Tehnologia de

of 21 /21
INTRODUCERE Lintea face parte din ordinul Leguminosales. Importanţa ei constă în conţinutul ridicat de proteină al seminţelor (38 %) conferindu-le o valoare alimentară ridicată. Valoarea proteică ridicată a boabelor, este echivalentă uneori ca proteinele de origine animală. Proteina din boabele leguminoaselor care o digestibilitate ridicată şi nu formează acizi urici a căror acumulare în organism este dăunătoare. Pentru a realiza, cantitativ, 1 kg de proteină animală, se consumă 5 – 7 kg proteină vegetală. Folosirea în proporţii mari în alimentaţia umană a proteinei vegetale ar ridica mult raţia proteică a oamenilor şi inclusiv randamentul producţiei agricole. Pe lângă proteine seminţele de linte conţin hidraţi de carbon (30 %), grăsimi (20 %), vitamine, săruri minerale, care le întăresc valoarea alimentară. Seminţele de linte sunt folosite în alimentaţia omului. Produsele secundare au un conţinut ridicat de proteină depăşind de 10 ori conţinutul de proteină din cereale.

Embed Size (px)

description

Cultivare a Lintei

Transcript of Tehnologia de

Tehnologia de Cultivare a Lintei

PAGE 4

INTRODUCERE

Lintea face parte din ordinul Leguminosales.

Importana ei const n coninutul ridicat de protein al seminelor (38 %) conferindu-le o valoare alimentar ridicat. Valoarea proteic ridicat a boabelor, este echivalent uneori ca proteinele de origine animal.

Proteina din boabele leguminoaselor care o digestibilitate ridicat i nu formeaz acizi urici a cror acumulare n organism este duntoare.

Pentru a realiza, cantitativ, 1 kg de protein animal, se consum 5 7 kg protein vegetal. Folosirea n proporii mari n alimentaia uman a proteinei vegetale ar ridica mult raia proteic a oamenilor i inclusiv randamentul produciei agricole.

Pe lng proteine seminele de linte conin hidrai de carbon (30 %), grsimi (20 %), vitamine, sruri minerale, care le ntresc valoarea alimentar.

Seminele de linte sunt folosite n alimentaia omului.

Produsele secundare au un coninut ridicat de protein depind de 10 ori coninutul de protein din cereale.

n asolament este ca bun premrgtor pentru majoritatea plantelor, n special a cerealelor. Deoarece mbogesc solul cu azot, azotul rmas n sol este de form organic, uor accesibil, avnd o aciune lent prelungit.

1. REZUMATUL LITERATURII

1.1 Informaie despre cultur

1.1.1 Importana, suprafee de nsmnare i recolta n lume, republic.

Boabele de linte sunt folosite n alimentaia omului, n diferite preparate, la fabricarea unor sortimente de salam i ciocolat. Fina de linte se poate aduga n proporie de 10 12 % n fina de gru la prepararea pinii.

Boabele se pot folosi i n hrana animalelor, uruite sau ntregi, lintea mrunit se d la psri.

Paiele i pleava sunt fine ca la mazre i conin 9 12 % protein, fiind consumate integral de animale.

Pe glob lintea se cultiv pe circa 3,1 milioane hectare avnd o productivitate de 7,6 q/ha, din care peste 70 % n Asia (2,4 mlioane hectare). ri mari cultivatoare de linte sunt : India (1,1 mil. ha), Turcia (750 mii ha) etc. n Romnia se cultiv circa 1000 hectare linte.

n ara noastr lintea practic nu se cultiv, ea se cultiv doar pe loturile de pe lng cas.

1.1.2 Caracteristica botanic

Lintea face parte din tribul Vicieae, genul Lens, care cuprinde numeroase specii. Cultivat, este Lens culinaris Medic (sin Ervum lens L., Lens esculentum Moench etc.), care se mparte n: ssp. macrosperma Bar (plante de 40 70 cm i bobul de 6 9 mm diametru) i ssp. microsperma Bar. (20 40 cm i bobul de 2 4 mm diametru). Fiecare subspecie cuprinde mai multe varieti. Se cultiv biotipuri din ssp. macrosperma var. Numularia, care are semine verzi glbui, rar marmorate i cotiledoane galbene.

