Tehnologia de Crestere a Rumegatoarelor in Sistem Ecologic

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

MATERIALE DE ÎNVĂŢAREDomeniul: Agricultură

Calificarea: Tehnician în agricultura ecologicăclasa a-XII-a

Modulul: Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologic

Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a

sistemului de învățământ profesional și tehnic

Noiembrie 2008

MEdCT–CNDIPT / UIP

Coordonator:Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

Autori:

Câmpeanu Florica – prof. grad. did. I, Grupul Şcolar Agricol AlexandriaNaiden Sanda – prof. grad. did. I, Colegiul Naţional Agricol ,, Carol I ” Slatina Valeanu Ana – prof. grad. did. I. Colegiul Agricol FalticeniLungu Corneliu - prof. grad. did. I. Colegiul Agricol Falticeni

Consultanţă:

Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT – UIPClaudia Călinescu -– expert CNDIPT – UIPIvan Mykytyn – expert asistenţă tehnică

1

INTRODUCERE…………………………………………………………………..3

COMPETENŢE…………………………………………………………………...5

INFORMAŢII PROFESORI……………………………………………………....7

FIȘE REZUMAT……………………………………………………………….......9

CUVINTE CHEIE/GLOSAR……………………………………………………..13

INFORMAŢII PENTRU ELEVI……………………………………....................14

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE……………………………………………….....…16

SOLUŢII DE ACTIVITATE…………………………………………………........94

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..139

2

Prezentul material de învăţare se adresează elevilor care urmează traseul profesional de pregătire în calificarea ,,Tehnician în agricultură ecologicã’’, profesorilor şi maiştrilor instructori care asigură formarea competenţelor profesionale specifice acestei calificări.

Scopul realizării prezentului material de învăţare este acela de-a realiza o prezentare cât mai captivantă pentru elevi , în vederea depăşirii barierelor din calea învăţării şi a ajuta grupul ţintă să-şi atingă întregul potenţial

La baza materialului de învăţare a stat Standardul de pregătire profesională în care sunt prezentate pentru fiecare competenţă criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi diferitele probe de evaluare.

În baza Standardului de pregătire profesională s-a elaborat programa şcolară în care sunt corelate competenţele specifice modului cu conţinuturile ce vor fi parcurse de profesor şi elevi prin diverse activităţi de formare.

Prin planul de învăţământ pentru cultura de specialitate corespunzătoare calificării de ,,Tehnician în agricultură ecologicã”, clasa a XII-a, s-a alocat un număr de 91 ore (31 ore instruire teoreticã, 60 ore laborator tehnologic), corespunzător celor 2 credite repartizate unităţii de competenţe „Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor in sistem ecologic”.

Prezentul material promovează viziunea unui etos comunitar care dezvoltă şi valorifică abilităţi şi atitudini care vor îmbunătăţi activitatea educaţională a elevilor şi îi va ajuta în formarea competenţelor profesionale pentru viitorul loc de muncă.

Materialul de învăţare contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor de creativitate, inovare şi adaptare la schimbare a cursanţilor.

Acest document poate constitui un model de bună practică pentru profesorii care parcurg modulele pentru care nu sunt elaborate materiale de învăţare pentru această calificare.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, deci prin folosirea celor mai adecvate metode, mijloace de învăţământ, în care activitatea didactică este centrată pe elev. Există numeroase metode şi procedee didactice, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţelor specifice.

Prezentul document conţine o diversitate de metode şi instrumente de învăţare relevante pentru calificarea „Tehnician în agricultură ecologicã” şi anume:

- pentru elevi fişe de descriere a activităţilor fişe de documentare fişe de observaţii fişe de lucru: pentru activităţi practice, pentru activităţi de laborator,

3

pentru activităţi teoretice la clasă fişe de autoevaluare fişe rezumat (o intrare pentru fiecare activitate de învăţare) cuvinte cheie/glosar

- pentru profesori fişe de evaluare fişe rezumat (pentru înregistrarea progresului) soluţii pentru activităţile de învăţare prezentate

În prezentarea activităţilor de învăţare, profesorii pot utiliza următoarele metode: proiectul, metoda portofoliului metodologic, problematizarea, demonstraţia, studiul de caz, experimentul, vizite de studiu la agentul economic, expoziţia cu produse de specialitate, etc.

4

1. Selectează rasele de rumegătoare care se pretează pentru creşterea ecologică

Alegerea raselor de rumegătoare care se pretează pentru creşterea şi exploatarea ecologică

Diferenţierea raselor de rumegătoare în cadrul speciei Analizarea particularităţilor bioeconomice pe rase de rumegătoare Supravegherea perioadei de conversie la rumegătoare

Aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă

2. Organizează reproducţia rumegătoarelor în sistem ecologic Analizarea aspectelor care influenţează procesul de conversie Supravegherea hrănirii şi întreţinerii reproducătorilor masculi şi femeli Organizarea reproducţiei rumegătoarelor Supravegherea fătărilor la rumegătoare


3. Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic

Analizarea cerinţelor specifice pentru furajarea rumegătoarelor în fermele ecologice

Întocmirea reţetelor furajere pe specii şi categorii de rumegătoare în sistem ecologi

Supravegherea întreţinerii rumegătoarelor în sistem ecologic


5. Asigură obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegătoarelor

Analizarea factorilor care influenţează producţiile de lapte, carne, lână în sistem ecologic

Supravegherea obţinerii producţiilor specifice rumegătoarelor

Supravegherea ambalării şi etichetării produselor ecologice specifice rumegătoarelor

Asigurarea depozitării produselor ecologice specifice rumegătoarelor

Organizarea transportului şi comercializării produselor ecologice specifice rumegătoarelor

Verificarea respectării normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă.

5

Obiectivele modulului ,,Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologic’’ vor fi realizate în condiţiile respectării condiţiilor de aplicabilitate din Standardul de pregătire profesională pentru ,,Tehnician în agricultură ecologică - nivel 3 de calificare.

1. Cunoaşterea şi diferenţierea raselor de rumegătoare, care se pretează pentru creşterea în sistem ecologic, după particularităţile morfo – productive.

2. Cunoaşterea regulilor de abordare şi contenţie ale rumegătoarelor.

3. Supravegherea hrănirii şi întreţinerii reproducătorilor masculi

4. Cunoaşterea sistemelor de reproducţie la rumegătoare în sistem ecologic

5. Organizarea fătării la rumegătoare crescute în sistem ecologic

6. Asigurarea îngrijirii şi hrănirii femelei şi a nou - născutului

7. Întocmirea raţiilor furajere pe specii şi categorii de rumegătoare, crescute în sistem ecologic

Raţii: - taurine (viţei, tineret, adulte)- ovine (miei, tineret an precedent, adulte)

8. Supravegherea întreţinerii rumegătoarelor crescute în sistem ecologic Întreţinere: - taurine (viţei, tineret, adulte)

ovine (miei, tineret an precedent, adulte)

9. Cunoaşterea factorilor care influenţează producţiile animaliere la rumegătoare şi a modului de obţinere a acestora în condiţii ecologice.

6

Documentul elaborat pentru modulul „Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor in condiţii ecologice” îşi propune să orienteze metodic şi ştiinţific cadrele didactice de specialitate care predau acest modul în clasa a XII-a pentru „Tehnician în agricultură ecologicã”, nivel 3 de calificare.

Pentru fiecare competenţă specifică din modul s-a descris clar relaţia cu obiectivele şi activităţile de învăţare, au fost corelate metodele didactice cu forma de activitate, procedee şi tehnici de lucru, fişe de lucru, mijloace şi materiale didactice, timp de lucru, locul de desfăşurare şi evaluare.

Autorii recomandă utilizarea diferitelor metode care să confere caracterul formativ al evaluării, în care cuplul profesor-elev sunt coparticipanţi, cum ar fi: studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstorming-ul, jocul de rol, turul galeriilor, mozaicul, lucrul pe staţiuni.

Pentru aplicarea curriculum-ului de clasa a XII-a procesul de predare – învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute de nivelul trei, calificarea ,,Tehnician în agricultură ecologică”.Abilităţile cheie ca “Managementul relaţiilor interpersonale” şi “Procesarea datelor numerice” trebuie formate şi aprofundate, fiind importante pentru asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii.

Atingerea competenţelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate. Profesorul poate opta pentru folosirea activităţilor de învăţare recomandate prin programă în vederea realizării conţinuturilor, sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă. Modulul ,,Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în condiţii ecologice ’’reprezintă unitatea de competenţe tehnică specializată.

Aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se evaluează.Conţinutul temelor este prezentat în viziune interdisciplinară făcând apel la

cunoştinţele şi capacităţile dobândite de elevi la alte discipline: chimie, biologie, fizică, matematică, informatică, limba română şi alte discipline de specialitate.

Prezentul material de învăţare dă posibilitatea de a face o evaluare ,,diagnostic’’ la începutul fiecărei competenţe şi are ca scop de-a identifica ce au nevoie elevii şi de a-şi extinde cunoştinţele, înţelegerea, abilităţile şi competenţele.

Se oferă regulat oportunităţi pentru elev şi profesor pentru a identifica obiectivele de învăţare şi a planifica alte obiective.

Sunt incluse oportunităţi de-a sublinia punctele tari ale elevilor şi de a-l îndruma cum să le dezvolte.

În egală măsură sunt incluse oportunităţi pentru a depista punctele slabe ale elevului oferind îndrumare despre cum poat fi acestea abordate.

Materialele prezentate oferă elevilor oportunităţi de utilizare a tehnologiei informaţiei pentru a prezenta rezultatele şi a urmări învăţarea independentă.

Fişa rezumat a temei orientează profesorul în stabilirea conţinuturilor, în funcţie de capacităţile intelectuale ale elevilor şi tradiţia în creşterea porcinelor în funcţie de zona geografică.

Se prezintă o gamă largă de metode, procedee şi tehnici didactice activ-participative la care profesorul poate apela încât învăţarea să fie centrată pe elev, stimulând gândirea, imaginaţia, creativitatea. Sunt folosite mijloace şi materiale didactice moderne, acestea putând fi utilizate şi îmbunătăţite în funcţie de condiţiile concrete din fiecare unitate şcolară. Metodele didactice folosite sunt prezentate detaliat in contextul conținutului tematic.

7

Se folosesc fişe de lucru prin care elevii sunt solicitaţi să emită soluţii în mod independent, să comunice şi să lucreze în echipă, să facă diverse observaţii, să tragă concluzii, să motiveze şi să argumenteze, să facă corelaţii, să-şi evalueze singuri performanţele.

Elevii sunt solicitaţi în efectuarea de lucrări practice, în rezolvarea de probleme, situaţii efective de lucru, toate acestea contribuind la formarea competenţelor specifice creşterii şi exploatării speciei porcine.

Cea mai mare parte a conţinutului tematic cuprinde fişe de lucru prin care elevii ajung singuri la însuşirea de cunoştinţe, fără să-şi încarce memoria cu prea multă teorie, evitându-se predarea în exclusivitate a cunoştinţelor de către profesori.

Autorii au conceput materialul de învăţare într-un format accesibil pe care profesorii îl pot modifica în funcţie de nevoile individuale ale elevilor.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele din Standardul de pregătire profesională, autorii recomandă o gamă variată de metode, folosind modele de teste cu răspunsuri construite, teste grilă cu alegere multiplă şi teste combinate.

Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de înregistrare a progresului.

Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de învăţare, şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar trebui să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu privire la arii care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi elevilor.

Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajaţi să îşi asume răspunderea pentru procesul de învăţare. Elevul care îşi asumă responsabilitatea pentru aspecte ce ţin de înregistrare pot contribui la acest obiectiv.

Pe lângă metodele clasice (probe orale; probe scrise; probe practice) se pot folosi şi metode alternative de evaluare cum ar fi: observarea sistematică, investigarea, proiectul, portofoliul elevului etc.

Autoevaluarea se poate folosi frecvent datorită faptului că elevii îşi exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii moderne ale educaţiei :

elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor;

elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;

elevii au stiluri diferite de învăţare; elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la

procesul de învăţare; elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea

informaţiilor vechi cu cele noi şi pentru ordonarea lor.

8

Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de înregistrare a progresului.

Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de învăţare, şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar trebui să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu privire la arii care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi elevilor.


Exemplu de copertă de fişă de rezumat de mai jos include o primă pagină a rezumatului progresului înregistrat de elev. Acest fapt poate fi folositor atât pentru elev cât şi pentru profesor şi poate ajuta la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie vizuală clară a progresului pe care l-au făcut.Fişele de rezumat vor fi elaborate pentru fiecare elev.

FIŞA DE REZUMATTitlul modulului: Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologice

Numele elevului:Data începerii:

Data finalizării:

Competenţe Activitate de învăţare Data îndeplinirii

Verificat(Semnătura profesorului)

Competenţa 1 Selectează rasele de rumegătoare care se pretează pentru creşterea ecologicã

Alegerea raselor de rumegătoare care se pretează pentru creşterea şi exploatarea ecologicăDiferenţierea raselor de rumegătoare în cadrul specieiAnalizarea particularităţilor bioeconomice pe rase de rumegătoareSupravegherea perioadei de conversie la rumegătoareAplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă

Competenţa 2Organizează reproducţia rumegătoare -lor în sistem ecologic

Analizarea aspectelor care influenţează procesul de conversie.Supravegherea hrănirii şi întreţinerii reproducătorilor masculi şi femeliOrganizarea reproducţiei rumegătoarelorSupravegherea fătărilor la rumegătoareAplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă

9

Competenţa 3 Supraveghea -ză hrănirea şi întreţinerea rumegătoare – lor în sistem ecologic

Analizarea cerinţelor specifice pentru furajarea rumegătoarelor în fermele ecologice Întocmirea reţetelor furajere pe specii şi categorii de rumegătoare în sistem ecologic Supravegherea întreţinerii rumegătoarelor în sistem ecologic Aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă

Competenţa 5Asigură obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoare -lor

Analizarea factorilor care influenţează producţiile de lapte, carne, lână în sistem ecologicSupravegherea obţinerii producţiilor specifice rumegătoarelorSupravegherea ambalării şi etichetării produselor ecologice specifice rumegãtoarelorAsigurarea depozitării produselor ecologice specifice specifice rumegãtoarelorOrganizarea transportului şi comercializării produselor ecologice specifice rumegătoarelorVerificarea respectării normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă

10

Modulul: ,,Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor in sistem ecologic’’Numele elevului………………………………………Numele profesorului…………………………………Vor fi elaborate Fişe de rezumat pentru fiecare activitate de învăţare şi pentru fiecare elev (exemplu)

Competenţă Activitate de învăţare

Obiectivele învăţării

Realizat

Asigură obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegătoarelor

- Factorii care influenţeazã producţiile la rumegãtoare:factori ereditari, de mediu, tehnologici- Producţii animalere: lapte, carne, lânã, pielicele

- Analizarea factorilor care influenţeazã producţiile obţinute de la rumegãtoare, crescute in sistem ecologic;-Insuşirea metodelor de obţinere a producţiilor animaliere;- Formarea la elevi a deprinderilor de lucru, dezvoltarea spiritului de echipã. - Tranziţia de la scoalã la locul de muncã (agentul economic)

Data la care obiectivul învăţării a fost îndeplinit

Comentariile elevuluiDe exemplu: Ce i-a plăcut referitor la subiectul activităţii. Ce anume din subiectul activităţii i s-a părut a constitui o provocare. Ce trebuie să mai înveţe referitor la subiectul activităţii. Părerea elevului cu referire la gradul de dificultate a sarcinilor de lucru, la felul în care ar trebui să-şi urmărească obiectivul învăţării. Pãrerea elevului cu referire la modul de organizare a clasei, timpul de lucru afectat activitãtilor.Comentariile profesoruluiDe exemplu: Aprecieri cu referire la modul in care elevul si-a format competentele, a dat dovadã de responsabilitate, spirit de echipã pe tot parcursul desfãşurarii activitãţii atât in şcoalã cat şi la agentii economici. Ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în continuare luând în considerare ideile elevului despre cum i-ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.

Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de învăţare şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar trebui să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu privire la arii care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot

11

oferi cadrelor didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi elevilor.


Fişa de rezumat ajută la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie vizuală clară a progresului pe care l-au făcut.

CUVINTE CHEIE, GLOSAR DE TERMENI

Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea

unităţii de competenţă

Denumirea termenului Explicarea termenului Specia Generaţiile care provin dintr-un strămoş

comun, cu dezvoltare asemănătoare.

12

Rasa O grupă de animale domestice care fac parte din aceeaşi specie.

Abordarea Aproprierea de animal pentru a efectua un examen zootehnic.

Contenţia Imobilizarea animalului.Particularităţi morfologice Se referă la caracterele de exterior.

Particularităţi fiziologice Se referă la caracterele productiveConstituţia Ansamblul de caractere morfologice,

fiziologice şi structurale ale unui animal Randamentul la sacrificare Raportul dintre greutatea carcasei (obţinută

în urma sacrificării) şi greutatea vie a animalului

Norma de hrană Necesarul de substanţe nutritive din raţie

Pielicică Produsul obţinut în urma sacrificării mieilor karakul după 24 ore de la fătare.

Raţie furajeră Cantitatea de nutreţuri folosite in hrana animalului timp de 24 ore

U.N ovăz(unitatea nutritivă) Efectul producţiei de grăsime în corp a unui kg grăunţe de ovăz

Asigurat Substanţele nutritive rezultate în urma calculării valorii nutritive a raţiei

Baza furajeră Cuprinde sursele furajere necesare hrănirii animelelor de fermă

NOTĂ: Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi, adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste.

13

Acest material îşi propune să uşureze activitatea de învăţare a

elevilor, venind în sprijinul lor cu fişe de documentare, de lucru, de

observaţii, de evaluare şi de autoevaluare.

Astfel relaţia elev – profesor devine una de colaborare, ajutându-i pe

elevi să-şi formeze competenţele necesare calificării profesionale

Tehnician in agricultura ecologicã, nivel 3.

Materialul conţine sarcini de lucru ce constau în căutarea de

informaţii utilizând diferite surse (manuale, documente, mostre, pliante,

materiale audio-video, pagini de internet), desfăşurarea unor activităţi de

învăţare, rezolvarea de exerciţii precum şi întocmirea unui portofoliu cât

mai complet pentru ca evaluarea competenţelor să fie cât mai adecvată.

Există numeroase metode şi procedee didactice care sunt folosite în

activităţile de învăţare propuse şi care conduc la formarea competenţelor

specifice conţinutului. Metode ca studiul de caz, descoperirea,

problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, turul galeriilor, maparea,

mozaicul, demonstrarea şi exerciţiul au eficienţă maximă în procesul de

învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi imaginaţia şi

creativitatea

Evaluarea şi autoevaluarea scoate în evidenţă măsura în care se

formează abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate din

standardul de pregătire profesională. Evaluarea continuă sau secvenţială,

cu caracter predominant formativ se poate realiza prin observarea

sistematică a elevului, investigare, referate, proiecte, portofoliul elevului,

teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare sau autoevaluare.

Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită faptului că elevii îşi pot exprima liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.

FOARTE IMPORTANT!!!

Citiţi cu atenţie toate materialele!

Completaţi fiecare secţiune cu atenţie!

Consultaţi-vă cu profesorul la nevoie!

14

Citiţi cu atenţie toate materialele!

Completaţi fiecare secţiune cu atenţie!

Consultaţi-vă cu profesorul la nevoie!

15

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 21: TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A RUMEGĂTOARELOR ÎN SISTEM

ECOLOGIC COMPETENŢA 21.1: Selectează rasele de rumegătoare care se pretează

pentru creşterea ecologică

FIŞĂ DE DOCUMENTARE NR.1

În urma parcurgerii acestui acestui conţinut veţi cunoaşte:

Rasele de taurine care se pretează pentru creşterea ecologică

Rasele de ovine care se pretează pentru creşterea ecologică

Rasele de caprine care se prestează pentru creşterea ecologică

Rasa de munteMocăniţa

Sură de stepă

Brună de Maramureș

Bălţata românească

Rasa Ţigaie

Rasa Ţurcană

RASELE DEOVINE

Oaia Spancă

Rasa Albă de Banat

RASELE DECAPRINE Rasa

RASE DE TAURINE

17

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.2

U

NIT

ATEA

DE C

OM

PETEN

ŢĂ

21:T

EH

NO

LO

GIA

DE C

REŞ

TER

E A

R

UM

EG

ĂTO

AR

ELO

R Î

N S

ISTEM

EC

OLO

GIC

C

OM

PETEN

ŢA

21.1

: S

ele

cte

ază

rasele

de r

um

eg

ăto

are

care

se p

rete

ază

p

en

tru

cre

şte

rea e

colo

gic

ă

Par

tic

ula

rită

ţile

mo

rfo

-pro

du

ctiv

e al

e ra

selo

r d

e ta

uri

ne

care

se

pre

teaz

ă la

cre

şte

rea

eco

log

ică

C A

R A

C T

E R

E

P R

O D

U C

T I

V E

Ran

dam

en

t la

sa

crif

icar

e

35-5

0%

42-4

5%

45-5

0%

pest

e 55

%

Sp

or

med

iu

600g

/zi

700g

/zi

1000

g/zi

1100

g/zi

Pro

cen

t d

e g

răsi

me

4,5% 4% 3,7%

3,8%

Pro

d.

med

ie

de

lap

te

1000

-15

00 l

1200

-18

00 l

3000

-35

00 l

3500

-40

00 l

Gr.

co

rp

400-

450

kg

400

kg

450-

525

kg

550-

700

kg

C A

R A

C T

E R

E

D E

E

X T

E R

I O

R

Cu

loar

e

sură

plum

burie

brun

ă

bălţa

tă

galb

encu

alb

Mem

bre

subţ

iri ş

i pu

tern

ice

subţ

iri ş

i pu

tern

ice

usca

tive

fără

def

ecte

lung

i şi

pute

rnic

efă

ră d

efec

te

Tru

nch

i

slab

de

zvol

tat

dezv

ol-

tat c

u

defe

cte

bine

de

zvol

tat

bine

de

zvol

tat

Gât

scur

tgr

os

scur

tsu

bţire

Dez

vol-

tat

scur

tm

uscu

-lo

s

Cap

fără

exp

resi

-vi

tate

fără

exp

resi

-vi

tate

larg

ex

pres

iv

larg

ex

pres

iv

Fo

rmat

co

rpo

ral

drep

tun-

ghiu

lar

drep

tun-

ghiu

lar

drep

tun-

ghiu

lar

drep

tun-

ghiu

lar

Tip

ul

mo

rfo

–

pro

du

ctiv

mix

t

mix

tă

mix

tă la

pte

– ca

rne

mix

tă c

arne

–

lapt

e

RA

SA

Su

ra d

e S

tep

ă

Ras

a d

e m

un

teM

ocă

niţ

a

Bru

nă

de

Mar

amu

-re

ş

Băl

ţata

R

om

ânea

s-c

ă

17


U

NIT

ATEA

DE C

OM

PETEN

ŢĂ

21:T

EH

NO

LO

GIA

DE C

REŞ

TER

E A

R

UM

EG

ĂTO

AR

ELO

R Î

N S

ISTEM

EC

OLO

GIC

C

OM

PETEN

ŢA

21.1

: S

ele

cte

ază

rasele

de r

um

eg

ăto

are

care

se p

rete

ază

p

en

tru

cre

şte

rea e

colo

gic

ă

Par

tic

ula

rită

ţile

mo

rfo

-pro

du

ctiv

e al

e ra

selo

r d

e o

vin

e c

are

se p

rete

ază

la c

reşt

erea

eco

log

ică

C A

R A

C T

E R

E

P R

O D

U C

T I

V E

Ran

da

m. l

ânii

la

sp

alar

e

40 –

45

%

50%

65 –

70

%

Fin

eţea

fi

bre

i

26 –

30

μ 31 –

33

μ 40 –

48

μ

Pro

d. d

e lâ

nă

3 –

6 kg

oi

4 –

8 kg

be

rbec

i

2,5

– 3

kg

oi 3,5

– 5

kg

berb

eci

2,4

kg o

i

3,8

kg

berb

eci

Cu

loar

e

albă

mai

mul

te

varie

tăţi

de

culo

are

mai

mul

te

varie

tăţi

de

culo

are

Pro

lifi

- cita

te

110

– 11

5%

105

– 10

8%

105

– 10

8%

Pro

d.

