei

econo#ii de piaţă #odernă- a ace!tei pieţe riide. r- orice +nt<r,iere !au teriver!are

neju!tificată +n ace!t proce! poate enera #ari efecte neative- !u%#in<nd- a!tfel- de,voltarea+ntreului #ecani!# de funcţionare a econo#iei de piaţă.

Privită +n !en! re!tr<n!- prin orani,area unei pieţe !e +nţelee folo!irea unui an!a#%lu de

procedee- tehnici- #etode- in!tituţii după cerinţele şi caracteri!ticile ace!teia +n vederea o%ţinerii

de %unuri- utilităţi etc. pe #ă!ura re!ur!elor exi!tente la un #o#ent dat. $eferindu"ne la

orani,area pieţei #uncii !e pre!upune- +n pri#ul r<nd- crearea ele#entelor ei definitorii (de!pre

care !"a vor%it +n capitolele precedente)- adică a unor co#porta#ente ale actorilor !ociali de pe

acea!tă piaţă adecvate noilor condiţii econo#ice. ce!t lucru ar fi i#po!i%il fără deter#inareanoilor Areuli de jocA concreti,ate +n cadrul in!tituţional"lei!lativ. 6e are +n vedere- +n pri#ul

r<nd- calitatea lei!laţiei +n vioare " e!te ea +n !tare !ă a!iure o funcţionare nor#ală a pieţei

#uncii nou"for#ate? In!tituţiile de pe piaţa #uncii- precu# !indicatele- !erviciul de pla!are +n

c<#pul #uncii şi protecţie !ocială a şo#erilor- !i!te#ul de preătire profe!ională- !i!te#ul de

!ecuritate a #uncii etc.- de a!e#enea- au o i#portanţă deo!e%ită pentru funcţionalitatea pieţei

#uncii. r- !ucce!ul +n for#area pieţei #uncii depinde- +n #are #ă!ură- c<t de repede in!tituţiile

!u!"nu#ite !"au Are!tructuratA şi !"au adaptat la noilor roluri pe care ace!tea tre%uie !ă le

+ndeplinea!că pe o piaţă a #uncii #odernă.

;n rol nu #ai puţin i#portant +n a!iurarea funcţionalităţii nor#ale a pieţei #uncii +i are

!tatul. I#portanţa ace!tuia +n condiţiile perioadei de tran,iţie e!te #ai #are- deoarece +n cele #ai

#ulte ca,uri anu#e !tatului +i revine rolul de iniţiator şi pro#otor al refor#elor econo#ice-

precu# şi de creare a unor !tructuri noi adecvate noilor exienţe econo#ice. nu#e deci,iile

echili%rate şi %ine chi%,uite ale autorităţilor pu%lice- concreti,ate +n politici de ocupare a forţei de

#uncă deter#ină !ucce!ul refor#elor preconi,ate- precu# şi !u!ţinerea ace!tora de către

populaţie. Prin politicile !ale de intervenţie pe piaţa #uncii !tatul are datoria de a a!iura o %ună

funcţionare a #ecani!#ului pieţei #uncii- precu# şi di#inuarea inten!ităţii de #anife!tare a

oricăror for#e de de,echili%ru pe piaţa #uncii.

=oate ace!te a!pecte ale funcţionalităţii pieţei #uncii vor fi relatate +n cele ce ur#ea,ă.

-()( Crearea cadrului le9islativ al pieţei muncii din Republica Moldova

3

7/17/2019 tema 01


rani,area şi funcţionarea pieţei #uncii are la %a,ă anu#ite rele#entări juridice

!pecifice econo#iei de piaţă. Dei!laţia +n do#eniul pieţei #uncii vi,ea,ă rele#entarea şi

de!făşurarea relaţiilor de #uncă- relaţiile profe!ionale- +n eneral- cu privire la o #ultitudine de

a!pecte ca +ncheierea- !u!pendarea şi +ncetarea contractului de #uncă- protecţia şi !ecuritatea

#uncii- orientarea şi for#area profe!ională- reconver!iunea şi recalificarea forţei de #uncă- protecţia !ocială a şo#erilor etc. Prin lei!laţie !e !ta%ile!c nor#e şi reuli de co#porta#ent

pentru toţi actorii !ociali de pe piaţa #uncii. 6uportul lei!lativ al pieţei #uncii !e %a,ea,ă pe

anu#ite principii concrete- printre care principalul con!tă +n dreptul la #uncă. lte principii de

%a,ă !unt>

" ne+nrădirea dreptului la #uncă şi li%ertatea #uncii@

" neocierea condiţiilor de #uncă@

" di!ciplina #uncii@" perfecţionarea preătirii profe!ionale@

" dreptul la odihnă@

" dreptul la protecţia #uncii@

" dreptul la a!ociere +n !indicate@

" dreptul la revă etc.

5cono#ia de piaţă- care !e %a,ea,ă- +n pri#ul r<nd- pe li%ertatea juridică a aenţilor

econo#ici- pe ealitatea tuturor +n faţa leii- pe principiul de#ocraţiei- a!iură unul din

drepturile e!enţiale ale fiinţei u#ane " dreptul la muncă. ce!t drept a fo!t for#ulat +n articolul

2 din A*eclaraţia univer!ală a drepturilor o#uluiA- adoptată la dunarea enerală a rani,aţiei

aţiunilor ;nite +n anul 17- care procla#ă că orice per!oană are dreptul la #uncă- la li%era

aleere a profe!iei şi a felului #uncii- la condiţii echita%ile şi !ati!făcătoare de pre!tare a ace!tei

#unci. rice !tat- care !e con!ideră de#ocratic şi de drept- a ratificat acea!tă declaraţie şi- +n

!pecial- articolul 2 al ei. $epu%lica &oldova a ratificat acea!tă declaraţie- inclu!iv şi articolul

2- fiind pre,ent +n Con!tituţia $epu%licii &oldova din 2 iulie 1- +n articolul '.

Barantarea dreptului la #uncă- prevă,ut de acea!tă declaraţie- +n!ă- nu +n!ea#nă oferirea

necondiţionată a unui loc de #uncă per!oanei- ci po!i%ilitatea oricărui cetăţean de a de!făşura o

activitate +n do#eniul econo#ic- tehnico"ştiinţific- ad#ini!trativ- !ocial !au cultural- potrivit

aptitudinilor- preătirii profe!ionale şi a!piraţiilor fiecăruia- +n funcţie de nevoile +ntreii

!ocietăţi.

&unca forţată !au o%liatorie e!te inter,i!ă. 6ocietatea- dacă are po!i%ilitate- e!te o%liată

!ă"i a!iure loc de #uncă per!oanei.

' Con!tituţia $epu%licii &oldova- Chişinău- 1.7

7/17/2019 tema 01


*reptul la #uncă- conceput ca un drept cu conţinut co#plex- include> li%ertatea aleerii

profe!iei şi a locului de #uncă- dreptul la neocieri colective şi individuale- dreptul la !alariu

core!pun,ător precu# şi la protecţia !ocială a #uncii.

Di%ertatea #uncii !e #anife!tă prin caracterul contractual al tuturor for#elor raportului

juridic de #uncă- po!i%ilitatea fiecărei per!oane de a de!făşura o activitate +n do#eniulecono#ic- tehnico"ştiinţific- !ocial !au cultural- +n concordanţă cu aptitudinile- preătirea

profe!ională şi a!piraţiile !ale. *e a!e#enea- li%ertatea #uncii e!te a!iurată prin rele#entarea

de!facerii contractului de #uncă din iniţiativa !alariatului- act care- !pre deo!e%ire de +ncetarea

contractului din iniţiativa anajatului- nu e!te !upu! nici unei alte li#itări !au condiţii- +n afara

o%liaţiei de preavi,.

;n nou principiu care uvernea,ă +ntr"o #anieră deo!e%ită dreptul #uncii e!te principiul

ne9ocierii. &odificările de %a,ă adu!e dreptului #uncii din $epu%lica &oldova !e referă la#odalitatea !ta%ilirii drepturilor şi o%liaţiilor de co#un acord- prin neociere- de către !alariaţi

şi patroni. $aporturile dintre oa#eni !e vor !chi#%a +n funcţie de natura factorului de producţie.

Pe piaţa #uncii activea,ă două cateorii de aenţi econo#ici> patronii şi !alariaţii. Patron e!te

orice per!oană- fie fi,ică- fie juridică- care anajea,ă o altă per!oană +n calitate de !alariat.

6alariaţii !unt per!oanele o%liate- prin profe!ia !au funcţia lor- +n %a,a contractului individual de

#uncă- !ă pre!te,e o #uncă pentru altcineva +ntr"o anu#ită perioadă de ti#p.

9n pre,ent- +n $epu%lica &oldova relaţiile de #uncă dintre patroni şi !alariaţi !unt

rele#entate de o %a,ă lei!lativă de!tul de +nvechită care tre%uie !ă a!iure protecţia a#%elor

părţi şi reali,area intere!elor lor- şi anu#e ACodul &uncii al $epu%licii &oldovaA din 24 #ai

13. Cu toate că ace!ta a fo!t revă,ut şi co#pletat +n ulti#ii ani de #ai #ulte ori el nu poate

core!punde tuturor exienţelor de funcţionare a unei pieţe a #uncii #oderne. $eieşind din ace!t

fapt +n pre,ent !e lucrea,ă activ la un nou cod al #uncii care ur#ea,ă a fi apro%at +n cur<nd.

oul !i!te# lei!lativ pre!upune că drepturile şi o%liaţiile !alariaţilor !e !ta%ile!c prin

contractul individual de muncă- prin neocierea li%eră a ace!tora cu patronii- iar condiţiile de

#uncă din unităţile econo#ice- drepturile şi o%liaţiile reciproce ale !alariaţilor şi patronilor !e

!ta%ile!c prin contractele colective de #uncă- ce !e +ncheie la nivelul unităţilor- ra#urilor !au la

nivel naţional.

*e reulă- raporturile juridice individuale de #uncă !unt funda#entate de contractul

individual de #uncă. ce!t contract con!tituie for#a tipică şi cla!ică a raportului juridic de

#uncă- deţin<nd o po,iţie proe#inentă faţă de celelalte for#e- tipice !au atipice ale raportului

#enţionat. 9n e!enţa !a- contractul individual de #uncă !e caracteri,ea,ă prin aceea că una din

părţi- care e!te +ntotdeauna per!oană fi,ică- !e o%liă !ă depună forţa !a de #uncă +n folo!ul

7/17/2019 tema 01


celeilalte părţi- de o%icei per!oană juridică (!ocietate co#ercială- reie autono#ă- unitate

%uetară etc.)- !au per!oană fi,ică- care +şi a!u#ă- la r<ndul ei- o%liaţia de a crea condiţii

core!pun,ătoare pentru pre!tarea #uncii şi de a o re#unera. Pe %a,a unor a!tfel de contracte +şi

de!făşoară activitatea #area #ajoritate a per!onalului şi anu#e- cel +ncadrat +n !ocietăţi

co#erciale (cu capital interal !au #ajoritar de !tat ori privat)- reii autono#e- unităţi %uetare-alte per!oane juridice !au fi,ice.

#isciplina muncii e!te- de a!e#enea- un principiu funda#ental al dreptului #uncii

pentru că nici un proce! de #uncă nu e!te po!i%il fără re!pectarea anu#itor reuli- fără o ordine

riuroa!ă. oţiunea de di!ciplină a #uncii e!te in!epara%ilă de cea de orani,are a #uncii.

&unca- pre!tată +n colectiv- pre!upune cu nece!itate un anu#it rad de orani,are şi di!ciplină.

cea!tă orani,are şi !ta%ilirea reulilor de di!ciplină !unt +n co#petenţa anajatorului care

reparti,ea,ă per!onalul +n locurile de #uncă şi dă indicaţii enerale !au de a#ănunt cu privire la#odalităţile reali,ării !arcinilor de !erviciu. rani,area #uncii !alariatului e!te con!ecinţa

!u%ordonării ace!tuia faţă de cealaltă parte a contractului individual de #uncă. 6alariatul nu

poate refu,a +ndeplinirea indicaţiilor pri#ite- chiar dacă !u% a!pectul oportunităţii- eficienţei

econo#ice- intere!ului !erviciului- ace!te indicaţii nu ar repre,enta !oluţia opti#ă. ere!pectarea

di!ciplinei de #uncă- +ncălcarea reulilor !ta%ilite de anajator atrae ră!punderea celor vinovaţi.

9ncadrarea +n #uncă- exercitarea unei profe!iuni !au #e!erii pre!upun- de!iur- o anu#ită

preătire profe!ională- un anu#it nivel al cunoştinţelor de !pecialitate. *ar acea!tă preătire

profe!ională nu poate !ă ră#<nă aceeaşi +n +ntreaa durată a raportului juridic de #uncă- ci ea

tre%uie !ă ţină pa!ul- !ă core!pundă !chi#%ărilor deter#inate de prore!ul tehnico"ştiinţific- de

extinderea auto#ati,ării producţiei- de creşterea co#plexităţii proce!elor econo#ice- de noile

cerinţe #anaeriale. v<nd +n vedere ace!te con!iderente- leea prevede că necesitatea

perfecţionării profesionale con!tituie un drept şi o +ndatorire a !alariaţilor.

6alariaţii care au o%liaţia de a #unci- confor# prora#ului de lucru- au şi dreptul la

odi%nă +n !copul refacerii forţei de #uncă- protejării interităţii şi !ănătăţii lor. 9n an!a#%lul !ău-

rele#entarea dreptului la odihnă e!te con!truită pe ideea funda#entală că ace!t drept nu

ră!punde nu#ai unui intere! per!onal- ci face parte interantă din #ă!urile de ocrotire şi de

arantare a dreptului la #uncă. *e aici !ancţiunea !everă " nulitatea a%!olută " oricărei convenţii

prin care !e renunţă total !au parţial la dreptul la concediul de odihnă.

*reptul la odihnă e!te arantat prin> !ta%ilirea duratei #axi#e a ,ilei de #uncă de 7 ore@

a repau!ului !ăptă#<nal şi a concediilor anuale plătite@ durata redu!ă a ti#pului de lucru pentru

!alariaţii care lucrea,ă +n condiţii deo!e%ite vătă#ătoare- rele !au periculoa!e- şi pentru tineri@

100

7/17/2019 tema 01


reducerea- de reulă- a duratei prora#ului de lucru +n ti#pul nopţii@ rele#entarea pau,ei de

#a!ă +n cur!ul prora#ului de lucru etc.

6alariaţilor li !e a!iură dreptul la asociere în sindicate- care !e i#pune ca un principiu

al relaţiilor de #uncă %a,at pe con!iderentul că orani,aţiile !indicale- con!tituind cadrul

orani,atoric prin care !e a!iură unitatea de acţiuni a !alariaţilor- repre,intă unul din cei doi parteneri !ociali +n proce!ul #uncii. Potrivit leii- !indicatele- ca orani,aţii con!tituite +n !copul

apărării şi pro#ovării intere!elor profe!ionale- econo#ice- !ociale- culturale şi !portive ale

#e#%rilor lor- au dreptul- +n vederea reali,ării ace!tui !cop- !ă folo!ea!că #ijloace !pecifice-

cu# !unt neocierile- procedurile de !oluţionare a litiiilor prin #ediere !au conciliere- petiţia-

prote!tul- #itinul- de#on!traţia şi reva. ;na din cele #ai i#portante atri%uţii ale !indicatelor

!e referă la +ncheierea contractului colectiv de #uncă. *e a!e#enea- !indicatele apără drepturile

#e#%rilor lor ce decur din lei!laţia #uncii şi din contractele colective de #uncă +n faţaoranelor de drept şi a altor orane de !tat !au o%şteşti.

6alariaţii au dreptul la 9revă pentru apărarea intere!elor profe!ionale- econo#ice şi

!ociale. ce!t drept are nu nu#ai un caracter con!tituţional- dar e!te- +n acelaşi ti#p- !ocotit şi ca

Aun principiu eneral de dreptA.

6copul revei nu poate fi dec<t apărarea intere!elor profe!ionale- econo#ice şi !ociale ale

!alariaţilor. Brevele cu caracter politic !unt con!iderate ilicite.

5xercitarea dreptului la revă e!te po!i%il nu#ai atunci c<nd celelalte #ijloace de

re,olvare a unui conflict de #uncă au eşuat- şi dacă #o#entul declanşării revei a fo!t adu! la

cunoştinţa conducerii unităţii de către orani,atori cu 7 de ore +nainte- fiind alea!ă a!tfel !oluţia

ulti#ă- extre#ă- pentru !ati!facerea revendicărilor !alariaţilor.

=re%uie !u%liniat că participarea la revă e!te li%eră +n !en!ul că ni#eni nu poate fi

con!tr<n! !ă participe la revă !au !ă refu,e acea!tă participare. 6alariaţii care nu participă la

revă +şi pot continua activitatea- dacă acea!ta e!te po!i%il- cei aflaţi +n revă- av<nd o%liaţia !ă

!e a%ţină de la orice fapte de natură !ă +#piedice continuarea activităţii de către neparticipanţii la

revă.

6alariaţii au dreptul la protecţia muncii. Condiţiile de #uncă ale lor tre%uie !ă fie +n

confor#itate cu nor#ele !anitar"iienice prevă,ute de lee. Protecţia #uncii face parte din

proce!ul de #uncă- de aceea o%liaţia şi ră!punderea pentru reali,area deplină a #ă!urilor de

protecţie a #uncii o au cei ce orani,ea,ă- controlea,ă şi conduc proce!ul de #uncă- de la şefii

de echipă p<nă la conducătorii de unităţi econo#ice. $e!pectarea #ă!urilor de protecţie a #uncii

e!te o +ndatorire enerală at<t a patronilor c<t şi !alariaţilor a căror +ncălcare atrae ră!punderea

juridică"di!ciplinară- ad#ini!trativă- #aterială !au penală.101

7/17/2019 tema 01


ce!te principii tre%uie !ă !tea la %a,a creării codului #uncii- care +n $epu%lica &oldova

!e află +n fa,a de ela%orare şi tre%uie !ă ră!pundă realităţii econo#iei de piaţă. Crearea c<t #ai

accelerată a unui a!e#enea cod al #uncii va contri%ui favora%il la de!făşurarea tran,iţiei

econo#iei de piaţă +n do#eniul #uncii.

Cu toate că noul ACod al &uncii al $epu%licii &oldovaA !e ela%orea,ă cu anu#ite+nt<r,ieri- nu !e poate !pune că proce!ul de for#are a pieţei #uncii şi- i#plicit- cadrul

in!tituţional"lei!lativ al ace!teia e!te !topat. Pe parcur!ul celor 12 ani de tran,iţie econo#ică +n

cadrul lei!lativ al pieţei #uncii din $epu%lica &oldova a !uferit !chi#%ări e!enţiale.

oile lei şi celelalte acte nor#ative ce tre%uie !ă a!iure o funcţionare nor#ală a pieţei

#uncii prive!c crearea cadrului in!tituţional- anajarea şi !alari,area- condiţiile de #uncă-

protecţia !ocială- rele#entarea conflictelor de #uncă (fiura 4).

&e9islaţia pieţei muncii

6che#a 43

Printre noile lei şi acte nor#ative apro%ate +n ulti#ii ani care !e referă la refor#area

cadrului in!tituţional al pieţei #uncii pot fi nu#ite>

- ANotăr<rea Buvernului $epu%licii &oldova cu privire la &ini!terul &uncii şi

Protecţiei 6ociale (nr. 123 din 1' fe%ruarie 2001)@

- ADeea privind utili,area forţei de #uncăA (nr. 737"OII din 21 ianuarie 12)@

- ADeea !indicatelorA (nr.112"OIV din 3 iulie 2000)@

- ADeea patronatelorA (nr. 3'"OIV din 11 #ai 2000)@

- ADeea privind in!pecţia #unciiA (nr. 10"OV din 10 #ai 2001) etc.

Principalele lei care prive!c condiţiile de #uncă şi protecţia #uncii !unt>

- ADeea cu privire la protecţia #unciiA (nr. '24"OII din 2 iulie 11)@

3 APiaţa forţei de #uncăA- cord. I.*. du#itrice!ei- .B. icule!cu- Chişinău- 14- p. 3.102

&e9i privind cadrul instituţional

al pieţei muncii

&e9i cu privire laan9aIare şisalariare

&e9i cu privire lacondiţiile de

muncă

&e9i despreprotecţia socialăpe piaţa muncii

&e9i cu privire lare9lementărileconflictelor de

muncă

ConstituţiaRepublicii

Moldova

7/17/2019 tema 01


- ADeea a!iurării pentru accidente de #uncă şi %oli profe!ionaleA (nr. 34'"OIV din 2

dece#%rie1)@

- ADeea pentru #odificarea leii a!iurării pentru accidente de #uncă şi %oli

profe!ionale nr. 34'"OIV din 2 dece#%rie1A (nr.'4"OV din 1'.11.2001).

Principalele lei ce prive!c rele#entările conflictelor de #uncă includ>- ADeea privind contractul colectiv de #uncăA (nr. 10"OII din 24 fe%ruarie 1)@

- ADeea privind !oluţionarea litiiilor individuale de #uncăA (nr. 12'"OII din 2

fe%ruarie 1)@

- ADeea privind !oluţionarea conflictelor colective de #uncăA (nr. 127"OII din 2

fe%ruarie 1) etc.

Printre leile cu privire la !alari,are şi protecţia !ocială pe piaţa #uncii pot fi nu#ite>

-

ADeea !alari,ăriiA (nr.73"OV din 1 fe%ruarie 2002)@- ADeea privind #odul de !ta%ilire şi reexa#inare a !alariului #ini#A (nr. 12"OIV

din 27 dece#%rie 2000)@

- Notăr<rea Buvernului cu privire la !ta%ilirea cuantu#ului !alariului #ini# pe ţarăA

(nr. 4 din 24 #ai 2001)@

9n linii enerale- +ntreul cadru lei!lativ al pieţei #uncii e!te de!tinat pentru a!iurarea

protecţiei !ociale a lucrătorilor. Protecţia !ocială de pe piaţa #uncii e!te a!iurată de !tat prin

rele#entările leale şi ad#ini!trative +n vederea evitării eventualelor a%u,uri de putere din

partea repre,entanţilor patronatului care for#ulea,ă cererea de #uncă.

Practic- intervenţia !tatului cu !cop de protecţie !ocială- prin !ta%ilirea unui !alariu #ini#

arantat- unor o%liaţii privind durata ti#pului de #uncă- condiţiile de #uncă- concediile de

odihnă- v<r!ta de pen!ionare- v<r!ta #ini#ă pentru +ncadrare ş. a. repre,intă o li#itare a acţiunii

cererii şi a ofertei pe piaţa #uncii. a!tfel de i#punere pe piaţa celorlalte #ărfuri nu exi!tă-

concurenţa put<nd !ă ducă- prin !căderea preţului unei #ărfuri- la eli#inarea ace!teia de pe piaţă.

9n condiţiile conte#porane acea!tă intervenţie a !tatului pe piaţa #uncii a devenit o

nece!itate o%iectivă- lu<nd +n con!ideraţie faptul că piaţa #uncii e!te cea #ai frailă dintre pieţe

şi tul%urările de pe acea!tă piaţă afectea,ă rav populaţia. 9n acelaşi ti#p- +n condiţiile creşterii

econo#ice accelerate- a prore!ului tehnic apare nece!itatea de re!ur!e de #uncă de o calificare

!uperioară pentru a!iurarea proce!ului de producţie. u#ai prin intervenţia !tatului poate fi

preătită o a!e#enea forţă de #uncă. 8i- +n !f<rşit- creşterea nivelului de trai al populaţiei "

!copul oricărei econo#ii " pre!upune şi protecţia !ocială a rupurilor vulnera%ile.

Pe #ă!ura de,voltării !ocial"econo#ice a !tatelor lu#ii şi a creşterii nivelului de trai al

populaţiei- pe #ă!ura evoluţiei conţinutului #uncii- pro%le#a protecţiei !ociale de pe piaţa10

7/17/2019 tema 01


#uncii !"a extin! la un nivel #ondial. apărut nece!itatea creării unei in!tituţii internaţionale

care !ă !e ocupe de pro%le#ele #uncii şi a protecţiei !ociale. !tfel- +n anul 11 după pri#ul

ră,%oi #ondial- prin =ratatul de la Ver!aille!- a fo!t creată rani,aţia Internaţională a &uncii.

cea!tă orani,aţie !e %a,ea,ă pe principiile ei funda#entale- for#ulate +n A*eclaraţia de

la PhiladelphiaA adoptată +n cadrul Conferinţei Internaţionale a &uncii ce a avut loc laPhiladelphia +n 1- şi anu#e>

- #unca nu e!te o #arfă@

- li%ertatea de expre!ie şi a!ociere e!te o condiţie indi!pen!a%ilă a unui prore!

continuu@

- lupta contra #i,eriei tre%uie du!ă +n !<nul fiecărei naţiuni şi prin efort internaţional

continuu şi concentrat7.

rani,aţia Internaţională a &uncii are o%liaţia de a !prijini naţiunile lu#ii pentruela%orarea de prora#e proprii vi,<nd>

- creşterea nivelului de trai@

- po!i%ilitatea lucrătorilor de a ocupa funcţii +n care !ă"şi #o%ili,e,e toate a%ilităţile şi

cunoştinţele lor şi care !ă le aducă !ati!facţie- a!tfel +nc<t !ă contri%uie la %ună!tarea

co#ună@

- a!iurarea pentru cei intere!aţi a po!i%ilităţii de for#are profe!ională@

- po!i%ilitatea tuturor de a participa +n #od echita%il la re,ultatele econo#ice +n

#aterie de !alarii şi alte c<ştiuri- durata #uncii şi celelalte condiţii de #uncă- un

!alariu #ini# vital pentru toţi cei care au o funcţie şi au nevoie de o a!e#enea

protecţie@

- recunoaşterea efectivă a dreptului de neociere colectivă şi cooperarea patronilor şi

!alariaţilor- pentru +#%unătăţirea continuă a orani,ării producţiei precu# şi

cola%orarea ace!tora +n ela%orarea şi aplicarea politicii !ociale şi econo#ice@

- extinderea #ă!urilor de !ecuritate !ocială +n vederea a!iurării unui venit de %a,ă

pentru toţi cei care au nevoie de o a!e#enea protecţie- precu# şi pentru a!iurarea

unor +nrijiri #edicale co#plete@

- o protecţie adecvată a vieţii şi !ănătăţii !alariaţilor +n toate activităţile@

- protecţia #inorilor- a fe#eilor ravide şi a celor care alăptea,ă@

- un nivel adecvat de ali#entaţie- şi locativ şi #ijloace de recreare şi cultură@

- arantarea de şan!e eale +n do#eniul educativ şi profe!ional.

7

6. Bhi#pu- . iclea A*reptul #unciiA- :ucureşti- 1- p.3 :ureau international du travail- De! nor#e! internationale! du travail- Beneve- 12- p. 1"710

7/17/2019 tema 01


*intre cele 13 de convenţii şi 171 de reco#andări adoptate de .I.&.- #ajoritatea au ca

!cop a!iurarea protecţiei !ociale a !alariaţilor. ;na din pro%le#ele principale atin!e +n ele e!te

rele#entarea !ta%ilirii unui !alariu #ini# care ar a!iura un nivel de viaţă nor#al.

6alariul re,ultă- +n principal- din raportul care !e for#ea,ă pe piaţa #uncii +ntre oferta şi

cererea de forţă de #uncă. 9n condiţiile +n care oferta depăşeşte cu #ult cererea- nivelul !alariilor !cade- +n eneral- pentru toate cateoriile de !alariaţi- iar pentru cei de pe treptele inferioare-

re!pectiv cei necalificaţi- ace!t nivel poate !ă co%oare !u% li#ita !trict nece!ară pentru a!iurarea

unui trai nor#al- decent. 9n acea!tă !ituaţie a apărut nece!itatea intervenţiei !tatului +n vederea

a!iurării protecţiei !ociale a cateoriilor de !alariaţi cele #ai expu!e. 6alariul #ini# e!te- deci-

+n pri#ul r<nd o noţiune !ocială şi nu#ai +n al doilea r<nd o noţiune econo#ică.

Principiul fixării !alariilor #ini#e e!te a!tă,i lar ad#i!. &etodele aplicate +n!ă !unt

foarte diferite şi +n #ulte ca,uri controver!ate. Prin ur#are- noţiunea de A!alariu #ini#A +nconcepţia .I.&. e!te leată indi!olu%il de intervenţia !tatului pe cale lei!lativă.

$epu%lica &oldova- fiind şi ea #e#%ră a rani,aţiei Internaţionale a &uncii- a ratificat

convenţiile privind !alariul #ini#. Barantarea !alariului #ini# de către !tat e!te prevă,ută de

lei!laţia $epu%licii &oldova. !tfel- articolul 7 al ADeii cu privire la !alari,areA indică

ur#ătoarele>

1. 6alariul #ini# con!tituie un nor#ativ !ocial ce !e !ta%ileşte pe %a,a %uetului #ini#

de con!u# (nivelului de trai) şi !e deter#ină ca #ări#ea #ini#ă ad#i!ă a plăţilor +n

%ani achitate !alariatului anajat la lucrările cu rad redu! de co#plexitate !au

auxiliare +n condiţiile nor#ale de producţie.

2. 6alariul #ini# !e deter#ină +n raport cu condiţiile econo#ice concrete de

reproducere a forţei de #uncă- +n core!pundere cu volu#ul ei şi !e reexa#inea,ă +n

funcţie de !porirea eficienţei producţiei !ociale- a co!tului vieţii- !alariului #ediu-

!chi#%area conjuncturii pieţei #uncii şi a altor condiţii !ocial"econo#ice.

. 6alariul #ini# !e !ta%ileşte prin hotăr<rea Buvernului +n ur#a con!ultării lui cu

!indicatele şi patronatul.

. 6alariul #ini# !ta%ilit e!te o%liatoriu pentru toţi aenţii econo#ici indiferent de

tipul de proprietate- şi nu poate fi redu! de nici un contract colectiv !au contract

individual de #uncă.