1.1.3. Particularitile biologice

Lintea germineaz la 4 5 0C, avnd rsrire hipogeic.

Rdcina este de tipul II, dar mai puin dezvoltat dect la mazre, cu pivotul mai subire, avnd partea de ptrundere mai redus, ramificaiile secundare sunt mai numeroase i se dezvolt mai devreme, iar ramificaiile de ordinul I se apropie de lungimea pivotului principal i se apropie de grosimea pivotului principal.

Tulpina este scund (30 60 cm), iar ramificat, striat i firav.

Frunzele sunt paripenate, termiate cu crcei, avnd 3 7 perechi de foliole lungi de 1 2, cm, iar stipelele nguste i mici .

Florile sunt grupate cte 2 4 raceme, sunt de culoare alb, cu standardul albstrui. nflorirea ncepe la circa 50 de zile de la rsrire (2/3 din perioada de vegetaie), polenizarea este autogam, alogamia nefiind exclus.

Pstaia este rombic sau oval (10 15 mm lungime; 5 10 mm lime) conine 1 3 semine. Unele psti sunt dehiscente sau se desprind uor de plante, producnd pierderi.

Smna are forma unei lentile biconvexe, mrimea este se specie (MMB 25 70 g) i are culor diferite.

1.1.4. Fazele de cretere i dezvoltare, organogeneza

Diferenierile la nivelul conului de cretere sunt mai puin vizibile i se succed foarte rapid.

La apariia primelor frunze, vrful de cretere ia forma semisferic, iar mai trziu la baza lui apar conuri secundare care treptat, dau natere organelor de fructificare, primordiile bobocilor florali, apoi a organelor florilor.

Ciclul de vegetaie al lintei se poate divide n 4 perioade:

Perioada I, care ncepe cu rsritul plantaiei i se nchei la nceputul nfloritului; este perioada n care apar numai organe vegetative;

Perioada II -, care debuteaz la nceputul nfloritului i pn la atingerea stadiului limit de avordare;

Perioada III corespunde intervalul ntre stadiul limit de avordare i pn cnd pstaia de pe ultimul etaj florifer conine o smn de 6 mm;

Perioada a patra dureaz pn la maturitatea fiziologic; este faza cnd are loc umplerea seminelor i n care se manifest o conpelaie ntre diferite etaje pentru asimilatele necesare formrii boabelor.

2. CONDIIILE AGROCLIMATERICE

2.1 Solurile

Lintea prefer solurile mijlocii, luto-nisipoase sau nisipo-lutoase, bine drenate, cu o bun capacitate de reinere a apei, bogate n humus, fosfor, potasiu i calciu, cu reacia neutr (pH = 6,5 7,5), bine structurate. Nu sunt potrivite solurile grele, argiloase, acide, cu exces de ap sau cu stagnare a apei i nici cele nisipoase, srace n materie organic

2.2 Climatul.Nefiind pretenioas la cldur, arealul ei este pn la 600 latitudine nordic. Dei germineaz la 4 5 0C, rsrirea normal se petrece la 7 10 0C. Plantele suport 6 0C. la nflorire i fructificare temperatura medie zilnic trebuie s nu depeasc 20 0C. Suma de grade este de 1500 1800 0C, din care jumtate pn n faza de nflorire.

Excesul de umiditate duce la creterea buruienilor cu care lintea nu poate lupta, precum i la favorizarea bolilor (rugini, finri).