de

lap

te

110

l

80 –

90

l

90 –

10

0 l

Gre

ut.

co

rpo

rală

55 -

65 k

g

40 –

50

oi

60 –

80

kg

berb

eci

38 k

g la

oi

55 k

g la

be

rbec

i

C A

R A

C T

E R

E

D E

E

X T

E R

I O

R Mem

bre

lung

i şi

rezi

sten

te

lung

i şi

pute

rnic

e

lung

i şi

subţ

iri

Tru

nch

i

lung

, la

rg ş

i ad

ânc

lung

şi

adân

c

âîÎn

gust

şi

us

căţiv

Gât

lung

şi

subţ

ire

scur

t şi

gros

scur

t

Cap

cu p

rofil

dr

ept

alun

git c

u pr

ofil

berb

ecat

alun

git c

u pr

ofil

drep

t

Co

nst

i-tu

ţie

fină

spre

ro

bust

ă

robu

stă

spre

fină

fină

Tip

ul

mo

rfo

–

pro

du

ctiv

mix

t lân

ă –

lapt

e –

carn

e

mix

tă lâ

nă

– ca

rne

– la

pte

mix

tă lâ

nă

– la

pte

– pi

elic

ele

RA

SA

Oai

a S

pan

că

Ţig

aie

Ţu

rcan

ă


18

U

NIT

ATEA

DE C

OM

PETEN

ŢĂ

21:T

EH

NO

LO

GIA

DE C

REŞ

TER

E A

R

UM

EG

ĂTO

AR

ELO

R Î

N S

ISTEM

EC

OLO

GIC

C

OM

PETEN

ŢA

21.1

: S

ele

cte

ază

rasele

de r

um

eg

ăto

are

care

se p

rete

ază

p

en

tru

cre

şte

rea e

colo

gic

ă

Par

tic

ula

rită

ţile

mo

rfo

-pro

du

ctiv

e al

e ra

selo

r d

e c

apri

ne

car

e se

pre

teaz

ă la

cre

şter

ea e

colo

gic

ă

C A

R A

C T

E R

E

P R

O D

U C

T I

V E

Ran

dam

en

t la

sa

crif

icar

e

28%

30%

Pro

lific

itat

e

125

– 15

0%

125%

Cu

loar

ea

albă

neag

răvâ

nătă

bălţa

tă

albă

Pro

du

c.

med

ie

de

lap

te

350

l

300

l

Gre

uta

tea

corp

ora

lă

30 –

40

kg

la fe

mel

e

50 –

60

kg

la m

ascu

li

35 k

g la

fe

mel

e

55 k

g la

m

ascu

li

C A

R A

C T

E R

E

D E

E

X T

E R

I O

R

Mem

bre

lung

i şi

rezi

sten

te

lung

i şi

rezi

sten

te

Tru

nch

i

scur

t şi

dezv

olta

t

lung

şi

dezv

olta

t

Cap

expr

esiv

expr

esiv

Co

nst

itu

ţie

fină

fină

Tip

ul m

orf

o-

pro

du

ctiv

de la

pte

de la

pte

RA

SA

Car

pat

ina

Alb

ă d

e B

anat

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 21: TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A

19

RUMEGĂTOARELOR ÎN SISTEM ECOLOGIC COMPETENŢA 21.1: Selectează rasele de rumegătoare care se pretează



Reguli de abordare a rumegătoarelor

Se întreabă îngrijitorul dacă animalul are năravuri (muşcă, împunge, loveşte);

Examinarea se face numai în prezenţa proprietarului de animale, care stă de obicei în dreptul capului;

Aproprierea de animal se face pe partea stângă în dreptul spetei stângi;

În timpul aproprierii de animal, trebuie să vorbim cu acesta; Sunt interzise gesticulările, vociferările, deoarece animalul se sperie

şi căutând să se apere poate provoca accidente; În tot timpul cât se stă lângă animal, trebuie păstrată o mână pe

corpul acestuia; Pentru a preveni transmiterea unor boli parazitare, microbiene de la

animal la om, este interzis ca mâna să vină în contact cu animalul dacă nu este protejată;

La terminarea examinării animalului, dezinfecţia mâinilor este obligatorie;

Se îmbracă obligatoriu echipamentul de protecţia muncii pe timpul examinării;

După terminarea examinării se dezbracă echipamentul de protecţie.


ECOLOGIC 20

COMPETENŢA 21.1: Selectează rasele de rumegătoare care se pretează


FIŞA DE DOCUMENTARE NR.6CONTENŢIA RUMEGĂTOARELOR

1. Contenţia taurinelor Aplicarea unui laţ fix, de frânghie la baza gâtului sau

coarnelor, după care animalul se leagă scurt de un stâlp; Prinderea septumului nazal cu mâna; Aplicarea mucarniţei prin prinderea septumului nazal; La taurinele retive, la prinderea septumului nazal se foloseşte

cleştele nazal; la tauri se aplică obligatoriu inelul nazal.

CI-841

CI – 811 Mucarniţa scurtă fără lanţCI – 807 Mucarniţa scurtă cu lanţCI – B Inel pentru tauriCI – 901 Cleşte aplicat inel taurineCI – 840 Cleşte aplicat inel taurineCI – 841 Frânghie contenţie

2. Contenţia ovinelor şi a caprinelor Prinderea oii între picioare şi aşezarea în poziţia câinelui şezând; Culcarea animalului prin prinderea a două membre cu mâinile sau

două frânghii (anterior şi posterior). Membrele sunt strânse în buchet prin legarea celor două capete libere ale frânghiilor.

21


ECOLOGICCOMPETENŢA 21.1: Selectează rasele de rumegătoare care se pretează

pentru creşterea ecologică FIŞA DE LUCRU: Caracteristicile de exterior la taurine

LUCRARE PRACTICĂ

o LUCRAŢI ÎN ECHIPĂ! SARCINA DE LUCRU

Identificaţi caracteristicile de exterior pentru fiecare rasă din imaginile de mai jos şi completaţi corespunzător coloanele din tabel:

RASA Tipul morfo – produc

tiv

Cap

Gât

Trunchi

Membre

Cul.

Particu-

larităţi de

culoare

NOTĂ: Elevii vor aprecia caracterele de exterior direct pe animal

EXERCIŢIUL NR.1

22



pentru creşterea ecologică FIŞA DE LUCRU: Probă scrisă

LUCRAŢI INDIVIDUAL!SARCINA DE LUCRU

Specificaţi caracteristicile productive pentru fiecare rasă din tabelul de mai jos şi completaţi coloanele cu datele corespunzătoare

RASAGreuta-

tea corporal

ă

Producţia medie de lapte

Procentul de

grăsime

Spor mediu zilnic

Randament la

sacrificare

BălţatăRomâneasc

ă

Brunăde

Maramureş

Surăde

Stepă

Rasade munte (Mocăniţa)

EXERCIŢIUL NR.2

MULTĂ ATENŢIE

23



pentru creşterea ecologică FIŞĂ DE LUCRU: lucrare practică

o LUCRAŢI ÎN INDIVIDUAL!

SARCINA DE LUCRU1. Completaţi căsuţele libere cu celelalte caracteristici productive ale

rasei de ovine Ţigaie referându-vă la femele :

2. Completaţi datele corespunzătoare fiecărei caracteristici productive înscrise în schemă la literele a, b, c, d, e

a) ……………………………………………b) ……………………………………………c) ……………………………………………d) ……………………………………………e) ……………………………………………


ECOLOGIC

EXERCIŢIUL NR.3

CARACTERISTICILE PRODUCTIVE

prolificitate

24

COMPETENŢA 21.1: Selectează rasele de rumegătoare care se pretează

pentru creşterea ecologică FIŞĂ DE LUCRU: descoperirea

o LUCRAŢI ÎN ECHIPĂ!

SARCINA DE LUCRU1. Priviţi imaginea de mai jos şi identificaţi echipamentele folosite

pentru contenţia rumegătoarelor.

CI – 841

CI – 901………………………………………. CI – 807 ………………………………………CI – 840 ………………………………………CI – 811 ……………………………………… CI – 841 ……………………………………… CI – B ……………………………………….

2. Explicaţi modul lor de folosire ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Studiază cu atenţie sursele de informare (fişa de documentare, notiţe) pentru a putea rezolva acest exerciţiu;

Citiţi cu atenţie fişa de lucru şi consultaţi-vă în scopul rezolvării ei;

Schimbaţi fişele de lucru rezolvate cu alte grupe; completaţi fişele de evaluare; corectaţi greşelile; acordaţi note;

Timp de lucru 25 minute; Aşezaţi exerciţiul rezolvat la portofoliu.


ECOLOGIC

EXERCIŢIUL NR.4

25

COMPETENŢA: 21.2. Organizează reproducţia rumegătoarelor în

sistem ecologic


Categoriile de furaje care se recomandă în hrana taurilor şi vacilor de reproducţie în sistem ecologic.


RUMEGĂTOARELOR ÎN SISTEM ECOLOGIC

COMPETENŢA: 21.2. Organizează reproducţia rumegătoarelor în sistem ecologic

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 8

NUTREŢURI GROSIERE

Fânuri provenite din

păşuni ecologice

Coceni de porumb

Paie de orz şi ovăz

Vrejuri de leguminoas

e

NUTREŢURI SUCULENTE

Sfeclă furajeră

Morcovi Nutreţ

murat

Masă verde de pe păşuni

ecologice

NUTREŢURI CONCENTRATE (URUITE)

Grăunţe de cereale

Seminţe leguminoase

Reziduri industriale

NUTREŢURI MINERALE

Cretă furajeră Făină de oaseSare

26

Categoriile de furaje care se recomandă în hrana berbecilor şi oilor de reproducţie în sistem ecologic.


RUMEGĂTOARELOR ÎN SISTEM ECOLOGICCOMPETENŢA: 21.2. Organizează reproducţia rumegătoarelor în

sistem ecologic


Norme de hrană pentru tauri şi vaci de reproducţie

Tabel cu norme de hrană pentru tauri de reproducţie

Greuta S.U. U.N. P.D. Ca P Sare Carote

NUTREŢURI GROSIERE

Fânuri Vrejuri de leguminoase

Coceni de porumb

Paie de graminee

Nutreţ murat

Rădăcinoase Păşune ecologică

Bostănoase



Seminţe de leguminoase

Reziduri industriale

NUTREŢURI CONCENTRATE

27

te kg kg gr. gr. gr. gr. nmg.

600 9 -12 7,2 720 43 36 36 360700 10,5 -

147,8 780 47 39 39 390

800 12-16 8,4 840 50 42 42 420900 13-18 9,0 900 54 45 45 450

1000 15-20 9,6 960 58 48 48 480

Tabel cu norme de hrană pentru vaci de reproducţie

Greutate kg

S.U.kg

U.N. P.D.gr.

Cagr.

Pgr.

Saregr.

Caroten

mg.a). cu două luni înainte de fătare 500 10-14 6,3 650 32 32 38 160600 12-16 7 750 35 35 42 175b). cu o lună înainte de fătare

500 10-14 8 840 40 40 48 200600 12-16 9 945 40 40 54 225

c). cu două săptămâni înainte de fătare 500 10-14 9 990 45 45 54 225600 12-16 10 1100 50 50 60 250


ECOLOGICCOMPETENŢA: 21.2. Organizează reproducţia rumegătoarelor în

sistem ecologic FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 10

Norma de hrană pentru berbeci de reproducţieTabel cu norme de hrană pentru berbeci de reproducţie în activitatea de

montă

Gr.Corp

Kg

Unităţinutritiv

e

P.D.gr.

S.U.kg.

CalciuCa (gr.)

FosforP (gr.)

Sare(gr.)

Caroten

Kg.