4. 6alariul #ini# !erveşte drept %a,ă pentru !ta%ilirea tarifelor de !tat de !alari,are10.

10

ADeea $epu%licii &oldova cu privire la !alari,areA- nr. 104"OII din 24 fe%ruarie 1-Chişinău- &onitorul-1- nr.104

7/17/2019 tema 01


Confor# Notăr<rii Buvernului ACu privire la !ta%ilirea cuantu#ului !alariului #ini# pe

ţarăA nr. 4 din 24 #ai 2001 !alariul #ini# pe repu%lică din etapa actuală con!tituie doar 100

lei- ceea ce e!te circa de 12 ori #ai #ic dec<t %uetul #ini# de con!u#. *eci- +ntr"o #ă!ură

oarecare el nu poate !ati!face o protecţie !ocială c<t de c<t !uficientă rupurilor vulnera%ile de

populaţie. Pe de altă parte- po!i%ilităţile econo#ice ale repu%licii nu per#it #ajorareacuantu#ului ace!tui !alariu #ini#.

lte convenţii ale rani,aţiei Internaţionale a &uncii ratificate de către Parla#entul

$epu%licii &oldova !e referă la #unca forţată !au o%liatorie- politica de ocupare a forţei de

#uncă- di!cri#inarea pe piaţa #uncii- v<r!ta #ini#ă de anajare etc. şi vi,ea,ă practic toate

a!pectele ale lei!laţiei +n do#eniul relaţiilor #oderne de #uncă (ve,i anexa 2).

-(*( Cadrul instituţional al pieţei muncii din Republica Moldova

Cadrul leal al funcţionării pieţei #uncii include +n afară de rele#entările juridice- şi

in!tituţii !peciali,ate +n anajarea şi utili,area forţei de #uncă. 9n condiţiile de tran,iţie

econo#ică !i!te#ul in!tituţional de pe piaţa #uncii repre,intă un triu#virat +ntre executiv-

patronat şi !indicate.

5xecutivul e!te i#plicat +n funcţionarea pieţei #uncii prin inter#ediul &ini!terului

&uncii şi Protecţiei 6ociale şi oranele !ale teritoriale. &ini!terul &uncii şi Protecţiei !ociale

e!te acea in!tituţie care aplică !trateia de,voltării şi politica econo#ică a uvernului +n

do#eniul #uncii şi protecţiei !ociale. Printre principalele atri%uţii ale &ini!terului &uncii şi

Protecţiei 6ociale !e +n!criu>

- evaluarea re!ur!elor de #uncă ale !ocietăţii şi ela%orarea #ă!urilor pentru folo!irea

lor eficientă@

- !tudierea pieţei #uncii- cunoaşterea nece!arului de forţă de #uncă şi coordonarea

activităţii de for#are şi perfecţionare a ace!teia@

- orani,area activităţii de reinterare !ocio"profe!ională a ace!tora@

- ela%orarea !i!te#ului de !alari,are pentru in!tituţiile finanţate din %uetul de !tat şi a

proiectelor de acte nor#ative +n do#eniul !alari,ării +n !ocietăţile co#erciale cu

capital #ajoritar de !tat@

- !tudierea evoluţiei preţurilor pentru funda#entarea creşterii !alariului #ini# şi pentru

corectarea !alariilor per!onalului din unităţile %uetare.

10'

7/17/2019 tema 01


Printre departa#entele principale ale &ini!terului &uncii şi Protecţiei 6ociale

co#petente +n ceea ce prive!c relaţiile de #uncă pot fi nu#ite> *eparta#entul de 6tat pentru

;tili,area /orţei de &uncă@ *eparta#entul Dei!laţiei &uncii@ *eparta#entul protecţiei #uncii.

*eparta#entul de 6tat pentru ;tili,area /orţei de &uncă- +#preună cu oficiile teritoriale

(judeţene şi #unicipale) ale forţei de #uncă repre,intă principalele in!tituţii prin inter#ediulcărora !tatul pro#ovea,ă politicile de ocupare a forţei de #uncă. nu#e prin inter#ediul ace!tor

in!tituţii !e reali,ea,ă interarea !au reinterarea +n c<#pul #uncii a celor care !e află +n

căutarea unui loc de #uncă.

In!tituţii !i#ilare de pla!are a forţei de #uncă di!poni%ile au exi!tat #ai #ulte !ecole.

!tfel- +n 5vul #ediu- ţăranii şer%i eli%eraţi #ereau din oraş +n oraş unde !e adunau +n piaţă !au

%<lciuri oferindu"!e pentru #uncă. cea!tă for#ă !pontană şi !i#plă a con!tituit pre#i!a

apariţiei pieţei #uncii. &ai t<r,iu au apărut inter#ediarii care !"au tran!for#at +n %irouri de pla!are cu plată11. for#ă !uperioară au fo!t %irourile de pla!are +n c<#pul #uncii de pe l<nă

!indicate- corporaţii şi !ocietăţi de ajutor #utual !au filantropice care- din păcate- erau prea

!peciali,ate- av<nd un c<#p de activitate li#itat. 9n final- au apărut oficiile de pla!are !u%

controlul autorităţilor pu%lice.

9n %a,a di!po,iţiilor =ratatului de la Ver!aille!- Conferinţa Internaţională a &uncii de la

Qa!hinton din 11 a deci! inter,icerea %irourilor de pla!are +n c<#pul #uncii cu plată. 9n

locul ace!tora !"a hotăr<t orani,area unor in!tituţii de !tat de a!iurare ratuită cu locuri de

#uncă a per!oanelor şo#ere. ce!te in!tituţii- nu#ite oficii de forţă de #uncă- fiind !u%ordonate

Buvernului !unt inve!tite cu două funcţii> a) recrutarea forţei de #uncă di!poni%ilă@ %) preătirea

de #uncitori calificaţi +ntr"un !i!te# propriu de şcoli profe!ionale.

ficiile de forţă de #uncă au un caracter pu%lic şi oferă !ervicii ratuit şo#erilor şi

celorlalte per!oane intere!ate !ă"şi !chi#%e locul de #uncă şi !ocietăţilor co#erciale cu capital

privat şi de !tat. =oate acţiunile ace!tora vi,ea,ă +nrei!trarea şi co#unicarea locurilor de #uncă

vacante- protecţia !ocială a şo#erilor- iniţierea de #ă!uri active pentru reali,area ace!tei

protecţii- reconver!iunea lor profe!ională- +ncurajarea #icilor +ntreprin,ători etc.

Con!tituirea pieţei #uncii +n $epu%lica &oldova a deter#inat crearea unui a!e#enea

!i!te# de in!tituţii de pla!are +n c<#pul #uncii- or ace!ta repre,intă o co#ponentă principală a

pieţei #uncii. !tfel- confor# ADeii $epu%licii &oldova privind utili,area forţei de #uncăA nr.

737"OII din 21 ianuarie 12 a fo!t creat 6erviciul de !tat pentru utili,area forţei de #uncă.

Confor# articolului 3 al pre,entei lei- !tructura 6erviciului de !tat pentru utili,area forţei de

11 P. :urloiu A5cono#ia #uncii- pro%le#e actualeA- :ucureşti- 1- p. 3103

7/17/2019 tema 01


#uncă con!tă din *eparta#entul de !tat pentru utili,area forţei de #uncă şi oficiile forţei de

#uncă.

6erviciul de !tat pentru utili,area forţei de #uncă exercită ur#ătoarele funcţii>

- evidenţa cetăţenilor care au apelat la 6erviciu pentru a fi pla!aţi +n c<#pul #uncii-

acordarea de ajutor +n aleerea unui loc de #uncă core!pun,ător şi pla!area +n c<#pul#uncii@

- +nrei!trarea cetăţenilor cu !tatut de şo#er- evidenţa ace!tora- acordarea ajutorului de

şo#aj@

- a!iurarea operativă cu infor#aţie veridică de!pre po!i%ilităţile de pla!are +n c<#pul

#uncii a cetăţenilor vi,aţi@

- orani,area orientării şi reinterării profe!ionale- calificării şi recalificării şo#erilor şi

a per!oanelor ne+ncadrate +n #uncă.Confor# aceleiaşi lei- prin articolul e!te deter#inat !tatutul şo#erului. !tfel- !unt

con!ideraţi şo#eri cetăţenii apţi de #uncă- care- din #otive ce nu depind de ei- nu au loc de

#uncă core!pun,ător- un alt venit leal şi !unt +nrei!traţi la oficiile forţei de #uncă- unde +şi au

do#iciliul- ca per!oane +n căutare de lucru şi care dau dovadă că dore!c !ă !e +ncadre,e +n

#uncă.

Cu toate că $epu%lica &oldova di!pune de un cadru lei!lativ şi in!tituţional +n ceea ce

priveşte pla!area +n c<#pul #uncii şi protecţia !ocială a şo#erilor- eficienţa ace!tuia e!te extre#

de #ică. *in cau,a ofertelor de locuri de #uncă puţin atractive şi a ajutorului de şo#aj de!tul de

#ic puţine per!oane !e adre!ea,ă la !erviciul forţei de #uncă- prefer<nd !ă"şi a!iure veniturile

nece!are utili,<nd alte #odalităţi.

Pe parcur!ul celor 11 ani de exi!tenţă şi activitate- !erviciul de ocupare a forţei de #uncă

din $epu%lica &oldova a !uferit #ai #ulte #odificări- co#pletări şi perfecţionări. !tfel- au fo!t

apro%ate #ai #ulte Notăr<ri ale Buvernului $epu%licii &oldova ce vi,au co#pletarea ADeii

privind utili,area forţei de #uncăA din 12- iar din 1 au +nceput !ă !e ela%ore,e prora#e de

!tat şi locale de ocupare a forţei de #uncă şi protecţie !ocială a şo#erilor pentru o perioadă de 2"

ani- care aveau drept !cop prevenirea şo#ajului +n #a!ă- pă!trarea locurilor de #uncă

exi!tente- pla!area +n c<#pul #uncii a şo#erilor- orani,area lucrărilor pu%lice re#unerate-

!u!ţinerea activităţii antreprenoriale a şo#erilor- adaptarea populaţiei la condiţiile econo#iei de

piaţă- a!iurarea protecţiei !ociale a şo#erilor etc. 9n 2001 a fo!t adoptată o !trateie naţională de

ocupare a forţei de #uncă. ce!te acte nor#ative au +ncercat !ă a#eliore,e !ituaţia privind

ocuparea forţei de #uncă +n $epu%lica &oldova- +n!ă cu !ucce!e #ini#e.

107

7/17/2019 tema 01


9n pre,ent !erviciul de ocupare a forţei de #uncă !e află +n proce! de reorani,are +ntr"o

Aenţie naţională de ocupare a forţei de #uncăA autono#ă- care pre!upune i#ple#entarea unor

noi for#e de orani,are a protecţiei !ociale a şo#erilor %a,ate pe a!iurările !ociale- precu# şi

un nou #ecani!# de finanţare ale ace!tor #ă!uri de protecţie !ocială.

9n funcţionarea pieţei #uncii un rol +n!e#nat revine in!tituţiei patronatului. In!tituţia patronatului cu toate !tructurile !ale +şi propune !ă pro#ove,e intere!ele capitalului- !ă !prijine şi

!ă !u!ţină intere!ele econo#ice- tehnice şi juridice co#une ale aenţilor econo#ici +n faţa

oranelor lei!lative- ale ad#ini!traţiei pu%lice şi ju!tiţiei precu# şi +n raporturile cu !indicatele

şi cu alte in!tituţii din ţară şi din !trăinătate. părarea şi pro#ovarea intere!elor +ntreprinderilor-

ra#urilor şi econo#iei naţionale de către patronat e!te o condiţie e!enţială a creşterii radului de

ocupare a forţei de #uncă şi utili,are eficientă a ace!teia. In!tituţia patronatului din $epu%lica

&oldova a +nceput !ă active,e odată cu de#ararea proce!elor de privati,are +n #a!ă- av<nd drept!cop de %a,ă pro#ovarea intere!elor +ntreprinderilor +n relaţiile cu in!tituţiile uverna#entale-

precu# şi participarea la neocierea tripartită a contractului colectiv de #uncă la nivel naţional.

9n pre,ent Confederaţia aţională a Patronatelor din $epu%lica &oldova activea,ă +n %a,a ADeii

patronatelorA nr. 3'"OIV din 11 #ai 2000.

altă in!tituţie de pe piaţa #uncii ce"i revine un rol i#portant +n a!iurarea

funcţionalităţii ace!teia repre,intă sindicatele. 9n condiţiile econo#iei de piaţa- deci- de luptă

necontenită dintre intere!ele celor doua parţi " !alariaţii !i patronatul " +n care cla!a !alariaţilor !e

află in condiţii #ai de,avantajoa!e- !indicatele !"au con!tituit in !copul apărării intere!elor celor

din ur#ă.

6indicatele !unt orani,ate confor# dreptului de a!ociere- care con!tituie unul din

principiile funda#entale ale dreptului #uncii pentru o econo#ie de piaţa. 5le !unt orani,aţii

profe!ionale care funcţionea,ă pe %a,a !tatutelor proprii şi !unt con!tituite +n !copul apărării

intere!elor profe!ionale- econo#ice- !ociale- culturale şi !portive ale #e#%rilor lor şi a

drepturilor ace!tora- prevă,ute +n lei!laţia #uncii şi +n contractele colective de #unca.

ctivitatea !indicatelor nu are caracter politic.

Pri#a caracteri!tica a !indicatelor care con!ta in aceea ca ele !unt orani,aţii profe!ionale

tre%uie +nţelea!ă ca fiind deter#inata- in pri#ul r<nd- de a!ocierea per!oanelor după criteriul

locului de #unca- iar in al doilea r<nd- de ruparea pe #e!erii- profe!iuni !au !pecialităţi. ;n

!indicat nu poate reuni dec<t per!oane exercit<nd o activitate profe!ionala deter#inata. !i#pla

co#unitate de intere!e nu e!te !uficienta pentru con!tituirea unei a!e#enea orani,aţii- leătura

profe!ionala fiind deter#inantă.

10

7/17/2019 tema 01


a doua caracteri!tica con!ta in aceea că !indicatele !e con!tituie in te#eiul dreptului la

a!ociere- care face parte din cateoria drepturilor funda#entale ale o#ului.

6indicatele funcţionea,ă in %a,a !tatutelor proprii care repre,intă cadrul nor#ativ după

care orani,aţia re!pectiva !e conduce şi +şi de!făşoară activitatea " e!te ur#ătoarea caracteri!tica

a !indicatelor. ulti#a caracteri!tica priveşte !copul !indicatelor care con!ta in apărarea drepturilor

!alariaţilor- precu# !i in pro#ovarea intere!elor profe!ionale- econo#ice !i !ociale ale ace!tora.

9n perioada !ociali!tă !indicatele jucau un rol de!tul de i#portant +n raporturile de

#uncă- fiind con!iderate un in!tru#ent principal orani,are de #o%ili,are a forţei de #uncă +n

reali,area o%iectivelor econo#ice- precu# şi de pro#ovare a intere!elor lucrătorilor +n ceea ce

priveşte protecţia lor !ocială- a!iurarea cu locuinţă- orani,area odihnei etc. 6indicatele erau

con!iderate drept o Aşcoală a co#uni!#uluiA- deoarece apărau +ntru tot intere!ele partidului deuvernă#<nt. *e reulă toţi lucrătorii erau !indicali,aţi.

=ran,iţia la econo#ia de piaţă condu! la unele !chi#%ări +n #işcarea !indicală. avut

loc un proce! nu at<t de creare a unor !indicate noi- c<t de re!tructurare a celor vechi- for#ate in

condiţiile con!trucţiei !ociali!te. oile condiţii econo#ice au condiţionat noi cerinţe de la

!indicate. 9n ace!t context- +n core!pundere cu realitatea nouă- pe parcur!ul perioadei de tran,iţie-

ele !i"au pu! ca !cop ur#ătoarele #a!uri>

- !chi#%area rolului !ocial şi a !arcinilor !indicatelor@

- !chi#%area relaţiilor cu !tatul !i cu patronatul@

- !chi#%area relaţiilor cu partidele politice- cu orani,aţiile !i #işcările o%şteşti@

- crearea unei noi !trateii !i tactici- unor noi for#e !i #etode de lucru@

- reorientarea acţiunilor prioritare ale !indicatelor independente in #işcarea !indicală

internaţionala.

Pornind de la funcţia de %a,a a !indicatelor " protecţia intere!elor !ocial"econo#ice-

profe!ionale- de #unca !i !pirituale ale oa#enilor #uncii !i altor cateorii de populaţie- printre

activităţile pri#ordiale for#ulate ale !indicatelor din perioada actuală !unt>

- !ta%ilirea preţului real al #uncii- care !a a!iure reproducerea forţei de #unca-

crearea unor condiţii de,avantajoa!e pentru v<n,area #uncii la preturi !că,ute !i

reducerea #axi#ala a concurentei +ntre lucratori- a!iurarea unor şan!e eale pentru

acei care pot !i dore!c !a lucre,e- pentru a avea un nivel !uficient de viata@

- participarea la ela%orarea !i apro%area Prora#ului de !tat privind utili,area forţei de

#unca a populaţiei- care !a prevadă #a!uri concrete in vederea !ti#ulării !i creării

110

7/17/2019 tema 01


noilor locuri de #unca şi a !i!te#ului de preătire !i reciclare a lucratorilor- utili,<nd

#ijloacele %uetului de !tat- %uetelor oranelor autoad#ini!trării locale !i patronilor@

- !ta%ilirea pe cale lei!lativa a #odului prin care odată cu !chi#%area for#elor de

proprietate ale +ntreprinderilor la etapa privati,ării- noul proprietar !a nu ad#ită

concedierea in #a!a a anajaţilor pe parcur!ul anului- şi !ă !uporte toate cheltuielileleate de reciclarea şi adoptarea !ocială- fără a !cade nivelul de retri%uire a #uncii pe

parcur!ul anului@

- inten!ificarea !u!ţinerii #ateriale a şo#erilor prin introducerea #odificărilor !i

co#pletărilor re!pective +n leea $epu%licii &oldova ACu privire la utili,area forţei

de #unca a populaţieiA- a!iur<ndu"!e fiecare şo#er cu inde#ni,aţie nu #ai #ica

dec<t #ini#u#ul de !u%,i!tenta@

-

a!u#area de către proprietar a o%liaţiunilor- care !ă prevadă ca pe parcur!ulfuncţionarii acordului eneral şi a acordurilor la nivel de ra#ură- ale contractelor

colective de #unca- concedierea anajaţilor !ă nu depăşea!că nu#ărul !ta%ilit de

per!oane- iar +n ca,ul depăşirii lui !ă !e ceară acordul oranului !indical ierarhic

!uperior@

- ratificarea convenţiilor I&@

- ela%orarea !i reali,area prora#ului de !tat pentru tineret- care !ă arante,e condiţii

nece!are şi eale la intrarea +n viaţa profe!ionala a eneraţiei tinere@

- ela%orarea +n co#un cu Buvernul şi reali,area prora#ului de !tat de protecţie a

#a#ei !i copilului etc.

9n relaţiile cu !tatul !indicatele recuno!c caracterul relaţiilor dintre v<n,ătorii forţei de

#unca !i patron (parteneriatul !ocial !i opo,iţia con!tructiva)- lu<nd in con!ideraţie po!i%ilitatea

aplicării unor #etode exclu!ive precu# declararea revei !au cererea privind de#i!ionarea

Buvernului.

9n pre,ent #işcarea !indicală din $epu%lica &oldova !e confruntă cu anu#ite dificultăţi-

condiţionate at<t de factori o%iectivi c<t şi !u%iectivi. Dip!a de experienţă- con!ervati!#ul care

#ai per!i!tă la #ulţi !indicalişti nu şe"au per#i!- +n #ă!ură deplină- !ă deter#ine for#ele şi

#etodele de activitate a !indicatelor confor# noului rol !ocial. nu#e acea!ta a deter#inat

faptul că din an +n an !cade nu#ărul #e#%rilor de !indicat. !tfel- din 1' p<nă +n anul 2000

nu#ărul #e#%rilor de !indicat !"a redu! cu 1- de la 1312 p<nă la 7'041 per!oane. Cau,a

principală a reducerii #e#%rilor de !indicat con!tă +n #icşorarea e!enţială a nu#ărului de

!alariaţi pe parcur!ul ulti#ilor doi ani- ca re,ultat al !căderii con!idera%ile a nivelului de

producţie din econo#ia naţională- a funcţionării nerit#ice a #ultor +ntreprinderi- a concedierii111

7/17/2019 tema 01


forţate- reducerii !u%!tanţiale a !alariaţilor din orani,aţiile %uetare. 9n aricultură ace!t proce!

ţine de reorani,area +ntreprinderilor pe calea for#ării o!podăriilor ţărăneşti de fer#ieri-

!ocietăţilor pe acţiuni- +n care nu !unt create orani,aţii !indicale.

9n afară de cau,ele o%iective +n reducerea nu#ărului #e#%rilor de !indicat ur#ea,ă a fi

!u%liniate şi cele de ordin !u%iectiv- care !e #anife!tă at<t prin activitatea in!uficientă a unor !indicate de ra#ură- c<t şi prin lip!a unei activităţi per#anente privind #otivarea apartenenţei la

!indicat.

*in cau,a #icşorării nu#ărului #e#%rilor !indicali- !indicatele la nivel de ra#ură +şi

pierd şi ele AputereaA- uneori di,olv<ndu"!e !au a!ociindu"!e +n alt !indicat. u avut loc şi plecări

din /ederaţia aţională a 6indicatelor Independente. !tfel- 1 !indicate de ra#ură au pără!it

federaţia- for#<nd o nouă orani,aţie !indicală.

Căderea nivelului de !indicali,are a lucrătorilor din cadrul +ntreprinderilor e!tecondiţionată de pierderea intere!ului lucrătorilor faţă de acea!tă orani,aţie ca o apărătoare a

intere!elor lor.

altă tră!ătură caracteri!tică a orani,aţiilor !indicale din $epu%lica &oldova e!te şi

includerea +n r<ndurile lor a ad#ini!traţiei +ntreprinderii.

$educerea nivelului de !indicali,are e!te confir#at de re,ultatele !ondajului Gnchetei

flexi%ilităţii #uncii la +ntreprinderile indu!triale din &oldovaH- reali,at de către *eparta#entul

de 6tati!tică şi 6ocioloie +n anul 2000. !tfel- din cele 13' de +ntreprinderi che!tionate la care

exi!tă orani,aţii !indicale ce repre,intă intere!ele lucrătorilor- doar 14' !unt !indicali,ate la 100

de procente. =otodată- la 2 +ntreprinderi nivelul de !indicali,are nu depăşeşte 4 (diara#a 1).

*iara#a 1

Principala cau,ă care +i face pe lucrători !ă a%andone,e !indicatele e!te lip!a de intere! şi

ne+ncrederea +n activitatea şi pro%a%ilitatea atinerii unor re,ultate dorite de către !indicate.

!tfel- din ' de +ntreprinderi la care procentajul #e#%rilor !indicali !"a #odificat +n ulti#ii doi

112

!niaţi proentul salariaţilor are au &ost "e"bri ai siniatelor au"

oi ani

2 2 16

156

0

200

0-54 58-60 80-99 100

%

între!rinderi

7/17/2019 tema 01


ani- la de +ntreprinderi cau,a principală a ace!tor !chi#%ări e!te lip!a de intere! a !alariaţilor

faţă de activitatea !indicatelor- şi nu#ai la +ntreprinderi !chi#%area uvernului. (diara#a 14).

*iara#a 14

titudinea lucrătorilor faţă de !indicate poate fi apreciată şi reieşind din di!ciplina de

plată a coti,aţiilor !indicale. $e,ultatele che!tionării au arătat că nu#ai la 12 de +ntreprinderi

din 13' che!tionate practic toţi lucrătorii plăte!c coti,aţiile !indicale reulat- pe c<nd la celelalte

coti,aţiile !indicale !unt plătite reulat de la 1- p<nă la (diara#a 1').

*iara#a 1';na din funcţiile principale ale !indicatelor +n cadrul +ntreprinderii e!te neocierea şi

!e#narea contractului colectiv de #uncă.

Contractul colectiv de #unca !e +ncheie in ur#a neocierii colective- care pre!upune un

dialo intre parteneri !ocial"econo#ici cu intere!e opu!e- in care !e confrunta aru#ente

privitoare la raporturile lor de #unca- ur#ărindu"!e reali,area echili%rului de forţe la un #o#ent

dat- pe care +l con!e#nea,ă in clau,ele unui contract colectiv de #unca.

9n calitate de parteneri !ociali"econo#ici in neocierile colective de #unca- de o%icei- !e

+nt<lne!c- pe de o parte- !alariaţii repre,entaţi de !indicate- iar pe de alta parte- patronul

11

a% pro%entul salariaţilor, "e"bri ai sini%atelor s-a

s%/i"bat ulti"ii oi ani, %are a &ost %au)a prin%ipal

33

3

0

20

40

li!sa de interes din !artea

salariailor

s#(imbarea #ondu#erii î n t r p r i n e

Câţi "e"bri ai siniatului întreprinerii a/it oti)aţiile e"e"bru re#ulat în % &aţ e nu"rul total e salariaţi

8 9 17

142

0

100

200

13,4 -50 51-80 90-99 100

%

între!rinderi

7/17/2019 tema 01


individual !au repre,entanţii a!ociaţiei patronale. *eci- in condiţiile conte#porane !indicatele +şi

a!u#a !i funcţia de participare la neocierile colective de #unca.

6tatul nu intervine in neocieri dec<t !poradic !i cu !copuri li#itate. Intervenţia !a !e

re,u#a la #a!uri de protecţie !ociala- care con!tau in preci,area li#itei unor drepturi (!alariu

#ini#- durata #axi#a a ,ile de lucru). eocierile colective de #unca !e pot de!făşura la nivel naţional- dar !i la nivel de

ra#ura !au la nivelul aenţilor econo#ici.

9n etapa actuala- de tran,iţie !pre econo#ia de piaţă- !unt frecvente contractele colective

de #unca +ncheiate la nivel naţional. Pe #ă!ură ce va prore!a proce!ul de privati,are- !e va

#anife!ta tendinţa de de!centrali,are- !pre nivelul unităţilor. cea!ta tendinţă con!tituie o

realitate in ţările cu #ai #ulta experienţa in ace!t do#eniu.

eocierile la nivelul unităţii- al aentului econo#ic- con!tituie funda#entul !i!te#uluide contracte colective de #unca. 9n pre,ent- a!tfel de contracte colective de #uncă !e !e#nea,ă

la #ajoritatea +ntreprinderilor. Confor# !ondajului dat- din cele 241 de +ntreprinderi participante

la cercetare la 1'0 contractul colectiv de #uncă e!te !e#nat la nivel de +ntreprindere. 9n acelaşi

ti#p- exi!tă ca,uri de!tul de frecvente c<nd un a!e#enea contract nu e!te nici neociat nici

!e#nat. 6ondajul a arătat că la 30 de +ntreprinderi nu !e practică !e#narea contractului colectiv

de #uncă. Da alte +ntreprinderi contractul colectiv de #uncă e!te !e#nat fie la nivel de ra#ură-

fie la nivel de unitate de producţie " 21 de +ntreprinderi.(diara#a 13)

*iara#a 13

eocierile- inclu!iv cele de conciliere- !e +ncheie- de o%icei- prin adoptarea unei !oluţii

de co#pro#i! care !e con!e#nea,ă intr"un docu#ent nu#it fie hotăr<re co#una- fie contract

colectiv de #unca- fie act adiţional la contractul colectiv de #unca. ;neori !e folo!eşte !i!te#ul

tripartit.

11

a %e ni+el se se"nea) %ontra%tul %ole%ti+ e

"un%,

5 1

1603

70

3 8la ni* el de ramur$

la ni* el teritorial

la ni* el de între!rindere

la ni*el de unitate de

!rodu#ienu se semnea,$

nu %tiu

alte

7/17/2019 tema 01


Pentru $epu%lica &oldova e!te caracteri!tic !i!te#ul tripartit- unde la neocierile

contractelor colective de #unca care !e +ncheie la nivel naţional- participă !indicatele ca

repre,entante ale !alariaţilor- Confederaţia aţională a Patronatului din &oldova ca

repre,entante ale patronatului- !i Buvernul ca partea neutra.

eocierea colectiva de #unca nu e!te o noţiune opu!a noţiunii de reva. eocierea areloc nu#ai at<t ti#p c<t echili%rul de forţe nu a fo!t +ncă reali,at !au a fo!t tul%urat. Breva poate

!a apară nu#ai pe parcur!ul reali,ării contractului colectiv de #unca- atunci c<nd echili%rul de

forţe dintre partenerii !ocial"econo#ici a fo!t tul%urat. 9n ti#pul revei- neocierile +ncetea,ă şi

pot fi reluate. *e o%icei- c<nd !e reiau neocierile- +ncetea,ă reva- dar ea poate şi !ă continue.

u e!te o reulă riidă. Continuarea revei +n ace!te condiţii con!tituie o #ărire a pre!iunii

a!upra patronatului- dar şi o +nă!prire a relaţiilor.

altă funcţie a !indicatelor e!te orani,area şi a!iurarea de!făşurării revei confor#dreptului la reva in !copul apărării intere!elor !alariaţilor.

Breva con!tituie o +ncetare colectiva !i voluntara a lucrului. Breva poate fi de averti!#ent

!au reva propriu",i!a. Breva de averti!#ent poate avea o durata #ai #are de 2 ore- daca !e face

cu +ncetarea lucrului !i tre%uie- +n toate ca,urile !ă preceadă cu cel puţin 7 de ore reva propriu"

,i!a.

6e cuno!c #ai #ulte for#e de revă> revă enerală@ revă parţială@ revă ad#ini!trativă-

revă de !olidaritate etc. 6copul lor e!te oric<nd o #etoda de apărare a intere!elor !alariaţilor in

!ituaţiile de conflict de #unca. Intr"o !ocietate de#ocratica- %a,ata pe drept de!făşurarea

revelor tre%uie !a fie rele#entate de anu#ite nor#e juridice- printre care>

Breva poate fi declarată nu#ai dacă #o#entul declanşării a fo!t adu! la cunoştinţă

conducerii unităţii de către orani,atori- cu 7 de ore +nainte.

