Tehnologii Specifice de Producere a Materialului Saditor Horticol

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULAR

CLASA a XIII –a

TEHNOLOGII SPECIFICE DE OBŢINEREA MATERIALULUI SĂDITOR HORTICOL

DOMENIU: AgriculturăNIVEL: 3

CALIFICARE: Tehnician în agricultură

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

MECI–CNDIPT / UIP

AUTOR: prof. ing. gr. I – Dascălu Marea


2

CUPRINS

1. Competenţele modulului - TEHNOLOGII SPECIFICE DE OBŢINERE

A MATERIALULUI SĂDITOR HORTICOL …………………………………………… 4

2. Specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul

de practică.......................................................................................... 6

3. Modalităţi de organizare a practicii.................................................. 6

4. Norme de sănătate şi securitatea muncii …………………………… 7

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii .................... 8

a) jurnal/caiet de practică ................................................................ 8

b) fişe de documentare ..................................................................... 11, 16, 21

c) fişe de observaţie …………………………………………………….. 14, 19, 23

d) fişe de lucru .................................................................................. 15, 20, 23

e) fişe tehnologice ……………………………………………………… 16, 21, 24

6. Modalităţi de evaluare....................................................................... 25

7. Anexe................................................................................................... 29

Bibliografie.......................................................................................... 41


3

1. CCCCCTCN C CCCCC CCC CC ULUC C CRCCTCCŢ F D D Ă

INTRODUCERE

Plantele legumicole şi floricole care au proprietatea de a se individualiza din

porţiuni de plantă, când sunt puse în condiţii optime de mediu, se pot înmulţi pe cale

vegetativă. Această metodă de înmulţire prezintă unele avantaje, cum ar fi :

- producţiile obţinute sunt mai timpurii şi de calitate superioară ;

- plantele obţinute sunt identice cu plantele mamă.

În pomicultură, in funcţie de particularităţile biologice ale speciei, se foloseşte una

din metodele vegetative de înmulţire : butăşirea, marcotaj, prin drajoni sau prin

stoloni.

În viticultură, producerea viţelor altoite în sistem intensiv prezintă o serie de

avantaje importante :

- plantele sunt mai bine protejate împotriva calamităţilor naturale şi există

posibilitatea dirijării raţionale a factorilor de mediu în solarii ;

- prin plantarea mai timpurie a viţelor, se utilizează mai bine pentru vegetaţie

condiţiile favorabile ale verii şi se asigură o mai bună maturare a lăstarilor ;

- obţinerea unui număr mult mai mare de butaşi altoiţi la hectar ;

- randamentele de viţe STAS, bune pentru plantat la locul definitiv, sunt mai mari,

aproape duble, faţă de cultura în câmp deschis ;

- se realizează însemnate economii de teren, materiale şi manoperă.

Unitatea de competenţă tehnică specializată este:

U 22

TEHNOLOGII SPECIFICE DE PRODUCERE A

MATERIALULUI SĂDITOR HORTICOLNivel:

3

Valoare

credit: 1,0

22.1 Supraveghează producerea materialului săditor legumicol şi floricol

(a) Identificarea metodelor de înmulţire a speciilor legumicole şi floricole

(b) Executarea lucrărilor de înmulţire vegetativă la speciile legumicole

(c) Executarea lucrărilor specifice de înmulţire vegetativă la speciile floricole

22.2 Coordonează tehnologia de producere a materialului săditor pomicol

(a) Identificarea metodelor de înmulţire a speciilor pomicole


4

(b) Înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea marcotelor, puieţilor, butaşilor şi drajonilor

(c) Executarea înmulţirii vegetative a soiurilor de pomi şi arbişti fructiferi

22.3 Organizează procesul tehnologic de producere a viţelor altoite în sistem intensiv şi a viţelor nealtoite

(a) Producerea viţelor altoite în solarii

(b) Producerea viţelor altoite la ghivece nutritive

(c) Obţinerea viţelor nealtoite

Modulul VI: Tehnologii specifice de producere a materialului săditor horticol Total ore/an : 48 Din care: - laborator tehnologic: 24 - instruire practică 24

Conţinutul tematic se ordonează logic şi cronologic:

Conţinut tematic Nr. de ore alocateTeorie Laborator

tehnologicInstruire practică

Producerea materialului săditor legumicol şi floricol -etapele producerii materialului săditor legumicol şi floricol;-metode de înmulţire vegetativă a speciilor legumicole ;-metode de înmulţire vegetativă a speciilor floricole.

- 8 8

Producerea materialului săditor pomicol-etapele producerii materialului săditor pomicol ;-extragerea seminţelor, condiţionarea, păstrarea şi stratificarea;-producerea puieţilor, altoirea;-operaţii de îngrijire în câmpul I şi II al şcolii de pomi;-dezinfecţia, combaterea bolilor şi dăunătorilor.

- 8 8

Obţinerea viţelor altoite-etapele obţinerii viţelor altoite;-producerea viţelor altoite în solarii ;-producerea viţelor altoite la ghivece nutritive; -obţinerea viţelor nealtoite.

-8

8

Total ore - 24 24

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului

să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale

agentului economic.


5

2. INFORMAŢII DESPRE SPECIFICUL AGENŢILOR ECONOMICI

La elaborarea tehnologiilor prezentate în acest auxiliar curricular, s-a ţinut

seama de condiţiile existente în prezent într-o fermă horticolă, cât şi de caracterul

didactic al activităţii desfăşurate de elevi la agentul economic.

Pentru instruirea practică, ferma cuprinde şi sectoare specializate de

înmulţire a speciilor de legume, flori, pomi şi viţă de vie, cu un număr însemnat de

specii şi soiuri, ceea ce asigură o participare directă a elevilor, în condiţii de producţie

cât şi o instruire conform programului de curs şi lucrări practice.

Pentru însuşirea deprinderilor practice de producere a materialului săditor

horticol, elevii vor putea participa direct la efectuarea lucrărilor în condiţii de producţie

şi diversificat pe sectoare, conform graficului de eşalonare a activităţii practice de

instruire pe întregul an şcolar.

Obligaţiile elevului în stagiul de pregătire practică faţă de agentul economic

Elevul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să

respecte programul de lucru stabilit, să respecte normele de securitate şi sănătate în

muncă specifice tematicii de pregătire practică pe care le-a însuşit de la

reprezentantul partenerului de practică şi cadrul didactic, şi să execute activităţile

solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal

( Anexa nr. 1).

Pe durata stagiului, elevii vor respecta regulamentul de ordine interioară al

unităţii unde îşi desfăşoară pregătirea practică.