50 1,6-2,2 230-340 2,2-3,8 11-12,5 8-9 15 25-3560 1,8-2,3 250-355 2,5-3,1 12-13,5 9-10 15 30-4070 2,0-2,4 270-370 2,8-3,4 13-14,5 10-11 16 35-45

28

80 2,2-2,6 290-385 3,1-3,6 14-15,5 11-12 16 40-5090 2,3-2,7 310-405 2,3-3,8 15-16,5 12-13 17 45-55100 2,4-2,8 325-420 3,4-3,9 16-17,5 13-14 18 50-60110 2,5-2,9 340-485 3,5-5,1 17-18,5 14-15 19 55-65120 2,6-3,0 350-445 3,6-4,2 18-19,5 14,5-

15,520 60-70

130 2,7-3,1 360-455 3,8-4,3 19-20 15-16 20 65-75

Tabel cu norme de hrană pentru oi de reproducţie1. oi cu lână fină semifină

Gr.CorpKg

Unităţinutritiv

e

P.D.gr.

S.U.kg.

CalciuCa

(gr.)

FosforP

(gr.)

Sare

(gr.)

Caroten

Kg.

40 1,2-1,6 120-160 1,70-2,40 6 5 11 2050 1,3-1,6 130-170 1,95-2,55 9 5 12 2160 1,4-1,8 140-180 2,10-2,70 10 6 13 2370 1,5-1,9 140-190 2,25-2,85 12 7 14 2580 1,6-2,0 160-200 2,40-3,00 12 7 15 27

2. oi cu lână groasă

50 1,6-2,2 230-340 2,2-3,8 11-12,5

8-9 15 25-35

60 1,8-2,3 250-355 2,5-3,1 12-13,5

9-10 15 30-40

70 2,0-2,4 270-370 2,8-3,4 13-14,5

10-11 16 35-45

80 2,2-2,6 290-385 3,1-3,6 14-15,5

11-12 16 40-50

3. oi cu karakul şi merişii lor

40 1,2-1,5 120-150 1,80-2,25 8 5 11 2050 1,3-1,6 130-160 1,95-2,40 9 5 12 2160 1,4-1,7 140-170 1,10-2,55 10 6 13 23



sistem ecologic


MONTA: Reprezintă depunerea materialului seminal în conductele genitale femele de către mascul, cu condiţia ca aceasta să fie în călduri

29

Monta dirijată – se realizează sub supravegherea omului. a. monta simplă – când se efectuează o singură dată într-un ciclu

de călduri;b. monta dublă – când se efectuează de două ori într-un ciclu de

călduri cu doi masculi;c. monta repetată – când se efectuează de două ori într-un ciclu

de călduri cu acelaşi mascul Monta liberă – sau la întâmplare când masculul este ţinut împreună

cu femelele şi le montează la întâmplare.



sistem ecologic

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 12SISTEMELE DE MONTĂ

SPECIFICARE SISTEME DE MONTĂ

MONTA LIBERĂ MONTA DIRIJATĂ

Se practică în cazul creşterii

Se practică în toate sistemele de creştere a animalelor;Se practică sub

Montă dirijată

Montăliberă

În harem

repetată dublă simplă

30

CARACTERISTICI

animalelor în sistem extensiv-gospodăresc;Femelele se ţin împreună cu masculii, care le montează la întâmplare şi în mod repetat

supravegherea omului;Femelele se ţin separat de masculi;Se face descoperirea femelelor în călduri prin diferite metode (masculi încercători, semne exterioare)

AVANTAJE Fecunditate ridicată

Se cunoaşte data montei şi data fătării;Se cunoaşte originea pe linie paternă;Se previne transmiterea de boli;Se pot eşalona montele şi fătările;Masculii nu se epuizează

DEZAVANTAJE

Nu se cunoaşte data montei şi nici data fătării;Nu se cunoaşte originea pe linie paternă;Se pot transmite boli;Numărul avorturilor este mare



sistem ecologic


Însămânţarea artificială reprezintă depunerea materialului seminal în conductele genitale femele de către om; femela să fie în călduri.

Avantajele însămânţării artificiale:

Folosirea la maxim a masculilor testaţi; Prelungirea duratei de folosire la montă;

31

Însămânţarea unui număr mare de femele circa 1000-5000 vaci; 1500 oi;

Sperma se poate transporta la distanţe mari; Se previne răspândirea bolilor Pot fi folosiţi la montă masculi care nu pot efectua saltul; Pot însămânţate şi femele care prezintă deformaţii sau

unele boli ale porţiunilor terminale ale tractusului germinal; Pot fi limitate accidentele ce pot interveni cu ocazia

interveni cu ocazia actului montei.

32

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 21: TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A RUMEGĂTOARELOR ÎN SISTEM ECOLOGIC

COMPETENŢA: 21.2. Organizează reproducţia rumegătoarelor însistem ecologic

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 14 ETAPELE ÎNSĂMÂNŢĂRII ARTIFICIALE

ETAPELE ÎNSĂMÂNŢĂRIIARTIFICIALE

Recoltarea materialului seminalExamenul

microscopic

Examenul macroscopic

densitatea mişcarea spermatozoizilo

r

volum culoare miros

Diluarea Inocularea Conservarea Ambalarea

33



sistem ecologic FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 15

FĂTAREA ŞI ASISTENŢA LA FĂTARE SEMNELE PRODOMICE FĂTĂRII

Apar cu aproximativ zece zile înainte de fătare şi sunt următoarele:

Abdomenul se lasă mult în jos; Ligamentele se slăbesc; De o parte şi de cealaltă a cozii se formează două

adâncituri; Coada pierde din rigiditate; Ugerul se măreşte mult în volum; Vulva se tumefiază; Din vulvă se scurge o secreţie filantă şi incoloră care, cu două zile

înainte de fătare este mai abundentă, gălbuie şi transparentă; Cu două – trei zile înainte de fătare apare secreţia colastrală; În ziua fătării femela este neliniştită, respiră greu, campează ca

pentru urinare, priveşte speriată abdomenul.STADIILE FĂTĂRII

SPECIASTADIILE FĂTĂRII

Deschiderea gâtului uterin

Angajarea şi expulzarea

fătului

Eliminarea învelişurilor

fetale

VACĂ

Fătarea decurge în condiţii mai grele decât la alte specii deoarece viţelul este dezvoltat iar vaginul femelei este lung;Gâtul uterin se deschide în 18-24 ore

Durează ½ până la 4 ore

Are loc în intervalul de 2 – 12 ore

OAIE, CAPRĂ

Fătarea decurge uşor;Gâtul uterin se deschide în 10 – 30 ore

Durează 15 – 20 min.

Are loc în prima oră de la fătare


RUMEGĂTOARELOR ÎN SISTEM ECOLOGIC

34


sistem ecologic

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 16 ÎNGRIJIREA FEMELEI ÎNAINTE ŞI DUPĂ

FĂTARE

ÎNGRIJIREA FEMELEI Înainte de fătare După fătare

Fătarea are loc în adăposturi amenajate numite maternităţi, care oferă condiţii optime de întreţinere şi îngrijire;Femela se introduce în maternitate cu 8-9 zile înainte de fătare;Înainte de introducerea femelelor în maternitate se spală pe regiunile corporale murdare la vaci, iar la oi se tunde lâna din jurul ugerului;După apariţia semnelor prodromice ale fătării cât şi după fătare, se face toaleta trenului posterior şi a glandei mamare cu o soluţie caldă de permanganat de potasiu 1 0/00

După fătarea femelei i se asigură un aşternut bogat şi curat;Se va feri de curenţi reci de aer;Se face o uşoară buşumare pentru stimularea funcţiilor organismului;Se va urmări eliminarea învelitorilor fetale pentru a fi îndepărtate.

HRĂNIREA FEMELEI Înainte de fătare După fătare

Cu o săptămână înainte de fătare se vor scoate din alimentaţia femelei nutreţurile voluminoase şi se vor folosi nutreţuri uşor digestibile;Se recomandă o alimentaţie moderată, care să împiedice secreţia prea abundentă a colastrului

La două ore după fătare se administrează în hrana femelei apă călduţă şi barbotaje, pentru a înlocui pierderile de apă din organism în timpul fătării;Timp de o săptămână de la fătare se revine treptat la alimentaţia impusă de cerinţele normale de hrană caracteristic fiecărei specii



sistem ecologic

35


ÎNGRIJIREA ŞI HRĂNIREA NOU-NĂSCUŢILORÎngrijirea nou-născuţilor

Primirea nou-născuţilor după expluzare se face pe o pânză curată sau pe o prelată;Curăţarea mucozităţilor din orificiile naturale: cavitate bucală, cavitate nazală în scopul uşurării respiraţiei;La nou-născuţi care nu respiră şi prezintă semne de moarte aparentă, se face reanimare prin respiraţie artificială, apăsând uşor cavitatea toracică cu membrele anterioare îndoite uşor;Toaleta cordonului ombilical se face în scopul prevenirii diferitelor infecţii ombilicale; de obicei cordonul ombilical se rupe, dacă nu se rupe se taie cu o foarfecă de 10-12 cm de abdomen la viţei şi de 5-6 cm la miei şi iezi, se dezinfectează cu tinctură de iod; operaţia se repetă la 2-3 zile; dacă cordonul sângerează sau există posibilitatea infectării, se leagă cu aţa chirurgicală .resorbabilă.Uscarea nou-născuţilor de mamă prin lins sau prin ştergere cu cârpe curate, astfel să activăm şi circulaţia periferică.

Hrănirea nou-născuţilor Înainte de primul supt se spală ugerul mamei şi se mulg separat într-un vas primele jeturi de colastru;Se administrează colastrul la 1-2 ore de la fătare direct prin supt de la mamă sau prin alăptare artificială;Colastrul asigură nou-născutului substanţe nutritive, laxative şi anticorpi;Când nu se produce secreţia colastrului, acesta poate fi substituit prin lapte de vacă amestecat în părţi egale cu ceai de tei sau muşeţel, la care se adaugă substanţe purgative necesare eliminării meconiului.



sistem ecologic


36

SCHEMA DE HRĂNIRE A VIŢEILOR CU NUTREŢURI VEGETALE

Vârstaîn

decade

Lapteintegra

l

Lapte

smâ-nit

Amestec

concen-trat

FânKg

SfeclăKg

NutreţVerde

Kg

Sarede

bucătărie

Cretăfurajeră

1 6 - - - - - - -2 7 - - - - 0,15 - -3 5 2 la

disc.la

disc.

0,5 0,25 5 5

4 3 4 0,3 0,2 0,5 0,45 5 55 1 6 0,7 0,5 1 0,8 10 106 - 6 1 0,8 1,5 1,5 10 107 - 6 1,2 1 2 2 10 108 - 4 1,2 1,5 2,5 3,5 10 109 - 2 15 1,5 3 5 10 1010 - - 1,7 1,8 4 6 10 1011 - - 2 2 4 7,1 10 1012 - - 2 2,2 4 8 10 1013 - - 2 2,5 5 9 15 1514 - - 2 3 5 10 15 1515 - - 2 3 5 11 15 1516 - - 2 3 5 12 15 1517 - - 2 3,5 5 13 15 1518 - - 2 3,5 5 15 20 15

TOTALKg

220 300 237 300 605 1087 1,850 1,800



sistem ecologic


37

SCHEMA DE ALĂPTARE A VIŢEILOR PE BAZĂ DE SUBSTITUENŢI DE LAPTE

(cu înţărcarea viţeilor la 30-40-60-90-120 zile)

Vârsta în zile

Lapte colastral

Substituent diluat

l/zi

Nr. tain pe zi

Substituent pe perioadă

Diluat (l) Praf (kg)

0-7 5 - 3 - -8-15 - 5 2 50 5

16-20 - 4 1 40 421-30 - 2 1 10 1

Total 30 zile

35 - - 100 10

0-7 5 - 3 - -8-20 - 5 2 65 6,5

21-35 - 6 2 90 936-40 - 3 1 15 1,5

Total 40 zile

35 - - 170 17

0-7 5 - 3 - -8-20 - 6 2 78 7,8

21-35 - 5 2 75 7,536-40 - 3 1 15 1,541-55 - 2 1 30 356-60 - 1 1 5 0,5

Total 60 zile

35 - - 203 20,3

0-7 5 - 3 - -8-30 - 6 2 138 13,8

31-60 - 4 2 120 1261-90 - 2 1 60 6

Total 90 zile

35 - - 318 31,8

0-7 5 - 3 - 31,88-40 - 6 2 198 -

41-90 - 4 2 200 19,891-120 - 2 1 60 20

Total 120 zile

35 - - 458 45,8

38

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 21: TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A RUMEGĂTOARELOR ÎN SISTEM ECOLOGICCOMPETENŢA: 21.2. Organizează reproducţia rumegătoarelor în sistem ecologic

FIŞA DE LUCRU

LUCRAŢI INDIVIDUAL!