Notăr<rea de declanşare a revei de către orani,atori cu ne!ocotirea interdicţiilor şi

condiţiilor leale- con!tituie infracţiune şi !e pedep!eşte cu +nchi!oare !au a#endă.

u pot fi declarate reve pentru o%ţinerea #odificării clau,elor contractului colectiv de

#unca- a unui acord reali,at !au a unei hotăr<ri definitive a co#i!iei de ar%itraj prin care !"a

!oluţionat un conflict colectiv de #unca- pe toată durata de aplicare a ace!tora.

Breva e!te orani,ată !i condu!ă de oranul !indical !au- după ca,- de repre,entanţii

!alariaţilor ne!indicali,aţi- care !ta%ile!c !i durata ace!teia.

Participarea la revă e!te li%eră. i#eni nu poate fi con!tr<n! !ă participe !au !a refu,e !ă

participe. /apte şi tentativa per!oanei care prin a#eninţări ori violenţe +#piedica !au o%liă un

!alariat !au un rup de !alariaţi !ă participe la revă !au !a #uncea!că in ti#pul revei-

con!tituie infracţiune şi !e pedep!eşte cu +nchi!oare !au a#endă.114

7/17/2019 tema 01


6alariaţii care nu participă la reva +şi pot continua activitatea- daca e!te po!i%il.

6alariaţii aflaţi in revă tre%uie !ă !e a%ţină de la orice acţiune de natură !ă +#piedice

continuarea activităţii de către cei care nu participă la revă. u !e con!ideră acţiune de natură !ă

+#piedice activitatea- faptul că din cau,a revei a +ncetat +ntreul proce! de producţie din unitate.

rani,atorii revei- +#preuna cu conducerea unităţii- au o%liaţia ca pe durata ace!teia!a proteje,e %unurile unităţii !i !a a!iure funcţionarea continua a utilajelor !i in!talaţiilor a căror

oprire ar putea con!titui un pericol pentru viaţa !au !ănătatea oa#enilor- ori ar putea cau,a

pau%e irepara%ile.

Participarea !alariaţilor la revă nu +nlătură ră!punderea lor #aterială- contravenţională-

civilă !au penală- după ca,- dacă faptele !ăv<rşite in ti#pul revei atra- potrivit leii- acea!tă

ră!pundere.

efiind orani,aţie politica- !indicatele nu participa ne#ijlocit la aleerea oranelor puterii de !tat. 9n acelaşi ti#p- !indicatele nu pot fi a%!olut neutre in politică. Diderii !indicali

tre%uie !ă renunţe la participarea +n oranele de conducere ale partidelor politice şi la influenţa

partidelor a!upra !indicatelor. păr<nd drepturile şi intere!ele oa#enilor #uncii- !indicatele vor

acţiona- +n #od exclu!iv- cu #ijloace leiti#e. Pentru atinerea !copurilor !ale- !indicatele

con!ideră neocierile !i +ncheierea contractelor !i acordurilor colective drept #etoda

preferenţială. 9n ca,ul c<nd proprietarii renunţă la neocierile duc +n #od necon!tructiv !au +n

ca, de nere!pectare a acordurilor la care au convenit anterior- !indicatele pot folo!i- +n #odul

!ta%ilit de lei!laţie- drept #ijloc de pre!iune- acţiuni colective- inclu!iv pichetările-

#eetinurile- revele.

9n contextul a%ordării diferitelor #ecani!#e- p<rhii !i in!tru#ente de acţiune a!upra

echili%rului pieţei #uncii- învăţăm/ntul" pre9ătirea profesională" sistemul educaţional- +n

eneral- repre,intă- de a!e#enea- o in!tituţie i#portantă pe piaţa #uncii. 9ntr"adevăr- reieşind din

viaţa reală- din experienţa econo#ică şi !ocială a tuturor ţărilor lu#ii- !e o%!erva că +nvăţă#<ntul

şi preătirea profe!ională !unt factorii cei #ai i#portanţi de a!iurare a funcţionalităţii pieţei

#uncii- de echili%rare a cererii şi ofertei de #uncă.

*e"a lunul anilor +nvăţă#<ntul şi preătirea profe!ională au !tat la %a,a de,voltării

!ocial"econo#ice- influenţ<nd prore!ul tehnic. Preocupările pentru preătirea re!ur!elor u#ane

!"au inten!ificat- +n !pecial- in epoca indu!triali,ării. $evoluţia indu!triala a deter#inat nevoia de

lucratori alfa%eti,aţi- de oa#eni capa%ili !a citea!că- !a ur#e,e in!trucţiunile date pentru

exploatarea #aşinilor !au ur#ărirea proce!ului tehnoloic. Condiţiile actuale ale evoluţiei

prore!ului tehnic pre!upun a#plitudinea şi aprofundarea +nvăţă#<ntului. /a%ricarea utilajului

11'

7/17/2019 tema 01


#odern şi de!ervirea lui nece!ită re!ur!e de #unca de o +naltă preătire profe!ionala- precu# şi

perfecţionarea ei continua.

Printre factorii care influenţea,ă +n #od o%iectiv relaţiile educaţie"#uncă- tehnica şi

tehnoloia au un rol aparte. 5le acţionea,ă de!eori contradictoriu a!upra conţinutului #uncii şi-

deci- şi a!upra cerinţelor de for#are profe!ionala. 9ntre o# !i tehnică- independent de diferitele#e!erii şi profe!iuni- !e #anife!tă relaţii at<t de !u%!tituţie- c<t şi de co#ple#entaritate.

9nvăţă#<ntul exercită o funcţie de antrenare +ntre piaţa capitalului u#an şi piaţa capitalului fi,ic-

inter#ediind a!tfel echili%rele parţiale de pe cele două pieţe cu echili%rul din +ntreaa econo#ie.

9nvăţă#<ntul şi preătirea profe!ionala repre,intă inconte!ta%il #odalitatea cea #ai

!iura de aju!tare !tructurală a oricărei econo#ii.

9nvăţă#<ntul ali#entea,ă per#anent oferta de #unca- exercit<nd nu nu#ai un rol

co#pen!atoriu şi de alocare a re!ur!elor ci şi o funcţie de aju!tare a ofertei la cererea !i!te#uluitehnic"productiv.

=ehnica şi tehnoloia !unt cele care deter#ina #ări#ea şi !tructura cererii de #unca.

Incidenţele +ntre +nvăţă#<nt şi piaţa #uncii tre%uie evaluate in raport cu ceea ce !e +nt<#pla pe

piaţa capitalului fi,ic. *ar e!te cat !e poate de clar că o noua eneraţie de a%!olvenţi nu !e va

putea co#%ina după reţete tehnoloic ju!tificate cu noi %unuri de capital. &area diver!itate de

tehnici !i tehnoloii con!tituite prin a!e#ănări pe anu#ite trepte- in care noul !e +#%ina cu

vechiul- a%!or% in volu# şi !tructura !ocio"profe!ională şi produ!ele finale ale +nvăţă#<ntului.

*eci- ceea ce intervine deci!iv in dirijarea echili%rului pieţei #uncii- a capitalului u#an-

e!te capacitatea oa#enilor +n !chi#%are. Cu alte cuvinte- e!te vor%a de #o%ilitate profe!ională.

9n condiţiile perioadei de tran,iţie +n care piaţa #uncii (in for#are) e!te ,uduita de

puternice !ei!#e şi- intr"un anu#e !en!- +ntreaa populaţie- +nainte de toate cea ocupata- e!te

!upu!a unui proce! de Are!tructurareA +n plan !piritual- ocupational- profe!ional !i

co#porta#ental- educaţia- for#area profe!ională şi recalificarea- +n leătura lor ne#ijlocita cu

ocuparea- reocuparea !i reinterarea profe!ionala tind !ă capete o valoare deo!e%ita. /or#area

profe!ionala şi perfecţionarea continuă a preătirii- ca in!tru#ent de relare a ofertei de #unca-

+ntrune!c un an!a#%lu de calităţi care le"a +#pin! in pri#"planul politicilor active de ocupare a

forţei de #unca in ulti#ele decenii.

şadar- principalele in!tituţii i#plicate direct !au indirect +n a!iurarea funcţionalităţii

pieţei #uncii din $epu%lica &oldova !unt create. 9ntr"o for#ă !che#atică noile relaţii dintre

ace!te in!tituţii poate fi repre,entat a!tfel " fiura 2. Cu toate ace!tea- nu !e poate !pune de!pre o

funcţionare eficientă a ace!tora.

113

7/17/2019 tema 01


Printre cau,ele cele #ai elocvente privind funcţionarea i#perfectă a cadrului

in!tituţional"lei!lativ al pieţei #uncii din $epu%lica &oldova pot fi nu#ite>

- #entalităţile şi co#porta#entele #oştenite din perioada econo#iei centrali,ate care

predo#ină şi +n ,iua de a,i@

- interpretările eronate de către factorii de deci,ie a #ecani!#ului de funcţionare a unei pieţe a #uncii #oderne- precu# şi a #ă!urilor de protecţie !ocială pe acea!tă piaţă@

- +n !tructura cererii de #uncă a +ntreprinderilor privati,ate- precu# şi +n eneral a

econo#iei naţionale predo#ină locuri de #uncă ce nece!ită o calificare joa!ă- ceea ce

nu #otivea,ă for#area ofertei de #uncă de calificare +naltă- şi- prin ur#are- conduce

+ntr"o perioadă de lună durată la deradarea capitalului u#an exi!tent@

- co#porta#entele cererii şi ofertei de #uncă aflate +n proce! de for#are- nu a!iură

un #ediu concurenţial pe piaţa #uncii din $epu%lica &oldova şi- prin ur#are-+#piedică derularea nor#ală a #ecani!#ului de funcţionare a pieţei #uncii.

Cadrul instituţional al pieţei muncii

/iura 7

117

SBABU&

Ministerul Muncii şiProtecţiei Sociale cu

structurile sale centrale şiteritoriale

@EFC1ERE

Solicitanţi de forţă

de muncă!unităţileeconomiceKunităţile social3culturaleKalte unităţi(

fertanţi ai forţei de muncă!unităţi de învăţăm/ntKunităţi de perfecţionare aforţei de muncăKunităţi de recalificare aşomerilorKalte unităţi(

1nstituţii alepatronatului> 1nstituţii ale salariaţilor!

or9aniaţii sindicale"confederaţii şi federaţii ale

sindicatelorKalte or9aniaţii profesionaleale salariaţilor(

7/17/2019 tema 01


7/17/2019 tema 01


calitatea- cu toate că pot exi!ta şi ca,uri de aju!tare a cererii de #uncă +n a!pectul ei cantitativ-

!tructural şi calitativ faţă de oferta de #uncă exi!tentă.

9n al doilea r<nd- ca ec%ilibru funcţional- care defineşte ,ona de co#pati%ilitate a

ocupării şi creşterii productivităţii #uncii +n condiţii !trict deter#inate de producţie. ivelul

ocupării şi cel al productivităţii #uncii repre,intă acele două di#en!iuni care caracteri,ea,ăAcalitateaA echili%rului de pe piaţa #uncii şi- deci- funcţionalitatea pieţei #uncii. /iind

di#en!iuni inver! proporţionale- ace!tea caracteri,ea,ă- pe de o parte- capacitatea !i!te#ului

econo#ic de a !e de,volta- prin pro#ovarea prore!ului tehnic- care conduce inevita%il la

creşterea veniturilor !alariale şi- prin ur#are- la creşterea calităţii vieţii populaţiei- iar pe de altă

parte- capacitatea !i!te#ului econo#ic de a!iurare a !ecurităţii econo#ice prin a!iurarea unui

nivel c<t #ai +nalt şi eficient al ocupării forţei de #uncă.

$eieşind din cele expu!e- echili%rul funcţional pe piaţa #uncii poate !ă !e reali,e,e +n#ai #ulte !ituaţii>

- c<nd volu#ul de producţie şi nivelul productivităţii #uncii din perioada curentă

ră#<n ne!chi#%ate@

- c<nd creşte productivitatea #uncii- iar volu#ul de producţie ră#<ne con!tant@

- c<nd !poreşte volu#ul producţiei- dar productivitatea #uncii ră#<ne la acelaşi nivel

ca +n perioada de %a,ă@

- c<nd !pore!c at<t volu#ul producţiei c<t şi productivitatea #uncii.

9n al treilea r<nd- ca ec%ilibru structural- care expri#ă #odul de reparti,are a forţei de

#uncă pe !ectoare- ra#uri- activităţi- profe!iuni- calificări- pe teritorii etc.- +n condiţiile date ale

nivelului producţiei- tehnicii şi productivităţii #uncii. ici e!te ca,ul de #enţionat #o%ilitatea

!paţială şi !ocio"profe!ională a forţei de #uncă ca un factor de %a,ă +n a!iurarea echili%rului

!tructural pe piaţa #uncii

9n al patrulea r<nd- ca ec%ilibru intern +ntre nevoia !ocială de #uncă şi re!ur!ele de

#uncă- a!pect condiţionat şi el de nivelul productivităţii şi al producţiei. 5chili%rul intern pe

piaţa #uncii pre!upune- +n pri#ul r<nd- aju!tarea cererii şi ofertei de #uncă +n core!pundere cu

realităţile naţionale ale de,voltării !ocial"econo#ice- precu# şi a corelaţiei ace!teia cu tendinţele

de,voltării econo#ice pe plan internaţional. r- ace!tea !e de,voltă +n condiţii diferite de la o

perioadă la alta +n ceea ce priveşte #odul de !tructurare a econo#iei naţionale pe ra#uri şi

!u%ra#uri- precu# şi pe activităţi econo#ice- nivelul de +n,e!trare tehnică a #uncii- #odul de

orani,are a #uncii - dar şi !chi#%ările ce apar +n potenţialul de re!ur!e- +n re,ultatul proce!elor

de#orafice.

120

7/17/2019 tema 01


9n al cincilea r<nd- ca ec%ilibru concurenţial- +n care ofertanţii şi utili,atorii forţei de

#uncă acţionea,ă potrivit reulilor pieţei- a!tfel- +nc<t !ituaţia lor econo#ică !ă fie c<t #ai

favora%ilă. 9n condiţii nor#ale piaţa #uncii nu poate exi!ta +n afara concurenţei- acea!ta

con!tituindu"!e ca o caracteri!tică e!enţială a ei- ca un #otor al derulării vieţii econo#ice şi care

pune +n #işcare +ntreul !i!te# de leături dintre aenţii econo#ici- tran!#iţ<ndu"le ace!toracerinţele an!a#%lului de leităţi ale econo#iei de piaţă şi !ancţion<nd- +ntr"o #ă!ură #ai #are

!au #ai #ică- nere!pectarea !au +ncălcarea lor.

5chili%rul concurenţial- prin conţinutul !ău- reflectă radul de funcţionalitate a pieţei

#uncii. 5fectele enerate de concurenţă pe piaţa #uncii !unt #ultiple şi contradictorii- unele

!unt po,itive- +n vre#e ce altele !unt neative. 9n pri#ul r<nd- concurenţa de!făşurată pe acea!tă

piaţă !ti#ulea,ă creşterea nivelului de preătire profe!ională a populaţiei active +n !tr<n!ă

leătură cu exienţele prore!ului tehnic şi cu cerinţele de,voltării econo#iei. 9n acelaşi ti#p-concurenţa !ti#ulea,ă utili,atorii forţei de #uncă !ă anaje,e prin concur! nu#ai forţă de #uncă

cu preătire core!pun,ătoare care !ă poată face faţă exienţelor tehnice cre!c<nde ale proce!ului

de producţie. 9n al doilea r<nd- concurenţa +i deter#ină pe cei doi participanţi pe piaţa forţei de

#uncă !ă adopte !trateii adecvate pentru folo!irea raţională şi eficientă a re!ur!elor de #uncă.

9n al treilea r<nd- concurenţa deter#ină- +n #are #ă!ură- ca !alari,area forţei de #uncă !ă fie

efectuată cu re,ultatele activităţii econo#ice de!făşurate- ceea ce a enerat- +n ţările de,voltate- o

tendinţă de atenuare a di!crepanţelor dintre veniturile !alariaţilor şi cele ale patronilor. 9n ace!t

context- rolul de echili%ru +n corelarea cererii cu oferta de #uncă revine !alariului real.

$e,ultă- că +n epoca conte#porană- concurenţa deter#ină at<t pe !alariaţi c<t şi pe

+ntreprin,ători !ă acţione,e +n aceleaşi direcţii cu privire la anajarea- utili,area şi !alari,area

forţei de #uncă.

9n literatura de !pecialitate echili%rul pe piaţa #unci e!te nu#it şi echili%ru al ocupării-

av<nd ca conţinut ocuparea deplină a forţei de #uncă. cea!ta din cau,a că echili%rul ocupării

forţei de #uncă e!te- +n pri#ul r<nd- o ecuaţie de intere! !ocial.

oţiunea de ocupare deplină e!te o noţiune relativ nouă. Conceptul de Aocupare deplinăA

a fo!t introdu! de :everide +n condiţiile !pecifice ulti#ului ră,%oi #ondial- ulterior fiind preluat

tot #ai in!i!tent at<t +n e!t c<t şi +n ve!t- inclu!iv cu tentă ideoloică. Conţinutul ace!tuia e!te

+ncă şi a!tă,i va şi chiar i#perfect. Cel #ai ade!ea autorii vor%ind de!pre a!iurarea ocupării

depline- !e referă nu#ai la acei ce caută un loc de #uncă şi la!ă la o parte per!oanele apte de

#uncă care nu dore!c !ă de!făşoare o activitate de #uncă re#unerată- şi au venituri din alte

!ur!e leale. =otodată interpretările ocupării de pline adecvate econo#iei !ociali!te pre!upun

interarea +n c<#pul #uncii a tuturor per!oanelor apte de #uncă- indiferent de dorinţa lor de a121

7/17/2019 tema 01


pre!ta !ervicii de #uncă re#unerate. 8i +n pre,ent di!cuţiile privind conţinutul conceptului de

ocupare deplină şi- prin- con!ecinţă- conţinutul politicilor pro#ovate de !tat +n do#eniul ocupării

forţei de #uncă !unt de!tul de aprin!e.

9n opinia noa!tră- !tarea de echili%ru al ocupării forţei de #uncă !au a ocupării depline ar

pre!upune !ă ră!pundă la un #ini# de cerinţe>- toţi oa#enii dornici !ă c<ştie şi !ă #uncea!că din ce +n ce #ai #ult- !ă ai%ă acea!tă

po!i%ilitate@

- toţi oa#enii !ă efectue,e #unca pe care o dore!c şi !ă #uncea!că c<t vor şi c<t le e!te

nece!ar@

- toţi oa#enii !ă efectue,e #unca pe care le"o cere !ocietatea şi !ă #uncea!că nu#ai

at<t c<t o cer intere!ele !ocietăţii (re!pectiv ale pieţei)@

-

ti#pul individual de!tinat #uncii !ă !e #icşore,e şi !ă crea!că ti#pul li%er@- veniturile pentru ti#pul de #uncă pre!tat !ă fie din ce +n ce #ai #ari- oricu# !ă nu

!cadă +n ter#eni reali@

- ti#pul unitar pentru un produ! oarecare !ă !e reducă #ai rapid dec<t !ă crea!că co!tul

!alarial.

9n practica econo#ică- corelarea cererii cu oferta de #uncă e!te #ai puţin o pro%le#ă de

a!iurare a echili%rului +ntre cele două co#ponente ale pieţei #uncii şi #ai #ult un proce! de

atenuare şi eli#inare a unor de,echili%re care apar +n derularea reproducţiei naţionale. ;na din

principalele for#ele de #anife!tare a de,echili%rului pe piaţa #uncii e!te şo#ajul a!upra căruia

!e axea,ă ur#ătorul !u%capitol.

-(,( omaIul ca formă de manifestare a deec%ilibrului pe piaţa muncii

8o#ajul ca feno#en econo#ic şi !ocial a +nceput !ă devină o pro%le#ă pentru econo#iile

ţărilor din 5uropa- precu# şi +n 6tatele ;nite ale #ericii +n a doua ju#ătate a !ecolului al 1"

lea- odată cu con!tituirea !ocietăţii indu!triale +n ace!te ţări- con!olidarea raporturilor de piaţă-

precu# şi afir#area #uncii !alariale. Cu toate că +n acea perioadă şo#ajul era con!iderat drept

un feno#en trecător- conjunctural- #oderni,area vieţii econo#ice- +n !pecial ră!p<ndirea

for#elor ciclice ale de,voltării econo#ice a condu! la diver!ificarea for#elor de şo#aj- inclu!iv

tran!for#area ace!tuia +ntr"un feno#en leic- precu# şi +ntr"o condiţie o%iectivă de funcţionare a

unei econo#ii %a,ate pe concurenţă.

122

7/17/2019 tema 01


9n pre,ent şo#ajul e!te con!iderat un feno#en #ultidi#en!ional " de#o"econo#ic-

p!iho!ocial- cultural- politic care acoperă o #are diver!itate de !ituaţii concrete- cu# ar fi

ca,urile ur#ătoarelor per!oane>

- apte de #uncă- dar care- prin concedieri- şi"au pierdut locurile de #uncă@

- care caută pri#a lor !luj%ă- de reulă tineri la ter#inarea !tudiilor@- care reintră pe piaţa #uncii după o perioadă de +ntrerupere a activităţii@

- ocupate parţială- cu #unci !e,oniere- care caută +n!ă o !luj%ă cu ti#p co#plet@

*in ace!te per!pective- raniţa dintre ocupare- şo#aj şi inactivitate e!te nedeter#inată şi

!uficient de #o%ilă. 8o#ajul co#%ină o !tare " a nu avea loc de #uncă " cu o alta " nevoia de a

avea un po!t de #uncă re#unerat. *i!poni%ilitatea de a #unci şi a ocupa i#ediat un loc de

#uncă tre%uie ur#ată de o activitate concretă- efect al unui co#porta#ent activ de căutare a unui

loc de #uncă şi de o%ţinere a lui- +n #od leal. 9n funcţie de po,iţia pe care un individ !au rupde populaţie o ocupă +n raport cu aceşti para#etri- populaţia !e divide +n trei %locuri> populaţie

ocupată- populaţie +n şo#aj şi populaţie inactivă. 9ntre ace!te trei %locuri exi!tă ,one de contact-

de interferenţă (fiuraK ).

/iura

*in punct de vedere economic- şo#ajul e!te- +nainte de toate- o for#ă de de,echili%ru

+ntre oferta şi cererea de #uncă pe piaţa #uncii. ferta de #uncă fiind prin excelenţă o

di#en!iune de#orafică- e!te con!iderată exoenă pieţei #uncii ca atare. 5a e#ană de la

populaţia aptă de #uncă care !olicită locuri de #uncă- +n ti#p ce cererea de #uncă e#ană de la

producţie. 9ntre ele- +n ti#p şi !paţiu- !e pot produce de,echili%re #ai #ici !au #ai #ari- care12

cupare

=i#p redu!(partial)

voluntar

&unca laneru

=i#p redu!(partial)involuntar

8o#eri

Inactivitate

/or#are profe!ională

8o#eride!curajaţi

7/17/2019 tema 01


+#%racă diver!e for#e ale neocupării. =ot !u% a!pect econo#ic- şo#ajul e!te o ri!ipă- un canal de

pierdere de potenţial u#an- #aterial şi financiar- pierdere de producţie pentru +ntreprindere !au

econo#ie- pierdere de venit pentru +ntreprindere- econo#ie şi pentru per!oana +n şo#aj- ri!ipă de

capital u#an prin pierderi de co#petenţă- +nvechirea cunoştinţelor- pierderi de deprinderi de

#uncă- con!u# de re!ur!e pentru protecţia !ocială a şo#erilor- +n condiţiile +nu!tării %a,ei potenţiale de producere a ace!tora.

6u% a!pect psi%o3social- şo#ajul repre,intă- +n econo#iile de piaţă- un ri!c #ajor- cu

efecte #ultiple- de durată- unele dintre ele irecupera%ile. 8o#ajul e!te- aşadar>

- factor de extindere şi ad<ncire a !ărăciei pentru şo#eri şi fa#iliile lor@ el poate afecta

+ntreprinderi- ra#uri econo#ice- ,one eorafice- #e!erii !au profe!iuni@

- factor de A!ti#ulareA şi +ntreţinere a !tării infracţionale@

-

factor de alterare a !tării de !ănătate a şo#erilor@- factor de de!curajare- #arinali,are şi excludere a unor per!oane cu calificare redu!ă

!au cu un nivel de şcolari,are precar@

- factor de ad<ncire a !e#entării pieţei #uncii@

- factor de in!ta%ilitate politică- econo#ică şi de conflict !ocial di!tructiv.

*e aceea- şo#ajul nu poate fi privit doar ca #ecani!# de aju!tare a ofertei şi cererii de

#uncă- pe cea #ai i#perfectă şi puţin concurenţială dintre pieţe.

Caracterul co#plex şi #ultidi#e!ional al şo#ajului e!te concreti,at +n #ai #ulte for#e şi

tipuri. Printre principalele criterii care !tau la %a,a diferitelor cla!ificări ale şo#ajului !unt>

- criteriul raportului cerere"ofertă@

- criteriul naturii şi cau,elor care conduc la şo#aj@

- criteriul vulnera%ilităţii +n faţa ri!cului de şo#aj şi pro%a%ilităţii ieşirii din !tarea de

şo#aj@

- criteriul decidentului@

- criteriul co#porta#entului şo#erilor şi al relaţiei dintre cererea şi oferta de calificări.

9n funcţie de raportul cerere"ofertă şo#ajul !e divi,ea,ă +n>

- şomaI clasic H care apare ca ur#are a reţinerii +ntreprin,ătorilor de a produce o

cantitate #ai #are de %unuri şi !ervicii. Chiar dacă exi!tă cerere efectivă-

+ntreprin,ătorii nu !unt intere!aţi +n lărirea capacităţilor de producţie şi +n anajarea

de forţă de #uncă +n plu!- deoarece fir#ele !unt fie +n pierdere de co#petitivitate- ca

ur#are a co!turilor de producţie- fie că nu"şi a!u#ă noi ri!curi. 8o#ajul cla!ic #ai

e!te denu#it şi şo#aj prin eficienţă a producţiei. 9n acea!tă !ituaţie- pe piaţa %unurilor

12

7/17/2019 tema 01


şi !erviciilor oferta e!te #ai #ică dec<t cererea- iar pe cea a #uncii oferta e!te #ai

#are dec<t cererea.

- şomaI JeLnesist !au Aşo#aj prin in!uficienţa cereriiA " apare atunci c<nd cererea de

%unuri şi !ervicii a o!podăriilor şi cea a pieţei externe e!te #ai #ică dec<t oferta. 9n

con!ecinţă- unei oferte #ai #ari dec<t cererea pe piaţa %unurilor şi !erviciilor +icore!punde pe piaţa #uncii o ofertă #ai #are dec<t cererea de #uncă. Pe a#%ele

pieţe deci- oferta e!te #ai #are dec<t cererea. 6e in!talea,ă un cerc vicio! cu efect +n

planul ocupării> un şo#aj involuntar de proporţii şi durată " venituri #ici pentru o

parte a populaţiei active " di#inuarea cererii efective (!olva%ile) de %unuri şi !ervicii "

di#inuarea producţiei " reducerea locurilor de #uncă " şo#aj. *acă +n ca,ul

şo#ajului cla!ic !oluţia re,idă +n rea%ilitarea renta%ilităţii şi co#petitivităţii-

re!pectiv- a +nclinaţiei !pre econo#i!ire şi inve!tire a fir#elor- +n ca,ul şo#ajuluiMeSne!i!t re#ediul con!tă- di#potrivă- +n relan!area cererii efective prin inve!tiţii

pu%lice şi private- politici fi!cale- %uetare şi de credit capa%ile !ă +nviore,e cererea

de #uncă.

9n funcţie de natura şi cau,ele care conduc la şo#aj ace!ta poate fi>

- şomaI conIunctural enerat de reducerea volu#ului activităţii econo#ice a

+ntreprinderilor- ca ur#are a deteriorării conjuncturii econo#ice interne şi

internaţionale- a variaţiilor conjuncturale ale cererii şi ofertei de %unuri şi !ervicii.

ce!tea provoacă o reducere a cererii de #uncă- !i!tarea !au +ncetinirea noilor

anajări- licenţieri- ne+nnoirea !au !u!pendarea te#porară a contractelor de #uncă şi

chiar renunţarea la for#ele atipice de ocupare etc.

- şomaI fricţional e!te acel şo#aj care !e circu#!crie perioadei nece!are +n #od

nor#al pentru a ă!i un alt loc de #uncă- perioadă de pa!aj de la un loc de #uncă la

altul. 5!te cea #ai ră!p<ndită for#ă de şo#aj. 5xi!tă chiar şi +n !ituaţia de ocupare

deplină. u !e confundă cu şo#ajul de neadaptare- care e!te fie o #anife!tare a

şo#ajului !tructural- fie a celui de excludere.

- şomaI strcutural ade!ea denu#it şi şo#aj de neadaptare( 5!te o for#ă de

de,echili%ru +ntre !tructurile ocupaţional"profe!ionale- teritoriale- de#orafice ale

ofertei de #uncă şi cele ale cererii pe piaţa #uncii. riinea ace!tor neconcordanţe

care apar pe piaţa #uncii !e află +n> !tructura !ectorială şi teritorială a econo#iei@ rata

de introducere a prore!ului tehnoloic şi plurali!#ului tehnicilor@ !i!te#ele de

orani,are a producţiei şi #uncii@ !tructura !i!te#ului de +nvăţă#<nt şi for#are

profe!ională@ variaţiile ofertei de forţă de #uncă deter#inate de cau,e de#orafice@124

7/17/2019 tema 01


riidităţile pieţei #uncii etc. +n perioada de #a!ive re!tructurări ale econo#iei- cu#

!unt cele de tran,iţie de la econo#ia planificată la cea de piaţă- şo#ajul !tructural ar

putea fi nu#it şi şo#aj de re!tructurare. 8o#ajul !tructural poate !ă apară la nivel

!ectorial- profe!ional- teritorial- chiar şi atunci c<nd la !cară #acroecono#ică cererea

şi oferta de #uncă !e află +n !tare de echili%ru relativ. 8o#ajul !tructural repre,intă +n pre,ent for#a principală de şo#aj +n #ajoritatea ţărilor de,voltate. 5!te +n acelaşi

ti#p şi ,ona de şo#aj cea #ai dificil de co#%ătut şi nu e!te +n totalitate re!or%ită de

relan!area creşterii econo#ice.