3. MODALITĂŢI DE ORGANIZARE A PRACTICII

Pregătirea practică se realizează prin ore de instruire practică curentă şi

comasată. Instruirea practică curentă, se desfăşoară săptămânal, în cele 31 de

săptămâni de curs, iar practica comasată de 5 săptămâni, se execută de regulă la

agentul economic, compact pe săptămâni, repartizate în semestrul întâi şi doi. În

semestrul al doilea, cel puţin o săptămână se repartizează la sfârşitul anului şcolar

când se susţine şi examenul de certificare a calificărilor profesionale.


6

Tehnologiile specifice de producere a materialului săditor horticol, se studiază

pe parcursul a 48 de ore în cadrul stagiului de pregătire practică în clasa a XIII-a.

Pentru pregătirea practică la modulul - Tehnologii specifice de producere a

materialului săditor horticol , care se studiază în cadrul stagiului de pregătire practică,

orele pot fi repartizate pe laborator tehnologic - 24 ore şi instruire practică - 24 ore.

Orele de la laboratorul tehnologic se efectuează de către profesorul de

specialitate tehnică, iar orele de le instruirea practică de către maistru instructor.

Cele 48 de ore de pregătire practică pot fi repartizate astfel: 16 ore pentru

competenţa - „Supraveghează producerea materialului săditor legumicol şi floricol”;

16 ore pentru competenţa - „Coordonează tehnologia de producere a materialului

săditor pomicol” şi 16 ore pentru ultima competenţă - „Organizează procesul

tehnologic de producere a vitelor altoite în sistem intensiv şi de producere a viţelor

nealtoite”. Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea

cadrului didactic să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei şi ale agentului

economic.

Organizarea activităţii se face cu clasa întreagă, sau pe grupe care pot fi rotite

pe executarea unor lucrări diferite în cadrul aceleiaşi teme.

4. RECOMANDĂRI PRIVIND RESPECTAREA NORMELOR DE

SĂNĂTATE ŞI SECURITATEA MUNCII

Se vor respecta normele de sănătate şi securitatea muncii

specifice lucrărilor de înmulţire a plantelor horticole – specii

legumicole, floricole, pomicole şi vita de vie;

Se va purta obligatoriu echipament de protecţia muncii în funcţie

de specificul lucrării executate;

Nu părăsiţi locul de muncă fără permisiunea

profesorului/maistrului instructor.

Se interzice joaca cu uneltele de lucru ;

Este interzisă consumarea alimentelor şi lichidelor în timpul lucrului;

După fiecare lucrare, în pauza de masă, elevii sunt obligaţi să se

spele pe mâini cu apă şi săpun;


7

In cazul lucrărilor de combaterea bolilor şi dăunătorilor,

elevii care deservesc aparatele şi maşinile vor purta obligatoriu

echipament de protecţie ; este interzis să bea apă în timpul lucrului

iar înainte de masă şi la sfârşitul lucrului, se vor spăla cu apă şi

săpun pe mâini şi pe faţă;

Este interzis ca elevii să demonteze piese din circuitul

substanţei sau să cureţe duzele când maşina funcţionează;

La sfârşitul lucrului, echipamentul de protecţie se va dezbrăca,

curăţa şi spăla şi se va preda la magazie;

La locul de muncă trebuie să existe materiale strict necesare

pentru ajutor în caz de accidente.

5. INSTRUMENTE DE LUCRU ALE ELEVULUI NECESARE

DESFĂŞURĂRII PRACTICII

Sugestii cu privire la modalitatea de completare şi utilizare a

instrumentelor de lucru cu elevii se întâlnesc în Anexa 2.

Jurnal/caiet de practică al elevului

Jurnal/caiet de practică al elevului are rolul de a nota zilnic activităţile desfăşurate de

elevi pe perioada pregătirii practice, iar la sfârşitul săptămânii pot fi consemnate

observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică, referitoare la lucrările zilnice

efectuate de elevi.

Exp. : Lucrări zilnice executate de elev în săptămâna .......................

Luni Producerea materialului săditor legumicol şi floricol

- operaţii de pregătire a materialului în vederea executării înmulţirii

vegetative a speciilor legumicole şi floricole (6 ore)

Marţi - metode de înmulţire vegetativă la speciile legumicole (6 ore)

Miercuri - metode de înmulţire vegetativă la speciile floricole (4 ore).

Tehnologia de producere a materialului săditor pomicol

- operaţii de pregătire a materialului în vederea înmulţirii speciilor pomicole (2 ore)

Joi - operaţii de înfiinţare, îngrijire şi recoltare a marcotelor, puieţilor, butaşilor şi drajonilor (6 ore)


8

Vineri - metode de înmulţire vegetativă a speciilor pomicole (6 ore)

Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică :

Lucrări zilnice executate de elev în săptămâna ..................

Luni - metode de înmulţire vegetativă a arbuştilor fructiferi (2 ore).

Tehnologia de producere a materialului săditor viticol

- operaţii specifice de producere a viţelor altoite în solarii (4 ore)Marţi - operaţii specifice de producere a viţelor altoite la ghivece nutritive

(6 ore)Miercuri - operaţii specifice de obţinere a viţelor nealtoite (6 ore).

Observaţiile cadrului didactic îndrumător de practică :

Notările zilnice ale elevului în caietul/jurnalul de practică, pentru fiecare temă

parcursă din modul, se fac sub forma unor referate sau pagini de jurnal, după

următorul model:

Referatul nr. …..

- Data : ………….......

- Locaţia : …………………………………………………………………………………

- Modulul : …………………………………………………………………………………

- Tema : ………………………………………………………………………………………

- Importanţa lucrării : …………………………………………………………………………

- Descrierea lucrării : …………………………………………………………………………

- Maşini, unelte şi materiale necesare : …………………………………………………...

- Organizarea lucrării şi sarcini de lucru : ………………………………………………….

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………….................................................Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic9

Model de pagină de jurnal

Elev:……………………………………………Perioada: ………………………………………Agent economic:……………………………..Modul:………………………………………….Tema:………………………………………….

1. EXPERIENŢA- Ce s-a întâmplat (descrierea activităţii practice)

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

2. IDENTIFICARE- Ce a fost important pentru mine în această experienţă

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

3.ANALIZA- De ce a fost important pentru mine

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

………………………………

4. GENERALIZARE- Ce am învăţat –cum voi aplica acest lucru şi la ce îmi va folosi

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………

5. CE MI-A PLĂCUT LA REALIZAREA ACESTEI ACTIVITĂŢI

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

……………………

6. CE NU MI-A PLĂCUT LA REALIZAREA ACESTEI ACTIVITĂŢI

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………


10

Competenţa 22.1. Supraveghează producerea materialului săditor legumicol

şi floricol

Fişă de documentare 1

Pentru realizarea acestei competenţe, trebuie avut în vedere ca elevii să

poată identifica metodele de înmulţire a speciilor legumicole şi floricole, şi să

execute lucrări de înmulţire vegetativă la plantele legumicole şi floricole.