- Tipuri de furaje administrate în hrana rumegătoarelor de reproducţie în sistem ecologic

Hrana rumegătoarelor de reproducţie în sistem ecologic trebuie să se facă ţinând cont de cerinţele acestora în substanţe nutritive şi de activitatea lor ca reproducători; pentru aceasta trebuie să cunoaştem grupele de furaje.SARCINA DE LUCRU

Asociaţi grupele de furaje cu categoriile care intră în fiecare grupă, marcând prin săgeţi

Nutreţ murat

Rădăcinoase

Vrejuri de leguminoase

Păşuni ecologice

Coceni de porumb Paie de graminee

Grăunţe de cereale Fânuri

Studiază cu atenţie fişa de documentare. Seminţe de leguminoase

Timp de lucru 15 minute.

EXERCIŢIUL NR.5

NUTREŢURI GROSIERE

NUTREŢURI FIBROASE



51



sistem ecologic

FIŞA DE LUCRU

LUCRAŢI INDIVIDUAL!

SARCINA DE LUCRU

Explicaţi şi definiţi următorii termeni:a. Ce este norma sau necesarul ?b. Ce reprezintă U.N ?c. Ce reprezintă P.D ?d. Ce reprezintă S.U ?e. Ce este asiguratul ?

a. ..........................................................b. .........................................................c. .........................................................d. .........................................................e. .........................................................

Timp de lucru 20 minute. Pentru rezolvarea acestui exerciţiu studiaţi cu atenţie notiţele. După expirarea timpului verificaţi timp de 5 minute dacă aţi lucrat bine. Ataşaţi fişa de portofoliu individual.



sistem ecologic FIŞA DE LUCRU

LUCRAŢI ÎN ECHIPĂ!

METODA CUBULUI

EXERCIŢIUL NR.6

EXERCIŢIUL NR.7

52

SISTEMELE DE MONTĂSARCINA DE LUCRU

Rezolvaţi cele şase cerinţe exprimate în cub:

Formaţi grupe de şase elevi pentru că atâtea feţe are cubul; Alegeţi un lider de grup, care să controleze derularea acţiunii; Fiecare grupă va rezolva cele şase sarcini; Repartizaţi sarcinile între voi; Veţi rezolva cele şase sarcini pe şase foi pătrate, câte una pentru

fiecare elev; La expirarea timpului fiecare grupă va construi cubul format din cele

şase foi pătrate, care va reprezenta câte o latură a cubului; Lipiţi foile pe un cub din carton construit de voi sau expuneţi cubul

desfăşurat pe tablă; Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal




LUCRAŢI ÎN ECHIPĂ!

METODA MOZAIC – Predare reciprocă ETAPELE ÎNSĂMÂNŢĂRII ARTIFICIALE

SARCINA DE LUCRU Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi în fişa de lucru ce însuşiri ale

materialului seminal se apreciază prin examenul microscopic ………………………………………………………………………………………………………………………………* Transmite colegilor de grupă aceste informaţii

Cubul are 6 feţe. Elevii vor putea explora tema din perspectiva celor 6 feţe rezolvând următoarele sarcini

1. Defineşte monta şi clasifică sistemele de montă;2. Precizează caracteristicile montei libere;3. Precizează caracteristicile montei dirijate;4. Descrie avantajele montei libere;5. Descrie avantajele montei dirijate;6. Clasifică monta dirijată şi fă distincţie între cele trei metode de montă.

EXERCIŢIUL NR.8

53

Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi ce însuşiri ale materialului seminal se apreciază la examenul microscopic ……………………………………… ……* Transmite colegilor de grupă aceste informaţii

Studiază fişa de documentare şi enumeră şi celelalte etape ale însămânţării artificiale ………………………………………………………………………………. Transmite colegilor de grupă aceste informaţii

TEST DE EVALUARE / AUTOEVALUARE / COEVALUAREI. Ordonaţi logic etapele însămânţării artificiale punând cifra

corespunzătoare în dreptul fiecărei etape Recoltarea… Inocularea…… Examenul macroscopic… Diluarea…..Examenul microscopic …… Conservarea……

Ambalarea……II. Indicaţi prin săgeţi care sunt însuşirile care se apreciază în funcţie de

examenul efectuat A BExamenul macroscopic densitatea

volumulExamenul microscopic mirosul

culoaremişcările spermatozoizilor




INSTRUIRE PRACTICĂ

SARCINI DE LUCRU Studiaţi fişa de lucru; enumeraţi şi executaţi lucrările de îngrijire ce se acordă femelei înainte şi după fătare;Studiaţi fişa de lucru; enumeraţi şi executaţi lucrările de îngrijire ce se acordă nou-născutului

Îngrijirea femelei înainte şi după fătare

OPERAŢII EXECUTATE MATERIALE NECESARE

EXERCIŢIUL NR.9

54

Îngrijirea nou-născutului

OPERAŢII EXECUTATE MATERIALE NECESARE

Studiaţi punct cu punct fişa de lucru şi executaţi lucrările specifice pregătirii femelei şi a nou-născutului;În funcţie de lucrările pe care le efectuaţi lucraţi în grup sau individual;Timp de lucru 6 ore;Ataşaţi fişa de lucru la portofoliu personal

Unitatea de competenţă 21; Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologic. Competenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic


SPECII ŞI CATEGORII DE RUMEGĂTOARE

Taur de reproducţie Berbec de reproducţie

Vacă gestantă Oaie gestantă

Vacă în lactaţie Oaie în lactaţie

55

Tineret bovin Tineret ovin Unitatea de competenţă 21; Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologic. Competenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.2HRĂNIREA TAURINELOR ÎN SISTEM ECOLOGIC

Nr.crt

Categoria Nutreţuri indicate Cantitãţi recomandate

1. Vaci de lapte Fibroase(leguminoase şi graminee)

7-10kg

Suculente-nutreţuri verzi -nutreţuri însilozate -sfeclă furajeră -borhoturi

50-70kg25kg30-35kg30kg

Concentrate 1-3 kg2. Vaci gestante Nutreţuri fibroase 6-8 kg/cap

Nutreţuri concentrate (ovăz, orz, sroturi, tărîţe, mazăre)

1,5-3,5 kg/cap

Nutreţuri suculente:-sfeclă sau bostănoase -nutreţ însilozat -nutreţuri verzi

20-30kg/cap20-25kg/cap40-60kg/cap

3. Tauri de reproducţie

Fibroase 8-12 kg/cap

Suculente –morcov -nutreţ însilozat -nutreţ verde

2-6 kg/cap10-15 kg/cap20-25 kg/cap

Concentrate (ovăz, orz, şroturi, tărîţe, mazăre,

2-4 kg/capdin care ovăz

56

porumb) 50%Unitatea de competenţă 21; Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologic. Competenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.3HRĂNIREA VACILOR DE LAPTE

Exemplu de raţie furajeră pentru o vacă de lapte în greutate vie de 500kg , producţie medie 12 l lapte/zi în sistem ecologic

Nutreţuriindicate

Cant/capkg

12-16 9,5 1235 66,5 47,5 475Norme şi aport de substanţe nutritive

S.U.Kg

U.N. P.D.G

Cag

Pg

Caroten

mgFân de lucernă 4 3,36 1,92 480 55,2 7,2 104

Fân de deal 3 2,58 1,42 168 16,2 6,0 54Coceni de porumb 2 1,68 0,76 36 6,2 2,2 -

Porumb murat 25 5,75 5,25 225 25 12,5 360Aport raţie

de bazăDifernţă

-

-13,37

-9,371,59

909111

1o,26-

27,921,1

518-

Porumb 1 0,88 1,30 67 0,2 2,9 2Tărîţe 0,5 0,43 0,38 54 0,8 0,66 -

Făină de oase 0,1 0,09 - - 23,0 17,3 -

Total 14,77 11,05 1030 126,6

48,76

520

Verificarea raţiei:1) Raţia acoperă necesarul prevăzut de norme2) Structura raţiei = Fibroase 24 %,Suculente 62% Concentrate 14 %

,

Unitatea de competenţă 21; Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologic. Competenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic.

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.4HRĂNIREA VIŢEILOR

57

Reţete de nutreţuri combinate pentru viţei

Nr.Crt.

SPECIFICARE REŢETA

Viţei0-3 luni

Viţei 3-6 lunia b c d

1 Porumb 42 58 - 38 -2 Orz - - 79 - 433 Ovăz 5 - - - -4 Grâu - - - 25 355 Tărâţe de grâu - 12 - 10 -6 Făină de lucernă 12 12 5 12 107 Şrot fl. soarelui 16 14 12 11 78 Şrot de in - - - - 39 Şrot de soia 16 - - - -10 Drojdie furajeră 3 - - - -11 Zahăr 3 - - - -12 Carbonat de calciu 1 1 1 1 113 Făină de oase 0.5 - - - -14 Supliment mineral - 1 1 1 115 Zoofort T1 1 - - - -16 Zoofort T2 - 1 1 1 117 Sare 0,5 1 1 1 1 TOTAL 100 100 100 100 100

Unitatea de competenţă 21:Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologicCompetetenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.5HRĂNIREA TINERETULUI TAURIN

Raţie pentru tineret taurin, greutatea medie 300kg,spor mediu zilnic800g/zi, perioada de stabulaţie

58

Nutreţuriindicate

Cant./capkg

7,5 6,2 651 36 31 150Norme şi aport de substanţe nutritive

S.U.KG

U.N P.D. CaG

PG

Carotenmg

Fân de trifoi 3 2,49 1,86 345 30,9 9,6 102Porumb murat 15 3,82 3,30 165 18,0 7,5 270Raţie de bază - 6,31 5,16 510 48,9 17,1 372

Nutreţ combinat30-6 (b)

1,1 0,97 1,12 144 - - -

TOTAL - 7,28 6,28 654 48,9 17,1 372


FIŞA DE DOCUMENTARE NR.6HRĂNIREA TAURINELOR ADULTE PUSE LA ÎNGRĂŞAT

Raţie pentru taurine adulte puse la îngrăşat: Greutatea medie 500 kg, spor zilnic 600g, nutreţul de bază –porumb murat.

Nutreţuri indicate

Cant./capkg

- 8,31 581 40 32 120Norme şi aport de substanţe nutritiveS.U.Kg

U.N.g

P.D.g

Cag

Pg

Carotenmg

Fân de borceag

4 3,44 1,96 346 25,6 7,6 80

Porumb 25 5,75 5,25 225 25,0 12,5 475

59

muratRaţia de bază 9,19 7,21 571 50,6 20,1 555

Porumb 1 0,88 1,25 64 0,2 2,8 -TOTAL 10,07 8,46 635 50,8 22,9 555

60

OI GESTANTEFibroase 72%Suculente 10%Concentrate 18%

BERBECI DE REPRODUCŢIEFibroase 37%Suculente 47%Concentrate 16%

OI ADULTE LA ÎNGRĂŞATFibroase 37%Suculente 47%Concentrate 16%

OI ÎN LACTAŢIEFibroase 37%Suculente 56%Concentrate 7%

Unitatea de competenţă 21: Tehnologia de creştere a rumegătoarelo în sistem ecologicCompetenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic.


STRUCTURA RAŢIILOR FOLOSITE ÎN HRĂNIREA OVINELOR

Unitatea de competenţă 21: Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecoiogic Competenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea

rumegătoarelor în sistem ecologic.61


HRĂNIREA OVINELOR ÎN PERIOADA DE LACTAŢIE

Raţie pentru o oaie, grutatea medie 50 kg, primele două luni de lactaţie

Nutreţuriindicate

Cant./capkg

2,5-3 1,75-1,95 198 12,6 5,4 36Norme şi aport de substanţe nutritive

S.U.Kg

U.N. P.D.

g

Cag

Pg

Carotenmg

Fân de munte

1,5 1,29 0,78 85 8,1 3,2 27

Fân de lucernă

0,5 0,42 0,24 61 6,9 0,9 13

Sfeclă furajeră

3,0 0,36 0,36 30 0,9 0,6 -

Aport raţia de bazã

2,07 1,38 176

15,9 4,7 40

Porumb 0,35 0,30 0,45 23 0,07 1,1 -TOTAL 2,37 1,83 19

915,9

75,6 40

Unitatea de competenţă 21: Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologic Competenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic.