- şomaI te%nic 3 o for#ă particulară care apare +n condiţiile +n care o +ntreprindere- din

#otive care nu depind de ea- +şi reduce !au chiar +ncetea,ă te#porar activitatea.

/actorii care +n #od o%işnuit !capă AcontroluluiA +ntreprinderii ar putea fi> cala#ităţi

naturale- lip!ă de enerie- #aterii pri#e etc. Contractul de #uncă ră#<ne +n vioare- plata !alariaţilor !e face din alte fonduri dec<t cel de !alarii.

- şomaI parţial 3 perioada de inactivitate i#pu!ă !alariaţilor prin deci,ia

+ntreprin,ătorilor de a reduce producţia- pentru o anu#ită perioadă de ti#p- oricu#

tran,itorie- din raţiuni #ai ale! conjuncturale. Contractul de #uncă nu !e !u!pendă.-

iar orele lucrate !unt re#unerate cu tarife #ai #ici.

9n funcţie de co#%inarea criteriilor de vulnera%ilitate +n faţa ri!cului de şo#aj şi a

pro%a%ilităţii de a ieşi din şo#aj>

- şomaI repetitiv 3 caracteri,at prin #ultiple treceri pe piaţa #uncii- intrări şi ieşiri din

!tarea de şo#aj- durate relativ !curte de şo#aj şi ocupării precare- oca,ionale@ ade!ea

ace!tea !e inter!ectea,ă cu perioade !curte de for#are- !taii +n +ntreprinderi etc.

fectea,ă #ai ale! tinerii fără calificare- fe#eile- +n enere aşa"nu#itele cateorii

#arinale de forţă de #uncă.

- şomaI de reconversiune 3 deter#inat de concedierea unor lucrători !au cateorii de

lucrători- ca ur#are a unor #odificări +n volu#ul- profilului şi !tructura producţiei-

nivelul tehnic şi de orani,are a producţiei şi #uncii- radul de co#petitivitate al

+ntreprinderii +ntr"un #ediu concurenţial. 6e adre!ea,ă- de reulă lucrătorilor

calificaţi- cu o anu#ită vechi#e +n profe!ie şi +ntreprindere etc.

- şomaI de lun9ă durată :şomaI cronic 3 mai mult de )* luni; şi re!pectiv şomaI de

e'cludere 3 produ! al funcţionării criteriului de !electivitate pe piaţa #uncii- at<t

!u% a!pectul anajărilor- c<t şi al di!poni%ili,ărilor. Cu c<t Avechi#ea de şo#ajA e!te

#ai #are- cu at<t şan!ele de reanajare a ace!tor şo#eri !unt #ai #ici. tine +n #od

prioritar per!oanele de o anu#ită v<r!tă- cu di!poni%ilităţi redu!e de recalificare-12'

7/17/2019 tema 01


fe#eile- tinerii cu calificare redu!ă- dar şi lucrătorii calificaţi- adulţii- cu deo!e%ire din

anu#ite %a,ine de ocupare- reiuni !au rupe profe!ionale- ca ur#are a re!tructurării

econo#ice. /actorii care conduc la apariţia şo#ajului de lună durată pot fi> şo#ajul

ciclic şi şo#ajul conjunctural> reducerile de cerere de #uncă datorate declinului !au

re!tructurării econo#ice@ nu#ărul #are de per!oane cu preătire #edie şi !uperioarăcare intră !au reintră anual pe piaţa #uncii@ natura !i!te#ului de ajutor de şo#aj.

9n funcţie de decident>

- şomaI voluntar 3 apare +n ca,urile +n care forţa de #uncă nu acceptă !ă #ai lucre,e

la nivelul !alariului propu! de +ntreprin,ător- re!pectiv al aşa"nu#itului A!alariu de

echili%ruA- prin care !e re!ta%ileşte echili%rul dintre cerere şi ofertă +n eală #ă!ură pe

piaţa %unurilor şi pe cea a #uncii. *eci,ia de a intra +n şo#aj aparţine !alariatului.

5!te !inura ,onă de şo#aj acceptată de econo#ia cla!ică- con!iderată ca+nt<#plătoare- de !curtă durată- +ntruc<t #ecani!#ele de piaţă au capacitatea de

relare autono#ă a raportului cerere"ofertă.

- şomaI involuntar 3 deci,ia de tri#itere +n şo#aj aparţine +ntreprin,ătorului-

deter#inat de o #ulţi#e de cau,e. 5!te for#a cea #ai ră!p<ndită de şo#aj@ nu poate

fi co#%ătută doar prin #ecani!#e de piaţă.

9n funcţie de co#porta#entul şo#erilor şi de relaţia dintre cererea şi oferta de calificări>

- şomeri uşor de plasat sau activiK

- şomeri mai 9reu de plasat sau descuraIaţiK

- şomeri retraşi" imposibil de plasat sau inactivi(

9n econo#iile conte#porane nu exi!tă for#e pure de şo#aj. *iferitele for#e de şo#aj

coexi!tă- !e +ntrepătrund şi !e A!u!ţinA reciproc.

nali,<nd evoluţia şo#ajului din $epu%lica &oldova- !e o%!ervă că toate for#ele şi

tipurile de şo#aj- enu#erate #ai !u!- !unt pre,ente +ntr"o proporţie #ai #are !au #ai #ică.

=otodată- anali,a !electivă a fiecărei for#e de şo#aj ca rad de inten!itate e!te reu de reali,at

at<t din cau,a re!tricţiilor infor#aţionale- c<t şi din cau,a nivelului #ic al ace!tui feno#en de pe

piaţa #uncii din $epu%lica &oldova.

9n eneral- nivelul extre# de #ic at<t al şo#ajului real c<t şi a celui +nrei!trat e!te o

tră!ătură di!tinctivă a pieţei #uncii din $epu%lica &oldova din etapa actuală. ivelul de circa

2 al ratei oficiale a şo#ajului +n condiţiile unui declin econo#ic de ''. ti#p de 10 ani de

tran,iţie i#pune ipote,a fie a unei deficienţe !erioa!e a !i!te#ului de evidenţă !tati!tică- fie a

activităţii in!uficiente a ficiilor de #uncă- fie a !pecificului !tructurii ocupaţionale a econo#iei

repu%licii. anali,ă #ai aprofundată arată că toate cele trei faţete ale feno#enului dat !unt123

7/17/2019 tema 01


pre,ente şi !e +ntrepătrund. 9ntr"adevăr- !tati!tica are anu#ite dificultăţi +n ceea ce priveşte

e!ti#area şo#ajului. $ata de 2 indică nu#ai pe acei şo#eri ce !"au adre!at la oficiile de

#uncă- iar credi%ilitatea populaţiei faţă de ace!te in!tituţii e!te extre# de #ică. 9n condiţiile de

cri,ă econo#ică c<nd !tatul nu poate ajuta real forţa de #uncă di!poni%ili,ată +n ceea ce priveşte

a!iurarea unui loc de #uncă- puţini dintre cei di!poni%ili,aţi !e adre!ea,ă la in!tituţiile de !tat.*e reulă acea!tă forţă de #uncă di!poni%ili,ată +şi ă!eşte ocupare fie +n !ectorul !u%teran care

+n $epu%lica &oldova a căpătat proporţii i#punătoare- fie practică autoocouparea +n aricultură

!au +n arti,anat. ivelul #ic al şo#ajului +nrei!trat e!te co#pletat cu un nivel de!tul de #are al

şo#ajului latent- !ti#ulat- de!eori- prin politica de ocupare pro#ovată de !tat (ta%elul ). /iind o

continuare loică a politicii de utili,are a forţei de #uncă din econo#ia !ociali!tă- %a,ată pe

Aocupare deplinăA- actuala politică de ocupare +şi centrea,ă atenţia a!upra #ă!urilor active- ca

crearea artificială a unor noi locuri de #uncă- etc.Tabelul 67

Evoluţia şomaIului oficial şi latent în Republica Moldova :mii persoane;

nii omerii înre9istraţi oficial @umărul salariaţilor aflaţi înconcedii fără plată

@umărul lucrătorilor cu unpro9ram redus de muncă

1 20.' 220. .14 2.4 22 .41' 2. 13.7 4.413 27 131. .717 2 1'. 11 . 1.1 27

2000 27- -7 13-1Sursa: Departamentul de statistică şi sociologie

ici nivelul şo#ajului calculat după #etodoloia :I& nu poate reflecta !ituaţia reală de pe

piaţa #uncii. =eriver!area petrecerii unui recen!ă#<nt al populaţiei nu per#ite re+nnoirea %a,ei

eşantionului nchetei forţei de #uncă- ceea ce deter#ină calcularea unor date eronate privind

evoluţia proce!elor de pe piaţa #uncii din $epu%lica &oldova.

!tfel- confor# re,ultatelor nchetei forţei de #uncă- care !e efectuea,ă +n repu%lică din

17- evoluţia şo#ajului real- calculat după #etodoloia :I& a fo!t ur#ătoarea " ta%elul . Pe

parcur!ul ulti#ilor trei ani rata şo#ajului calculat după #etodoloia :I& a +nrei!trat o tendinţă

de !cădere de la 11-1 +n 1 p<nă la 3- +n 2001. nali,<nd şo#ajul după !ex şi #ediu de

reşedinţă- !e o%!ervă că di!tri%uţia lui după ace!te caracteri!tici e!te neunifor#ă. !tfel- pe

parcur!ul +ntreii perioade de referinţă rata şo#ajului pentru forţa de #uncă #a!culină era #ai

#are dec<t rata şo#ajului pentru forţa de #uncă fe#inină E 1- faţă de 7- +n 1- -3

faţă de 3-2 +n 2000- 7-3 faţă de 4- +n 2001- iar rata şo#ajului +n #ediul ur%an depăşea cu

127

7/17/2019 tema 01


#ult rata şo#ajului din #ediul rural E 1-1 faţă de 4- +n 1- 14-3 faţă de - +n 2000

1-7 faţă de 2-3 +n 2001.

Tabelul 6

Rata şomaIului pe se'e şi medii :=;

Anii Botal .ărbaţi Demei Urban Rural)444 11-1 1- 7- 1-1 4-*888 7-4 -3 3-2 14-3 -*88) 3- 7-3 4- 1-7 2-3


9n ceea ce priveşte di!tri%uţia şo#erilor pe rupe de v<r!tă- !e o%!ervă că cea #ai #are

inten!itate a şo#ajului o are forţa de #uncă cuprin!ă +ntre 14 şi 2 aniat<t pentru %ăr%aţi c<t şi

pentru fe#ei- şi at<t +n #ediul ur%an c<t şi +n #ediul rural. !tfel- +n anul 2001 rata şo#ajului

pentru per!oanele active cuprin!e +n cateoriile de v<r!tă de 14"1- 20"2 şi 24"2 ani a

con!tituit- re!pectiv- 1-0- 1-4 şi -- +n ti#p rata şo#ajului pentru alte cateorii de v<r!tăera cu #ult #ai #ică. celeaşi tendinţe !e o%!ervă şi +n di!tri%uţiile şo#erilor după v<r!tă

!eparate pentru %ăr%aţi şi fe#ei- precu# şi pentru #ediile ur%an şi rural (ta%elul 0). $ata

şo#ajului ridicată pentru rupele de v<r!tă tinere repre,intă o caracteri!tică leică pentru o piaţă

a #uncii #odernă şi e!te leată de aşa"nu#itul Aşo#aj al tineretuluiA- feno#en !ocial neativ- +n

atenuarea căruia !unt +ndreptate #ai #ulte #ă!uri de politică de ocupare a forţei de #uncă şi de

protecţie !ocială a şo#erilor. /aptul că acea!tă di!tri%uţie pe v<r!te a şo#ajului !e re!pectă şi +n

$epu%lica &oldova- de#on!trea,ă că proce!ul de con!tituire a #ecani!#elor econo#ice de piaţă+n do#eniul raporturilor de #uncă e!te +n plină de!făşurare- co#plect<nd piaţa #uncii din

$epu%lica &oldova cu tot #ai #ulte a!pecte- feno#ene- #ecani!#e !pecifice ace!teia.

Tabelul !-

Rata şomaIului pe 9rupe de v/rstă în anul *88) :=;

Frupe de v/rstă Botal .ărbaţi Demei Urban Rural)-3)4 1-0 20-2 13-4 2- 11-2*83*, 1-4 13-0 11-3 2-3 7-*-3*4 - 11- 3- 14-2 -0+83+, 3-2 -1 4- 1-0 2-4+-3+4 '-1 '- 4- 11- 1-3,83,, 3-0 7-2 4- 1- 1-4,-3,4 4-' 3-0 - 10- 1-1-83-, 4-2 4-7 -' 10- 0-7--3-4 -' -3 2-1 7- 0-45835, 1-0 1-' 0- -3 0-15- şi peste 0-1 0-2 0-1 1- 0-0


influenţă deo!e%ită a!upra şo#ajului are şi nivelul de !tudii. nali,<nd di!tri%uţia

şo#erilor din $epu%lica &oldova +n funcţie de nivelul de !tudii- !e o%!ervă că +n 2001 cea #ai12

7/17/2019 tema 01


#are pondere din totalul şo#erilor o deţin cei cu !tudii #edii enerale şi #edii de !pecialitate.

!tfel- dacă ponderea şo#erilor cu !tudii #edii enerale +n totalul şo#erilor era de 2-7-

ponderea şo#erilor cu !tudii #edii de !pecialitate a con!tituit 1-1. =otodată- e!te re#arca%il

faptul că şo#erii cu !tudii pri#are con!tituie doar 1-1 din totalul şo#erilor. ce!t fapt poate fi

explicat prin aceea că- pe de o parte- nu#ărul per!oanelor active cu !tudii pri#are e!te de!tul de#ic- iar pe de altă parte- +n #o#entul actual- +n $epu%lica &oldova nevoia de #uncă necalificată

e!te #ai #are dec<t nevoia de #uncă calificată- fapt deter#inat de !tructura ocupaţională a

econo#iei $epu%licii &oldova. 6tructura ocupaţională a econo#iei $epu%licii &oldova a

deter#inat şi un alt a!pect al !tructurii şo#ajului +n funcţie de nivelul de !tudii " ponderea relativ

#are a şo#erilor cu !tudii !uperioare- care a con!tituit +n 2001 10-1 din totalul şo#erilor- ceea

ce nu e!te caracteri!tic ţărilor de,voltate cu o econo#ie de piaţă. celaşi tendinţe !e o%!ervă şi +n

di!tri%uţiile şo#erilor +n funcţie de nivel de !tudii at<t pentru %ăr%aţi şi fe#ei- c<t şi pentru#ediul ur%an şi cel rural. (ta%elul 1).

Tabelul !1

Repartiarea şomerilor .1M pe se'e" medii şi nivel de instruire în anul *88) :=;

@ivel de instruire Botal .ărbaţi Demei Urban RuralSuperior 10-1 7- 12-3 12- 1-Superior de scurtă durată 14-' 1-4 17-7 13- 3-'Mediu de specialitate 1-1 4- 24-' - 22-'Mediu 9eneral 2-7 2-2 23- 2-' 2-2Mediu incomplet 1'- 17-1 14-2 11- '-'

Primar 1-1 1-' 0-4 0- 2-1Sursa: Departamentul de statistică şi sociologie

$e,ultate de!tul de relevante privind evoluţia şo#ajului din $epu%lica &oldova +n etapa

actuală ne oferă şi infor#aţia privind şo#ajul +nrei!trat a *eparta#entului de 6tat de ;tili,are a

/orţei de &uncă din $epu%lica &oldova. Confor# ace!tor date- rata şo#ajului +nrei!trat la

oficiile de #uncă pe parcur!ul ulti#ilor ani a avut o creştere nee!enţială- o!cil<nd +n jurul

nivelului de 2. *in nu#ărul total al şo#erilor +nrei!traţi +n anul 2001 '0-0 au fo!t pla!aţi +n

c<#pul #uncii pe parcur!ul a ' luni de ,ile- iar celelalte 22-0 !"au aflat +n şo#aj ti#p de #ai

#ult de ' luni. =otodată- 17- din şo#erii +nrei!traţi !"au aflat +n şo#aj #ai #ult de un an de

,ile repre,ent<nd şo#ajul dura%il !au cronic. *urata #edie a şo#ajului +nrei!trat !"a e!ti#at +n

2001 la 3 luni (ta%elul 2).

10

7/17/2019 tema 01


Tabelul !2

Evoluţia şomaIului înre9istrat la oficiile de muncă

)446 )447 )444 *888 *88) u#ărul şo#erilor (la !f<rşitul perioadei de referinţă)-#ii per!oane-

233 2021 17 2773 23''

9n faţă de populaţia +n v<r!tă aptă de #uncă 1- 1-4 1-3 1- 1-2

8o#eri care pri#e!c ajutor de şo#aj- #ii per!oane 3' 70'2 113 ''3 4'4$ata şo#ajului oficial +nrei!trat 1-4 1- 2-1 2-1 2-0$eparti,area şo#erilor confor# duratei şo#ajului +n >

P<nă la ' luni '-4 '0-3 42-3 40- '0-0 '"12 luni 22-2 2-' 23-7 2- 22-0 &ai #ult de un an 1- 1-3 1-4 2-7 17-0 *urata #edie a şo#ajului '-4 '-3 3-' 7-2 3-0


$eferindu"ne la di!tri%uţia şo#erilor +nrei!traţi la oficiile de #uncă +n funcţie de v<r!tă şi

nivel de !tudii- !e o%!ervă o !ituaţie deo!e%ită celei a şo#ajului real- calculat după #etodoloia:I&. !tfel- +n 2001 cea #ai #are pondere a şo#erilor +nrei!traţi o aveau şo#erii +nrei!traţi +n

v<r!tă de 0" ani " 7-1 co#parativ cu ponderea şo#erilor +nrei!traţi +n v<r!tă de 1'"2 ani

de 2-3. 9n ceea ce priveşte influenţa nivelului de !tudii a!upra şo#ajului +nrei!trat- !e

o%!ervă o dependenţă inver! proporţională dintre ace!te două varia%ile- adică odată cu creşterea

nivelului de !tudii ponderea şo#erilor !cade. !tfel- dacă ponderea şo#erilor +nrei!traţi cu

!tudii !uperioare +n 2001 a fo!t de 3-2- ponderea şo#erilor +nrei!traţi cu !tudii #edii enerale

şi inco#plete a con!tituit 41-1 (ta%elul ).Tabelul !6

#istribuţia şomerilor înre9istraţi la oficiile de muncă după v/rstă şi nivelul de studii

:în =;

omeri înre9istraţi pe parcursul anului )446 )447 )444 *888 *88)Botal 100-0 100-0 100-0 100-0 100-0 #in care conform v/rstei" ani!)53*, 4-2 2-1 27-3 2-3 2-3*-3*4 12-1 12- 12-1 1-2 1'-+83,, 4- 7- 0- '-3 7-1,-3-4 13- 1'-' 17-7 13-0 1-5835, 0-0 0-0 0-1 0- 0- @ivelului de studii!Superioare 7- '- -0 3- 3-2Superioare de scurtă durată 14- 1-' 14-7 1-4 11-7Profesional3te%nice 22-' 24-3 2-4 2'-7 2-Medii 9enerale şi medii incomplete 4-3 4-7 40-3 42-4 41-1


9n condiţiile unei econo#ii de piaţă #odernă şo#ajul ca for#ă de de,echili%ru pe piaţa

#uncii poate fi con!iderat ca unul din indicatorii principali ai funcţionalităţii pieţei #uncii.

=otodată- piaţa #uncii nu e!te o piaţă autono#ă. 5a e!te derivată pieţei %unurilor şi !erviciilor-11

7/17/2019 tema 01


un !u%!i!te# principal al econo#iei naţionale- iar funcţionarea ace!teia e!te !tr<n! leată de

proce!ele ce !e de!făşoară şi pe alte pieţe ca piaţa de capital- etc. Iată de ce rata şo#ajului

repre,intă +nainte de toate- unul din indicatorii #acroecono#ici cheie.

8o#ajul e!te şi un indice al in!ta%ilităţii #acroecono#ice care reflectă etapa concretă a

de,voltării econo#iei- precu# şi indice !pecific al politicilor econo#ice pro#ovate +n !tat- aideoloiei şi #oralei !ocietăţii. influenţă deo!e%ită a!upra di#en!iunilor şo#ajului- precu# şi

a!upra for#elor lui de #anife!tare o au particularităţile locale- naţionale ale econo#iei ţării.

8o#ajul poate fi con!iderat şi o cau,ă principală a !ărăciei. 9ntr"adevăr- per!oanele care

nu !unt +ncadrate +n c<#pul #uncii au un venit #ai #ic- oca,ional- şi- prin ur#are- !unt !upu!e

unui ri!c #ai #are de a fi !ărace.

Piaţa #uncii din $epu%lica &oldova- afl<ndu"!e +n proce! de for#are- nu e!te +n !tare !ă

a!iure o funcţionalitate adecvată unei econo#ii de piaţă. *e aceea- corelaţia dintre productivitate- calificare şi nivelul !alariului al lucrătorilor de!eori lip!eşte- iar per!oanele

+ncadrate +n c<#pul #uncii uneori trăie!c +n !ărăcie. 6unt frecvente şi ca,urile c<nd per!oanele

ocupate au venituri #ai #ici dec<t cele neocupate. $e,ultatele cercetării %uetelor o!podăriilor

ca!nice confir#ă acea!tă !ituaţie. !tfel- +n anul 2001 '-3 din totalitatea per!oanelor

econo#ic active aflate !u% praul !ărăciei şi 4-' din totalitatea per!oanelor econo#ic active

aflate !u% praul !ărăciei extre#e din repu%lică au fo!t pla!ate +n c<#pul #uncii- din care 2-3

şi -7 " ocupate parţial- oca,ional !au aflate +n concedii ad#ini!trative fără plată. =otodată

- şi - din populaţia econo#ic activă aflată +n !ărăcie- re!pectiv +n !ărăcie extre#ă- !"au

aflat +n şo#aj (ta%elul ).

Tabelul !!Structura populaţiei economic active aflate în sărăcie şi sărăcie e'tremă a RepubliciiMoldova în funcţie de 9radul lor de ocupare în *88)" =)

Botal Săraci:sub pra9ul de -8= din

consumul mediu per

ec%ivalent" )5)"86 lei;

E'trem săraci:sub pra9ul de ,8= din

consumul mediu per

ec%ivalent" )*7"7- lei;Botal" populaţie economic activă<" 100 100 100#in care! cupaţi 3- '-3 4-' #in care!

cupaţi deplin '- '-0 '1-3Alţii :ocupaţi parţial" ocupaţi ocaional"aflaţi în concedii administrative

27-0 2-3 -7

omeri 2-1 - -TPopulaţia econo#ic activă repre,intă totalitatea per!oanelor +n v<r!tă aptă de #uncă (1"'2 ani pentru

%ăr%aţi şi 1"43 ani fe#ei) ocupate- parţial ocupate !au aflate +n şo#aj1*upă calculele proiectului P;* ACon!tituirea capacităţii de #onitori,are a !ărăciei şi a politicilorA

12

7/17/2019 tema 01


nali,<nd incidenţa !ărăciei pentru fiecare rup ocupaţional +n parte- !e o%!ervă că ri!cul

!ărăciei pentru şo#eri e!te- totuşi- #ai #are dec<t pentru per!oanele ocupate- inclu!iv şi pentru

cele ocupate parţial- oca,ional !au aflate +n concedii ad#ini!trative fără plată. !tfel- dacă radul

!ărăciei şi a !ărăciei extre#e pentru şo#eri +n anul 2001 a fo!t- re!pectiv de 3-2 şi 27-2-

pentru per!oanele ocupate aceşti indicatori !"au pla!at la nivelul de 2-4 şi 1-1. =otodată-cercetarea a arătat că pe parcur!ul unui an- din 2000 p<nă +n 2001- pentru per!oanele ocupate-

radul !ărăciei- !"a #ajorat de la 22-1 p<nă la 2-4- iar pentru şo#eri !"a redu! de la -

p<nă la 3-2- ceea ce denotă faptul că +n condiţiile econo#ice actuale +n $epu%lica &oldova

pla!area +n c<#pul #uncii +ncă nu poate fi con!iderată o cale eficientă de co#%atere a !ărăciei

(ta%elul 4).

9n acelaşi ti#p- anali,<nd incidenţa !ărăciei pentru per!oanele ocupate deplin şi cele ocupate

parţial !au oca,ional- !e o%!ervă că din 2000 p<nă +n 2001 radul !ărăciei !"a #ajorat- re!pectivde la 20-3 p<nă la 21-7 şi de la 24- p<nă 23-7- iar tendinţa de creştere a ri!cului !ărăciei

+n funcţie de radul de ocupare a per!oanei- +n eneral- !e re!pectă.

Tabelul !&Fradul sărăciei " respectiv al sărăciei e'treme în fiecare 9rup ocupaţional al

populaţiei economic active al Republicii Moldova =Săraci

:sub pra9ul de -8= dinconsumul mediu per

ec%ivalent;


consumul mediu perec%ivalent;

*888:)*-"+, lei; *88):)5)"86 lei; *888:)88"*6 lei; *88):)*7"7- lei;Botal" populaţie activă 22-4 2-7 12-7 1-#in care! cupaţi 22-1 2-4 12-4 1-1 #in care!

cupaţi deplin 20-3 21-7 11-3 11-Alţii :ocupaţi parţial" ocupaţi ocaional"aflaţi în concedii administrative

24- 23-7 1-4 1'-

omeri - 3-2 24-3 27-21*upă calculele proiectului P;* ACon!tituirea capacităţii de #onitori,are a !ărăciei şi a politicilorA

8o#erii repre,intă cel #ai afectat rup de pe piaţa #uncii de ri!cul !ărăciei. *e aceea- unintere! deo!e%it pre,intă anali,a incidenţei !ărăciei a!upra şo#erilor +n funcţie de caracteri!ticile

lor de %a,ă. Cercetarea %uetelor o!podăriilor ca!nice arată că #ai nu#eroşi- dar şi #ai afectaţi

de radul !ărăciei !unt şo#erii din #ediul ur%an. 5i con!tituie- re!pectiv- 1- şi 1-0 din toţi

şo#erii !ăraci şi extre# !ăraci. 9n funcţie de v<r!tă- cel #ai nu#ero! rup de şo#eri- aflaţi !u%

praul !ărăciei şi al !ărăciei extre#e !unt şo#erii +n v<r!tă de 24"40 ani. 5i con!tituie- re!pectiv-

4- şi 41- din toţi şo#erii !ăraci şi extre# !ăraci. ;n alt factor ce influenţea,ă ră!p<ndirea

!ărăciei e!te şi nivelul de !tudii. 6e o%!ervă că cu c<t #ai #ic e!te nivelul de !tudii- cu at<t #ai1

7/17/2019 tema 01


7/17/2019 tema 01


Tabelul ! Fradul sărăciei " respectiv al sărăciei e'treme al şomerilor în funcţie de mediu de

reşedinţă" se'" v/rstă" nivel de studii" =Săraci

:sub pra9ul de -8= dinconsumul mediu per ec%ivalent;


consumul mediu per ec%ivalent;*888

:)*-"+, lei;

*88)

:)5)"86 lei;

*888

:)88"*6 lei;

*88)

:)*7"7- lei;Botal - 3-2 24-3 27-2

&ediul;r%an 0- -7 23- 0-1

Rural 7- 22-0 17- 13-16ex

:ăr%aţi -0 -4 2'- 24-/e#ei 0- -1 24-0 2-7

V<r!ta1"2 41-' -4 '-4 -324"40 -3 - 1-0 2-2Pe!te 40 14- 0-0 14- 4-0

ivel de !tudii6uperioare şi !uperioare inco#plete 10-4 10-0 4- -#edii şi #edii de !pecialitate 2- 1-4 23-' 1-1Inco#plete şi pri#are 42- 3-0 - 1-4

1*upă calculele proiectului P;* ACon!tituirea capacităţii de #onitori,are a !ărăciei şi a politicilorA

$eieşind din cele expu!e- !e poate afir#a că +n #o#entul actual- pentru $epu%lica &oldova

şo#ajul nu poate fi con!iderat drept principalul indice al funcţionalităţii pieţei #uncii dacă el nu

e!te co#pletat cu diver!e anali,e ale altor co#ponente şi feno#ene de pe piaţa #uncii. ;na din

ace!te co#ponente poate fi con!iderat şi !alariul ca preţ de echili%ru pe piaţa #uncii- or +ncondiţiile unei pieţe a #uncii +n for#are- ace!ta- de!eori- nu poate juca rolul deplin de echili%ru

dintre cererea şi oferta de #uncă +#%răc<nd diver!e for#e atipice de #anife!tare afect<nd a!tfel

funcţionalitatea pieţei #uncii.

-(-( Salariul ca preţ de ec%ilibru pe piaţa muncii

*e o%icei- !alariul e!te definit fie ca preţ utili,at +n relaţiile dintre patron şi !alariaţi- fie cavenit o%ţinut de către !alariaţi- ceea ce enerea,ă o i#aine unilaterală a!upra !alariului. 9n ace!t

context- ad#ini!trarea !alari,ării cuprinde o activitate co#plexă care i#pune luarea +n

con!ideraţie a tuturor laturilor e!enţiale ale !alariului- a !arcinilor şi funcţiilor !ale de %a,ă- a

corelaţiilor ace!tuia cu cele #ai diferite varia%ile econo#ice şi !ociale- precu# şi a i#plicaţiilor

ace!tora din ur#ă a!upra tuturor intere!elor- de cele #ai #ulte ori diverente.