Lucrările specifice înmulţirii vegetative la speciile legumicole şi floricole sunt :

- pregătirea plantelor mamă, plantarea, efectuarea lucrărilor de îngrijire, recoltarea

organelor vegetative folosite la înmulţire ;

- operaţii de pregătire a materialului în vederea executării înmulţirii vegetative a

speciilor legumicole şi floricole;

- aplicarea metodelor de înmulţire vegetativă la speciile legumicole.

Ca metode de înmulţire vegetativă la speciile legumicole întâlnim:

înmulţirea prin bulbi, tuberculi, rizomi, despărţirea tufei, drajoni, butaşi de

tulpină, altoire, culturi de ţesuturi.

Înmulţirea vegetativă la speciile legumicole

- înmulţirea prin bulbi

( ceapă, usturoi)

- înmulţirea prin tuberculi

(cartof)

- înmulţirea prin rizomi

(revent, măcriş, anghinare);

- înmulţirea prin despărţirea tufei

(leuştean, tarhon, revent, anghinare);


11

- înmulţirea prin drajoni

(tarhon, anghinare)

- înmulţirea prin butaşi de tulpină

(tarhon, tomate, castraveţi, batat)

- înmulţirea prin altoire

(pepeni galbeni, castraveţi, tomate,

ardei, vinete)

- înmulţirea meristematică

(tomate, cartofi, castraveţi, varză,

hrean).

Ca metode de înmulţire vegetativă la speciile floricole întâlnim: înmulţirea

prin butaşi, despărţirea tufei, drajoni, stoloni, marcotaj, rizomi, rădăcini

tuberizate, bulbi, tuberobulbi, altoire, înmulţirea „în vitro”.

Înmulţirea vegetativă la speciile floricole

- înmulţirea prin butaşi

• din lăstari (muşcata, hortensia, dalia,

crizantema, plante de mozaic);

• din frunze (violeta africană, sanseviera,

begonia, sedum);

• de rădăcină (dicentra,nemţişorul, etc.).


12

- înmulţirea prin divizarea tufei (bujor,

asparagus, margareta).

- înmulţirea prin drajoni (crizantema,

agava, sanseviera).

- înmulţirea prin stoloni (Chlorophytum,

Nephrolepis).

- înmulţirea prin marcotaj :

• terestru (flox, garoafă perene);

• aerian (ficus, croton).

- înmulţirea prin rizomi ( stânjenel, cala,

canna).

- înmulţirea prin rădăcini tuberizate (dalia,

begonii, anemone).

- înmulţirea prin bulbi ( lalea, tuberoză,

zambilă, narcisă, crin).

- înmulţirea prin tuberobulbi (gladiola,

frezia, brânduşa).


13

- înmulţirea prin altoire (azalee, trandafir,

cactuşi, etc.).

- înmulţirea „in vitro” (garoafe,

crizanteme, crini, etc.)

Dintre materiale şi unelte folosite, putem menţiona : material săditor

selecţionat din categorii biologice superioare, îngrăşăminte organice şi

minerale, foarfeci, plantator, sapă, cazma, produse insecto-fungicide, truse

de altoit, rafie.

Fişă de observaţie nr. 1

Pregătirea materialului biologic de înmulţire pe cale vegetativă

a speciilor legumicole

1. Supuneţi atenţiei operaţiile de pregătire a materialului biologic de înmulţire

vegetativă la plantele legumicole, de la agentul economic unde desfăşuraţi

stagiul de pregătire practică.

2. După încheierea activităţii de observare şi execuţie, completaţi fişa de mai

jos :

Înmulţirea prin tuberculi

Care sunt operaţiile de pregătire a

tuberculilor în vederea plantării ?

La ce specii legumicole se face

înmulţirea prin tuberculi ?

Înmulţirea prin bulbi

La ce specii legumicole se desfac

bulbii de pe discul comun ?

La ce specii legumicole se face

înmulţirea prin bulbi ?


14

Înmulţirea prin

despărţirea tufei

Ce efect are asupra plantei

despărţirea tufei ?

La ce specii legumicole se

practică înmulţirea prin

despărţirea tufei?

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică : .......................................................

........................................................................................................................................

Fişă de lucru nr. 1

1. Înmulţirea prin butaşi din lăstari la plantele floricole.

2. Identificaţi speciile floricole care se înmulţesc prin butaşi de vârfuri de lăstari şi ce

obiecte de inventar vă sunt necesare pentru recoltarea acestora.

3. Executaţi recoltarea şi fasonarea butaşilor din lăstari.

Atenţie : Pentru sprijin în derularea activităţii solicitaţi ajutorul maistrului instructor de

practică sau consultaţi bibliografia de specialitate indicată la orele de laborator

tehnologic.

Etape Materiale necesare Acţiuni desfăşurate

Recoltarea butaşilor din

vârfurile vegetative ale

plantei mamă

- plante mamă :

crizanteme, muşcate,

plante de mozaic

- briceag sau bisturiu

Fasonarea butaşilor - butaşi de crizanteme,

muşcate, plante de mozaic

- briceag sau bisturiu


........................................................................................................................................


15

Fişă tehnologică nr. 1

Altoirea trandafirilor sub formă de tufă

1. Completaţi fişa tehnologică pentru altoirea trandafirilor sub formă de tufă,

urmărind etapele din tabelul de mai jos :

Metoda

de

altoire

Momentul

altoirii

Materiale

folosite

Pregătirea

portaltoiului

şi altoiului

Altoirea

propriu-

zisă

Verificarea

calităţii

lucrării


........................................................................................................................................

Competenţa 22.2. Coordonează tehnologia de producere a materialului săditor

pomicol



poată identifica metodele de înmulţire a speciilor pomicole şi de arbuşti fructiferi, să

execute înfiinţarea, îngrijirea şi recoltarea marcotelor, puieţilor, butaşilor şi drajonilor,

şi efectuarea înmulţirii vegetative a soiurilor de pomi şi arbuşti fructiferi

Ca metode de înmulţire vegetativă la speciile pomicole şi de arbuşti fructiferi,

întâlnim : butăşirea, marcotajul simplu, chinezesc şi şerpuitor, , înmulţirea prin

drajoni, prin stoloni şi altoirea.

Lucrări specifice de producere a puieţilor :

- extragerea şi condiţionare seminţelor şi a sâmburilor, păstrarea şi stratificarea;


16

- lucrări în şcoala de puieţi : pregătirea terenului, semănatul, lucrări de îngrijire

(praşile, rărit, udat, tratamente fitosanitare), scosul puieţilor, sortarea şi

stratificarea puieţilor.