FISA DE DOCUMENTARE NR.9

62

HRĂNIREA BERBECILOR DE REPRODUCŢIE

Raţie pentru un berbec de reproducţie, 80 kg greutate corporală, perioada de activitate intensă

Nutreţuriindicate

Cant./capkg

2,4-2,8

2,2 286 15,4

11,0 44

Norme şi aport de substanţe nutritiveS.U.Kg

U.N.g

P.D.g

Cag

Pg

Carotenmg

Fân de deal

1,3 1,14 0,61 73 7,0 2,6 23

Fân de trifoi

1,0 0,83 0,62 115 10,3

3,2 34

Morcovi 1,0 0,13 0,15 10 0,4 0,3 60Total raţie

de bază

2,10 1,38 198 17,7

6,1 117

Ovăz 0,300 0,264 0,30 27,7 5,1 0,42 -Porumb 0,250 0,22 0,33 16,8 0,5 0,7 -Mazăre 0,100 0,09 0,11 18,2 0,2 0,4 -Srot fl. soarelui

0,100 0,09 0,08 34,5 0,3 1,1 -

Fosfat dicalcic

0,020 0,02 - - 5,4 4,0 -

TOTAL 2,78 2,2 295,1

29,2

12,72

117

Unitatea de competenţă 21: Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologic Competenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic.

FISA DE DOCUMENTARE NR.10

HRĂNIREA OVINELOR ADULTE LA ÎNGRĂŞAT

63

Raţie pentru îngrăşarea în adăposturi a ovinelor adulte, greutatea medie de 50 kg, spor mediu zilnic 150 g.

Nutreţuri indicate

Cant./capKg

2-3 1,80 144 5 3Necesar şi aport de subst. nutritiveS.U.Kg

U.N. P.D.g

Cag

Pg

Fân de borceag

1 0,85 0,54 56 6,3 1,8

Vreji de mazăre

0,5 0,45 0,16 19 6,3 0,7

Porumb murat

4 1,0 0,88 44 4,8 2,0

Total raţie de bază

2,3 1,58 119 17,4 4,5

Porumb 0,15 0,13 0,19 9 0,03 0,4Mazăre 0,10 0,09 0,11 18 0,2 0,4TOTAL 2,52 1,88 146 17,63 5,3

Unitatea de competenţă 21-Tehnologia de creştre a rumegătoarelor în sistem ecologicCompetenta 21.3. Supraveghează hrănirea si întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic

FIŞĂ DE DOCUMENTARE Nr.11

ADĂPOSTURILE PENTRU ÎNTREŢINEREA RUMEGĂTOARELOR ÎN SISTEM ECOLOGIC

64

TIPURIDE

ADĂPOSTURI

Grajduri pentru taurine Saivane pentru ovine

şi caprine

Unitatea de competenţă 21 Tehnologia de creștere a rumegătoarelor în sistem ecologicCompetenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic


CARACTERISTICIIGIENICE Elementele

componenteale adăposturilor

-Pereţii să fie din materiale temoizolante(cărămidă,pămînt etc.)-Tavanul şi acoperişul să fie la o înălţime corespunzătoare-Pardoseala să fie impermeabilă, călduroasă,netedă,rezistentă, ,nealunecoasă şi cu o mică pantă de scurgere.-Uşile să aibă deschiderea spre exterior, fără prag şi să fie suficient de largi.-Ferestrele să aibă deschiderea spre partea superioară şi să asigureluminozitatea.

-Amplasarea: pe teren uscat şi ridicat (neinundabil)-Orientarea: cu lungimea paralelă cu direcţia vînturilor dominante

65

Amenajarea interioară

a adăposturilor pentru

rumegătoare

Taurine

Boxe pentru tineretCuşete pentru adulte

Unitatea de competenţă 21.Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologic

Competenţa 21.3. Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.13IGIENA CORPORALĂ LA RUMEGĂTOARE

66

Specia Etape / operaţii executate

Materiale necesare

TAURINE

Pansajul- se buşumeazã cu şomoiogul de paie ;- se ţesalã pãrţile moi cu ţesala de la cap spre coadã si invers, exceptând unghiurile osoase ale unei regiuni corporale ;- se perie in sensul aşezãrii pãrului, dar şi in rãspãr,pe părţile osoase ale corpului - cu cârpa se şterge tot corpul de la cap spre coadã pentru a indepãrta praful şi a conferi luciul caracteristic.-cu buretele se şterg mucoasele(ochii,gura şi vulva)-cu pieptenul se pieptănă coada.

-şomoiog de paie- ţesalã - perie specială- cîrpă de praf- burete spongios - pieptene din os

OVINE Tunsul- manual – cu foarfece speciale se indepãrteazã cojocul, incepând de la trenul posterior spre cap- mecanic – cu aparatul de tuns electric în aceeaşi ordine

- foarfece speciale- aparat de tunsdezinfectant-trusă medicală

Îmbâierea : Se umple bazinul cu apă ; se preparã soluţia, adãugând substanţe antiparazitare ; se aduc oile pe platforma din faţa bazinului ; fiecare oaie se contenţioneazã şi se introduce in bazin ; se urmãresc oile in bazin, introducândule şi capul in soluţie ;se scot din soluţie şi se indreaptã spre un loc umbros.

- apã- soluţie antiparazita-rã- bazine speciale cu platformã şi padoc




IGIENIZAREA ADĂPOSTURILOR

IGIENIZAREA ADĂPOSTURILOR

67



FIŞA DE AUTOEVALUARE NR.1Hrănirea taurinelor în sistem ecologic

SARCINI DE LUCRU: In tabelul de mai jos înregistraţi cantităţile de nuteţuri recomandate în hrănirea vacilor de lapte şi a vacilor gestante.

Nr.crt

Categoria

Nutreţuri indicate Rãspunsuri Punctaj acordat

Punctaj obţinut

1. Vaci de lapte

Fibroase (leguminoase şi graminee)

7-10kg -

Suculente-nutreţuri verzi -nutreţuri

30p.

CURĂŢIREA MECANICA ŞI SPĂLAREA

VĂRUIREA DEZINFECŢIA ASIGURAREA MICROCLIMATULUI

68

însilozate -sfeclă furajeră -borhoturiNutreţuri concentrate 10p.

2. Vaci gestante

Nutreţuri fibroase 10p.

Nutreţuri concentrate (ovăz, orz, şroturi, tărîţe, mazăre)

10p.


30p.

NOTA: Se vor acorda 10 puncte din oficiu.NOTA OBŢINUTĂ………………………

Numele şi prenumele elevului………………………

69


FIŞA DE LUCRU NR.1PROBLEMATIZARE

Raţiile furajere pentru vaci de lapte se întocmesc având în vedere nutreţurile indicate şi norma furajeră.

SARCINI DE LUCRU: 1. Calculaţi valoarea nutritivă a raţiei de mai jos având în vedere valoarea nutritivă a unui kg de nutreţ la sortimentele date în raţie:

Conţinut la 1 kg Nutreţuri indicate

Cant./cap

kg

14,56 11 1020 61 49 315S.U.Kg

U.N. P.D.g

Cag

Pg

Carotenmg

Norme şi aport de pricipii nuritiviS.U.Kg

U.N.

P.D.g

Cag

Pg

Carotenmg

0,48 0,48 122 13,8 1,8 26 Făn lucernă 40,84 0,38 18 3,1 1,1 - Coceni

porumb2

0,23 0,21 9 1,0 0,5 19 Porumb murat

25

Aport raţie de baza

0,87 0,77 108 1,6 13,3 0,1 Tărâţe 0,50,98 - - 230 173 - Făină de oase 0,1

TOTAL

2. Arătaţi dacă raţia este echilibrată din punct de vedere al aportului nutritiv …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………....……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………… 3 .Stabiliţi structura raţiei si arătaţi dacă este corespunzătoare vacilor pentru lapte …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

60


FIŞA DE LUCRU NR.2

Hrãnirea taurinelor în sistem ecologic – Laborator tehnologic

În ferma didacticã existã un efectiv de 10 capete tineret taurin , cu greutatea medie de 300 kg, spor mediu zilnic 800g/zi, perioada de stabulaţie.

SARCINI DE LUCRU:1. Indicaţi sortimente de nutreţuri şi ponderea acestora în structura raţiei, pentru tineretul taurin, pe perioada de stabulaţie.

Nr.crt

Nutreţuri indicate

Cant/ cap (Kg)

Cantitatea de nutreţuri pentru 1o capete tineret taurin (kg)

Structura şi ponderea nutreţurilor

Evaluator

1.2.3.



FIŞA DE LUCRU NR.3Hrãnirea taurinelor în sistem ecologic – Activitate practicã

61

În ferma didacticã participaţi la activitatea practicã de hrãnire a tineretului taurin, un efectiv de 10 capete, cu greutatea medie de 300 kg, spor mediu zilnic 800g/zi, perioada de stabulaţie. 1. Prezentaţi sortimentele de nutreţuri folosite pentru hrãnirea tineretului taurin.…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………2. Arãtaţi care este structura nutreţurilor .……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….3. Apreciaţi modul în care, în ferma didacticã, la stabilirea sortimentului de nutreţuri şi a structurii acestora, asiguratul satisface cerinţele de substanţe nutitive.………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………



FIŞA DE LUCRU NR.4 Hrãnirea taurinelor în sistem ecologic – Studiul de caz

62

La agentul economic unde efectuaţi practica comasatã, se cresc în sistem intensiv taurine adulte puse la îngrãşat din rasa Bãlţatã româneascã în condiţii de furajare diferite, de la un an la altul.SARCINI DE LUCRU:1. Obţineţi informaţii cu privire la sortimentele de furaje folosite în hrana animalelor (taurine adulte puse la îngrãşat), în ultimii doi ani calendaristici, pe care le înregistraţi in tabelul de mai jos:

Nr. crt.

ANUL Nutreţuri Cant./capKg.

Norme şi aportul în substanţe nutritive

1.TOTAL

2TOTAL

2. Calculaţi sporul în greutate obţinut în ultimii doi ani.Informaţie utilã: Sporul mediu zilnic se determinã prin cântărirea lotului supus îngrăşării la începutul şi la sfîrşitul perioadei de îngrăşare şi se aplică următoarea formulă:Sz=(M2-M1)/T 2006:Greutatea iniţială=500kg,Greutatea finală=560kg; 2007:Greutatea iniţială=560,Greutatea finală=614kg.Timp de îngrăşare=60zile.3. Interpretaţi rezultatele obţinute.……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………Concluzii şi recomandări………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Numele şi prenumele elevului……………………………..

Unitatea de competenţă 21; Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologic.Competenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic.

FIŞA DE AUTOEVALUARE NR.2Hrănirea ovinelor în sistem ecologic

SARCINI DE LUCRU: În tabelul de mai jos înregistraţi structura raţiilor recomandate pentru diferite categorii de ovine.

63

Categoria Nutreţuri indicate

Rãspunsuri Punctaj acordat

Punctaj obţinut

1. Oi gestante Fibroase 72% -

Suculente 10% -Concentrate 18% -

2. Oi adulte la îngrăşat Fibroase 10p.

Suculente 10p.Concentrate 10p.

3. Oi in lactaţie Fibroase 10p.Suculente 10p.Concentrate 10p.

4. Berbeci de reproducţie

Fibroase

10p.

Suculente 10p.

Concentrate 10p.

NOTA: Se vor acorda 10 puncte din oficiu.NOTA OBŢINUTĂ……………………… Numele şi prenumele elevului………………………

Unitatea de competenţă 21: Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologic. Competenţa 21.3 Supraveghează hranirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic.