14

7/17/2019 tema 01


!tfel- pentru patron !alariul con!tituie cel #ai i#portant ele#ent al co!turilor de producţie-

iar #ini#i,area ace!tuia con!tituie o cerinţă e!enţială a #enţinerii şi chiar a creşterii

co#petitivităţii- capacităţii concurenţiale şi a via%ilităţii fir#ei pe piaţă.

Pentru anajat !alariul repre,intă un venit- con!tituind principalul #ijloc de exi!tenţă a !a şi

a fa#iliei !ale- iar reacţia ace!tuia va fi de a +ncerca !ă #axi#i,e,e !alariul nu nu#ai pentru ao%ţine un #ini#u# de exi!tenţă- ci de a o%ţine un !alariu c<t #ai #are.

*e aceea- politica orani,aţiei +n do#eniul !alari,ării nu tre%uie !ă nelije,e nevoile şi

!copurile funda#entale ale oa#enilor- !alariul fiind un #ijloc de a !ati!face nu nu#ai nevoile

fi,ice şi %ioloice ale anajaţilor- ci şi un #ijloc de a !ati!face nevoile !ociale şi per!onale ale

ace!tora. rani,aţiile au şi ele o%iectivele lor- +n!ă o%iectivul pentru a atine ace!te o%iective

con!tă +n a şti !ă c<ştie !erviciile anajaţilor- !ă"i #otive,e pentru nivele +nalte de perfor#anţă-

a!iur<ndu"!e a!tfel că aceştia vor continua !ă"şi +ndeplinea!că o%liaţiunile faţă de orani,aţie.9n condiţiile econo#iei concurenţiale- politica !alarială tre%uie !ă repre,inte in!tru#entul

concret de relare a cererii şi ofertei forţei de #uncă- de +#%inare a ocupării şi folo!irii eficiente

a forţei de #uncă. Pentru acea!ta- politica de !alarii tre%uie !ă !ati!facă o #ultitudine de cerinţe.

9n pri#ul r<nd- politica de !alarii tre%uie !ă a!iure o corelaţie core!pun,ătoare +ntre

creşterea producţiei şi cea a #a!ei !alariale- re!pectiv E +ntre volu#ul #a!ei !alariale şi cel al

%unurilor şi !erviciilor oferite pe piaţă- +ntre creşterea productivităţii #uncii şi !porirea !alariului

#ediu.

9n al doilea r<nd- politica de !alarii- inclu!iv flexi%ilitatea !alariilor- repre,intă p<rhii de

alocare privind reocuparea forţei de #uncă pe !ectoare- ra#uri de activitate- profe!iuni-

cateorii de calificare etc.

9n al treilea r<nd- politica de !alarii tre%uie !ă ur#ărea!că !ta%ilirea #ări#ii !alariului +n

funcţie de calitate- co#petitivitate- perfor#anţă etc.

9n al patrulea r<nd- politica !alariilor tre%uie !ă fie intere!ul aenţilor econo#ici at<t !u%

a!pectul reco#pen!ării pentru participare +n #uncă- c<t şi cel al !ti#ulării renta%ilităţii şi !poririi

producţiei pentru reinve!tire şi de,voltare.

6alari,area +n cadrul +ntreprinderilor- reali,ată pe %a,a unui !i!te# #ai #ult !au #ai puţin

propriu- are un opti# de !alari,are al ei care !e poate de!făşura +ntre două variante"li#ită>

a) un nivel prea ridicat al !alariilor care con!u#ă %anii ce ar putea fi inve!tiţi pentru extinderea

+ntreprinderii@

%) un nivel !că,ut al !alariilor care nu !ti#ulea,ă perfor#anţa- nu a!iură intere!ul- #ai ale!

pentru forţa de #uncă +nalt calificată. cea!ta !poreşte fluctuaţia forţei de #uncă şi- totodată-

co!turile +ntreprinderii pentru recrutare anajaţilor.1'

7/17/2019 tema 01


6i!te#ul de !alari,are +n perioada de tran,iţie tre%uie !ă !ati!facă- cel puţin- ur#ătoarele

condiţii enerale> !ta%ilitate- protecţie !ocială- re!tructurare.

Pentru ca !alariul !ă devină un !ti#ulent eficace- o p<rhie a funcţionalităţii pieţei #uncii şi

a rele#entării ocupării- e nece!ar !ă fie reali,ate- #ini#u#- trei o%iective>

• creşterea productivităţii #uncii- deci re!pectarea corelaţiei dintre randa#entul #unciişi valoarea forţei de #uncă expri#ate prin !alariu@

• protejarea nivelului ocupării- re!pectiv !ti#ularea prin !alarii a #o%ilităţii +n alocarea

re!ur!elor de #uncă- a autoperfecţionării şi calităţii #uncii pre!tate@

• creşterea nivelului de trai- deci o a#eliorare a puterii de cu#părare a populaţiei.

9n pre,ent !alari,area +n $epu%lica &oldova !e efectuea,ă +n confor#itate cu Deea

!alari,ării nr. 73"OV din 1 fe%ruarie 2002.

6i!te#ul actual de !alari,are din $epu%lica &oldova rele#entea,ă #odul de !alari,are a per!onalului +ncadrat cu contract de #uncă +n unităţile econo#ice- indiferent de for#a de

proprietate. 6alari,area anajaţilor !e efectuea,ă +n raport cu cererea şi oferta forţei de #uncă de

pe piaţa #uncii- cantitatea şi calitatea #uncii depu!e- re,ultatele şi condiţiile funcţionării unităţii.

6i!te#ul de !alari,are- condiţiile principale de orani,are a re#unerării #uncii- !alariile

tarifare şi pe funcţii concrete- precu# şi alte for#e şi condiţii de !alari,are +n ace!te unităţi !e

!ta%ile!c prin neocieri colective !au individuale +ntre per!oanele fi,ice !au juridice care

anajea,ă şi !alariaţii !au repre,entanţii ace!tora- +n funcţie de po!i%ilităţile financiare ale unităţiiecono#ice- şi !e prevăd +n contractele colective !au individuale de #uncă.

6alariul cuprinde !alariul de %a,ă- adao!urile şi !porurile la !alariu- precu# şi pri#ele şi

reco#pen!ele acordate anajaţilor.

nali,<nd !alariile din $epu%lica &oldova din #o#entul actual !e poate con!tata că ele

!unt extre# de #ici. &enţinerea nivelului jo! al !alariilor e!te o #oştenire a econo#iei !ociali!te

continuată- practic- de #ajoritatea uvernelor ţărilor aflate +n tran,iţie econo#ică. 9n econo#ia

!ociali!tă !alariul #ic era co#pen!at printr"o politică dra!tică a preţurilor- iar fiecare lucrător- pel<nă ace!t #ode!t venit- %eneficia +n #od ratuit de o a#ă lară de !ervicii !ociale> a!i!tenţă

#edicală- rădiniţe de copii- foi de odihnă- !paţiu locativ etc. ivelul jo! al !alariilor- precu# şi

o eali,are relativă prin diferite #ă!uri de plafonare a lor- a provocat o de#otivare a #uncii

lucrătorilor #anife!t<ndu"!e prin !lă%irea di!ciplinei #uncii- nedorinţei lucrătorilor de a"şi ridica

calificarea- care- la r<ndul !ău- a condu! la o !cădere a productivităţii #uncii +n toate ra#urile

econo#iei. Pe de altă parte- nivelul jo! al !alariilor e!te deter#inat şi de !tructura econo#iei

repu%licii- +n care pe!te 40 din re!ur!ele u#ane !unt ocupate +n do#enii +n care productivitatea

13

7/17/2019 tema 01


#uncii e!te cea #ai joa!ă (aricultură- etc.)- iar o altă parte- de!tul de i#punătoare a forţei de

#uncă (2-0 +n 2001)- e!te ocupată +n !ectorul %uetar- unde !alariile lor depind de

po!i%ilităţile li#itate ale %uetului. ceştia !unt- de reulă lucrătorii !ectorului de +nvăţă#<nt- ai

ocrotirii !ănătăţii- culturii etc. " per!oane cu un +nalt nivel de calificare care #erită o !oartă #ai

%ună. eluarea unor #ă!uri urente de a#eliorare a !ituaţiei create poate avea con!ecinţei#previ,i%ile- afect<nd +n #od !erio! capitalul u#an exi!tent- şi !u%#in<nd de,voltarea u#ană

dura%ilă +n per!pectivă.

ivelul #ic al !alariilor din $epu%lica &oldova a condu! la di#inuarea accentuată a

ponderii !alariului +n totalul veniturilor populaţiei. 6căderea rolului !alariului +n for#area

veniturilor- +n favoarea altor !ur!e de venit- e!te un proce! fire!c +n condiţiile tran,iţiei la

econo#ia de piaţă. 9n!ă atunci c<nd acea!tă !cădere ia proporţii necontrolate- poate avea loc un

tran!fer al funcţiei de reproducţie a forţei de #uncă de la !alariu la alte for#e de venit- care nu!unt leate ne#ijlocit de proce!ul de #uncă- !u%#in<nd a!tfel #ecani!#ul econo#ic şi

de,voltarea capitalului u#an. 9n ace!te condiţii- o #are parte de !alariaţi- (ocupaţi +n cea #ai

#are parte +n !ectorul pu%lic) ce"şi for#ea,ă veniturile !ale exclu!iv din !alarii- !unt defavori,ate

faţă de alte cateorii de populaţie ce"şi a!iură ro!ul veniturilor !ale din alte !ur!e. cea!tă

!ituaţie conduce la deradarea #otivaţiei #uncii !alariale şi- +n con!ecinţă- la un exod al forţei de

#uncă din !fera productivă +n alte do#enii de activitate. !tfel- dacă +n ţările econo#ic

de,voltate ponderea !alariului +n totalul veniturilor !e #enţine la un nivel de circa 40"30 prin

diferite politici uverna#entale- a!iur<ndu"!e a!tfel #otivarea #uncii şi- prin ur#are- creşterea

productivităţii #uncii şi echitatea !ocială- +n $epu%lica &oldova ponderea !alariului +n totalul

veniturilor +n anul 2001 a con!tituit 3-7- ridic<ndu"!e nee!enţial faţă de anul precedent

(ta%elul 7).

Tabelul !7Structura veniturilor 9lobale disponibile

(confor# datelor cercetării %uetelor o!podăriilor ca!nice- ))447 )444 *888 *88)

$enitul 9lobal disponibil 3 total )88"8 )88"8 )88"8 )88"8Inclu!iv- venituri provenite din>ctivitate !alari,ată -3 4- 3- 3-7ctivitate aricolă - 7-4 -4 1-ctivitate individuală -0 - -0 2-39nde#ni,aţii !ociale 10-1 7- - 10-lte !ur!e 12-7 1-4 14- 1'-3


*i!creditarea rolului !alariului +n econo#ia naţională a $epu%licii &oldova poate fi

con!iderată drept o con!ecinţă directă a politicii veniturilor- +n !pecial a celei !alariale du!e +n

repu%lică pe parcur!ul anilor precedenţi de tran,iţie- precu# şi a profanării o%liaţiunilor !tatului17

7/17/2019 tema 01


faţă de !alariaţii %uetari. 9nheţarea !alariului #ini# la nivelul de 17 lei (necorelat cu evoluţia

#ini#ului de !u%,i!tenţă)- +n !copul co#%aterii proce!elor inflaţioni!te şi con!olidării #onedei

naţionale- utili,area unei reţele tarifare unice de !alari,are aplicate +n !fera %uetară- neindexate

ti#p de #ai #ulţi ani- re!tanţele !alariale cre!c<nde din an +n an- !unt dove,i convinătoare de

incapa%ilitate- iar de!eori- şi de nedorinţă a !tatului de a a#eliora !ituaţia !alariaţilor. =oateace!tea au condu!- pe de o parte la erodarea veniturilor reale ale per!oanelor care depind +n #od

direct de acea!tă for#ă de venit- iar pe de altă parte- la !căderea credi%ilităţii populaţiei faţă de

!tat ca arant al %ună!tării populaţiei- precu# şi la !ti#ularea unor feno#ene care !u%#inea,ă

+ntr"o per!pectivă dura%ilă autoritatea !tatului- aşa ca +nflorirea econo#iei !u%terane- a eva,iunii

fi!cale- a corupţiei- cri#inalităţii etc.

9n pre,ent- cu toate că !alariul #ediu lunar no#inal a +nrei!trat o anu#ită creştere-

$epu%lica &oldova !e caracteri,ea,ă prin cel #ai #ic nivel al !alariilor- co#parativ cu alte ţăriaflate +n tran,iţie- fapt ce deter#ină ca $epu%lica &oldova !ă fie con!iderată cea #ai !ăracă ţară

din 5uropa.

9n !copul redre!ării !ituaţiei create uvernul a pro#ovat o !erie de #ă!uri concrete-

printre care au fo!t şi ela%orarea unei lei noi privind !alari,area anajaţilor- indexarea periodică

a !alariilor lucrătorilor din !fera %uetară etc. $e,ultatele ace!tor #ă!uri nu !"au lă!at aşteptate.

!tfel- a cre!cut !alariul pentru pri#a cateorie de !alari,are p<nă la 100 lei- iar !alariile tarifare

la unele cateorii de anajaţi din +nvăţă#<nt- #edicină- cultură- !port- a!i!tenţă !ocială- au fo!t

#ajorate cu '0. Cu toate că creşterile !alariale din acea!tă perioadă nu !unt e!enţiale

(co#parativ cu coşul #ini# de con!u# !ta%ilit la circa 1042 lei)- acea!tă a#eliorare a !ituaţiei

poate enera o rea%ilitare a credi%ilităţii populaţiei faţă de autorităţi care pot contri%ui real- prin

eforturile colective- la ieşirea din ace!t i#pa!.

&ă!urile luate de executiv au condu! şi la creşterea !alariului #ediu lunar. 9n anul 2001

el a con!tituit 41-2 lei şi !"a #ărit faţă de anul precedent cu 23. iveluri #axi#e au fo!t

+nrei!trate +n activităţile financiare " 2421-0 lei. 6u% #edia pe repu%lică au fo!t retri%uiţi

!alariaţii din aricultură şi !ilvicultură " 04- lei- !ănătate şi a!i!tenţa !ocială " 11-7 lei-

+nvăţă#<nt " 3- lei (ta%elul ).

1

7/17/2019 tema 01


Tabelul !

Salariul nominal mediu lunar pe tipuri de activităţi economice" lei

)447 )444 *888 *88)Botal" lei *-8", +8,"5 ,86"4 -)4"*

*in care>ricultură şi !ilvicultură 10-' 132-7 241-3 04-Indu!trie 2-4 417-' '7- 717-7Con!trucţii '2- 2'-2 4-7 30-Co#erţ cu ridicata şi cu a#ănuntul 2'4-3 1-0 -' 2-1=ran!porturi şi co#unicaţii 3'-4 44- '4-0 37'-7ctivităţi financiare 114- 1'32-4 24-1 2421-09nvăţă#<nt 17-0 1-0 23-3 3-6ănătate şi a!i!tenţă !ocială 17-4 17'-3 20-1 11-7Celelalte activităţi 1-1 24- 24-7 77-4


;n rol i#portant +n evoluţia !alariilor +n $epu%lica &oldova revine deter#inării rit#ului de

creştere a ace!tora. !tfel- rit#ul #ediu anual de creştere a !alariului pe econo#ie pentru

perioada 17"2001 a con!tituit 21- Cel #ai lent rit# de creştere a !alariilor !"a +nrei!trat +n

ocrotirea !ănătăţii şi +nvăţă#<nt- ace!ta cifr<ndu"!e- re!pectiv- la 1- şi 1'- anual. 9n

condiţiile +n care ace!t rit# !e va #enţine şi +n continuare- !alariile anajaţilor din ace!te

!ectoare de activitate nu vor atine nivelul !alariului #ediu pe econo#ie. ceiaşi !ituaţie e!te

caracteri!tică şi pentru anajaţii din !ectorul arar (ta%elul 40).

Tabelul &-

Ritmul de modificare a salariului mediu lunar pe tipuri de activităţi economice

Bipurile de activităţi )447 *88) Ritmul mediu anual demodificare a salariului =

=otal pe econo#ie 240- 4-3 21-din care>ricultură- econo#ia v<natului şi !ilvicultură 1-' 14-1 20-4Indu!trie 201-' 71-1 1-3Con!trucţii '2- '72-7 13-2Co#erţ 2'4-3 41-1 17-Noteluri şi re!taurante 20-2 7-3 1-2=ran!porturi- co#unicaţii şi depo,itare 3'-4 7'0-7 2-0

ctivităţi financiare 114- 2237- 1-0=ran,acţii i#o%iliare '- 327-1 21-d#ini!traţie pu%lică 2-0 32- 13-9nvăţă#<nt 17-0 '- 1'-46ănătate şi a!i!tenţă !ocială 17-4 1-' 1-lte activităţi 223- 0- 1-4


Cu toate că evoluţia !alariilor din $epu%lica &oldova a +nrei!trat anu#ite prore!e-

diferenţierea populaţiei după venituri ră#<ne o pro%le#ă acută. Polari,area !ocietăţii continuă !ă

per!i!te şi +n pre,ent. Coeficientul Bini- care expri#ă radul de diferenţiere !ocială are o tendinţă

!ta%ilă de creştere. 9n anul 2001 el a con!tituit 0-27 calculat după veniturile di!poni%ile ale10

7/17/2019 tema 01


populaţiei. *iferenţierea populaţiei după venituri e!te condiţionată nu nu#ai de diver!ificarea

for#elor de venit- dar şi de diferenţierea !alariilor +n diver!e ra#uri ale econo#iei repu%licii.

5voluţia nefavora%ilă a !alariilor !"a ră!fr<nt +n #od direct şi a!upra nivelului de trai a

populaţiei. !tfel- pe parcur!ul ulti#ilor ani !e o%!ervă că nivelul !alariului #ediu lunar pe

econo#ie nu a atin! valoarea %uetului #ini# de con!u#. *acă +n 1' !alariul #ediu lunar peecono#ie con!tituia doar 7-2 din %uetul #ini# de con!u#- +n 2001 ace!ta a cre!cut

nee!enţial- p<nă la 41-' din %uetul #ini# de con!u#. =otodată- +n a!tfel de ra#uri ca

activităţile financiare ponderea !alariului #ediu lunar a con!tituit +n anul 1' 13-7 şi !"a

#ajorat p<nă +n 2001 p<nă la 21'- din valoarea %uetului #ini# de con!u#- +n ti#p ce +n alte

ra#uri- ca ocrotirea !ănătăţii şi +nvăţă#<ntul ponderea !alariului #ediu lunar a con!tituit +n anul

1'- re!pectiv- 0- şi 1-4 şi !"a #icşorat p<nă +n 2001- re!pectiv p<nă la 2-0 şi 2-

din valoarea %uetului #ini# de con!u# ceea ce a +nă!prit şi #ai #ult diferenţierea veniturilor !alariale dintre ra#urile econo#iei naţionale (ta%elul 41).

Tabelul &1

Corelaţia dintre salariul mediu lunar şi bu9etul minim de consum lunar

=ipurile de activităţiecono#ice

1' 17 20016alariul#ediulunar

$aportul faţăde %uetul#ini# decon!u#lunar

6alariul#ediulunar

$aportul faţăde %uetul#ini# decon!u#lunar

6alariul#ediulunar

$aportul faţăde %uetul#ini# de

con!u# lunar

=otal pe econo#ie *i care>ricultură- econo#iav<natului şi !ilviculturăIndu!trieCon!trucţiiCo#erţNoteluri şi re!taurante=ran!porturi- co#unicaţii şidepo,itarectivităţi financiare=ran,acţii i#o%iliared#ini!traţie pu%lică

9nvăţă#<nt6ănătate şi a!i!tenţă !ocialălte activităţi

173-1

121-414-423-3211-417-4

247-'37-02'-724-4

14'-31'1-11'7-1

7-2

1--7'-4-43-

''-'13-7'-'3'-24

0-1-4-

240-

1-'201-''2-2'4-320-2

3'-4114-'-2-0

17-017-4223-

42-

1-'2-'3'-'4'-27-3

3-'20-031-272-

7-3'-37-13

4-3

14-171-1'72-741-17-3

7'0-72237-327-132-

'-1-'0-

41-'

2-33-2'-740-'-0

71-321'-'-130-4

2-02-3-1


9n eneral- !i!te#ul de !alari,are repre,intă un an!a#%lu de #ă!uri- deter#inat de cererea şi

oferta de forţă de #uncă- conceput pe %a,a unor principii econo#ice şi !ociale- precu# şi a

lei!laţiei +n vioare- luate +n con!ideraţie !i#ultan- prin care !e diferenţia,ă !alariile individuale

+ntr"o unitate !au ra#ură econo#ică.

11

7/17/2019 tema 01


6pre deo!e%ire de econo#ia centrali,ată- caracteri,ată printr"un !i!te# de !alari,are

unitar- +n econo#ia concurenţială pot exi!ta diver!e !i!te#e de !alari,are- ela%orate at<t la nivel

de ra#ură- c<t şi la nivel de unitate econo#ică.

9n pre,ent- unităţile econo#ice +ncearcă !ă ela%ore,e propriile politici +n do#eniul

!alari,ării care !tau la %a,a con!truirii !i!te#elor de !alari,are. !tfel- dacă prin politica de!alarii +ntreprinderea !e anajea,ă +n de,voltarea unui !i!te# de !alari,are vi,<nd perfor#anţa +n

#uncă- acea!ta +n!ea#nă că ur#ăre!c !porirea caracterului incitativ al !alariului- !u!ţinerea- prin

nivelul şi evoluţia !a- a calităţii- co#petitivităţii şi perfor#anţei- ceea ce pre!upune reali,area

unei !tr<n!e leături +ntre re,ultatele #uncii- pe de o parte- şi plata ace!teia- pe de altă parte.

Prin ur#are- con!trucţia unui !i!te# de !alari,are e!te funda#entată pe nu#eroa!e

ele#ente de judecată şi corelaţii pe care ace!ta le pre!upune +n funcţionalitatea !a- iar i#portanţa

care !e acordă unuia !au altuia din ele#entele re!pective e!te o pro%le#ă de politică !ocială.Indiferent de principiile pe care le are +n vedere- !i!te#ul de !alari,are e!te unul din

#ijloacele care per#ite !ă !e acţione,e a!upra co#porta#entului anajaţilor unei +ntreprinderi

pentru a!iurarea %unului #er! al ace!teia.

%iectivul prioritar al oricărui !i!te# de !alari,are e!te de a !ta%ili o !tructură şi un

!i!te# de plăţi echita%il pentru toţi anajaţii +n core!pundere cu #unca !au activitatea lor şi cu

nivelul de perfor#anţă pe care +l atin. Cu toate că ace!t o%iectiv e!te foarte clar şi deo!e%it de

i#portant- reali,area lui nu e!te o pro%le#ă uşoară- deoarece- +n ad#ini!trarea !alariilor- pot !ă

apară nu#eroa!e pro%le#e privind relaţiile u#ane.

oua !ituaţie !ocial"econo#ică a +ntreprinderilor- #ai in!ta%ilă şi concurenţială- o%liă la

perfor#anţe din ce +n ce #ai %une. 5voluţia #entalităţii anajaţilor e!te aceea că echitatea

internă a retri%uţiilor la +ntreprinderi nu #ai e!te a!ociată ealitari!#ului- ci re#unerării reuşitei

!au perfor#anţei individuale. 5xi!tă o tendinţă de a !upri#a !au !upri#a creşterile enerale ale

!alariilor +n favoarea creşterilor individuale.

;n !i!te# de !alari,are adecvat noilor cerinţe ale econo#iei concurenţiale tre%uie !ă fie

orientat !pre anu#ite condiţii şi anu#e>

• !i!te#ul de !alari,are adoptat tre%uie !ă per#ită partenerilor !ociali !ă ajună la un

acord !ta%il şi !ati!făcător- care !ă facilite,e ade,iunea +ntreului per!onal la politica

de !alari,are pro#ovată@

• aenţii econo#ici tre%uie !ă di!pună de li%ertatea nece!ară pentru ela%orarea

propriului !i!te# de !alari,are +n raport cu for#a de orani,are- #odul de finanţare şi

caracterul activităţii@

12

7/17/2019 tema 01


• !i!te#ele de !alari,are tre%uie !ă fie fondate pe re,ultatele individuale ale anajaţilor-

pe re,ultatele echipei !au colectivului din care fac parte !au pe reali,ările de

an!a#%lu ale +ntreprinderii@

• !i!te#ul de !alari,are adoptat tre%uie !ă fie corect şi echita%il- iar !alariaţii !ă

perceapă ace!t lucru@

• criteriile +n %a,a cărora !e reali,ea,ă diferenţierea !alariilor tre%uie !ă fie acceptate de

toate părţile intere!ate@

• #ări#ea !alariului pe care orani,aţia e!te di!pu!ă !ă"l plătea!că tre%uie !ă atraă-

!ă #otive,e şi !ă reţină per!onalul co#petent@

• e!te nece!ar ca- +n cadrul !i!te#ului de !alari,are- !ă !e a!ocie,e nivelului #ini#

arantat al !alariului şi un nivel #axi#. $ele#entările tre%uie !ă per#ită reali,area

unui !alariu #ai #are dec<t cel #axi# !ta%ilit pentru anu#ite condiţii !peciale

neprevă,ute@

• 9ntreprinderea- +n proce!ul de !ta%ilire a #ări#ii !alariilor- tre%uie !ă ai%ă +n vedere şi

nivelurile de !alari,are practicate +n +ntreprinderile concurente ace!teia@

• av<nd +n vedere faptul că !alari,area !e efectuea,ă +n funcţie de perfor#anţele

reali,ate e!te nece!ar !ă !e deter#ine !tandardele !au nor#ele ce tre%uie avute +n

vedere pentru #ă!urarea !au evaluarea perfor#anţelor de #uncă@

• !i!te#ul de reco#pen!are tre%uie !ă cuprindă- +n afară de reco#pen!ele +n %ani- şi

alte #ijloace de #otivare a per!onalului.

-(5( Evoluţia mi9raţiunii internaţionale a forţei de muncă din Republica Moldova în

perioada contemporană

;nul din cele #ai #arcate feno#ene ce caracteri,ea,ă !ituaţia de pe piaţa #uncii din

$epu%lica &oldova din perioada conte#porană e!te #iraţiunea internaţională a forţei de#uncă. 9n ulti#ii ani ace!t feno#en a luat o a#ploare de!tul de #are- a!tfel +nc<t- el a devenit

unul din cele #ai di!cutate şi anali,ate feno#ene de către #a!!"#edia- oa#enii de ştiinţă şi

factorii de deci,ie din repu%lică.

9n pre,ent- e!ti#ările făcute de către diferite !ur!e a nu#ărului celor e#iraţi pe!te hotare

+n căutarea unui loc de #uncă varia,ă de la 120 #ii per!oane (confor# anchetei forţei de #uncă

reali,ată de către *66) p<nă la '00 #ii per!oane !au o trei#e din populaţia activă a ţării

(e!ti#are făcută de către !erviciile de infor#aţie şi !ecuritate ale repu%licii)- iar e!ti#ările unor 1

7/17/2019 tema 01


!ur!e independente a a#ploarei #iraţiunii au atin! cifra de 700 #ii per!oane. ce!t decalaj

#are intre e!ti#ări dă dovadă că pentru t<nărul !tat $epu%lica &oldova #iraţia internaţională a

forţei de #uncă e!te un feno#en nou şi !tatul- la #o#ent- nu di!pune de o experienţă adecvată +n

ceea ce priveşte #ă!urarea ei- pro#ovarea unei politici coerente privind rele#entarea ei- +n

eneral- for#ularea unei po,iţii oficiale clare privind #iraţia de #uncă.&iraţia internaţională a forţei de #uncă e!te un feno#en ce ia o a#ploare tot #ai #are

practic +n toate ţările lu#ii. 9n pre,ent nu#ărul lucrătorilor #iranţi de pe lo% !e cifrea,ă la 10

#ilioane per!oane- fiind +n per#anentă creştere. /iind conştienţi de extinderea #iraţiei +n

per!pectivă- orani!#ele internaţionale +ncearcă !ă ela%ore,e diver!e teorii şi #etodoloii c<t

#ai eficiente- +n !copul explicării- #ă!urării şi !tudierii co#plexe a ei- precu# şi ă!irea unor

!oluţii via%ile de evitare a a!pectelor neative ale feno#enului dat. Peter 6talMer " cola%orator al

I& de la Beneva-" a con!tatat că din #ilioanele de oa#eni care circulă anual ca turişti- caoa#eni de afaceri !au +n cadrul acordurilor uverna#entale- pot fi evidenţiate cinci rupe de

#iranţi propriu",işi- şi anu#e>

)( Colonişti 3oa#eni care !e !ta%ile!c +ntr"o altă ţară dec<t cea +n care !"au nă!cut pentru

a lucra şi trăi acolo per#anent.

*( Persoane care pleacă cu contract de muncă 3 !unt cei care #irea,ă pentru o

perioadă li#tată de ti#p. cea!tă cateorie de #iranţi include #uncitorii necalificaţi

!au cu !la%ă preătire profe!ională. *e a!e#enea- acea!tă cateorie include şi

#uncitorii !e,onieri- ocupaţi- de reulă- +n aricultură- %u!ine!ul turi!tic etc.

+( Specialiştii 3 per!oane cu o +naltă preătire profe!ională care !e preăte!c +ntr"o ţară-

iar de re,ultatele ace!tei calificări %eneficia,ă altă ţară. 9n acea!tă cateorie pot fi

incluşi şi cadrele univer!itare şi !tudenţii.

,( 1mi9ranţi ile9ali 3 per!oanele care intră ileal +ntr"o ţară !au cărora le"a expirat vi,a

de şedere +n ţara re!pectivă.