Lucrări specifice de producere a marcotelor :

- înfiinţarea marcotierei: desfundat, fertilizat, nivelat, marcarea rândurilor,

pregătirea marcotelor pentru plantare, plantarea de toamnă sau primăvară;

- lucrări de îngrijire în anul I: bilonat, irigat, combaterea buruienilor, protecţia

fitosanitară

- lucrări de îngrijire în anul II : desfacerea bilonului, scurtarea marcotelor, muşuroitul,

combaterea buruienilor, irigatul, tratamente fitosanitare, recoltarea, sortarea şi strati -

ficarea marcotelor.

Lucrări specifice de înmulţire prin drajoni:

- recoltarea drajonilor din plantaţiile mamă;

- pregătirea terenului,deschiderea şanţurilor, plantarea drajonilor, scurtarea tulpinilor,

muşuroitul;

- lucrări de îngrijire: afânarea terenului, combaterea buruienilor, irigatul, fertilizarea

suplimentară, combaterea bolilor şi dăunătorilor, recoltarea drajonilor, sortarea şi

stratificarea.

Lucrări specifice de înmulţire prin butaşi:

- recoltarea butaşilor din plantaţii mamă special înfiinţate;

- dezinfecţia butaşilor;

- pregătirea substratului de cultură, plantatul , muşuroitul;

- lucrări de îngrijire: protecţia fitosanitară, afânarea solului, combaterea buruienilor,

irigarea, recoltarea, sortarea şi stratificarea butaşilor.

Înmulţirea vegetativă la speciile pomicole şi de arbuşti fructiferi

- butăşirea :

• butăşirea „în uscat” (coacăz, portaltoi

vegetativ măr);

• butăşirea „în verde” (afin, agriş, cireş,

vişin, unele soiuri de măr şi păr).


17

- prin marcotaj :

• marcotajul simplu (agrişul);

• marcotajul chinezesc (agriş, coacăz,

smochin) ;

• marcotajul şerpuitor (alun, mur).

- prin drajoni (zmeur, prun, vişin,

porumbar, etc.).

- prin stoloni (căpşun).

- altoirea :

• altoiri cu muguri detaşaţi ;

• altoiri cu ramuri detaşate ;

• altoiri prin apropiere (altoiul se

detaşează după realizarea concreşterii).

Materiale, unelte şi maşini necesare : nisip, rumeguş, perlit, lădiţe,

produse insecto-fungicide, marcator, plantatoare, sape, foarfeci, cazmale,

îngrăşăminte organice şi minerale, PB-60, NT 3,2.


18


1. Observaţi cu atenţie înmulţirea vegetativă prin butăşire a soiurilor de pomi şi

arbuşti fructiferi.

2. Completaţi fişa de mai jos, după încheierea activităţii.

Butăşirea „în uscat” Butăşirea „în verde”

Specii

la

care se

aplică

Fasonarea

butaşilor

Condiţii pentru

înrădăcinarea

butaşilor

Specii la

care se

aplică

Fasonarea

butaşilor

Condiţii pentru

înrădăcinarea

butaşilor


........................................................................................................................................

Butaşi lignificaţi Lăstar semilignificat

( a-simplu ; b-cu călcâi ; c-cu cârlig ) ( pentru butăşirea „în verde”)


19


Metode de altoire folosite în pomicultură

Data : ...................

Clasa : ..................

Elevul : ....................

1. Identificaţi metodele de altoire din imaginile de mai jos.

2. Precizaţi materialele folosite.

3. Stabiliţi speciile la care se foloseşte metoda de altoire respectivă.

Schema altoirii Metoda de

altoire

Materiale

folosite

Specii pomicole la

care se aplică


..................................................................................................................................


20


Lucrări în şcoala de puieţi

1. Completaţi fişa tehnologică cu lucrările specifice şcolii de puieţi.

2. Comparaţi lucrările consemnate în fişa tehnologică a voastră cu cele ale

colegilor şi discutaţi diferenţele apărute.

Verigi tehnologice

Pregătirea

terenului

Epoca de

semănat

Cantitatea

de sămânţă

la hectar

Lucrările de

îngrijire

Scosul şi

sortarea

puieţilor

Stratificarea

puieţilor

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică :

...................................................................................................................................

Competenţa 22.3. Organizează procesul tehnologic de producere a vitelor

altoite în sistem intensiv şi de producere a viţelor nealtoite



poată produce viţe altoite în sistem intensiv în solarii şi la ghivece nutritive, şi să

obţină viţe nealtoite.

Lucrări specifice de producere a viţelor altoite în solarii:

- pregătirea terenului: fertilizarea, mobilizarea solului;

- plantarea viţelor în solarii;


21

- lucrări de îngrijire : dirijarea factorilor de vegetaţie, udatul, plivitul buruienilor,

plivitul lăstarilor, cârnitul, copilitul, tratamente fitosanitare, fertilizarea extra-

radiculară, recoltarea , sortarea şi stratificarea viţelor

Lucrări specifice de producere a viţelor altoite în ghivece nutritive:

- pregătirea amestecului de pământ, umplerea ghivecelor şi aşezarea lor în

adăposturi;

- plantarea butaşilor altoiţi în ghivece;

- lucrări de întreţinere aplicate viţelor produse la ghivece: udatul, dirijarea regimului

climatic, înlăturarea lăstarilor din portaltoi, plivitul, copilitul, cârnitul, aplicarea

tratamentelor fitosanitare.

Lucrări specifice de producere a viţelor nealtoite:

- pregătirea materialului: scoaterea coardelor de la stratificat, spălarea , fasonarea,

tratarea cu biostimulatori, forţarea, înrădăcinarea;

- plantarea în şcoala de viţe sau în solarii;

- aplicarea lucrărilor specifice de îngrijire: afânarea terenului, combaterea buruienilor,

irigatul, fertilizarea suplimentară, combaterea bolilor şi dăunătorilor ;

- scoaterea, sortarea, împachetarea şi stratificarea vitelor produse.

Producerea viţelor altoite în sistem intensiv şi a viţelor nealtoite

- producerea viţelor altoite în sistem

intensiv în solarii

- producerea viţelor altoite în sistem

intensiv la ghivece

- obţinerea viţelor nealtoite


22

Materiale şi unelte:

- amestec de pământ, ghivece, sape, bricege, rumeguş, nisip, rafie, pesticide,

biostimulatori de înrădăcinare, parafină, îngrăşăminte organice şi minerale


1. Observaţi cu atenţie dirijarea regimului climatic în vederea asigurării condiţiilor

optime de microclimat, pentru producerea viţelor altoite la „ghivece nutritive”.

2. Completaţi fişa de mai jos, după încheierea activităţii, indicând valorile optime

ale principalilor factori de mediu.

Lumina Temperatura Umiditatea

Perioada

de fortificare

(~ 12 săptămâni)

În primele

1-2

săptămâni

După, până

la sfârşitul

fortificării

În primele

4-5

săptămâni

După, până

la sfârşitul

fortificării


........................................................................................................................................