Pentru caracterizarea regimului de cldur i umiditate se folosete coeficientul hidrotermic care se determin dup formula:

K = 1,5 deci umiditatea este suficient.2.3 Asigurarea semnturilor cu radiaie activ fotosintetic

Lumina este energia folosit n fenomenul fotosintezei. Importana acestui factor de vegetaie o putem aprecia dac avem n vedere c fotosinteza este punctul central al nutriiei plantei verzi.

Cantitatea de energie luminoas cuprins n razele solare ce cad asupra unei frunze nu este absorbit n ntregime. O parte nsemnat se reflect n spaiu sau trece n frunze nu este absorbit n ntregime. O parte nsemnat se reflect n spaiu sau trece n frunz fr ca s fie absorbit.

Intensitatea culorii verzi, grosimea frunzei sunt principalii factori de care depinde absorbia energiei de ctre plant. Lumina este factorul hotrtor nu numai pentru fenomenul de fotosintez, dar i n desfurarea proceselor ce duc la nflorirea i fructificarea plantelor.

Valoarea recoltei depinde de coeficientului de convertire a radiaiei active fotosintetice i se calculeaz dup formula:

, unde

RAF suma radiaiei active fotosintetice pe perioada de vegetaie, kkal/ha

R recolta posibil de producie, mas uscat, t/ha

K coeficientul de convertire a RAF de ctre semnturi, %

C caloritatea unitii de substan organic, kkal/kg.

2.4 Asigurarea culturii cu umiditate, calculul recoltei dup asigurarea cu umiditate

Lintea are pretenii mari fa de asigurarea cu umiditate. Coeficientul de transpiraie este de 600. Perioada maxim este cuprins ntre faza premrgtoare nfloritului (circa 2 sptmni) i aproximativ 2 sptmni dup ncheierea nfloritului.

Calculul recoltei posibile dup asigurarea cu umiditate se efectueaz dup formula:

Producia calculat de baz i secundar se transform la umiditatea standard prin formula:

W umiditatea n boabe 14 %

Kt = 0,35

3. MODELUL TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE

Pentru sporirea recoltelor de linte pn la 10 15 q/ha n condiii de producie se impune respectarea strict tehnologiei soiurilor cultivate. Aceast tehnologie include urmtoarele elemente.

3.1 Asolamentul. Amplasarea culturii n asolament.

Deoarece n toate rile ocup suprafee mici, lintea nu intr n rotaii. Prefer plante pritoare din zona ei de cultur, care las terenul curat de buruieni. Ca succesoare sunt cerealele pioase, n special grul de toamn, deoarece lintea elibereaz terenul devreme. Lintea nu se autosuport, ns dup ea poate urma orice plant de cultur.

3.2 Lucrarea solului de baz i nainte de semnatFiind semnat primvara foarte timpuriu, lintea are pretenii deosebite fa de lucrrile de pregtire a terenului.

Imediat dup recoltarea grului de toamn i eliberarea terenului de resturi vegetale, se recomand de fcut dezmiritirea cu scopul mrunirii buruienilor, miritii i a stratului superficial de sol.

Ct mai curnd posibil terenul se ar cu plugul n agregat cu grapa stelat, la adncimea de 25 30 cm.

Artura efectuat vara se lucreaz n mod repetat pn n toamn (se grpeaz), lucrri prin care este nivelat terenul, sunt mrunii bulgrii i sunt distruse buruienile care apar, reducnd astfel rezerva de buruieni.

Primvara terenul se lucreaz ct mai timpuriu posibil, dar numai dup ce apa s-a scurs n profunzime, pentru a se evita compactarea lui exagerat prin trecerea agregatelor agricole: din acelai motive trebuie de redus la minimum numrul de treceri prin teren cu agregatele agricole.

n primvar sunt necesare dou lucrri dintre care o lucrare de grpat la desprimvrare, pentru mobilizarea solului i a doua lucrare, efectuat chiar nainte de semnat, cu grapa cu discuri n agregat cu grapa cu coli reglabili pentru mobilizarea solului pe adncimea de semnat.

Prin toate lucrrile solului trebuie urmrit s se obin un teren foarte bine nivelat, care s permit un semnat uniform.