FIŞA DE LUCRU NR. 5 Hrãnirea ovinelor în sistem ecologic – Studiu de caz

Un crescãtor de ovine solicitã informaţii de specialitate, cu privire la modul în care, structura raţiei influenţeazã producţia de lapte la oile din rasa Ţigaie, cu greutate medie de 50 kg în primele douã luni de lactaţie, în condiţiile în care, hrãnirea s-a fãcut diferenţiat de la o lunã la alta. SARCINI DE LUCRU:1. În tabelul de mai jos înregistraţi informaţiile care vã sunt necesare pentru analizarea influenţei structurii raţiilor asupra producţiei de lapte, obţinut de crescãtorul de ovine, în primele douã luni de lactaţie.Nr crt

Perioada de lactaţie Structura raţiei Producţia de lapte(l/zi)

64

1. Prima lunã de lactaţie 2. A doua lunã de

lactaţie2. Comparaţi producţiile de lapte obţinute în cele douã luni de lactaţie şi arãtaţi modul în care structura raţiei influenţeazã producţia de lapte la ovine. 3. Indicaţi-i crescãtorului de ovine raţia pentru o oaie cu greutatea medie de 50 kg, în primele douã luni de lactaţie.

Nutreţuriindicate

Cant./capkg


S.U.Kg

U.N. P.D g

Cag

Pg

Carotenmg

DRAGI ELEVI: Lucraţi cu responsabilitate şi oferiţi-i crescãtorului de ovine informaţii de specialitate complexe şi utile, cu referire la hrãnirea ovinelor în lactaţie.



FIŞA DE EVALUARE NR.1

1. Precizaţi caracteristicile constructive ale adãposturilor...........................50p

2. Arãtaţi cum sunt amenajate în interior adãposturile pentru taurine……………………………………………………………………………………………………………………20p.

3. Indicaţi douã lucrãri de îngrijire a pielii şi pãrului la rumegãtoare.............................................................................................................20p.

NOTA: Se acordã 10 puncte din oficiu

65

ATENŢIE : Ca sã rãspundeţi corect, vã puteţi ajuta şi de imaginile de mai jos.

Numele şi prenumele elevului……………………………………..

Unitatea de competenţă 21.Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologicCompetenţa 21.3. Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic

FIŞA DE LUCRU NR.6Îngrijirea corporalã la rumegãtoare – Activitate practicã

Igiena corporală cuprinde toate lucrãrile care se executã pentru întreţinerea curãţeniei animalelor, buna funcţionare a pielii, pãrului, ongloanelor în scopul pãstrãrii sãnãtãţii şi sporirii producţiei.SARCINI DE LUCRU :1.Selectaţi materialele necesare pansajului la taurine şi tunsului manual la ovineSPECIA LUCRAREA MATERIALETaurineOvine

2. Efectuaţi pansajul la taurine şi tunsul la ovine.

ATENŢIE !

66

Pentru a se evita accidentele de muncã, este obligatoriu sã se respecte normele de sãnãtate şi securitate in muncã.

Numele şi prenumele elevului............................................

Unitatea de competenţă 21.Tehnologia de cretere a rumegătoarelor în sistem ecologic


FIŞA DE OBSERVARE NR.1Întreţinerea rumegătoarelor – Laborator tehnologic

Agentul economic, din zona unităţii voastre şcolare, are ca domeniul principal de activitate, creşterea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic.

SARCINI DE LUCRU :1.Identificaţi tipurile de adãpostori pentru taurine şi caracteristicile acestora, pe care le veţi înregistra în tabelul de mai jos Tipurile de adãposturi

Caracteristicile adãposturilor

Amenajarea interioară

a adăposturilor pentru

rumegătoare-Amplasare pe teren-Orientare

-Elemente constructive ale adãposturilor: pereţii

tavanulpardosealaferestrele

67

uşile

Numele şi prenumele elevului...........................................


FIŞA DE LUCRU NR.7Îngrijirea adãposturilor – Activitate practicã

În ferma didacticã se cresc în sistem ecologic specii de rumegãtoare.SARCINI DE LUCRU :1.Identificaţi tipurile de adãpostori folosite în creşterea taurinelor și ovinelor............................................................................................................................................................................................................................................................................................................2. Precizaţi lucrãrile de igenizare a adãposturilor şi materialele necesare pentru igienizarea acestora.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................3. Evaluaţi starea de întreţinere a adãposturilor şi stabiliţi lucrãrile de întreţinere care se impun a fi executate.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................4.Echipati-vã cu echipament de protecţie şi selectaţi materialele, corespunzãtor lucrãrii de întreţinere pe care o veţi executa......................................................................................................................................................5. Efectuaţi lucrarea de întreţinere a adãposturilor

68

.....................................................................................................................

.................................

DRAGI ELEVI: Date suplimentere cu referire la întreţinerea adãposturilor le puteţi obţine din reperele bibliografice recomandate de profesor, din reviste de specialitate şi de pe INTERNET. Pe aceastã temã vã puteţi întocmi un portofoliu.

69

Baza ereditarãSpeciaTipul morfo- productivRasa

Unitatea de competenţã 21: Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologicCompetenţa 21.5 Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor


Unitatea de competenţã 21: Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologicCompetenţa 21.5 Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA INDIVIDUALA DE

LAPTE LA RUMEGĂTOARE

Mediul extern Durata lactaţiei Furajarea

raţională Adãparea Mulsul Mişcarea zilnicã Factorii climatici Respectarea

programului zilnic de lucru

Mediul intern Vârsta primei fãtãri

şi numãrul lactaţiei Luna de lactaţie Dezvoltarea

corporalã Conformaţia

corporalã Constituţia Starea de sãnãtate

70

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.2Nr. crt

Etape ale mulsului manual la vacile de lapte Aspecte ale mulsului manual

1. A.Operaţiile pregãtitoare mulsului :a. Pregãtirea locului de muncã- aerisirea adãpostului- scularea vacilor cu cel puţin un sfert de orã înainte de muls ; -împingerea bãlegarului în rigolã ;- legarea cozii vacilor de gamba membrului stâng cu o cureluşã sau sfoarã ;b. Pregãtirea mulgãtorului şi a vaselor de muls- spãlarea mâinilor cu apã caldã şi sãpun;- îmbrãcarea echipamentului de lucru (halat, bonetã) ;- clãtirea vaselor de muls cu apã rece şi curatã, iar pe bidoane se fixeazã strecurãtoarea ;- ataşarea scaunelor de muls pe corp şi apropierea pe partea stîngă a vacii, prin prevenirea acesteia.c. Pregãtirea ugerului- spãlarea ugerului cu apã caldă iarna şi obişnuită vara;- ştergerea ugerului cu un prosop curat ;- masajul ugerului timp de 1 minut.

2. B. Mulgerea propriu- zisã- alegerea unei poziţii comode pentru muls ;- mulgerea primelor 3-4 jeturi de lapte din fiecare sfârc într-un vas special ;- aplicarea metodei şi procedeului de muls, adecvate particularitãţilor ugerului (cu mâna plinã, cu douã degete, cu nod)- efectuarea masajului de întreţinere ;- efectuarea masajului final.

3. C. Încheierea mulsului :- dezinfecţia şi tratarea mameloanelor ;- transportul laptelui în lãptãrie;- igienizarea vaselor de muls.

MULGEREA MANUALĂ A VACILOR DE LAPTEUnitatea de competenţã 21 : Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologicCompetenţa 21.5 Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.3MULGEREA MECANICĂ A VACILOR DE LAPTE

Tipuri de instalaţii de muls mecanic Tehnica mulsului mecanic

A.Instalatii de muls în adãpostul de exploatare

- punerea în funcţiune a instalaţiei de muls;- verificarea nivelului de

71

Instalaţii de muls la bidon (IMMB-2, IMMB-3 sau tip « Banat »)

Instalaţii de muls cu colectarea şi transportul centralizat al laptelui :IMMC-2 sau » Pipe Line »

Grupul îndividual de muls (G.I.M. – 2)

vacuum (3,4 – 3,8 mm col. Hg) şi frecvenţa pulsaţiilor (60/mîn)- pregãtirea mulgãtorului;- pregãtirea ugerului pentru muls ca şi la mulsul manual;- ataşarea paharelor de muls;- supravegherea mulsului şi efectuarea mulsului suplimentar;- masajul final ;- detaşarea paharelor de muls;- spãlarea mameloanelor;- dezinfectarea aparatelor de muls.

Unitatea de competenţã 21 : Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologicCompetenţa 21.5 Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor


72

BAZA EREDITARĂ:

Specia;

Rasa;

Tip morfo-productiv.

MEDIUL EXTERN:Alimentaţia;Sistemul de igienizare;Stadiul de îngrãşare;Transportul animalelor.


FACTORII CARE INFLUENTEAZĂ PRODUCŢIA DE CARNE LA RUMEGĂTOARE

MEDIU INTERN:: Vârsta

animalelor; Sexul; Tip de

dezvoltare corporalã;

Precocitatea Starea de

sãnãtate.

73

Scoaterea organelor interne:Eviscerarea; recoltarea glandelor interne în scop farmaceutic sau experimental şi recoltarea grãsimii

Toaletarea carcaseiSecţionarea sagitalã, fasonarea şi curaţirea de coaguli de sânge

Îndepãrtare învelişului exterior şi a extremitãţilor: jupuirea; depilarea; separarea capului şi a extremitãţii membrelor la bovine

Schema tehnologicã generalã a sacrificãrii sau prelucrãrii îniţiale a animalelor

Suprimarea vieţii animalului prin asomare şi sângerare


TEHNOLOGIA SACRIFICARII ANIMALELOR

Prin sacrificarea animalelor se înţelege totalitatea acţiunilor care au drept scop obţinerea cãrnii şi a produselor secundare comestibile şi tehnice. Schema tehnologicã generalã a sacrificãrii sau prelucrãrii iniţiale a animalelor pânã la darea în consum a cãrnii, cuprinde urmãtoarele operaţii:

Foarte important de reţinut!

Animalele sunt întroduse la tãiere numai dacã au corespuns examenului sanitar- veterinar efectuat anterior, dacã sacrificarea este aprobatã de personalul sanitar- veterinar, aprobare consemnatã în scris, prin completarea fişelor antemortem

74

EreditariRasa

IndividualitateSex

Regiune corporala

De mediuVârsta

Starea de sănătateHrănirea

Întreţinerea

TehnologiciSelecţia

Încrucişarea de infuzieÎncrucişări industriale

Unitatea de competenţã 21: Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologic

Competenţa 21.5 Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.6FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA DE LÂNĂ LA OVINE

Unitatea de competenţã 21: Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologic

75

Competenţa 21.5 Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor


FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA DE LÂNĂ ÎN SISTEM ECOLOGIC


Factoriiereditari

Rasa: oile Merinos produc între 3,5 şi 14 kg de lână; Ţigaia între 1,8 şi 3,5 kg lână iar Ţurcana între 2 şi 3,8 kg lână

IndividualitateaÎn cadrul aceleiaşi rase sunt indivizi cu producţii diferite de care trebuie să ţinem seama la selecţia oilor de reproducţie

SexulMasculii crescuţi în aceleaşi condiţii cu femelele produc o cantitate mai mare de lână

Regiunea corporalăCantitatea cea mai mare de lână se obţine de pe regiunile: spinare, şale, crupă, coaste şi coapse

Factori de mediu

Vârsta: cantitatea cea mai mare de lână se obţine la 5-6 ani

Sănătatea:sănătatea organismului şi a pielii condiţionează cantitatea de lână

Alimentaţia si întreţinerea:Aplicate corect sporesc cantitatea de lînă

Factorii tehnologici

Selecţia: după greutatea corporală şi rezerve de piele

Încrucişare de infuzie

Încrucişări industriale

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.8TUNSUL LA OVINE

Metode de tuns Tunsul

electromecaniccu maşina de tuns

Tunsul manual cu foarfeca

Se vor respecta normele de sãnãtate şi securitate în muncã specifice

76


FIŞA DE DOCUMENTARE NR.9 CLASIFICAREA TIPURILOR DE FIBRE

Prin lânã se înţelege învelişul pilos al ovinelor cu proprietãţi textile şi care apãrã organismul acestora.