Lucrări de întreţinere aplicate viţelor altoite obţinute în solarii,

pe sol ameliorat

Data : ...................

Clasa : ..................

Elevul : ....................

1. Executaţi lucrările de îngrijire specifice producerii viţelor altoite în solarii pe „sol

ameliorat”.


23

2. La finalul activităţii practice, specificaţi momentul aplicării lucrărilor menţionate

în tabelul de mai jos.

Lucrări aplicate Momentul aplicării lucrării

Udări prin aspersiune

Plivitul buruienilor

Plivitul lăstarilor

Cârnitul

Copilitul

Tratamente anticriptogamice

Fertilizarea extraradiculară

Notă : pentru sprijin în derularea activităţii practice solicitaţi ajutorul maistrului de

practică.


Obţinerea viţelor nealtoite

1. Completaţi fişa tehnologică pentru obţinerea viţelor nealtoite.

2. Comparaţi lucrările consemnate în fişa tehnologică a voastră cu cele ale

colegilor şi discutaţi diferenţele apărute.

Verigi tehnologice

Pregătirea

materialului

Stimularea

înrădăcinării

Înrădăcinarea

Observaţii ale maistrului sau tutorelui de practică :

……………………………………..


24

........................................................................................................................................

6. Modalităţi de evaluare

Forme de evaluare

1. Evaluarea iniţială – se efectuează la începutul unui program de instruire şi

este menită să stabilească nivelul de pregătire al elevilor, condiţiile în care aceştia se

pot integra în programul pregătit; se realizează prin examinări orale, probe scrise şi

practice.

2. Evaluarea cumulativă – se realizează prin verificări parţiale pe parcursul

programului şi este o estimare globală, de bilanţ a rezultatelor pe perioade lungi de

timp (semestre).

3. Evaluarea continuă (formativă) – se realizează pe tot parcursul programului.

Ea permite cunoaşterea efectelor acţiunii, identificarea neajunsurilor şi luarea unor

măsuri pentru evitarea eşecurilor; se realizează prin examinări orale, probe scrise şi

probe practice

Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile

urmărite şi anume de realizarea competenţelor impuse de Standardul de Pregătire

Profesională. Se realizează pe măsura parcurgerii modulului. Prin evaluare se poate

urmări traiectoria de formare a elevului.

Pentru o apreciere obiectivă a activităţii de instruire se elaborează fişe de observare

a performanţelor practice ale elevilor .

Sugestii privind utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea se poate realiza folosind fişe de observaţie, fise de autoevaluare,

teste de evaluare cu itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi).

Exemple:

TEMA: Înmulţirea speciilor pomicole

1. Itemi obiectivi :

1.1. Cu alegere duală

Încercuiţi litera A daca afirmaţia este adevărată şi litera F daca afirmaţia este falsă:

A F Înmulţirea prin butaşi se aplică la speciile care emit cu uşurinţă rădăcini

adventive .


25

A F Marcotajul simplu se foloseşte pentru înmulţirea cireşului .

A F Înmulţirea prin drajoni se aplică la vişin .

1.2. De tip pereche

Stabiliţi corespondenţe între noţiunile din cele două coloane:

A F

Marcotaj chinezesc prun

Stoloni coacăz

Drajoni căpşun

1.3 Cu alegere multiplă

Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

Înmulţirea sexuată se practică la speciile care

a. formează uşor seminţe

b. formează greu seminţe

c. nu formează seminţe

2. Itemi semiobiectivi

2.1. Cu răspuns scurt:

Metodele de înmulţire vegetativă se stabilesc în funcţie ………………………

……………………………….

2.2 De completare :

Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos:

Înmulţirea prin butaşi se aplică la ………….care …………….şi se face în

…………………………………………………………….

. Itemi subiectivi

3. Rezolvare de probleme:


26

În livada şcolii sunt nouă rânduri de măr şi şase rânduri de vişin . Ce metode

de înmulţire recomandaţi să se aplice la aceste specii ?

Fişă de evaluare 1

REFERAT

Competenţa: Organizează procesul tehnologic de producere a vitelor altoite

în sistem intensiv .

Elaboraţi un referat de tip evaluativ cu următorul titlu :

„Lucrări specifice de producere a viţelor altoite în ghivece nutritive”, cu

următoarea structură: introducere, conţinut , concluzii.

Structura dezvoltată va avea următoarele puncte:

1. titlul, autorul, data, scurt cuprins

puncte ………………………………………………………………………………..0,5

2. introducere,în care se prezintă locul şi problemele urmărite

puncte …………………………………………………………………………………..1

3. conţinut , în care se dezvoltă ideile cu marcarea celor personale ,originale

puncte …………………………………………………………………………………..4

4. concluzii , cu preocupări pentru deschiderea unor noi abordări şi emiterea

unor judecăţi de valoare sintetice asupra contribuţiei

puncte …………………………….……………………………………………………....3

5.bibliografia

puncte ………………………………………………………………………………….0,5

Notă:

Din oficiu se acordă 1 punct

Total :10 puncteAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


• Dimensiunile referatului - 8 pagini,durata susţinerii – 10 minute.

• Sugestii pentru evaluarea referatului:

După susţinerea referatului de către elevi urmează:

întrebări la referat

răspunsuri

sinteza evaluativă a cadrului didactic

• Profesorul va folosi instrumente şi metode de evaluare diverse, date de

propria lui personalitate, de particularităţile individuale ale celor formaţi, cât şi de

resursele materiale de care dispune şcoala şi agentul neconomic.


28

7. ANEXE

ANEXA 1

Anexa nr. 1 la OMECT nr. 1702 / 06.08.2007

CONVENŢIE CADRU

privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie

publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

Prezenta convenţie se încheie între:

Unitatea de învăţământ …………………………………………… (denumită în

continuare organizator de practică) reprezentată de Director

Dl/Dna……………………………………………....................................................

Adresa organizatorului de practică:......

………………………………………………………………………………………

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

şi

Întreprinderea, instituţia, societatea comercială, etc …………..…… (denumită în

continuare partener de practică) reprezentată de (numele şi calitatea)

Dl/Dna……………………………………………..................... Adresa partenerului de

practică:

………………………………………………………………………………………………

email:…………………………………. Telefon: ………………………………….

Perioada pentru care se încheie convenţia: ………………………..

Art. 1 Obiectul convenţiei

Convenţia stabileşte cadrul în care se organizează şi se desfăşoară stagiul de

pregătire practică în vederea învăţării la locul de muncă, ca parte a programului de

pregătire profesională prin învăţământ profesional şi tehnic, efectuat de:

Elev (denumit în continuare practicant)

………………………………………………………..........................................

CNP………………………………………înscris în clasa ………. , în anul şcolar

…………..