3.3 Fertilizarea (calculul dozelor de ngrminte la recolta planificat)Pentru fiecare chintal de boabe, plus pailele respective, lintea extrage din sol 6,3 kg azot, 1,0 kg fosfor i 1,5 kg potasiu.

Dac azotul i-l procur n cea mai mare parte pe cale simbiotic, nefiind necesar fertilizarea cu acest element, n schimb fosforul d sporuri de producie.

Se recomand aplicarea a 30 100 kg P2O5, n funcie de gradul de aprovizionare a solului cu fosfor.

Inocularea cu bacterii specifice fixatoare de azot, a dus la sporul de producie de peste 15 %.

Pentru planificarea recoltelor medii doza elementelor de nutriie se calculeaz dup formula:

Pentru azot: dac E = 50; Kr = 90 %

Pentru fosfor: dac E = 15; Kr = 100 %

Pentru potasiu: dac E = 34; Kr = 60 %

Norma ngrmintelor minerale pentru introducere n sol se calculeaz n kg/mas fizic la hectar.

Silitr amoniacal conine 34,5 % N

Superfosftul conine 20 % P2O5

Sarea de potasiu conine 40 % K2O

Sistemul de fertilizare

ngrmintele Denumirea ngrmintelorDoza Metode de administrareAgregatul

kg/ha s.a.Mas fizic

De bazSuperfosfat

Sare de potasiu22,5

30,6112,5

76,5Sub artura de toamn

nainte de semnatSalpetru amoniacal67,5196La pregtirea patului germ.

Total NPK120,6385

3.4. Cerinele standardului fa de calitatea seminelor

Folosirea unei semine valoroase este un imperativ al agriculturii avansate, smna valoroas, nct rezult c de fapt smna inferioar devine mai scump. Smna de linte este mai valoroas dac ntrunete urmtoarele condiii:

s aparin unui soi ameliorat;

s provin din culturi recunoscute cu valoare biologic ridicat;

s posede urmtorii indici de calitate.

Indicii Unitatea de msurIndicii

Puritatea

Capacitatea germinativ

Masa 1000 boabe

Valoarea util%

%

g

%97

85

25-70

82

3.5. Pregtirea seminelor pentru semnat i semnatul

nainte de semnat este obligatorie tratarea seminelor mpotriva agenilor patogeni de pe tegumentul seminei. Tratarea se face cu circa dou sptmni nainte de semnat, pentru a nu diminua eficacitatea preparatelor bacteriene.

Smna de linte nainte de semnat se inoculeaz cu fixatoare de azot Rhizobium leguminosarum.

Tratarea cu preparate bacteriene se efectueaz chiar nainte de semnat sau concomitent cu acesta, n doz de 2 4 flacoane pentru cantitatea de smn necesar pentru un hectar.

Semnatul se face primvara cu prima urgen. ntrzierea semnatului face ca rsrirea plantelor s fie neuniform, cultura se mburuieneaz, iar seceta de var diminueaz legatul. Semnatul cu 10 zile ntrziere a micorat producie cu 400 500 kg/ha.

Densitatea de semnat este cuprins ntre 180 220 boabe germinabile/m2 pentru lintea mare i 250 300 boabe germinabile/m2 pentru lintea mrunt.

Calculul normelor de semnat se face dup formula:

Norma gravimetric se calculeaz:

n numrul de semine necesar la 1 m.l.

220 boabe germinabile la 1 m21m2 = 6,6 m.l.

220 boabe germinabile la 6,6 m.l.

x la 1 m.l.

x = 220/6,6 = 33 boabe germinabile / 1 m.l.

3.6 Metodele de semnat i adncimea de ncorporare a seminelor

Lintea este semnat n rnduri dese (15 cm), pe care se asigur o bun distribuire a seminelor.

Adncimea de ncorporare a seminelor este de 3 + 5 cm.