-( Ailianţii şi refu9iaţii 3 per!oane care pleacă din ţara lor pentru a !căpa de anu#ite

pericole.

=oate ace!te tipuri de #iranţi !unt caracteri!tice şi pentru tipoloia #iraţiei

internaţionale a forţei de #uncă din $epu%lica &oldova. Pro%le#a cercetării con!tă +n

deter#inarea at<t a inten!ităţii fiecărui tip de #iraţie- c<t şi a cau,elor ce enerea,ă fiecare din

ace!te tipuri de #iraţie.

Cu toate că feno#enul #iraţiei de #uncă internaţionale e!te con!iderat drept nou pentru

$epu%lica &oldova- acea!tă afir#aţie e!te corectă doar parţial. 9n perioada econo#iei

centrali,ate- $epu%lica &oldova fiind +n cadrul ;niunii 6ovietice- !e caracteri,a printr"o1

7/17/2019 tema 01


#iraţie internă de #uncă de!tul de inten!ă. *in cele 14 repu%lici unionale $epu%lica &oldova

avea cea #ai #are den!itate a populaţiei- iar !tructura econo#ică era preponderent arară. Prin

con!ecinţă- $epu%lica &oldova !e caracteri,a printr"un exce! de ofertă de #uncă- care era

a%!or%it- prin inter#ediul !erviciilor unionale de pla!are +n c<#pul #uncii- de A#arile şantiere

ale con!trucţiei !ociali!teA. &ulte din per!oanele #irante +şi ă!eau un loc de #uncă +n afararepu%licii- +n !pecial +n reiunile nordice ale ţării- cu !copul de a"şi a!iura o carieră profe!ională

#ai pre!tiioa!ă !au de a o%ţine un !alariu #ai #are. &iraţia de #uncă +n cadrul ;niunii

6ovietice era condiţionată şi de plecarea tinerilor la !tudii !au la !erviciul #ilitar +n r#ata

6ovietică +n afara repu%licii- dintre care o parte ră#<neau cu traiul şi cu lucrul +n locul unde şi"au

făcut !tudiile !au !erviciul #ilitar.

dată cu de,#e#%rarea ;$66 #iraţia internă a devenit externă- #odific<ndu"şi

totodată inten!itatea şi #otivele. pariţia frontierelor dintre repu%lilici nu a li#itat fuxurile#iratorii ale lucrătorilor !pre e!t. *in contra- ele au devenit #ai inten!e- fiind deter#inate +n

!pecial de venituri #ai #ari şi de po!i%ilităţi de anajare care lip!e!c aca!ă. 6"a !chi#%at şi tipul

#iraţiei. *in per#anentă ea a devenit preponderent te#porară !au !e,onieră. Cu toate ace!tea-

#iraţia la do#iciliul per#anent per!i!tă. !tel- din anul 10 p<nă +n 17 din $epu%lica

&oldova !pre repu%lcile ex"!ovietice au e#irat 242-0 #ii per!oane. =otodată- din ace!te ţări +n

$epu%lica &oldova au !o!it 14- #ii per!oane- !oldul fiind neativ şi con!tituind 4'-' #ii

per!oane. &area #ajoritate au e#irat +n federaţia ru!ă şi +n ucraina " 2-7 #ii per!oane- !au

'-3 din toţi #iranţii !pre acea!tă direcţie.

;n factor e!enţial ce facilitea,ă şi !ti#ulea,ă #iraţia de #uncă !pre reiunile e!tice-

co#parativ cu cele ve!tice e!te cunoaşterea li#%ii- p!iholoiei şi tradiţiilor locale de către

#iranţi.

=otodată- declararea independenţei $epu%licii &oldova şi li%erali,area !ocietăţii au

condiţionat şi de!chiderea frontierelor cu ţările europene. /acilitarea po!i%ilităţilor de plecare +n

ţările europene- a condu! la diver!ificarea eorafiei #iraţiei de #uncă- reorient<nd tot #ai

#ult vectorul #iraţiei de #uncă din $epu%lica &oldova din e!t !pre ve!t.

8i +n direcţia ve!t !e o%!ervă o #iraţie per#anentă i#punătoare. !tfel- +n anii 10"

1' +n ţările ve!tice au plecat din repu%lică '-' #ii per!oane- iar au venit şi !"au !ta%ilit cu

traiul +n $epu%lica &oldova '-3 #ii- !oldul #iratoriu fiind de 42- #ii per!oane. &area

#ajoritate celor plecaţi au e#irat +n I!rael (- #ii per!oane)- 6; (14-3 #ii per!oane)-

Ber#ania (12-2 #ii per!oane).

9n linii enerale- #iraţia +nternaţională conte#porană poate fi definită ca o depla!are

pendulatorie a forţei de #uncă +ntre reşedinţa (ţara de oriine) şi locul de #uncă (ţara de14

7/17/2019 tema 01


pri#ire). Pri#a !e caracteri,ea,ă printr"un rad #ai redu! de de,voltare econo#ică- o pondere

ridicată a tineretului şi a populaţiei apte de #uncă +n totalul populaţiei- a%!enţa po!i%ilităţilor de

utili,are pe plan naţional a forţei de #uncă di!poni%ile- a%!enţa eforturilor de inve!tiţii- şi- deci-

de creare a unor noi locuri de #uncă. Prin ur#are- condiţia nece!ară şi !uficientă ca #iraţia !ă

ai%ă loc con!tă +n exi!tenţa +ntr"o ţară a unei cantităţi de forţă de #uncă Adi!poni%ileA- a unor aenţi econo#ici dintr"o altă ţară care !ă ai%ă nevoie de forţă de #uncă- iar acea!ta !ă fie di!pu!ă

!ă !e depla!e,e !pre ace!te locuri de #uncă. =oate ace!te condiţii !unt pre,ente +n $epu%lica

&oldova. =i#p de 10 ani de tran,iţie potenţialul de #uncă nu !"a redu! e!enţial- iar exce!ul de

ofertă de #uncă a cre!cut !u%!tanţial +n ur#a di!poni%ili,ărilor +n #a!ă datorate proce!ului de

privati,are şi a cri,ei econo#ice. Per!pective #ari de a%!or%ţie de către econo#ia naţională a

ace!tui exce! de ofertă de #uncă nu !e aşteaptă. Cu toate ace!tea- rata oficială a şo#ajului

o!cilea,ă +n jurul nivelului de 2 " un nivel extre# de #ic pentru o econo#ie aflată +n cri,ă. ici cifra de 11-4 " cel #ai #are nivel al ratei şo#ajului declarată oficial nu poate corela cu

a#ploarea declinului econo#ic ti#p de 10 ani e!ti#at la '' din anul 10. Prin ur#are- o

#are parte din forţa de #uncă di!poni%ili,ată care nu e!te la evidenţă- +şi ă!eşte !ur!a !a de

exi!tenţă fie +n !ectorul !u%teran al econo#iei- fie plec<nd pe!te hotare +n căutarea unui loc de

#uncă.

Printre cele #ai nota%ile feno#ene +n cadrul #iraţiei forţei de #uncă din $epu%lica

&oldova din ,ilele noa!tre pot fi nu#ite>

a) #iraţia extre# de rapidă a !pecialiştilor cu +naltă calificare- at<t din ţările de,voltate-

c<t şi din ţările +n cur! de de,voltare- ca ur#are a şo#ajului- cu toate con!ecinţele

care decur de aici@

%) extinderea #iraţiei clande!tine.

&iraţia internaţională a forţei de #uncă de o calificare +naltă " tră!ătură actuală a forţei

de #uncă- cuno!cută !u% denu#irea de A%rain drainA " evocă clar la oriine o pierdere a

capitalului intelectual. $epu%lica &oldova a #oştenit din epoca Acon!trucţiei !ociali!teA un

potenţial u#an de!tul de %un din punct de vedere al calităţii lui. :a #ai #ult- pe parcur!ul

tran,iţiei econo#ice po!i%ilităţile de de,voltare a lui au cre!cut- prin de!chderea #ai #ultor

in!tituţii private de +nvăţă#<nt #ediu şi !uperior. ctual#ente +n ace!te in!tituţii de +nvăţă#<nt

+şi fac !tudiile circa 3 #ii de !tudenţi din care doar fiecare al 7"lea +şi ă!eşte de lucru +n ţară. 9n

afară de aceştia- o parte din tinerii repu%licii +şi fac !tudiile +n $o#ănia. erelali,<ndu"!e +n ţară-

din cau,a lip!ei unui loc de #uncă atractiv- ei pleacă definitiv pe!te hotare. =re%uie de #enţionat

faptul că pleacă cei #ai %uni. !tfel- $epu%lica &oldova !e tran!for#ă treptat +ntr"un de furni,or

de forţă de #uncă calificată pentru alte ţări +n detri#entul !ău.1'

7/17/2019 tema 01


9n ace!te condiţii- deradarea potenţialului u#an din repu%lică e!te evidentă- fiind

condiţionată şi de alte feno#ene- precu# corupţia +n +nvăţă#<nt- pro#ovarea #ediocrităţilor-

lip!a exienţelor faţă de calitatea preătirii cadrelor profe!ionale etc.

9n condiţiile +n care forţa de #uncă calificată nu !e poate reali,a pe deplin aca!ă- iar

econo#ia repu%licii nu"i poate ă!i o utili,are adecvată- şi o re#unerare re!pectivă- acea!tăApierdere de capital u#anA poate ju!tificată. Capitalul u#an- a!e#eni capitalului fi,ic are

proprietatea de a !e deprecia- nece!it<nd inve!tiţii per#anente de a#orti,are. Pentru re!ur!ele de

#uncă- ace!te inve!tiţii !unt concreti,ate +n diferite #ă!uri de ridicare a calificării- !tudii- dar nu

+n ulti#ul r<nd- şi +n utili,area forţei de #uncă re!pective după #enirea ei. *acă forţa de #uncă

nu e!te utili,ată- ea oricu# +şi pierde calificarea. Prin ur#are- e#irarea forţei de #uncă

calificate poate fi con!iderată- +n acelaşi ti#p- drept o pă!trare a potenţialului ei.

/eno#enul de Aexod al creierilorA devine un feno#en de!tul de ră!p<ndit +n repu%lică-fiind !ti#ulat şi prin !tarea de !pirit al tinerilor care nu"şi #ai leaă viitorul lor de $epu%lica

&oldova. cea!tă lip!ă de patrioti!# a tineretului e!te condiţionată nu nu#ai de cri,a econo#ică

din repu%lică- ci şi de cri,ele politice frecvente- de atitudinea indiferentă a autorităţilor faţă de

pro%le#a +n cau,ă- care vin la putere- +n pri#ul r<nd- pentru a"şi re,olva pro%le#ele lor

per!onale şi nu ale !ocietăţii. *eradarea potenţialului u#an condiţionea,ă de,echili%re deo!e%it

de rave şi dăunătoare actualei tran,iţii- relan!ării econo#ice- viitorului ţării- de aceea pro%le#a

Aexodului creierilorA nu tre%uie inorată de autorităţi. Dip!a unor #ă!uri din partea !tatului

privind Aexodul creierilorA vor di#inua e!enţial şan!ele de ieşire din cri,ă.

5#irarea forţei de #uncă poate avea loc chiar şi +n r<ndul per!oanelor care au un loc de

#uncă +n ţară- cau,a econo#ică principală a e#irării fiind diferenţele dintre nivelele naţionale

ale !alariului. ivelul !că,ut al !alariilor +n ţările !la% de,voltate din punct de vedere indu!trial-

deter#ină o parte din #uncitori !ă e#ire,e +n ţările de,voltate- unde !alariile !unt inferioare

!alariului #ediu al lucrătorilor autohtoni- dar !uperioare celor din patria lor. Cri,a econo#ică din

$epu%lica &oldova a condu! la o !cădere dra!tică a !alariilor reale ale lucrătorilor- a!tfel +nc<t

nivelul lor !e pla!ea,ă pe ulti#ul loc at<t +n ţările din 5uropa- c<t şi +n ţările C6I. *e!eori ace!te

!alarii !u !unt +n !tare !ă acopere nici #ini#ul nece!ar de !u%,i!tenţă fi,ioloică ale indivi,ilor.

6alariile #ici şi lip!a unor per!pective de creştere a lor de a!e#enea e!te o cau,ă a creşterii

#iraţiei internaţionale a forţei de #uncă din repu%lică.

Pentru deter#inarea cau,elor #iraţiei internaţionale a forţei de #uncă- ea poate fi

privită din două puncte de vedere> din punct de vedere al individului (a%ordare individuală)- şi

din punct de vedere al #iranţilor priviţi ca o cateorie !ocială (a%ordare !tructurală).

13

7/17/2019 tema 01


%ordarea individuală priveşte fiecare #irant ca un individ cu un co#porta#ent raţional

care evaluea,ă !ituaţiile po!i%ile de ocupare de aca!ă şi de pe!te hotare- şi alee co#%inaţia

opti#ă E nivelul !alariului- i#po,itele- per!pectivele de anajare şi de reali,are profe!ională-

co!tul tran!portului etc. cea!ta !e nu#eşte a%ordarea Gcapitalului u#anH +ntruc<t fiecare deci,ie

a individului de a e#ira poate fi con!iderată drept o inve!tiţie +n capitalul u#an. Du<nd acea!tădeci,ie- individul co#pară- pe de o parte- co!turile- at<t #ateriale c<t şi #orale- pe care le

!uportă (#ări#ea inve!tiţiei) +n proce!ul e#irării- iar pe de altă parte- c<ştiurile pe care le

poate avea +n ur#a ace!tei #iraţii (diferenţa dintre !alarii- creşterea %ună!tării- !ati!facţia

#orală- reali,area profe!ională etc.).

%ordarea !tructurală priveşte !oarta #iranţilor deter#inată +n ulti#ă in!tanţă de

circu#!tanţele cu care ei !e confruntă. /iecare #irea,ă +n cadrul unor !tructuri !ociale-

econo#ice şi politice care +i conduc viaţa. 5xplicaţia !tructurală include populaţia con!tr<n!ă deanu#ite li%ertăţi- de exe#plu- !au fără loc de #uncă.

;nul din cele #ai relevante exe#ple de fu,iune +ntre cele două a%ordări poate fi ilu!trat

pe #iraţia +n reţea E unde #iranţii #ai vechi +i ajută pe cei ce ur#ea,ă !ă caute şi !ă ă!ea!că

un loc de #uncă. ce!te reţele ade!ea +ncep cu o aleere individuală. C<nd individul a avut

!ucce!- ace!tea +ncurajea,ă #iraţia. 5xe#ple !i#ilare !e o%!ervă practic +n toate localităţile

repu%licii- care !e A!peciali,ea,ăA pe anu#ite ţări. 9n ca,ul c<nd o per!oană- #ai curajoa!ă şi #ai

a#%iţioa!ă a avut un !ucce! +n căutarea unui loc de #uncă pe!te hotare- la plecarea ur#ătoare el

e!te +n!oţit şi de con!ătenii !ăi.

;n a!pect neativ al #iraţiei forţei de #uncă !pecific $epu%licii &oldova poate fi

con!iderat şi decalificarea forţei de #uncă. *e reulă- #ajoritatea per!oanelor care e#irea,ă +n

căutarea forţei de #uncă- avănd o preătire profe!ională de!tul de +naltă- şe anajea,ă la #unci

!e,oniere- necalificate-. ce!te per!oane- activ<nd #ai #ult ti#p la ace!te #unci- +şi pierd

calificarea. *in cele 11 #ii de +nvăţători care au pără!it locurile lor de #u#că din cau,a

!alariilor #ici şi a +nt<r,ierilor !alariale- o #are parte lucrea,ă pe!te hotare la #unci necalificate.

Puţine din ace!te per!oane !e vor #ai +ntoarce la şcoli. !e#enea ca,uri pot fi +nt<lnite şi printre

#edici- inineri- cercetători ştiinţifici şi alte cateorii profe!ionale ce nece!ită inve!tiţii #ari +n

preătirea lor. Inorarea ace!tui feno#en de către factorii de deci,ie poate conduce la o cri,ă

intelectuală- depăşirea căreia va nece!ita o perioadă cu #ult #ai +ndelunată- dec<t redre!area

econo#ică din repu%lică.

;n a!pect +nrijorător leat de #iraţia internaţională de #uncă e!te extinderea #iraţiei

clande!tine. &ajoritatea per!oanelor care pleacă pe!te hotare +n căutarea unui loc de #uncă

pleacă- de reulă- +n #od ileal- prin inter#ediul vi,elor turi!tice. naj<ndu"!e- ace!te per!oane17

7/17/2019 tema 01


co#pletea,ă piaţa duală a #uncii din ţările pri#itoare- !ti#ul<nd +n ace!te ţări de,voltarea

!ectorului tene%ru- iar uneori şi cel cri#inal. &iraţia clande!tină e!te o pro%le#ă nu nu#ai a

ţărilor pri#itoare- ci şi a autorităţilor noa!tre- care !unt o%ilate !ă proteje,e cetăţenii !ăi nu

nu#ai aca!ă ci şi pe!te hotare. Pe l<nă extinderea !ectorului tene%ru- #iraţia clande!tină

enera,ă şi anu#ite ten!iuni pe piaţa #uncii- deoarece lucrătorii #iranţi- fiind de acord !ălucre,e la un !alariu #ai #ic dec<t cel de pe piaţă ocupă locurile lucrătorilor autohtoni. $i!curile

!ociale- de pierdere a capacităţii de #uncă- !uportate de #iranţii ileali !unt forte #ari- iar

evitarea lor e!te de!eori incertă.

=otodată- rolul econo#ic şi !ocial al #iraţiei externe e!te şi %enefic. 5l con!tă- +n

principal- +n !ati!facerea nece!ităţilor !upli#entare de forţă de #uncă a unor ra#uri ale

econo#iei naţionale din ţările pri#itoare- +n care- datorită !pecificului !tucturii producţiei-

deficitul e!te deo!e%it de #are. ce!te ra#uri !unt> con!trucţiile şi lucrările pu%lice- ali#entaţia pu%lică- de!ervirea ca!nică etc.- adică ra#urile care nece!ită un nu#ăr #are de lucrători

necalificaţi. /aptul că nu#ărul lucrătorilor autohtoni ocupaţi +n una din ra#urile #enţionate #ai

!u! !cade şi creşte cel al lucrătorilor i#iranţi- de#on!trea,ă că ace!tora din ur#ă li !e dă de

lucru toc#ai +n !ectoarele din care de reulă populaţia indienă !e retrae. re loc un proce! de

divi,iune internaţională a #uncii- condiţionat de lo%ali,area econo#iei.

&iraţia externă a forţei de #uncă e!te %enefică şi pentru econo#ia $epu%licii &oldova.

9n condiţiile unei cri,e econo#ice profunde- cu un şo#aj +n creştere- venituri #ici şi po!i%ilităţi

aproape nule de ieşire din acea!tă !ituaţie- #iraţia externă !e pre,intă ca o !ur!ă e!enţială de

!oluţionare a pro%le#elor de a!iurare a unui trai decent pentru o #are parte a locuitorilor

repu%licii. &ijloacele %ăneşti venite +n repu%lică +n re,ultatul #iraţiei externe- ridică !i#ţitor

%ună!tarea unei #ari părţi ai populaţiei. 9n acelaşi ti#p- prin creşterea con!u#ului ea !ti#ulea,ă

creşterea cererii areate- a!iur<nd condiţii favora%ile de creştere econo#ică. =otodată- ace!te

#ijloace %ăneşti care vin +n ţară- !unt +n valută forte co#pen!ea,ă +ntr"o oarecare #ă!ură

deficitul %alanţei co#erciale- contri%uind a!tfel la a!iurarea !ta%ilităţii a #onedei naţionale.

*upă unele e!ti#ări- pe parcur!ul anului 2000 +n repu%lică +n ur#a #iraţiei de #uncă au venit

240 #ln. ;6*. Cu alte cuvinte- !oldul neativ al co#erţului exterior e!te co#pen!at de

exportul de forţă de #uncă- care- de a!e#enea- poate fi con!iderat o valoare !i#ilară %unurilor

de con!u# şi inve!tiţionale.

;n alt factor %enefic al #iraţiei externe a forţei de #uncă pentru $epu%lica &oldova

e!te şi cel educativ. ;na din cele #ai dificile pro%le#e cu care !e confruntă repu%lica +n

condiţiile tran,iţiei e!te !chi#%area co#porta#entului econo#ic al populaţiei şi adaptarea lui

noilor exienţe adecvate econo#iei de piaţă. &iraţia externă contri%uie +n #od direct la1

7/17/2019 tema 01


adaptarea forţei de #uncă noilor condiţii econo#ice. Per!oanele plecate pe!te hotare la lucru nu

nu#ai că +şi ridică %ună!tarea !a- ci şi capătă deprinderi de lucru noi- !pecifice condiţiilor unei

econo#ii de piaţă- pe care- utili,<ndu"le aca!ă- contri%uie la con!olidarea relaţiilor de piaţă şi la

reducerea perioadei de tran,iţie econo#ică.

9n conclu,ie- pute# !pune că #iraţia internaţională a forţei de #uncă nu e!te nicifeno#en neativ- nici feno#en po,itiv. 5l e!te un feno#en fire!c- condiţionat de proce!ul de

lo%ali,are a econo#iei- ce ia o a#ploare tot #ai #are +n ulti#ul ti#p. /eno#enul #iraţiei

internaţionale a forţei de #uncă are o ră!p<ndire de!tul de #are +n lu#e. Cu ace!t feno#en !"au

confruntat practic toate ţările cu o econo#ie de piaţă. &ulte din ele au profitat din ea cu #ulţi ani

#ai t<r,iu. *e exe#plu- #ajoritatea inve!tiţiilor !trăine din China din perioada actuală- !unt

făcute de dia!pora chine,ă- care a e#irat #ai #ulţi ani +n ur#ă.

;n rol i#portant +n evoluţia #iraţiei externe din diferite ţări +l are atitudinea autorităţilor faţă de ace!t feno#en. ;nele ţări facilitea,ă e#iraţia forţei de #uncă autohtonă !au-

di#potrivă- iau #ă!uri prohi%itive +n acea!tă privinţă- altele facilitea,ă li%era circulaţie a forţei

de #uncă pe %a,a unor +nţeleeri inter!tatale !au duc o politică de atraere a e#iranţilor- aşa

cu# e!te ca,ul- +n pre,ent- +n #ajoritatea ţărilor 5uropei- Canada şi 6;.

9n ceea ce priveşte atitudinea autorităţilor $epu%licii &oldova faţă de #iraţia- !e o%!ervă o

po,iţie incertă. Cu toate că $epu%lica &oldova di!pune de un cadru in!tituţional"lei!lativ ce

rele#entea,ă #iraţia el nu core!punde exienţelor conte#porane. Cu toate că uvernul a

+ntreprin! unele #ă!uri +n ceea ce priveşte rele#etarea #iraţiei de #uncă- ace!te #ă!uri par a

fi de!tul de nehotăr<te- co#parativ cu a#ploarea proce!ului #iraţional ce are loc +n repu%lică.

ficial- $epu%lica &oldova a !e#nat tratate %ilaterale privind activitatea de #uncă şi protecţia

!ocială cu $u!ia- :ielaru!i- I!rael şi Cehia. 6e duc tratative cu Brecia şi Italia- iar +n per!pectivă

şi cu alte ţări.

Cu toate ace!tea- #ulte per!oane pleacă pe!te hotare +n căutatea unui loc de #uncă

clande!tin- apel<nd la #ultiplele fir#e ce pre!tea,ă a!e#enea !ervicii- expun<ndu"!e la diver!e

ri!curi leate de ace!t feno#en.

Politica actuală de ocupare a forţei de #uncă tre%uie !ă !e i#plice c<t #ai activ +n ace!t

proce!- rele#ent<ndu"l- şi #inu#i,<ndu"i ri!curile po!i%ile- a!tfel- a!iur<nd o utili,are c<t #ai

eficientă a potenţialului u#an din repu%lică şi- totodată- contri%uind şi la de,voltarea ulterioară a

potenţialului u#an.

140

7/17/2019 tema 01


-(6( Politici şi strate9ii de ocupare a forţei de muncă

=ran,iţia la econo#ia de piaţă i#pune- intr"o #ă!ura oarecare- !chi#%area #odalităţilor

!i a in!tru#entelor de intervenţie a !tatului- pe piaţa #uncii. 9n econo#ia de piaţă- !tatul nu #ai

intervine direct in alocarea !i reco#pen!area factorilor de producţie- dar el e!te cel aşteptat !ăcree,e condiţiile econo#ice şi !ociale care !ă per#ită ca ace!te proce!e !a !e de!făşoare cu

#axi#ă eficienţă. /uncţionarea pieţei #uncii recla#a- deci- intervenţia factorilor uverna#entali

prin rele#entari ce vi,ea,ă>

• #anife!tarea ne+nrădită a concurenţei@

• recrutarea- anajarea !i concedierea@

• orientarea !i for#area profe!ională@

• orani,area- protecţia şi !ecuritatea #uncii@

• !oluţionarea pro%le#elor leate de şo#aj (reconver!ie profe!ională !i protecţie !ocială a

şo#erilor)@

• definirea relaţiilor dintre partenerii !ociali pe piaţa #uncii şi a #odului de !oluţionare a

eventualelor conflicte dintre aceştia@

• in!tituirea orani!#elor !peciali,ate +n evidenţa nu#erică !i !tructurală a cererii !i ofertei de

#uncă- precu# şi +n e!ti#area tendinţelor ace!tora.

=oate ace!te #a!uri- ce reflectă politica uverna#entală privind ocuparea forţei de

#uncă- nu !unt !uficiente pentru a a!iura in ti#p relativa !ta%ilitate a pieţei #uncii. *atorită

#odului !au !pecific de funcţionare- c<t !i #ultiplilor factori care o influenţea,ă- piaţa #uncii

eşuea,ă +n tendinţa !a naturală de echili%rare a cererii cu oferta. /uncţionarea eficientă a pieţei

#uncii e!te direct dependentă de !ta%ilitatea econo#ica- tot aşa cu# reparti,area eficientă a

re!ur!elor de #uncă con!tituie o condiţie a creşterii econo#ice. =oate politicile uverna#entale

produc efecte #ajore a!upra echili%rului pieţei #uncii- iar #odul de funcţionare al ace!teia

influenţea,ă deci!iv echili%rul econo#ic eneral. şa- după cu# politicile econo#ice- fi!cale-

#onetare etc. produc efecte colaterale pe piaţa #uncii- politicile de ocupare a forţei de #uncă are

#ultiple !i profunde i#plicaţii a!upra eficienţei tran!punerii +n practică a politicilor #enţionate.

Prin ur#are- politicile de pe piaţa #uncii ca o parte co#ponenta a politicilor econo#ice !i

!ociale adoptate de uvern nu ocupa un loc i,olat in cadrul ace!teia- ci !e co#%ina in #od

ar#onio! cu celelalte.

Politicile de pe piaţa #uncii vi,ea,ă practicile uverna#entale şi neuverna#entale-

lei!laţia şo#ajului- intere!ele- capacitatea şi ră!punderile !ociale şi econo#ice ale patronatului141

7/17/2019 tema 01


şi !indicatelor de a participa la reulari,area pieţei #uncii dintr"o ţară !au alta- dintr"o ,onă !au

alta.

Politicile de ocupare a forţei de muncă repre,intă +n pre,ent !inta#a cea #ai de!

utili,ată +n literatura de !pecialitate. ce!tea pun accentul pe flexi%ili,area pieţei #uncii- pe

!ti#ularea producţiei- #ai ale! la +ntreprinderile #ici şi #ijlocii- prin alocarea de fonduri pentrucreditare cu do%<n,i avantajoa!e !au prin alte !i!te#e fi!cale care !ă de,volte anajările- pe

de,voltarea parteneriatului şi de!centrali,area +n ad#ini!traţia pieţei #uncii.

Politicile de combatere a şomaIului pun accentul pe pro%le#ele şo#erilor> de,voltarea

co#porta#entului activ de căutare a unui loc de #uncă- facilitarea o%ţinerii de credite cu

do%<n,i redu!e şi pe ter#en lun pentru cei care dore!c !ă iniţie,e o afacere proprie- flexi%i,area

ofertei de #uncă- recalificare- de!coperirea de noi locuri de #uncă etc.

9n realitate- cele două tipuri de politici pot fi con!iderate ca !inoni#e- pentru că o politicăde ocupare a forţei de #uncă +n!ea#nă i#plicit şi o politică de co#%atere a şo#ajului- şi inver!.

*e a!e#enea- a#%ele tipuri de politici repre,intă an!a#%lul #ă!urilor luate de uvern !au

orani!#e uverna#entale- ca şi de orani,aţii private !au non"uverna#entale de pe teritoriul

unei ţări- al prora#elor şi proiectelor i#ple#entate +n ace!t !en!- pentru a creşte radul de

ocupare şi a reduce di#en!iunile şi efectele şo#ajului.

Principalele cateorii de #ă!uri care define!c politicile de ocupare a forţei de #uncă şi de

co#%atere a şo#ajului cuprind at<t #ă!uri de politică #acroecono#ică- educaţională şi !ocială

enerală- c<t şi cel #ai ade!ea- #ă!uri care prive!c piaţa #uncii +n!cri!e pe axa măsuri actie 8

măsuri pasie. Practicile politicilor de ocupare a forţei de #uncă şi de co#%atere a şo#ajului

!unt foarte diver!e- depin,<nd de factori econo#ici- conjucturali !au de durată- de factori de#o"

!ociali şi educaţionali"for#ativi- de o%iectivele politice. 5le pot con!ta +n inde#ni,aţia de şo#aj

!au +n acţiuni de for#are- +n rele#entări privind po!turile precare !au +n ajutorarea şo#erilor

creatori de +ntreprinderi- +n #ă!uri de defi!cali,are pentru unităţile econo#ice care anajea,ă

tineri etc.