29

calificarea ………………………………………………………, nivel de calificare ……

Stagiul de practică este realizat de practicant în vederea dobândirii competenţelor

profesionale menţionate în Anexa pedagogică, parte integrantă a prezentei Convenţii

cadru, în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi curriculumul

aprobate prin Ordin al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nr.

__________________.

Modalităţile de derulare şi conţinutul stagiului de pregătire practică sunt descrise în

prezenta Convenţie şi în Anexa pedagogică.

Art. 2 Statutul practicantului

Practicantul rămâne, pe toată durata stagiului de pregătire practică, elev al unităţii de

învăţământ.

Art. 3. Plata şi obligaţiile sociale

Stagiul de pregătire practică (se bifează situaţia corespunzătoare):

- se efectuează în cadrul unui contract de muncă,

cei doi parteneri putând să beneficieze de prevederile legii nr. 72/2007

- nu se efectuează în cadrul unui contract de muncă

- se efectuează în cadrul unui proiect finanţat prin Fondul Social European

- se efectuează în cadrul proiectului ………………………….

În cazul angajării ulterioare, perioada stagiului nu va fi considerată ca vechime în

situaţia în care convenţia nu se derulează în cadrul unui contract de muncă.

Practicantul nu poate pretinde un salariu din partea partenerului de practică care-l

primeşte în stagiul de pregătire practică, cu excepţia situaţiei în care practicantul are

statut de angajat.

Partenerul de practică poate, totuşi, acorda practicantului o indemnizaţie, gratificare,

primă sau avantaje în natură, precizate la art. 8.

Partenerul de practică se angajează să achite integral cotizaţiile sociale conform

reglementărilor în vigoare.

Art. 4. Sănătatea şi securitatea în muncă. Protecţia socială a

practicantului

Partenerul de practică are obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la

sănătatea şi securitatea în muncă a practicatului pe durata stagiului de instruire

practică.Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Practicantului i se asigură protecţie socială conform legislaţiei în vigoare. Ca urmare,

conform dispoziţiilor capitolului II, articolul 5, paragraful e al Legii nr. 346/2002

modificat de OUG 107/24.10.2003 despre asigurările pentru accidente de muncă şi

boală profesională, practicantul beneficiază de legislaţia privitoare la accidentele de

muncă pe toată durata efectuării pregătirii practice.

În cazul unui accident suportat de practicant, fie în cursul lucrului, fie în timpul

deplasării la lucru, partenerul de practică se angajează să înştiinţeze asiguratorul cu

privire la accidentul care a avut loc (conform capitolului V din legea 346/2002

modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 5. Responsabilităţile practicantului

Practicantul are obligaţia, ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să

respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după

o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi

dificultatea acestora (conform Codului Muncii). În cazul nerespectării obligaţiilor se

aplică sancţiunile conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de

învăţământ.

Pe durata stagiului său, practicantul respectă regulamentul de ordine interioară al

partenerului de practică. În cazul nerespectării acestui regulament, directorul

întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică), îşi rezervă

dreptul de a anula convenţia referitoare la pregătirea practică, după ce în prealabil a

înştiinţat directorul unităţii de învăţământ la care elevul (practicantul) este înscris

( Art. 263/1 şi Art. 264/1 din Codul muncii).

Practicantul are obligaţia de a respecta normele de securitate şi sănătate în muncă

pe care şi le-a însuşit de la reprezentantul partenerului de practică înainte de

începerea stagiului de practică.

De asemenea, practicantul se angajează să nu folosească, în nici un caz, informaţiile

la care are acces în timpul stagiului despre partenerul de practică sau clienţii săi,

pentru a le comunica unui terţ sau pentru a le publica, chiar după terminarea

stagiului, decât cu acordul respectivului partener de practică.

Art. 6. Responsabilităţile partenerului de practică

Partenerul de practică va stabili un tutore pentru stagiul de practică, selectat dintre

salariaţii proprii şi ale cărui obligaţii sunt menţionate în Anexa pedagogică, parte

integrantă a Convenţiei.


31

Înainte de începerea stagiului de practică, partenerul are obligaţia de a face

practicantului instructajul cu privire la normele de securitate şi sănătate în muncă în

conformitate cu legislaţia în vigoare.

Printre responsabilităţile sale, partenerul de practică va lua măsurile necesare pentru

securitatea şi sănătatea în muncă a practicanţilor, aşa după cum acestea sunt

definite în particular prin art. 5, litera a), art. 13 , literele d, f, h, q şi r, din Legea nr.

319/2006 securităţii şi sănătăţii în muncă , precum şi pentru comunicarea regulilor de

prevenire asupra riscurilor profesionale (art. 173/1, art. 174/1, art. 176/1 din Codul

muncii).

Partenerul de practică trebuie să pună la dispoziţia practicantului toate mijloacele

necesare pentru dobândirea competenţelor precizate în Anexa pedagogică.

Partenerul de practică trebuie să asigure locul de muncă în ideea de a garanta

securitatea şi sănătatea practicanţilor (Art. 177/1 din Codul muncii).

Partenerul de practică are obligaţia de a asigura practicanţilor accesul liber la

serviciul de medicina muncii, pe durata derulării pregătirii practice (Art. 182/1 din

Codul muncii).

Partenerul de practică trebuie să comunice şi practicanţilor ansamblul de reguli

interne pe care l-a adoptat de comun acord cu sindicatul sau cu reprezentanţii de

personal, după caz (Art. 257, Art. 258 şi Art. 259 din Codul muncii).

Partenerul de practică certifică faptul de a fi asigurat în materie de responsabilitate

civilă, în funcţie de dispoziţiile legale şi reglementările în vigoare. Această dispoziţie

nu se aplică partenerilor de practică scutiţi prin statutul lor de această asigurare.

Partenerul de practică are obligaţia de a informa practicantul asupra riscurilor

profesionale (în cazul muncii de laborator este necesară existenţa unui proces verbal

de protecţia muncii) articolul 171-178 din Codul muncii şi articolul 56 din legea

346/2002 asupra asigurărilor accidentelor de muncă (Capitolul V, Art.51/1 şi Art. 55

al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Partenerul de practică este obligat, prin normele şi principiile responsabilităţii civile

contractuale, să despăgubească practicantul în situaţia în care acesta a suferit un

prejudiciu material din vina partenerului de practică pe durata îndeplinirii obligaţiilor

ce derivă din derularea stagiului de pregătire practică (Art. 269/1 din Codul muncii).

În cazul în care, din vina partenerului de practică , contribuţia de asigurare contra

accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale nu a fost plătită, costul prestărilor de


32

servicii de asigurare prevăzute de legea aici prezentată va fi suportat de către

partenerul de practică (Art. 14 al legii 346/2002 modificată de OUG 107/24.10.2003).