Semnatul superficial este foarte duntor, deoarece conduce la un rsrit neuniform. Semnatul prea adnc duce la asigurarea insuficient a seminelor cu oxigen, la atacul cu boli i nregistreaz pierderi de densitate

Dup descrierea termenilor, metodelor de semnat, adncimii de ncorporare a seminelor, toate msurile privitoare la semnat se indic n tabelul de mai jos.

Cultura Premrgtorul Epoca de semnatAdncimea de semnatMetoda de semnatDesimea de semnatSemntoarea

Numeric Gravimetric

Linte Gru de toamnIII decad a lunii martie3 5 cmn rnduri obinuite2,2 mln. / ha110 kgSZ 3,6

3.7. ntreinerea semnturilor

Dup semnat se face tvlugitul, iar dup rsrire, cnd plantele au 6 8 cm, se trece cu grapa cu coli reglabili, care distruge crusta i buruienile n curs de rsrire. Buruienile se pot combate i pe cale chimic prin erbicidare.

Plivitul biologic se face pentru a nltura lintoiul, care n lan se deosebete de linte avnd un habitus mai mare, fiolele mai mari i mucronate, iar florile colorate; n loturile seminciere plivitul este obligatoriu.

3.8. Componentele de evaluare a produciei

Pentru economia naional i pentru fiecare unitate agricol este necesar s se cunoasc, nainte de recoltare mrimea previzibil recoltei. n acest scop se execut evaluarea produciei, dup:

numrul de plante/m2;

numrul de semine/m2;

mrimea boabelor (MMB);

densitatea lanului;

numrul de boabe pe plant.

3.9 Recoltarea, curirea i pstrarea recoltei

Dei pstile se coc treptat, avnd inflorescene mai puine, ealonarea coacerii este mai redus dect la mazre.

Lintea se recolteaz cnd pstile din treimea de jos a plantei sunt galbene-brune, au semine tari, pstile de mijloc sunt galbene, iar cele superioare nc verzi. De aceia recoltatul se face n dou faze: se taie plantele cu coasa manual sau cu cositori mecanice i rmn pentru uscat n brazde sau se adun n poloage: dup uscare se trier direct n cmp cu combina sau se transport la batoze, reglate ca i la alte leguminoase

CONCLUZII I PROPUNERI

Reieind din cele scrise n lucrare boabele de linte sunt bogate n proteine, grsimi, hidrai de carbon, vitamine , care sunt necesare n alimentaia oamenilor.

De asemenea resturile vegetale fiind fine i bogate n substane proteice au o valoare nutritiv nalt i sun folosite n furajarea animalelor. Cu toate acestea ea este cultivat pe suprafee mici pe glob, i practic nu se cultiv n ara noastr, deoarece d recolte mici de numai 10 15 q/ha i nu este convenabil de cultivat.

ns folosind tehnologii moderne de cultivare ea poate fi introdus n cultur deoarece nu este pretenioas fa de planta premrgtoare, lucrrile solului, fertilizare, las solul curat de buruieni i bogat n substane azotoase, att de necesare pentru cerealele pioase.

Ea este pretenioas fa de solurile cu exces de umiditate i atacul cu buruieni de aceia trebuie de inut cont ca culturile s fie permanent curate de buruieni, pentru a nu duce la scderi de producie.

BIBLIOGRAFIE

1. Blteanu Gh. Fitotehnie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti

2. Blteanu Gh. Fitotehnie, vol. 1, Editura Ceres, Bucureti, 1989

3. Munteanu L. Fitotehnie, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1995

_1093080453.unknown

_1093087626.unknown

_1093087684.unknown

_1093088671.unknown

_1093088784.unknown

_1093087751.unknown

_1093087677.unknown

_1093087493.unknown

_1093087571.unknown

_1093080522.unknown

_1093080018.unknown

_1093080211.unknown

_1092931282.unknown

_1092937478.unknown

_1092937697.unknown

_1092934801.unknown

_1092930506.unknown