%iectivele politicilor de ocupare a forţei de #uncă şi de co#%atere a şo#ajului vi,ea,ă

+n principal trei a!pecte>

- relarea cantitativ"!tructurală a ocupării@

- relarea calitativă a ocupării (caracteri!ticile locurilor de #uncă)@

- protecţia !ocială a şo#erilor şi a!i!tenţa lor co#plexă.

Pe l<nă relarea cantitativă şi calitativă a ocupării- politicile de ocupare şi de co#%atere

a şo#ajului vi,ea,ă şi alte o%iective cu# ar fi creşterea econo#ică- echitatea şi pacea !ocială-

ceea ce i#pune luarea +n con!iderare a a!pectelor privind #o%ilitatea- nivelul de for#are şi142

7/17/2019 tema 01


#otivare a forţei de #uncă- calitatea vieţii- inealităţile !alariale- co#%aterea di!cri#inărilor etc.

Pentru ca orice anajat !ă"şi poată recruta #ai uşor acel tip de !alariat pe care +l caută şi pentru

care orice per!oană !ă ai%ă po!i%ilitatea de a do%<ndi calificarea dorită- prin politica ocupării şi

de co#%atere a şo#ajului !e ur#ăreşte şi o%iectivul rele#entării !ati!făcătoare a pieţei #uncii "

condiţie indi!pen!a%ilă pentru dina#i,area tran,acţiilor de forţă de #uncă pe piaţă şi pentrua!iurarea eficienţei productive. *acă iniţial o%iectivul de co#%atere a di!cri#inărilor !"a axat

pe acce!ul real la ocupare şi pe eli#inarea inealităţilor de !alarii- +n pre,ent ace!te acţiuni !"au

diver!ificat.

Politicile de ocupare a forţei de #uncă ur#ăre!c #ai #ulte o%iective- ceea ce pre!upune

exi!tenţa unei co#pati%ilităţi +ntre ace!tea. par +n!ă !ituaţii +n care o%iectivele pot intra +n

conflict. Conflictele pot !ă apară şi +ntre un o%iectiv al politicii ocupării şi un o%iectiv al politicii

econo#ice. Privit pe ter#en lun- ace!t conflict di!pare !au poate fi atenuat- deoarece e!teevident că doar o econo#ie pro!peră poate !ă cree,e locuri de #uncă dura%ile.

Politicile de ocupare a forţei de #uncă şi de co#%atere a şo#ajului ur#ăre!c atinerea

o%iectivelor fixate prin inter#ediul unor in!tru#ente rele#entate in!tituţional- lei!lativ şi

convenţional- dar şi prin #ijloace financiare. ce!te in!tru#ente pot fi cla!ificate +n funcţie de

criterii diver!e- şi anu#e> enerale@ !tatice şi dina#ice@ cantitative şi calitative@ conjuncturale şi

te#porale@ !tructurale şi per#anente@ autoritare şi inactive@ directe şi indirecte@ cu acţiune a!upra

ofertei !au a!upra cererii etc.

Cele #ai i#portante #ă!uri şi in!tru#ente Apa!iveA !unt ur#ătoarele>

• !i!te#ul de a!iurări de şo#aj şi de inde#ni,aţie a şo#erilor@

• !i!te#ul de incitaţii !au pre!iuni care !e ur#ăreşte +ndepărtarea de pe piaţa #uncii a unor

per!oane- din diferite #otive- cu# ar fi>

• nevoia de prepen!ionare a unor !alariaţi +n v<r!tă- pentru a face loc noilor !alariaţi tineri- care

vin cu noi calificări- de care piaţa are nevoie@

•

aplicarea Aajutorului pentru +ntoarcereA !au returnarea co#pen!ată ori autoritară a !alariaţilor !trăini- +n ţările lor de oriine@

• acţiuni prin !i!te#ul di!po,iţiilor şi pre!iunilor- care +ncurajea,ă !au de!curajea,ă #unca

fe#eilor- a celor !inure !au a celor că!ătorite@

• acţiunile de Apartajare a #unciiA- prin care !e +ncearcă reparti,area penuriei de #uncă a!upra

unui nu#ăr !porit de per!oane> orare redu!e +n #od autoritar- şo#aj parţial etc.

In!tru#entele AactiveA !e caracteri,ea,ă printr"o diver!itate şi #ai #are faţă de cele

pa!ive>14

7/17/2019 tema 01


• crearea directă de locuri de #uncă pu%lice !au locuri de #uncă AprotejateA- de!tinate adulţilor

inclu!iv- şi celor handicapaţi@

• an!a#%lul incitaţiilor la activitate- anajare- creare !au #enţinere de po!turi- incitaţii care !e

adre!ea,ă +n principal +ntreprinderilor din !ectorul privat şi care !e deo!e%e!c prin !u#a lor-

prin calendar şi prin indicatorii de referinţă@

• di!po,itivele de for#are profe!ională a şo#erilor- dar şi a !alariaţilor a#eninţaţi de şo#aj +n

!en! lar@

• acţiunile de a#enajare"reducere a ti#pului de lucru- +n #ă!ura +n care ele core!pund

dorinţelor anu#itor cateorii de !alariaţi> tineri- fe#ei- pen!ionari +n căutarea unei #unci cu

ti#p parţial- şi per#it creşterea eficienţei econo#ice@

• !porirea radului de adapta%ilitate a populaţiei- aflate +n şo#aj efectiv la exientele locurilor

de #unca di!poni%ile- prin !u!ţinerea financiara a reconver!iunii profe!ionale !i #o%ilităţii

eorafice a ace!tei cateorii de populaţie@

• acordarea de facilităţi fi!cale fir#elor care creea,ă noi locuri de #uncă@.

&ă!urile şi in!tru#entele Ainter#ediareA cuprind două #ari cateorii>

• totalitatea in!tituţiilor şi #ecani!#elor prin are !e a#eliorea,ă circulaţia infor#aţiei şi

orientarea AactorilorA pe piaţa #uncii> centre de infor#are şi docu#entare- centre de #ediere

a #uncii şi de pla!a#ent- Ao%"clu%urile etc.@

• di!po,itivele financiare care favori,ea,ă #o%ilitatea !alariaţilor> alocaţii de de#arare a unei

afaceri- de #o%ilitate la di!tanţe #ai #ari de 40 M#- facilităţi de locuinţă- tran!port etc.

lte in!tru#ente pot !ă !e refere la rele#entările şi convenţiile care rele#entea,ă-

reulari,ea,ă şi !tructurea,ă piaţa #uncii> !alariul #ini#- lei!laţia privind po!turile precare

(interi#are !au pe durată deter#inată)- concedierile- orele !upli#entare- calificările efective

#ini#e pentru orani,area unui !indicat de +ntreprindere etc. chiar dacă prin ace!te ulti#e

in!tru#ente nu !e acţionea,ă direct a!upra ocupării- efectele lor condiţionea,ă de!eori !ucce!ul

unei politici +n do#eniu- #otiv pentru care tre%uie privite ca un aco#pania#ent nece!ar al

politicii ocupării.

Cla!ificarea activFpa!iv a in!tru#entelor de politică de ocupare a forţei de #uncă are

#eritul de a atrae atenţia a!upra caracterului de co#ple#entaritate a intervenţiilor pe piaţa

#uncii şi a!upra ori,ontului de ti#p la care !e #anife!tă efectele acţiunilor +ntreprin!e. !tfel-

in!tru#entele active produc efecte pe ter#en lun- iar cele pa!ive- produc efecte pe ter#en !curt-

ace!tea din ur#ă pereclit<nd calificările anterioare ale şo#erilor.

14

7/17/2019 tema 01


9n ti#p ce politica activa ur#ăreşte #ărirea cererii de #unca şi crearea unor facilităţi de

!porire a radului de ocupare- politica pa!iva are in vedere reducerea ofertei de #unca. =otodată-

dacă politicile de pe piaţa #uncii produc efecte i#ediate- o !erie de alte politici care vi,ea,ă

#enţinerea in !tare de echili%ru a ace!tei pieţe- au con!ecinţe pe ter#en #ediu !i lun. ;nele din

ace!tea- cu# !unt politica de#orafica !i politica privind +nvăţă#<ntul şi preătirea profe!ionalăafectea,ă nivelul şi !tructura ofertei de #uncă- alte politici- cu# ar fi politica inve!tiţională-

influenţea,ă cererea de #unca- fiind ade!ea folo!ite +n !copul unei #ari adaptări a ace!teia la

nivelul ofertei.

Pe parcur!ul ulti#ilor ani de tran,iţie intervenţia !tatului pe piaţa #uncii a +nrei!trat #ai

#ulte tran!for#ări- +n ceea ce priveşte- tipurile de #ă!uri de politică de ocupare a forţei de

#uncă pro#ovate. !tfel- dacă la +nceputul anilor 0 politicile de ocupare erau orientate

preponderent !pre #ă!uri active- ca o inerţie politicilor de ocupare din perioada !ociali!#uluide,voltat care pre!upuneau Gocuparea deplinăH- +n a doua ju#ătate a deceniului nouă accentul !e

punea #ai #ult pe #ă!urile pa!ive. =otodată- pe parcur!ul ace!tei perioade- politica de ocupare

a forţei de #uncă !e +#%unătăţea şi !e raţionali,a per#anent. Modificarea permanentă a

modului şi mecanismelor de intervenţie a statului pe piaţa muncii poate fi con!iderată o

tră!ătură !pecifică a pieţei #uncii din $epu%lica &oldova din etapa actuală.

Politicile de ocupare a forţei de #uncă din $epu%lica &oldova !e concreti,ea,ă +n

prora#ele naţionale şi locale de ocupare a forţei de #uncă care !e apro%au pe o perioadă de 2"

ani. ce!te prora#e includ +n !ine totalitatea #ă!urilor de politică de ocupare- re!pon!a%ilii de

reali,area lor- precu# şi !ur!ele de finanţare a ace!tor #ă!uri. 6copul principal al ace!tor

prora#e con!tă +n prevenirea şo#ajului +n #a!ă- #enţinerea locurilor de #uncă exi!tente-

pla!area +n c<#pul #uncii a şo#erilor- orani,area lucrărilor pu%lice re#unerate- a!iurarea

protecţiei !ociale a şo#erilor- !u!ţinerea activităţii antreprenoriale etc.

$olul principal +n reali,area politicilor de ocupare a forţei de #uncă +i revine 6erviciului

de 6tat pentru ;tili,area /orţei de &uncă care e!te repre,entat de *eparta#entul pentru

;tili,area /orţei de &uncă şi oficiile teritoriale ale forţei de #uncă. Printre cele #ai i#portante

funcţii ale !erviciului de ocupare a forţei de #uncă din $epu%lica &oldova e!te pre!tarea

!erviciilor de infor#are şi #ediere la anajarea +n c<#pul #uncii a per!oanelor afectate de

şo#aj. !tfel- +n anul 2001 de către !erviciul de ocupare a forţei de #uncă au fo!t +nrei!trate

-3 #ii de locuri vacante- cu 1 #ii locuri #ai #ult dec<t +n anul 1. de a!e#enea- au fo!t

pla!ate +n c<#pul #uncii 2-1 #ii per!oane- cu #ii #ai #ult faţă de anul 1. (ta%elul 42).

144

7/17/2019 tema 01


Tabelul &21nte9rarea pe piaţa muncii

)447 )444 *888 *88)Adresări la oficiile forţei de muncă" mii '- 43-7 40-7 4-4Plasări în c/mpul muncii" mii 22- 1-1 22-1 2-1.eneficiari de aIutor de şomaI" mii 1- 24- 2-3 1'-1omeri înmatriculaţi la cursuri de instruire profesională" mii 11-4 10-2 -0 3-0

omeri antrenaţi la lucrări publice remunerate" mii 1- 0-7 1-1 1-7&ocuri de muncă vacante înre9istrate pe parcursul anului" mii 24-3 -1 -3Rata şomaIului = 1- 2-0 1- 2-1

6ur!a> &ini!terul &uncii şi protecţiei !ociale

9n !copul !electării c<t #ai operative de către aenţii econo#ici a forţei de #uncă

!erviciile de ocupare a forţei de #uncă orani,ea,ă t<ruri ale locurilor de #uncă. Pe parcur!ul

anului 2001 au fo!t orani,ate 22 a!e#enea t<ruri- la care au participat 3- #ii per!oane aflate

+n căutarea unui loc de #uncă- iar 3 de aenţi econo#ici au propu! 7- #ii de locuri de #uncă

vacante.9n !copul +#%unătăţirii !erviciilor de #ediere a #uncii !erviciul de ocupare a forţei de

#uncă introduce periodic #etode şi tehnici #oderne de conlucrare cu aenţii econo#ici. ;n rol

i#portant +n ace!t proce! joacă i#plicarea partenerilor !ociali.

#ă!ură de politică activă a ocupării forţei de #uncă de!tul de populară +n pre,ent +n

$epu%lica &oldova !unt lucrările pu%lice re#unerate care !unt orani,ate de către oficiile forţei

de #uncă +n co#un cu autorităţile ad#ini!traţiei pu%lice. Ducrări pu%lice re#unerate !unt

con!iderate orice tip de activităţi te#porare- care nu nece!ită o preătire profe!ională şi !untacce!i%ile tuturor şo#erilor. Ducrările re!pective au #enirea atenuării con!ecinţelor econo#ice şi

!ociale ale şo#ajului- deprinderea cu activitatea de #uncă a per!oanelor care au o +ntrerupere

+ndelunată (pe!te un an) de activitate de #uncă. 9n anul 2001 volu#ul lucrărilor pu%lice

re#unerate- precu# şi nu#ărul per!oanelor aflate +n şo#aj i#plicate +n ace!tea a cre!cut

con!idera%il (ta%elul 4).

Tabelul &6r9aniarea lucrărilor publice remunerate

)447 )444 *888 *88)Unităţi economice unde s3au or9aniat lucrări publice 237 43 3 114omeri antrenaţi în lucrările publice remunerate Htotal 1'0 7 1123 1331nclusiv!P/nă la ) lună ' 11 41 '#e la ) lună p/nă la + luni 4'' 4 3 '3Peste + luni 7 17 21 11C%eltuielile pentru efectuarea lucrărilor publice H total" mii lei 0-13 204-24 4-37 47'-3'1nclusiv finanţate din!.u9etul local" mii lei 2- '- -2 12-11MiIloacele întreprinderilor" mii lei 23-11 1'-70 4- 4'-'Dondul de şomaI" mii lei 2-'3 2-02 1-22 4-01Alte surse" mii lei -0


14'

7/17/2019 tema 01


lte #ă!uri prevă,ute de Prora#ul aţional de cupare a /orţei de &uncă şi Protecţie

6ocială a 8o#erilor !unt axate a!upra orientării şi reinterării profe!ionale- calificării şi

recalificării şo#erilor- precu# şi a per!oanelor ne+ncadrate +n c<#pul #uncii. Preătirea

profe!ională a şo#erilor e!te a!iurată de către in!tituţiile de +nvăţă#<nt !ecundar profe!ional

(şcoli profe!ionale polivalente- şcoli de #e!erii)- centrele şi co#%inatele de in!truire prin cur!uri-

+n in!tituţiile de +nvăţă#<nt #ediu de !pecialitate şi !uperior- orani,aţiile non"uverna#entale-

in!tituţiile private etc. 9n pre,ent !erviciul de ocupare a forţei de #uncă cola%orea,ă cu circa 30

unităţi de +nvăţă#<nt- inclu!iv +n Chişinău E 20 unităţi- :ălţi E 10 unităţi- Cahul E ' unităţi-

6oroca E unităţi etc. Pe parcur!ul anului 2001 de către ace!te in!tituţii au fo!t in!truite circa 4-

#ii per!oane. *e la +nfiinţarea 6erviciului de cupare a forţei de &uncă au fo!t in!truiţi 433

şo#eri (ta%elul 4).

Tabelul &!Pre9ătirea profesională a persoanelor în anii *8883*88)" mii persoane

?nmatriculaţila instruire

Absolvenţi 1nstruiţiprimar

Recalificaţi Perfecţionaţi Plasaţi înc/mpul muncii

Botal*888 '7 424 '4 13 121 200*88) '3 424 0 1141 14 212Demei*888 40 701 2433 1113 103 1'*88) 203 314 2333 71' 122 130

Bineret de)53*4 ani*888 42 2' 1' 737 2 14'2*88) 23 '4 72 34 3' 1'1'


9n afară de prora#e naţionale şi locale- politicile de ocupare a forţei de #uncă !e

reali,ea,ă şi prin inter#ediul !trateiilor de ocupare a forţei de #uncă.

6trateia de ocupare a forţei de #uncă are drept o%iective principale- reali,area unui

nivel +nalt al ocupării- reducerea şo#ajului- protecţia !ociala a şo#erilor- reparti,area eficienta a

forţei de #unca pe do#enii de activitate !i repartiţia c<t #ai echita%ila a veniturilor. Conţinutul

!trateiei pieţei #uncii +l con!tituie proce!ul de !ta%ilire a principalelor direcţii de acţiune- +n

funcţie de condiţiile concrete i!torice şi de ela%orare a unui #odel de politici- care vi,ea,ă

echili%rarea cererii cu oferta de #unca +n contextul de,voltării econo#ico"!ociale a ţării. ce!t

proce! tre%uie !a !e %a,e,e pe anali,a datelor furni,ate de orani!#e !peciali,ate +n evidenţa

nivelului şi !tructurii cererii şi ofertei de #uncă şi !ă ai%ă +n vedere tendinţele ce !e #anife!tă +n

funcţionarea pieţei #uncii şi di#en!iunea acţiunii factorilor econo#ici- !ociali- politici- etc.-

identificaţi +n proce!ul anali,ei.143

7/17/2019 tema 01


*irecţiile !trateice de acţiune- ca şi #odelul politicilor ce vor fi utili,ate depind- +n #od

direct- de condiţiile econo#ice- !ociale şi politice +n care funcţionea,ă piaţa #uncii. 6trateia

pieţei #uncii e!te e!enţial#ente diferită de !trateia utili,ării re!ur!elor de #unca din econo#ia

de co#anda. 9n econo#ia de piaţă ea e!te racordată la #otivaţia individului- p<rhiile utili,ate

accentu<nd efectele produ!e de !ti#ulente #onetare !i ne#onetare a!upra atitudinii faţă de#unca !i co#porta#entul u#an +n proce!ul ocupării. 9n perioada tran,iţiei la econo#ia de piaţă-

c<nd !tatul- ca principal acţionar +n econo#ie- deţine putere de #onop!on +n anajarea forţei de

#uncă- !trateia tre%uie !ă reflecte toc#ai priorităţile econo#ico"!ociale ale ace!tei perioade. 5a

tre%uie !ă dea dovadă de !upleţe şi flexi%ilitate pentru a putea fi corectă pe parcur!- +n funcţie de

#odificarea condiţiilor de funcţionare ale pieţei #uncii !u% efectul ti#pului.

9n ela%orarea !trateiei pieţei #uncii- factorii uverna#entali tre%uie !ă ţină cont de

eventualele #odificări ale ace!teia +n intervalele de ti#p ce !e !cur +ntre #o#entul +n care e!te!e#nalată nece!itatea intervenţiei şi #o#entul +n care e!te luata deci,ia !trateică şi- +ntre ace!t

din ur#ă #o#ent şi cel ulterior- c<nd apar efectele deci,iilor luate. *atorită ace!tor efecte +n

ti#p- !trateia tre%uie !ă !e %a,e,e pe previ,iuni ale evoluţiei pieţei #uncii lu<nd +n calcul şi

erorile de e!ti#are dar şi po!i%ilele devieri de la tendinţa evolutivă #anife!tată +n trecut. *e

a!e#enea- ea tre%uie !ă evalue,e corect- at<t efectele pe ter#en !curt- pe care !e !contea,ă- c<t şi

efectele pe ter#en lun şi efectele colaterale- pe care le produc politicile uverna#entale.

9n proce!ul de !electare a politicilor #enite !a reali,e,e o%iectivele !trateice- uvernul

tre%uie !a ai%ă in vedere triplul ră!pun! pe care !trateia pieţei #uncii +l !olicita>

- un ră!pun! econo#ic- deter#inat de faptul ca repartiţia eficientă a re!ur!elor u#ane

+n econo#ie #axi#i,ea,ă re,ultatele econo#ice po,itive@

- un ră!pun! !ocial- care i#plică ă!irea celor #ai echita%ile cai de reparti,are a

veniturilor +ntre factorii de producţie şi a celor #ai potrivite #ijloace de protecţie

!ocială a cateoriilor de populaţie defavori,ate de condiţiile oferite de piaţa #uncii@

- un ră!pun! profe!ional !i educaţional- deter#inat de exienţele locurilor de #unca-

care !olicită #ă!uri !ti#ulative de !porire a calificării şi re!pon!a%ilităţii +n #uncă.

6ucce!ul !trateiei pieţei #uncii e!te dependent +n #are #ă!ură de ponderea +n

i#portanţa acordată de uvern conclu,iilor şi aru#entelor ela%orate de econo#işti şi celor cu

#otivaţii politice. *aca aru#entele politice pri#ea,ă- !ucce!ul repurtat pe ter#en !curt +n

reali,area o%iectivelor !trateice poate avea con!ecinţe neative pe ter#en lun- ade!ea

i#previ,i%ile !au inorate- ce pot fi +n!ă reu de re#ediat. 9n!ă- dacă !trateia pieţei #uncii !e

funda#entea,ă pe aru#entaţia econo#ica- !ucce!ul #ai #ic repurtat de uvern pe ter#en !curt-

e!te reco#pen!at de re,ultatele po,itive ce pot fi !e#nalate pe ter#en lun.147

7/17/2019 tema 01


leerea o%iectivelor !trateiei pieţei #uncii tre%uie făcută +n deplină concordanţă cu

celelalte o%iective pe care uvernul şi le propune !ă le reali,e,e +n perioada pentru care +i e!te

+ncredinţată conducerea #acroecono#ică. 5fectul lo%al po,itiv pe care uvernul !contea,ă +n

ela%orarea !trateiilor !ale e!te direct dependent de radul de ar#oni,are a diferitelor o%iective

propu!e- el put<nd fi interal anihilat dacă ace!te o%iective !e află +n di!cordanţă.Pentru reali,area o%iectivelor !trateice- uvernul +şi !ta%ileşte pe etape de ti#p !curt

!arcinile politice ce"i revin !u% for#a unor #ări#i !pecifice şi influenţea,ă +n #od direct

varia%ilele #acroecono#ice prin inter#ediul politicilor de care di!pune. *eoarece !arcinile şi

in!tru#entele politice !unt interdependente- reali,area !i#ultană a o%iectivelor !trateice

depinde e!enţial#ente de radul de coordonare al politicilor uverna#entale utili,ate.

Da 14 #ai 2002 +n $epu%lica &oldova a fo!t apro%ată G6trateia cupării /orţei de

&uncăH !copul de %a,ă al căreia con!ta- +n pri#ul r<nd +n asigurarea uncţionalit!ţii pieţei "uncii# cea!ta pre!upune- +n pri#ul r<nd- crearea condiţiilor favora%ile de for#are a unor

co#porta#ente ale cererii şi a ofertei de #uncă adecvate econo#iei de piaţă #oderne. &ediul

concurenţial pe care !e %a,ea,ă econo#ia de piaţă ar per#ite a!iurarea unui nivel opti# al

ocupării- creşterea dura%ilă a productivităţii #uncii- şi- prin ur#are- a veniturilor !alariale ale

lucrătorilor- iar pe de altă parte- valorificarea c<t #ai deplină a potenţialului u#an exi!tent +n

repu%lică.

Piaţa #uncii e!te o piaţă derivată. 5a reflectă pe deplin !ucce!ele şi in!uce!ele din

econo#ie. *in ace!t con!iderent- doar o creştere dura%ilă a econo#iei- +nviorarea afacerilor şi al

inve!tiţiilor pot !ă a%!oar%ă exce!ul de ofertă de #uncă din repu%lică concreti,at fie +n populaţia

şo#eră- fie +n populaţia inactivă aptă de #uncă.

$e,ultatele econo#ice pe care le +nrei!trea,ă econo#ia $epu%licii &oldova +n ulti#ii

doi ani (+n anul 2001 PI: a +nrei!trat o creştere de '-1 faţă de anul precedent- iar producţia de

#ărfuri şi pre!tarea !erviciilor a cre!cut- re!pectiv- cu -1 şi 2-) per#it revederea

#odalităţilor de intervenţie a !tatului pe piaţa #uncii. 9n condiţiile actuale de,echili%rele de pe

piaţa #uncii- precu# şi crearea pre#i!elor de reducere a !ărăciei a populaţiei ocupate pot fi

reali,ate printr"un #ix de politici active şi pa!ive de ocupare a forţei de #uncă care ar fi +n !tare

+n #od real !ă !ti#ule,e creşterea veniturilor !alariale şi di#inuarea şo#ajului real. 5le pot fi

con!iderate cele #ai eficiente şi cele #ai i#portante politici de co#%atere a !ărăciei- deoarece

prin ace!tea !e !ti#ulea,ă con!u#ul- co#plet<ndu"!e totodată re!ur!ele nece!are !tatului pentru

politicile redi!tri%utive- aplicate rupurilor !ocial"vulnerav%ile +n co#%aterea !ărăciei.

14

7/17/2019 tema 01


cale eficientă +n reali,area !copului !u!"nu#it poate fi con!iderată pro#ovarea #icului

%u!ine!. &icul %u!ine! e!te acel !ector- +n care +şi ă!e!c !ur!ele de !upravieţuire şi depăşire a

ri!cului !ărăciei o #are parte a populaţiei active. ctual#ente- +n !ectorul #icului %u!ine! !unt

ocupate circa 300 #ii per!oane. *eşi di#en!iunile lui devin din ce +n ce #ai !e#nificative- ace!t

en de activitate !e confruntă cu o !erie de i#pedi#ente econo#ice- financiare şi ad#ini!trative> povara fi!cală- acce!ul li#itat la piaţa externă- %irocraţia şi corupţia funcţionarilor pu%lici- lip!a

de experienţă #anaerială. Politica incoerentă pro#ovată de !tat privind ace!t !ector al

econo#iei !ti#ulea,ă trecerea lui +n econo#ia tene%ră. 6tatul tre%uie !ă vadă +n de,voltarea

#icului %u!ine! o cale reală de co#%atere a !ărăciei şi nu o !ur!ă e!enţială de co#pletare a

%uetului. *e aceea- %u!ine!ul #ic tre%uie !u!ţinut prin diferite +nle!niri fi!cale şi ad#ini!trative-

deoarece +ntr"o per!pectivă apropiată el poate fi !ur!a de %a,ă de inve!tiţii at<t de nece!ară

relan!ării econo#iei naţionale a $epu%licii &oldova. altă cale +n a!iurarea funcţionalităţii pieţei #uncii e!te şi atraerea inve!tiţiilor !trăine

directe. r- inve!tiţiile !trăine nu pre!upun doar re!ur!e financiare !au tehnoloii avan!ate.

Inve!tiţiile !trăine pre!upun şi un #anae#ent eficient- ce poate !ervi o !ur!ă !iură +n educarea

purtătorilor cererii de #uncă şi ai ofertei de #uncă autohtoni a unor deprinderi noi- adecvate

econo#iei de piaţă #odernă.

a treia cale de a!iurare a funcţionalităţii pieţei #uncii poate fi con!iderată şi

pro#ovarea #iraţiei internaţionale de #uncă rele#entată. Per!oanele care au activat +n

!trăinătate confor# unui contract de #uncă oficial au căpătat noi a%ilităţi +n co#porta#entul lor

pe piaţa #uncii- contri%uind a!tfel la perfecţionarea #ecani!#ului pieţei #uncii din $epu%lica

&oldova +n ca,ul unei anajări a lor ulterioare la un loc de #uncă din repu%lică.

1'0

7/17/2019 tema 01


?nc%eiere

*in anali,ele efectuate !e poate conchide ca in $epu%lica &oldova proce!ul de

con!tituire a pieţei #uncii e +n de!făşurare. re loc !chi#%area opticii de a%ordare a che!tiunilor

privind preătirea şi ocuparea forţei de #unca. cea!ta decure şi din conţinutul leilor şi altor acte nor#ative- pe care le"au adoptat Parla#entul !i Buvernul $epu%licii &oldova +n anii din

ur#ă- docu#ente de !trinentă nece!itate pentru rele#entarea raporturilor dintre aenţii

econo#ici care folo!e!c şi cei care oferă forţa de #unca.

9n ta%loul eneral al pieţei #uncii !e con!tată +ncă odată foarte #ulte !incope de

neclaritate- contradicţii- deficiente- care provin din caracterul ne!tatornic- +ncă in proce! de cri,ă

al econo#iei aflate in tran,iţie. 5le toate vor fi depăşite- co#pletate şi !oluţionate odată cu

relan!area econo#iei. 5!te clar ca o piaţă a #uncii funcţionea,ă din plin- ne!tinherit +n cadrulunei econo#ii +n de,voltare.

;n a!pect e!enţial care +#piedică funcţionarea nor#ala a pieţei #uncii e!te de ordin

p!iho"!ocioloic şi con!tă +n #entalitatea #oştenită de la rei#ul directivi!t de co#andă- cu

o%işnuinţa o#ului ce"şi oferă !erviciile de #unca de a fi #ai #ult #o%ili,at dec<t anajat la

lucru.

5forturile !ocietătii tre%uie !ă fie orientate !pre depăşirea ace!tei #entalităţi- !pre

for#area la cetăţeni a +nţeleerii ju!te a principiilor econo#iei de piaţă- !pre excluderea teoriilor

şi practicilor de natură taSlori!ta de care a făcut u, cu pri!o!inţa !i!te#ul econo#ic din tările

nu#ite !ociali!te- !pre afir#area #uncii cu adevărat li%ere !i creatoare.