Art. 7. Obligaţiile organizatorului de practică

În cazul în care derularea stagiului de pregătire practică nu este conformă cu

angajamentele luate de către partenerul de practică în cadrul prezentei convenţii,

directorul unităţii de învăţământ (organizator de practică) poate decide întreruperea

stagiului de pregătire practică conform convenţiei, după informarea prealabilă a

responsabilul întreprinderii, instituţiei, societăţii comerciale, etc. (partener de practică)

şi primirea confirmării de primire a acestei informaţii.

Organizatorul de practică desemnează un cadru didactic responsabil cu planificarea,

organizarea şi supravegherea desfăşurării pregătirii practice. Cadrul didactic

împreună cu tutorele desemnat de partenerul de practică stabilesc tematica de

practică şi competenţele profesionale care fac obiectul stagiului de pregătire practică

în conformitate cu Standardul de pregătire profesională şi programa şcolară

corespunzătoare.

Art. 8. Condiţii de desfăşurare a stagiului de pregătire practică

Gratificări sau prime acordate practicantului:

Avantaje eventuale (plata transportului de la şi la întreprindere, tichete de masă,

acces la cantina partenerului de practică,etc.).

Alte precizări:

Art. 9. Persoane desemnate de organizatorul de practică şi partenerul de

practică:

Tutorele (persoana care va avea responsabilitatea practicantului din partea

partenerului de practică):

Dl/Dna …………………………………………...

Funcţia …………………………………...............

Tel: …………………… Fax:…………………… Email:

…………………………………………

Cadrul didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică din

partea organizatorului de practică:

Dl/Dna …………………………………………….

Funcţia …………………………………………….

Tel: ……………………. Fax: ………………….. Email:

………………………………………….Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de


Art. 10 Evaluarea stagiului de pregătire practică

În timpul derulării stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul didactic

responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică vor evalua

practicantul în permanenţă, pe baza unei Fişe de observaţie/evaluare. Vor fi evaluate

atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi

modalitatea de integrare a practicantului în activitatea întreprinderii (disciplină,

punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de

ordine interioară al întreprinderii/instituţiei publice, etc.).

La finalul modulului / stagiului de pregătire practică, tutorele împreună cu cadrul

didactic responsabil cu urmărirea derulării stagiului de pregătire practică, evaluează

nivelul de dobândire a competenţelor de către practicant pe baza fişei de

observaţie/evaluare, a unei probe orale/interviu şi a unei probe practice. Rezultatul

acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către cadrul didactic responsabil cu

derularea stagiului de pregătire practică.

Art. 11. Raportul privind stagiul de pregătire practică

Periodic şi după încheierea stagiului de pregătire practică, practicantul va prezenta

un caiet de practică care va cuprinde:

- denumirea modulului de pregătire

- competenţe exersate

- activităţi desfăşurate pe perioada stagiului de pregătire practică

- observaţii personale privitoare la activitatea depusă

Caietul de practică va fi parte din portofoliul elevului.

Alcătuit în triplu exemplar la data: ……………………

Director

Unitate de învăţământ

(Organizator de practică)

Reprezentant

Întreprindere, instituţie,

societate comercială,etc.

(Partener de practică)

Numele

şi prenumele

Data

Semnătura

Ştampila


34

Am luat la cunoştinţă,

Nume şi prenume Semnătura

Elev

Părinte elev (pentru elevii

minori)

Cadrudidactic responsabil

pentru stagiul de practică

Tutore

Data:

ANEXA PEDAGOGICĂ,

a Convenţiei cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în

întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic

1. Durata totală a pregătirii practice

2. Calendarul pregătirii

3. Perioada stagiului, timpul de lucru şi orarul (de precizat zilele de pregătire

practică în cazul timpului de lucru parţial):

4. Adresa unde se va derula stagiul de pregătire practică (dacă este diferită de

cea indicată în Convenţie):

5. Deplasarea în afara locului unde este repartizat practicantul vizează

următoarele locaţii:

6. Condiţii de primire a elevului în stagiul de practică

7. Modalităţi prin care se asigură complementaritatea între pregătirea dobândită

de elev la şcoală şi în întreprindere

8. Numele şi prenumele cadrului didactic care asigură supravegherea

pedagogică a practicantului pe perioada stagiului de practică

9. Drepturi şi responsabilităţi ale cadrului didactic din unitatea de învăţământ –

organizator al practicii, pe perioada stagiului de pregătire practică

10.Numele şi prenumele tutorelui desemnat de întreprindere care va asigura

respectarea condiţiilor de pregătire şi dobândirea de practicant a

competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire

practică


35

11.Drepturi şi responsabilităţi ale tutorelui de practică desemnat de partenerul de

practică

12.Definirea unităţilor de competenţe şi a competenţelor care vor fi dobândite pe

perioada stagiului de practică în conformitate cu standardul de pregătire

profesională şi curriculumul aprobat prin OMECT nr.____________________

Unitatea de

competenţe

Competenţa Modulul

de

pregătire

Locul de

muncă

Activităţi

planificate

Observaţii

13.Modalităţi de evaluare a pregătirii profesionale dobândite de practicant pe

perioada stagiului de pregătire practică

Cadru didactic Tutore Practicant

Data

Semnătura


36

ANEXA 2

Sugestii cu privire la modalitatea de completare şi

utilizare a instrumentelor de lucru cu elevii

Fişele de observare - instruire practică se completează prin bifarea de

fiecare dată a unei căsuţe când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini.

În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu

succes, iar competenţa a fost însuşită.

În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea

evaluatorului.

Efectuarea operaţiilor pentru producerea materialului săditor horticol,

presupune lucrul cu clasa întreagă sau pe grupe şi se realizează numai sub

supravegherea maistrului instructor sau tutorelui de practică. Elevii execută individual

sarcinile de lucru cuprinse în fişele de lucru, de observaţie, tehnologice şi se

observă reciproc, notând realizarea fiecărei sarcini. Discuţia între elevi şi maistru

instructor este un instrument pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru.

Îndrumătorul de practică observă şi analizează nivelul de cooperare şi

atmosfera creată în timpul lucrului în echipă completând fişa – Lucrul în echipă.

Elevul poate dovedi practic că este capabil să execute operaţiile tehnologice.

Lucrul în echipă impune respectarea unor reguli. Această metodă de lucru

poate fi folosită în fiecare situaţie în care grupuri restânse de elevi planifică,

organizează sau îndeplinesc împreună diverse sarcini. Astfel se cultivă

autodisciplina, încrederea în sine, cooperarea şi abilităţile de lider.

Studiile de caz constau în descrierea unui eveniment, de obicei sub forma

unui text, sau a unei imagini care se referă la o situaţie reală. Apoi aceasta este

urmată de o serie de instrucţiuni care determină elevul, ca observator să analizeze

situaţia, să tragă concluzii şi să ia decizii sau să sugereze modalitatea de acţiune.

Este important să vă amintiţi că, în numeroase studii de caz, nu există

răspunsuri „corecte” sau modalităţi „corecte” pentru a ajunge la o decizie. Importante

sunt procesul de interpretare şi cel decizional, precum şi concluzia la care ajunge

elevul.


Studiile de caz sunt concepute pentru a oferi posibilitatea de a exersa

abilităţile de rezolvare a problemelor şi luare a deciziilor. Acestea sunt în mod special

utile atunci când situaţia reală ar fi dificil de organizat, iar timpul dedicat învăţării este

limitat.

Avantajele utilizării metodei:

Metodă utilă atât pentru evaluarea abilităţilor cognitive, cât şi a celor

comportamentale

Relevanţa profesională a studiului de caz poate motiva elevii

Utilizată individual sau cu grupuri mici

Permite exercitarea iniţiativei individuale

Dă elevilor ocazia de a practica situaţii cu care probabil vor avea de-a face

în viaţa reală

Limitări ale utilizării metodei:

Conceperea unor studii de caz bune poate fi dificilă

Poate fi dificil de atins credibilitatea în notare, din cauza gamei de abordări

pe care elevii le pot adopta în derularea studiului de caz Pentru elaborarea unui

studiu de caz relevant, credibil, trebuie elaborată o listă de verificare ce defineşte

toate rezultatele învăţării care trebuie acoperite şi standardele preconizate.

Jurnalele sunt utilizate pentru a furniza dovezi suplimentare privind abilitatea

elevului de a îndeplini o gamă de activităţi şi de sarcini. Acestea sunt ţinute de elev şi

înregistrează de câte ori au fost îndeplinite activităţile şi sarcinile specificate într-o

gamă de situaţii.

Dacă este adecvat structurat, un jurnal poate oferi o modalitate utilă de

evaluare a progresului înregistrat de elev. Pentru a fi eficace, ar trebui să aibă

instrucţiuni clare privind utilizarea şi ar trebui să li se ofere elevilor îndrumări privind

modul în are trebuie înregistrate informaţiile esenţiale.

Astfel de înregistrări pot fi, de asemenea, analizate de evaluator.

Avantajele utilizării metodei:

Oferă o modalitate bună de evaluare a abilităţilor cognitive

Dezvoltă o bună disciplină de păstrare a evidenţelor

Încurajează automotivarea

Inspectarea periodică a jurnalelor oferă oportunităţi de orientare

Limitări ale utilizării metodei:


Necesită cooperarea elevilor motivaţi .

Poate necesita mult timp pentru elevii care îl ţin .

Poate necesita mult timp din partea evaluatorilor, pentru a-l monitoriza.

Portofoliul reprezintă o colecţie reprezentativă a muncii elevului, de obicei realizată

de-a lungul perioadei de învăţare, pentru a demonstra sau exemplifica faptul că au

fost îndeplinite o serie de criterii, ori cele mai bune realizări de care este capabil

elevul.

Trebuie să includă:

Participarea elevului în selectarea conţinuturilor.

Criterii de selecţie.

Criterii pentru notele acordate.


ANEXA 3

Glosar

• Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităţii de competenţă.

1 Altoi Lăstar sau fragment de ramură grefat pe altă plantă. Va

forma partea terminală a acesteia.

2 Altoire Ataşarea unei părţi a unei plante, de obicei o porţiune din

tulpină sau ramură, unei alte plante pentru a forma un întreg

şi a continua creşterea ca o singură plantă.

3 Bulb Tulpină subterană, din care se dezvoltă plante (lalele, crini,

narcise).

4 Butaş Porţiune a unei plante folosită în înmulţire. Poate fi luat din

rădăcina sau tulpină în diverse stadii de creştere.

5 Drajon O plantă nouă ce creşte din coroana sau stolonul plantei

mamă

6 Marcotaj Metodă de înmulţire prin care tulpina este stimulată să

dezvolte rădăcini.

7 Meristem Zonă din structura plantei cu celule capabile sa se dividă

pentru a forma ţesuturile definitive ale frunzelor, florilor,

tulpinii sau rădăcinii.

8 Ochi Mugure (o formaţiune puternic redusă) din care se dezvoltă

un lăstar.

9 Portaltoi Plantă folosită pe post de suport (substrat) pentru planta

grefată pe acesta (altoi).

10 Rizom Tulpină subterana cu lungime şi grosime variabilă, cu rol în

depozitarea substanţelor de rezervă şi în înmulţirea

vegetativă a plantelor.

NOTĂ: Dacă elevii vor găsi şi alţi termeni, îi pot include în lista prezentată.

Aceasta poate fi ataşată la portofoliu.


Bibliografia

1. Brezuleanu Olguţa Carmen, 2003, Metodica predării - învăţării specialităţilor

agronomice, Didactică specială, IAŞI, Editura Tehnopress

2. Florescu Elena, Lobodan D. , Luburici Camelia, Miliţiu I. , Isac I. , Groza T. ,

1989, Horticultură şi Viticultură, Manual pentru liceele agroindustriale, Meseria

horticultor-mecanizator, clasa a XI-a, BUCUREŞTI, Editura Ceres

3. Georgescu Magdalena, Macici M., Atanasiu C. , Georgescu F. , Şelaru Elena,

1986, Horticultură şi Viticultură, Manual pentru liceele agroindustriale, Meseria

horticultor-mecanizator, clasa a XII-a, BUCUREŞTI, Editura Ceres

4. Hessayon D. G., 2007, Expert în cultivarea florilor, BUCUREŞTI, Editura

ALLFA.

5. Popescu Victor, Petrescu Mira, 1993, Legumicultura, Manual pentru Grupurile

Şcolare Agricole, Meseria horticultor, clasele X-XI, BUCUREŞTI, Editura Tehnică

Agricolă

6. Popescu V., Dejeu L. , Chira L., 2001, Producerea materIalului săditor pentru

legume, pomi şi vita de vie, BUCUREŞTI, Editura M.A.S.T.

7. Richard Bird, 2008, Cultivarea fructelor şi legumelor, ORADEA, Editura

Aquila’93

8. Şelaru Elena, Petrescu Mira, 1993, Floricultura, Manual pentru Grupurile

Şcolare Agricole, Meseria horticultor, clasele XI-XII, BUCUREŞTI, Editura

Tehnică Agricolă

9. **** 2003, STANDARD DE PREGATIRE PROFESIONALA, Calificarea -

TEHNICIAN ÎN AGRICULTURĂ, Nivelul 3

10. **** 2005, CURRICULUM pentru clasa a XIII-a, Calificarea - TEHNICIAN ÎN

AGRICULTURĂ, Nivelul 3.


Tehnologii Specifice de Producere a Materialului Saditor Horticol

Documents

Transcript of Tehnologii Specifice de Producere a Materialului Saditor Horticol