$e,olv<nd pro%le#ele afir#ării pieţei #uncii- $epu%lica &oldova va reuşi !a +nvină şi

cri,a econo#ică prin care trece. *e aceea- refor#ele care au de#arat ur#ea,ă !ă fie !u!ţinute

prin efort lei!lativ şi ad#ini!trativ- dar #ai ale! prin inve!tiaţii ştiinţifice ancorate ne#ijlocit +n

reali,ările econo#ice la ,i. 9n acea!tă ordine de idei- con!ider că şi conclu,iile noa!tre +n

$epu%lica &oldova ar putea fi de folo! celor ce !e ocupa de dirijarea ocupării forţei de #uncă-

aenţilor econo#ici- noilor #anaeri. Cu at<t #ai #ult- că pro%le#ele pieţei #uncii care au fo!t

a%ordate +n lucrarea de fata ar putea !ă"şi ă!ea!că o inve!tiaţie !pecială raportată la condiţii

#icro"econo#ice !i #acro"econo#ice concrete.

1'1

7/17/2019 tema 01


.iblio9rafie!

1. Con!tituţia $epu%licii &oldova- 1.

2. Codul &uncii al $epu%licii &oldova- 13.

. ADeea cu privire la protecţia #unciiA (nr. '24"OII din 2 iulie 11).. ADeea a!iurării pentru accidente de #uncă şi %oli profe!ionaleA (nr. 34'"OIV din 2

dece#%rie1).

4. ADeea pentru #odificarea leii a!iurării pentru accidente de #uncă şi %oli profe!ionale nr.

34'"OIV din 2 dece#%rie1A (nr.'4"OV din 1'.11.2001).

'. ADeea privind contractul colectiv de #uncăA (nr. 10"OII din 24 fe%ruarie 1).

3. ADeea privind !oluţionarea litiiilor individuale de #uncăA (nr. 12'"OII din 2 fe%ruarie

1).7. ADeea privind !oluţionarea conflictelor colective de #uncăA (nr. 127"OII din 2 fe%ruarie

1) etc.

. ADeea !alari,ăriiA (nr.73"OV din 1 fe%ruarie 2002).

10. ADeea privind #odul de !ta%ilire şi reexa#inare a !alariului #ini#A (nr. 12"OIV din 27

dece#%rie 2000).

11. ADeea privind utili,area forţei de #uncăA (nr. 737"OII din 21 ianuarie 12).

12. ADeea !indicatelorA (nr.112"OIV din 3 iulie 2000).

1. ADeea patronatelorA (nr. 3'"OIV din 11 #ai 2000).

1. ADeea privind in!pecţia #unciiA (nr. 10"OV din 10 #ai 2001)

14. Notăr<rea Buvernului cu privire la !ta%ilirea cuantu#ului !alariului #ini# pe ţarăA (nr. 4

din 24 #ai 2001).

1'. ANotăr<rea Buvernului $epu%licii &oldova cu privire la &ini!terul &uncii şi Protecţiei

6ociale (nr. 123 din 1' fe%ruarie 2001).

13. AConvenţiile şi reco#andările :I&- 11"10A 2 vol.- Beneva 11.

17. =ho#a! $o%ert &althu! A5!eu a!upra principiului populaţieiA- 5ditura 8tiinţifică- :ucureşti-

12.

1. lfred &ar!hall APrinciple! of econo#ic!A- &o!Mva- 1.

20. .&.WeSne! A=eoria enerală a folo!irii #<inii de lucru a do%<n,ii şi a %anilorA- 5ditura

8tiinţifică- :ucureşti- 130.

21. Ca#p%ell $. &cConnell- 6tanleS D. :rue A5cono#ic!> principle!- pro%le#!-and policie!A-

v.1-2- &o!Mva- 12.

1'2

7/17/2019 tema 01


22. Ca#p%ell $. &cConnell- 6tanleS D. :rue AConte#poranS la%or econo#ic!A- &cBraX"Nill

:ooM Co#panS- 17'.

2. 6tanleS /i!her- $udier *orn%u!ch- $ichard 6ch#alen!ee A5cono#ic!A- 2 edition- &cBraX"

Nill :ooM Co#panS- 1.

2. &ichel *idier A5cono#ie> le! rele! du jeuA-2"e edition- 5cono#ica- Pari!- 17.24. ndre =iano A5cono#ie du travailA- Pari!- 177.

2'. &arc :lau A=eoria econo#ică +n retro!pectivăA- 5ditura didactică şi pedaoică-

:ucureşti-12.

23. A5cono#ie politicăA- coordonator> Prof.dr. *o%rotă iţă- :ucureşti- 1.

27. urel Iancu A=ratat de econo#ie- v.> Piaţă- concurenţă- #onopolA- editura 5xpert-

:ucureşti-1.

2. Vladi#ir =re%ici A*e#orafiaA- 5ditura ştiinţifică şi enciclopedică- :ucureşti-13.0. Vladi#ir =re%ici APopulaţia terreiA- 5ditura ştiinţifică- :ucureşti-177.

1. APiaţa #uncii +n $o#<nia +n perioada de tran,iţie. &ecani!#e şi politici de ocupare a forţei

de #uncă şi co#%atere a şo#ajuluiA- coordonator> *r.6teliana Perţ- Centrul de Infor#are şi

docu#entare- 5cono#ică- :ucureşti- 12.

2. A6alari,are şi protecţie !ocialăA- Colecţia ACurier lei!lativA- 3"12- 5ditura A/oru#A6.$.D.-

:ucureşti- 12.

. 6anda Bhi#pu- lexandru iclea A*reptul #unciiA- Ca!a de editură şi pre!ă A8an!aA ""

6.$.D.- :ucureşti 1.

. Petre :urloiu A5cono#ia #uncii. Pro%le#e actualeA- Du#ina Dex- :ucureşti- 1.

4. A=eoria potre%iteli!coo povedenia i !pro!aA- !u% red. V.&. Baliperin- Ycono#ice!caia şcola-

6anct"Peter%ur- 1.

'. Victoria =rofi#ov- $ai!a *oaru- Ion Nol%an- ndrei I,#an Aprecieri tradiţionale şi

alternative ale şo#ajului +n $epu%lica &oldovaA- " infor#aţie de !inte,ă- Chişinău- 2001.

3. APiaţa forţei de #uncă +n $epu%lica &oldovaA- " culeere !tati!tică- Chişinău- editura

!tati!tica- 2002.

7. P.*j. 5ren%er- P.6. 6#it. Z6ovre#ennaia ăcono#ica trudaH-" &.-1'.

. ZPiaţa forţei de #uncăZ"- coord. *.du#itrice!ei- .6.icule!cu- Chişinău-1.

0. B. &eliMian- $. Wolo!ova ZYcono#ica truda i !oţialino"trudov+e otnişeniaH-" &. &B;.-

13.

1. P. :urloiu Z&anae#entul re!ur!elor u#aneH-" :. 13.

2. B. :ecMer ZCapitalul u#anH-" :ucureşti- 17.

1'

7/17/2019 tema 01


. . :arr ZPieţele forţei de #uncă şi politica !ocială +n ţările 5uropei centrale şi de e!tH-"

Qorld :anM- 1.

. .I. $ofe- :.B. 6%<şco- V.V. Işin Z$<noM truda- ,aniato!ti na!elenia- ăcono#ica re!ur!ov dlia

trudaH- &. 13.

4. .. iMiforova Z$<noM truda> ,aniato!ti I %e,ra%otiţaH-" &. 11.'. &inică :oajă A=endinţe +n evoluţia pieţei #uncii- Craiova- 1.

1'

7/17/2019 tema 01


nexa 1

SondaIul de opinie

Ncuparea forţei de muncă în Republica MoldovaO

6tudiul Gcuparea forţei de #uncă +n $epu%lica &oldovaH a fo!t reali,at +n perioada

0.11.200 E 2.11.200 pe +ntre teritoriul $epu%licii &oldova.

6copul !tudiului> $nalia situaţiei de pe piaţa "uncii &i în special ocuparea orţei de

"unc! în întreprinderile "ici &i "i'locii (cererea orţei de "unc!)#

%iectul cercetării> cuparea orţei de "unc! în epu*lica +oldova

6u%iecţii cercetării> ,ntreprinderile "ici &i "i'locii din epu*lica +oldova

&etode şi tehnici de cercetare> &etoda utili,ată +n colectarea datelor a fo!t "etoda

ancet!rii prin cestionar - in!tru#entul de lucru E cestionarul# (anexa)

5şantionul> 41 +ntreprinderi #ici şi #ijlocii din teritoriul $epu%licii &oldova- eşantionul

e!te aleator.

*upă #ediul de reşedinţă- +ntreprinderile participante la !tudiu !unt a#pla!ate a!tfel> [ din

+ntreprinderi (24-) +n #ediul rural şi \ (3-0') +ntreprinderi +n #ediul ur%an. 9n #ediul

rural #ajoritatea +ntreprinderilor activea,ă +n aricultură (2-7) şi +n co#erţ (2'- )(=a%elul 1).

Tabelul 1

Repartiarea întreprinderilor după domeniul de activitate în mediul rural :=;

9ntreprinderi ()Con!trucţii -2Indu!trie 2-4'ricultură 2-7=ran!porturi- depo,itare 4-1Co#erţ cu ridicata şi cu a#ănuntul 2'-Noteluri şi re!taurante '-7Pre!tări !ervicii 3-'0*e!ervirea !ocială 12-72/inanţe- a!iurări 0-0*e!ervirea ştiinţifică 0-746ervicii de afaceri 2-4'lte tipuri '-7=otal 100-0

1'4

7/17/2019 tema 01


Cele #ai #ulte din +ntreprinderile che!tionate activea,ă +n !fera co#erţului 2-0'

+ntreprinderi- ur#ate de cele din do#eniile de!ervirii !ociale şi culturale E 1-2 +ntreprinderi şi

+n do#eniul pre!tări !ervicii şi !ervicii +n do#eniul odihnei " 12- +ntreprinderi (ta%elul 2).

Tabelul 2

Sfera de activitate a întreprinderii :=; 9ntreprinderi ()Con!trucţii -4'Indu!trie '-4ricultură- v<natul şi !ilvicultura 3-=ran!porturile- depo,itarea '-21Co#erţul cu ridicata şi cu a#ănunt 2-0'Noteluri şi re!taurante -21Pre!tări !ervicii- !ervicii +n do#eniul odihnei 12-*e!ervire !ocială şi culturală 1-20/inanţe- a!iurări- i#o%il -3*e!ervirea ştiinţifică (#arMetin- con!ultin) 2-0

6ervicii de afaceri (anajarea +n c<#pul #uncii) -10lte tipuri de activitate 7-'=otal 100-0

*upă for#a de proprietate cele #ai #ulte +ntreprinderi che!tionate !unt private E '0-7

din +ntreprinderile che!tionate (ta%elul ).

Tabelul 6

Dorma de proprietate a întreprinderii :=;

9ntreprinderi ()9ntreprindere privată '0-7Proprietate colectivă '-739ntreprindere #ixtă- !tatul deţine cea #ai #are partea '-'49ntreprindere #ixtă- per!oane fi,ice deţin cea #ai #are parte 7-29ntreprindere de !tat 12-0lt tip de +ntreprindere -77=otal 100-0

*upă !tatutul juridic al +ntreprinderilor cele #ai #ulte +ntreprinderi !unt cu ră!pundere li#itată E 2-2-

ur#ate de +ntreprinderile individuale E '-24 din +ntreprinderile che!tionate (ta%elul ).=a%elul

Statutul Iuridic al întreprinderii dvs( :=;

9ntreprinderi ()6ocietate pe acţiuni 21-419ntreprindere individuală '-249ntreprindere cu ră!pundere li#itată 2-2=otal 100-0

1''

7/17/2019 tema 01


&ajoritatea +ntreprinderilor !tudiate au fo!t create după anul 17 " 70-. 12-'

+ntreprinderi au fo!t create +n anii 14"174 de !tat- care ulterior şi"au !chi#%at !tatutul juridic

şi for#a de proprietate (ta%elul 4).

Tabelul &

Anul înfiinţării întreprinderii :=;9ntreprinderi ()

14 E 174 12-'17' E 11 '-7312 E 13 4-217 E 2002 -43=otal 100-0

&ajoritatea +ntreprinderilor !unt !tructuri independente E 7-7 din +ntreprinderile

che!tionate şi- re!pectiv- 14-42 din +ntreprinderi " parte co#ponentă a altei +ntreprinderi.

(ta%elul ').

Tabelul '

?ntreprinderea o structură independentă ori parte componentă a altei întreprindere :=;

9ntreprinderi ()Independentă 7-7Parte co#ponentă a altei +ntreprinderi 14-42=otal 100-0

u#ărul anajaţilor la #ajoritatea +ntreprinderilor ('-7) e!te de p<nă la 20 per!oane- +n

1-' +ntreprinderi nu#ărul anajaţilor e!te de 21 E 0 per!oane. 9n 1-4' +ntreprinderinu#ărul anajaţilor e!te #ai #are de 3' per!oane- ace!tea fiind +ntreprinderile fo!te !tatale

(ta%elul 3).

Tabelul

@umărul de an9aIaţi la întreprinderea dumneavoastră :=;

9ntreprinderi () p<nă la 20 per!oane '-721 " 0 per!oane 1-'

1 " '0 per!oane 4-7'0 " 34 per!oane -13#ai #ult de 3' per!oane 1-4'=otal 100-0

Da #ajoritatea +ntreprinderilor anajaţii au ,iua de #uncă co#pletă E 7-2' din

+ntreprinderile che!tionate- re!pectiv- la 13-3 din +ntreprinderi lucrători !unt anajaţi cu ,iua

inco#pletă de #uncă.

Da +ntreprinderile cuprin!e +n !tudiu- !ăptă#<na de lucru +n #edie con!tituie - ore-

#ediana fiind de 2 ore- #ini#ul e!te de 20 ore şi #axi#u# E 7 ore pe !ăptă#<nă.1'3

7/17/2019 tema 01


Structura de personal la întreprinderea dvs(!

9n #edie pe +ntreprinderile !electate 2-4 din anajaţi !unt lucrători necalificaţi şi

30-3 din anajaţi !unt calificaţi. '-42 anajaţi !unt cu !tudii #edii de !pecialitate şi

4-7 cu !tudii !uperioare.

V<r!ta #edie a anajaţilor la 72-2' din +ntreprinderile che!tionate e!te de 24" ani. Da

-7 din +ntreprinderi v<r!ta #edie a anajaţilor e!te de 1' E 2 ani şi- re!pectiv- la 3-3' din

+ntreprinderi au v<r!ta #edie de 4"'0 ani. (ta%elul 7).

Tabelul 7

$/rsta medie a an9aIaţilor la întreprinderea dvs( :=;

9ntreprinderi ()

1' E 2 ani -724 E ani 72-2'4 E '0 ani 3-3'=otal 100-0

9n ulti#ul an- aproxi#ativ ju#ătate +ntreprinderile cuprin!e +n !tudiu nu au !chi#%atnu#ărul de per!onal- 27-1' din +ntreprinderi au #ărit nu#ărul anajaţilor şi 17-4 din+ntreprinderi au #icşorat nu#ărul anajaţilor (ta%elul ).

Tabelul

@umărul an9aIaţilor la întreprinderea dvs( s3a micşorat9ntreprinderi ()

!"a #icşorat 17-4!"a #ărit 27-1'nu !"a !chi#%at -3+ntreprindere creată +n #ai puţin de un an -02=otal 100-0

Cele #ai #ulte +ntreprinderi care au #ărit nu#ărul de anajaţi activea,ă +n !fera co#erţului

" 2-'4 din ca,uri- 11-71 din +ntreprinderi- re!pectiv- +n !fera de!ervirii !ociale şi culturală şi

-4 din +ntreprinderi " +n !fera pre!tări !ervicii- !ervicii +n do#eniul culturii. (ta%elul 10).

Tabelul 1-Mărirea numărului de an9aIaţi în funcţie de sfera de activitate :=;

9ntreprinderi ()1. Con!trucţii '-02. Indu!trie 3-07. ricultură- v<natul şi !ilvicultura 4-41. =ran!porturile- depo,itarea 3-734 Co#er ţul cu ridicata şi cu a#ănunt 2-'4'. Noteluri şi re!taurante 3-733. Pre!tări !ervicii- !ervicii +n do#. odihnei -4

7. *e!ervire !ocială şi culturală 11-71. /inanţe- a!iurări- i#o%il -

1'7

7/17/2019 tema 01


10. *e!ervirea ştiinţifică (#arMetin- con!ultin) -1411. 6ervicii de afaceri (anajarea +n c<#pul #uncii) -12. lte tipuri de activitate -4=otal 100-0

Da +ntreprinderile unde a fo!t redu! per!onalul- cau,a #ajora a fo!t iniţiativa proprie a

anajatului E '-3 din +ntreprinderi- precu# şi reducerea nu#ărului de anajaţi E -' din+ntreprinderi (ta%elul 11).

Tabelul 11

Micşorarea personalului a fost cauată de!

9ntreprinderi ()reducerea nu#ărului de anajaţi -'iniţiativa proprie a anajatului '-3+ncălcarea di!ciplinei de #uncă 1-'=otal 100-0

u#ărul de per!oane concediate +n +ntreprinderile unde au fo!t reduceri de per!onal +n

ulti#ul an a fo!t de '0 per!oane. 9n #edie pe !elecţie ace!ta a fo!t de '"3 per!oane pe

+ntreprindere- de la 1 la 2 per!oane.

9n cadrul a 21-44 din +ntreprinderile che!tionate exi!tă orani,aţie !indicală- ace!tea

fiind +ntreprinderi de !tat- iar +n cadrul a 32-' +ntreprinderi nu exi!tă orani,aţie !indicală

(ta%elul12)

Tabelul 12E'istă o or9aniaţie sindicală la întreprinderea dvs(2

9ntreprinderi ()*a 21-44 u 32-' u ştiu 4-=otal 100-0

*in +ntreprinderile +n care activea,ă orani,aţiile !indicale cel #ai #ult !unt pre,ente +n

+ntreprinderile din !fera de!ervirea !ocială (ocrotirea !ănătăţii- educaţie- cultură) E 24-33-

ur#ate de indu!trie E 17-44 din +ntreprinderi şi co#erţ E 1- +ntreprinderi (ta%elul 1).

Tabelul 16

*o#eniile de activitate ale +ntreprinderilor +n cadrul cărora exi!tă !indicate

9ntreprinderi ()1. Con!trucţii -12

2. Indu!trie 17-44

1'

7/17/2019 tema 01


. ricultură 3-22. =ran!porturi- depo,itare 4-144. Co#erţ cu ridicata şi cu a#ănuntul 1-'. Noteluri şi re!taurante '-13. Pre!tări !ervicii '-17. *e!ervirea !ocială 24-33. /inanţe- a!iurări 4-1410. de!ervirea ştiinţifică 011. 6ervicii de afaceri 1-012. lte tipuri '-1=otal 100-0

Contractul colectiv de #uncă e!te practicat nu#ai la '-7 din +ntreprinderile che!tionate

iar 47-2 din +ntreprinderile che!tionate nu au +ncheiat contractul colectiv de #uncă. (ta%elul

1).

Tabelul 1!

Este practicat la întreprinderea dvs( contractul colectiv de muncă)6( Contractul colectiv de muncă 9ntreprinderi ()1. *a '-72. u 47-2. u ştiu -77=otal 100-0

*in +ntreprinderile che!tionate la care !e practică contractul colectiv de #uncă cel #ai

frecvent e!te +ncheiat la +ntreprinderile din co#erţ E 17-03 din +ntreprinderi şi la +ntreprinderile

din de!ervirea !ocială " 1-' +ntreprinderi (ta%elul 14).

Tabelul 1&

Contractul colectiv muncă>domenii de activ9ntreprinderi ()

1. Con!trucţii '-'2. Indu!trie 10-7. ricultură '-'. =ran!porturi- depo,itare 4-24. Co#erţ cu ridicata şi cu a#ănuntul 17-03'. Noteluri şi re!taurante 7-3. Pre!tări !ervicii 10-2

7. *e!ervirea !ocială 1-'. /inanţe- a!iurări -0110. de!ervirea ştiinţifică 011. 6ervicii de afaceri -7212. lte tipuri 11-4=otal 100-0

Contractul individual de #uncă e!te practicat la +ntreprinderi #ai frecvent dec<t contractul

colectiv de #uncă E '-2' din +ntreprinderi (ta%elul 1')- ceea ce per#ite !ă conclu,ionă# că

orani,area anajaţilor +n orani,aţii !indicale de ra#ură e!te #ai dificilă !au lucrătorii nu !i#t

nece!itatea de a fi #e#%ru al unei orani,aţii !indicale de ra#ură.130

7/17/2019 tema 01


Tabelul 1'

&a an9aIare" lucrătorii întreprinderii dvs( au semnat contractul individul de muncă2

9ntreprinderi ()1. *a '-2'2. u 2-1

. u ştiu -=otal 100-0

Contractul individual de #uncă e!te practicat #ai frecvent- de a!e#enea- de aenţii econo#ici din co#erţ E

20-7 din +ntreprinderi (ta%elul 13).

Tabelul 1

Aplicarea contractului individual de muncă în funcţie de domeniul de activitate9ntreprinderi ()

1. Con!trucţii -7'

2. Indu!trie -0. ricultură 4-0. =ran!porturi- depo,itare -134. Co#erţ cu ridicata şi cu a#ănuntul 20-7'. Noteluri şi re!taurante 10-033. Pre!tări !ervicii -37. *e!ervirea !ocială 1-4. /inanţe- a!iurări 4-010. de!ervirea ştiinţifică 2-0711. 6ervicii de afaceri -1312. lte tipuri 10-07=otal 100-0

6tudiul a arătat că contractul individual de #uncă ră#<ne !ă fie un in!tru#ent de

!ecuritate !ocială şi econo#ică- iar condiţiile cel #ai frecvent !tipulate +n contract !unt #ări#ea

!alariului " 7- şi condiţiile de #uncă " 7'-' (ta%elul17).

Tabelul 17

Condiţiile stipulate în contract9ntreprinderi ()

1. condiţiile de #uncă 7'-'2. !alariul 7-

. a!iurarea +n ca, de %oală 1-2. a!iurarea +n ca, de accidente de #uncă -324. a!iurarea +n ca, de şo#aj 1-'. a!iurarea cu pen!ii '-173. alte tipuri '-24

9n #ajoritatea ca,urilor- !alariul la +ntreprindere e!te !ta%ilit de către patron E 42- din

+ntreprinderi- la 2-13 din +ntreprinderi !alariul e!te !ta%ilit confor# nor#ativelor tarifare- iar

la 1-41 din +ntreprinderi- !alariul e!te !ta%ilit +n ur#a neocierilor dintre anajat şi patron.

(ta%elul 1).131

7/17/2019 tema 01


Tabelul 1

Salariul la întreprindere este stabilit de!9ntreprinderi

()1. de patron 42-2. +n ur#a neocierilor 1-41

. confor# tarifelor oficiale de !alari,are 2-13. alte variante -4. =otal 100-0

nali,<nd dina#ica !alariului +n ulti#ul an- a# con!tata că la 47-0 +ntreprinderi !alariul

a fo!t #ărit- '-71 +ntreprinderi !alariul a ră#a! la acelaşi nivel şi 4-1 +ntreprinderi !alariul a

fo!t #icşorat. (ta%elul 20).

Tabelul 2-

Salariul la întreprinderea dvs( pe parcursul ultimului an!

9ntreprinderi ()1. !"a #ărit 47-02. !"a #icşorat 4-10. a ră#a! la acelaşi nivel '-71=otal 100-0

&ajorările !alariului au avut loc +n +ntreprinderile din co#erţ E 22-0 din +ntreprinderile

+n care a fo!t #ajorat !alariul- ur#ate de +ntreprinderile din !fera de !ervicii !ociale şi culturale E

12-' din +ntreprinderi (ta%elul 21).

Tabelul 21MaIorarea salariului la întreprinderi în funcţie de domeniul de activitate

9ntreprinderi ()1. Con!trucţii -202. Indu!trie 3-24. ricultură '-73. =ran!porturi- depo,itare '-4. Co#erţ cu ridicata şi cu a#ănuntul 22-0'. Noteluri şi re!taurante 7-03. Pre!tări !ervicii 11-77. *e!ervirea !ocială 12-'0

. /inanţe- a!iurări -4710. de!ervirea ştiinţifică 2-'311. 6ervicii de afaceri -0412. lte tipuri -1'=otal 100-0

*in totalul +ntreprinderilor che!tionate 7-3 oferă %eneficii !ociale anajaţilor lor.

$e!pectiv- 44-4 din +ntreprinderi oferă un !inur tip de %eneficiu !ociale- 2-20 din ace!tea

oferă două tipuri de %eneficii !ociale- 12-4 din ace!tea oferă trei tipuri de %eneficii !ociale

3-4 " patru tipuri de %eneficii !ociale şi 0-2' " cinci tipuri de %eneficii !ociale. Cel #ai132

7/17/2019 tema 01


frecvent !unt oferite !ervicii de a!iurare +n ca, de %oală E -3 din +ntreprinderi şi a!iurare

cu pen!ie E 7-7 +ntreprinderi (ta%elul 22).

Tabelul 22

.eneficiile sociale prestate an9aIaţilor întreprinderii dvs(

9ntreprinderi ()a!iurarea +n ca, de %oală -3a!iurarea +n ca, de accidente de #uncă 2-31a!iurarea +n ca, de şo#aj 7-20a!iurarea cu pen!ie 7-70rădiniţe de copii 2-''altele 17-'

6ondajul a arătat că recrutarea- !electarea şi anajarea per!onalului la +ntreprindere !e face

preponderent prin inter#ediul cunoştinţelor şi rudelor E '0-0 din +ntreprinderi@ #a!!"#edia E

- din +ntreprinderi- -31 din +ntreprinderi apelea,ă la t<rurile forţei de #uncă şi nu#ai22-13 din +ntreprinderi apelea,ă la !erviciile oficiilor forţei de #uncă. (ta%elul 2- 2).

Tabelul 26

Apeleaă întreprinderea #vs( la serviciile oficiilor forţei de muncă9ntreprinderi

()*a 22-13 u 33-7=otal 100-0

Da !erviciile oficiilor forţei de #uncă cel #ai frecvent apelea,ă +ntreprinderile din indu!trie

E 17 din +ntreprinderile che!tionate care apelea,ă la oficiile forţei de #uncă şi de!ervirea

!ocială E 13 din +ntreprinderi (ta%elul 2).

Tabelul 2!

Colaborarea întreprinderilor cu oficiile forţei munca în funcţie de domeniul de activitate9ntreprinderi

()1. Con!trucţii '2. Indu!trie 17. ricultură . =ran!porturi- depo,itare 4. Co#erţ cu ridicata şi cu a#ănuntul 1''. Noteluri şi re!taurante 73. Pre!tări !ervicii 7. *e!ervirea !ocială 13. /inanţe- a!iurări '10. de!ervirea ştiinţifică 011. 6ervicii de afaceri 12. lte tipuri =otal 100

13

7/17/2019 tema 01


Tabelul 2&

#acă N@uO care sunt sursele de an9aIare a personalului la întreprinderea dvs(

9ntreprinderi ()1. #a!!"#edia -2. t<rul forţei de #uncă -31. cunoştinţele şi rudele '2-00. altele 10-2

=rainin"uri şi cur!uri de preătire profe!ională orani,ea,ă 4-'7 din +ntreprinderile

che!tionate- dintre care 2- din +ntreprinderi +n cadrul +ntreprinderilor@ 13-42 din

+ntreprinderi- orani,ea,ă trainin"uri şi cur!uri de preătire profe!ională +n cadrul in!tituţiilor

!peciali,ate şi 7-73 din +ntreprinderi E cu in!truire pe!te hotare (ta%elul 2').

Tabelul 2'

r9anieaă întreprinderea dvs( trainin93uri şi cursuri de pre9ătire profesională9ntreprinderi ()

*a- +n cadrul +ntreprinderii 2-*a- +n $epu%lica &oldova 13-42*a- cu in!truire pe!te hotare 7-73 u 4'-2

nexa 2

Convenţiile r9aniaţiei 1nternaţionale a Muncii ratificate de cătreRepublica Moldova

@r( @r(Convenţiei

#enumirea #ata ratificării decătre Parlament

1. 2 Privind #unca forţată !au o%liatorie 01.10.1nr.'10"OIV

2. 3 Privind reducerea ti#pului de #uncă 2'.0.13nr.4"OIII

. 71 Privind in!pecţia #uncii 2'.0.14nr.4"OIII

. 73 Privind li%ertatea a!ocierii şi protecţia dreptului la orani,are 2'.0.14nr. 4"OIII

4. 77 Privind orani,area !erviciilor de utili,are a forţei de #uncă 2'.0.14

13

7/17/2019 tema 01


nr. 4"OIII'. 4 Privind protecţia !alariului 2'.0.14

nr. 4"OIII3. 7 Privind dreptul la orani,are şi purtare a tratativelor colective 2'.0.14

nr. 4"OIII7. 100 Privind ealitatea de re#unerare a %ăr%aţilor şi fe#eilor pentru o

#uncă de valoare eală01.10.1nr.'10"OIV

. 111 Privind di!cri#inarea +n do#eniul ocupării forţei de #uncă şiexercitării profe!iei 2'.0.14nr. 4"OIII10. 113 Privind o%iectivele şi nor#ele de %a,ă ale politicii !ociale 2'.0.14

nr. 4"OIII11. 122 Privind politica de ocupare a forţei de #uncă 2'.0.14

nr. 4"OIII12. 123 Privind rutatea #axi#ă 2'.0.13

nr.10"OIII1. 12 Privind in!pecţia #uncii +n aricultură 2'.0.13

nr.10"OIII1. 11 Privind fixarea !alariilor #ini#e- +n !pecial +n ce priveşte ţările +n cur!

de de,voltare01.10.1nr. '10"OIV

14. 12 Privind concediile re#unerate 2'.0.14

nr. 4"OIII1'. 14 Privind protecţia repre,entanţilor lucrătorilor 2'.0.14

nr. 4"OIII13. 17 Privind v<r!ta #ini#ă de anajare 14.03.1

nr. 41"OIV17. 1 Privind con!ultările tripartite (no#ele internaţionale ale #uncii) 2'.0.14

nr. 4"OIII1 14 Privind pro#ovarea neocierilor colective 14.10.1'

tema 01

Documents

Transcript of tema 01