Nr. crt

Categorii de fibre Caracteristici

1. Fibre scurte şi subţiri Lungime-5-15 cm ;Fineţea 10-20 microni

2. Fibre groase şi lungi Lungime-5-15 cm ;Fineţea 10-20 microni

3. Fibre intermediare

FIŞA DE DOCUMENTARE NR.8TUNSUL LA OVINE

Se vor respecta normele de sãnãtate şi securitate în muncã specifice

Perioada de tuns: 15 mai -10 iunie, când timpul este călduros şi fără ploi. Locul unde se organizează tunsul trebuie să fie uscat, luminos, să aibă pardoseala din scândură şi să fie racordată la o reţea de curent electricMateriale necesare : maşina de tuns sau foarfeca , mese de sortare a lânii, cântare, stelaje, saci(arari), instrumentar pentru tratamente medicale, substanţe dezinfectante, aţă de rafie.Lucrările pregătitoare: controlul sanitar veterinar atât la pornirea oilor spre centrul de tuns cât şi la sosirea în centru. Oile bolnave de scabie vor fi tunse separat, iar după tuns se va face dezinfecţia generală, atât a locului cât şi a tunzătorului şi a echipamentului. Lâna oilor cu scabie va fi ambalată separat, iar pe saci se va scrie’’scabie’’. Înainte de tuns cu 10 12 ore , oile nu se hrănesc.Tunsul oilor începe cu partea inferioară a membrelor posterioare, apoi cele anterioare, urmează abdomenul şi pieptul, apoi părţile laterale şi se termină cu capul.Lâna se va tunde cojoc; se vor evita tăieturile pielii iar locurile rănite se vor dezinfecta cu tinctură de iod. După tuns, lâna se curaţă de impurităţi, se sortează pe categorii, se cântăreşte, se împachetează şi se introduce în saci de până la 2 m lungime şi 1m lăţime. Impachetarea lânii: cojocul de lână se întinde cu suprafaţa exterioară în sus, se înfăşoară de la cap şi de la coadă spre mijloc, până când cele două suluri formate se întâlnesc, balotul asfel format se leagă în cruce cu rafie sau sfoară

Avantajele tunsului mecanic: se obţine o cantitate mai mare de lână cu circa 200-300g pentru fiecare oaie (maşina de tuns taie fibrele uniform şi aproape de suprafaţa pielii) ;Firul de lână este mai lung cu circa 0,5-1 cm ; productivitatea creşte de 3 ori ; efortul fizic al tunzătorului este redus.

77

STRUCTURA FIBREI DE LÂNĂ:Fibra de lână este formată din:

Tijă – partea fibrei de la suprafaţa pielii. Rădăcină – partea fibrei cuprinsă în piele. Bulb pilos – conţine vase de sânge şi nervi, asigură creştera

fibrei. ÎNSUŞIRILE MECANO-FIZICE ALE LÂNII:

Culoarea: predominantă este culoarea albă.- Fineţea: reprezintă diametrul transversal a fibrei de lână, exprimată

în microni.- Ondulaţia: este în legătură cu fineţea fibrei şi variază în funcţie de

rasă.- Lungimea fibrei: poate fi relativă şi absolută.- Rezistenţa fibrei: reprezintă durabilitatea sau tăria fibrei de lână la

rupere.- Desimea lânii: reprezintă numărul fibrelor de lână pe unitatea de

suprafaţă a pielii.- Uniformitatea lânii: se referă la însuşirile mecanice şi fizice ale lânii,

care sunt uniforme pe întregul corp.- Randamentul la spălare: reprezintă raportul procentual dintre lâna spălată şi cea nespălată.



ÎNSUŞIRILE PIELICELELOR

PIELICICA -este produsul care se obţine în urma sacrificării mieilor din rasa Karakul, Ţurcană şi metişii dintre aceste rase, în primele 24-48 ore de la fătare.

ÎNSUŞIRILE

PIELICELELORCULOARE BUCLAJ

78

Este un caracter de rasă Cea mai apreciată este culoarea

neagră.

Alte culori :brumărie, cafenie etc.

Bucla reprezintã un grup de fibre de lânã rulate într-un anumit sensBuclajul - reprezintã totalitatea buclelor de pe suprafaţa corpului.


FIŞA DE LUCRU Nr.1NR.1Producţia de lapte – Studiu de caz

La agentul economic, unde efectuaţi practica comasatã, se cresc în condiţii ecologice diferite rase de taurine pentru producţia de lapte.

Sarcini de lucru :1. În tabelul de mai jos, înregistraţi producţiile medii zilnice de lapte şi producţia totalã pe perioada de lactaţie, obţinutã de la vacile de lapte crescute în condiţii ecologice.Nr.crt.

Rasa de taurine Producţia medie zilnicã de lapte

Producţia totalã de lapte pe perioada de lactaţie

Evaluator

a.

b.c.d.

Mãrimea Uniformitatea Direcţia de înrulare Rezistenţa şi

elasticitatea buclajului

Modelarea Luciul

79

Înformaţie utilã : Ca sã calculaţi producţia totalã de lapte pe perioada de lactaţie, înmulţiţi producţia medie zilnicã cu durata lactaţiei (305 zile).

2. Interpretaţi rezultatele obţinute.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................3. Sugestii şi recomandãri.............................................................................................................................................................................................................................................................................................................


FIŞA DE LUCRU NR.2Mulgerea manualã – Activitate practicã

În cadrul orelor de instruire practicã efectuaţi mulsul manual la vacile de lapte.

SARCINI DE LUCRU:

1. Stabiliţi materialele necesare pentru efectuarea mulgerii manuale în condiţii ecologice.

Faze ale mulsului manual

Operaţii pe faze de lucru

Materiale

a.b.c.d.e.

2. Precizaţi metodele de muls la vaci.…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

80

3. Efectuaţi mulsul manual în condiţii ecologice cu respectare a normelor de sãnãtate şi securitate în muncã.



FIŞA DE AUTOEVALUARE NR.1Mulgerea manualã

În gospodãriile îndividuale se practicã mulsul manual.SARCINI DE LUCRU:1. Precizaţi în ordine cronologicã operaţiile executate de mulgãtor, în etapa de mulgere propriu-zisã şi de încheiere a mulsului manual, la vacile pentru lapte.

Operaţii executate de

mulgator

Răspunsuri Punctaj acordat

Punctaj obţinut

A.Mulgerea propriu - zisã

50 puncte

B. Finalizarea mulsului

40 puncte

NOTĂ :Se vor acorda 10 puncte din oficiuNOTA OBŢINUTĂ……………………… Numele şi prenumele elevului………………………

81


FIŞA DE LUCRU NR.3 Mulsul mecanic la vacile pentru lapte - Activitate

practicã

În ferma didacticã a şcolii se efectueazã mulsul mecanic în condiţii ecologice folosindu-se instalaţia de muls la bidon. Veţi supraveghea respectarea etapelor de lucru caracteristice acestei metode de muls şi a normelor de sãnãtate şi securitate în muncã. Vã veţi forma aceastã competenţã, parcurgând urmãtoarele etape:

1. Stabiliţi materialele necesare pentru efectuarea mulsului ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2. Stabiliţi etapele ce trebuie parcurse, cronologic,în vederea efectuãrii lucrării de muls la standardele de calitate ..............................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Supravegheaţi cu atenţie fiecare operaţie de lucru .....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

4. Apreciaţi calitatea lucrării de muls ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Numele şi prenumele elevului

82


FIŞA DE EVALUARE NR.1OBSERVARE Mulsul mecanic – Laborator tehnologic

La agentul economic, unde efectuaţi practica comasatã supravegheaţi mulsul mecanic la vacile de lapte, care se efectueazã cu instalaţia de muls la bidon. SARCINI DE LUCRU:1. Observaţi cu atenţie etapele de lucru, pe care le veţi înregistra în fişa de observare.

ATENŢIE Fişa de observare este folosită şi ca fişã de autoevaluare.

Nr.crt.

Etape de lucru la mulsul mecanic

Punctaj acordat

Punctaj obţinut

1. a. 10 puncte2. b. 10 puncte3. c. 10 puncte4. d. 10 puncte5. e. 10 puncte6. f. 10 puncte7. g. 10 puncte8. h. 10 puncte9. i. 10 puncte

NOTA OBŢiNUTĂ……………………… NOTĂ: Se vor acorda 10 puncte dîn oficiuNumele şi prenumele elevului...............................


83

Rase de vaci pentru producţia de lapte

1……..2…….3…..4…..

Rase de vaci pentru producţia de carne

1……2……3…….4……

Rase de vaci, pentru producţia mixtă

1……..2…….3……4……..

Rase de oi, pentru producţia de lânã, lapte, carne1….2…..3…..

FIȘA DE LUCRU NR.4 Producţii la rumegãtoare - Aplicaţie pe calculator

La agentul economic, unde efectuaţi practica comasatã, se cresc diferite rase de taurine şi ovine.SARCINI DE LUCRU:1. În schema de mai jos, completaţi rasele de rumegãtoare care se cresc la agentul economic pentru diferite producţii animaliere.

Mod de lucru - individual


FIŞA DE LUCRU NR.5Tehnologia sacrificãrii animalelor – Activitate practicã

Rase de rumegãtoare

84

În vederea formãrii competenţelor de “Supraveghere a obţinerii producţiilor specifice rumegãtoarelor, prin sacrificare”, participaţi la sacrificarea animalelor din abator. Supravegheaţi cu atenţie fiecare operaţie din procesul tehnologic, ce trebuie efectuatã în condiţii ecologice, la standardele de calitate, operaţii pe care le înregistraţi în fişa de lucru.1. Prezentaţi operaţia de suprimare a vieţii animalului............................................................................................................................................................................................................................................................................................................2. Descrieţi etapa de îndepãrtare a învelişului exterior şi a extremitãţilor..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3. Arãtaţi în ce constã operaţia de scoatere a organelor interne..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

4.Arãtaţi în ce constã operaţia de toaletare a carcasei..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................5. Apreciaţi calitatea lucrãrii de sacrficare a animalelor efectuatã în abator în condiţii ecologice…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………................................................................................................................................

Numele şi prenumele elevului...............................


FIŞA DE LUCRU NR. 6 Sacrificarea animalelor-aplicaţie pe calculator În vederea sacrificãrii animalelor se parcurg mai multe etape şi operaţii de lucru.

85

ETAPE ALE SACRIFICĂRII

1. Îndepãrtarea învelişului exterior şi a extremitãţilor2. Scoaterea organelor înterne3. Toaletarea carcasei4. Controlul cãrnii

a. secţionarea sagitalã, fasonarea, ,curãţirea de coaguli de sângeb. -eviscerareac. - jupuirea, depilarea, separarea capului şi a picioarelord. – marcarea şi ştampilarea cărnii,

- muştar sălbatic,- pălămida,

Realizaţi pe foaia de lucru corespondenţa dintre etapele sacrificãrii animalelor şi operaţiile de lucru, dupa etapa de suprimare a vieţii animalului.

Mod de lucru - individual

2.Identificaţi operaţiile sacrificãrii care nu sunt înregistrate în lista de mai sus, şi completaţi schema generalã a sacrificãrii animalelor


FIŞA DE LUCRU NR. 7OBSERVARE

Factorii care influienţează producţia de lânã la ovineAsupra producţiei de lână influienţează o serie de factori: ereditari, de mediu şi tehnologici.SARCINI DE LUCRU:

OK! Imi plac sarcinile de lucru pe calculator.

86

1.Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos şi identificaţi factorii care influenţează producţia de lână la ovine.

Unitatea de competenţã 21 : Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologicCompetenţa 21.5: Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor

FIŞA DE AUTOEVALUARE NR.2

Factorii care influenţeazã producţia de lânã la ovine SARCINI DE LUCRU : 1. Bifaţi corespondenţa dintre coloana A şi coloana B, ce vizeazã factorii care influienţeazã producţia de lânã.

Nr.crt.

AGrupa de

B. Factorii care influienţeazã producţia de lânã la ovine

Evaluator

87

factori Rasa

Vârsta

Hrãnirea

Selecţia

Individualitate

1 Ereditari X2 Mediu3 Tehnologi

ci


FIŞA DE LUCRU NR.8Tunsul la ovine – Activitate practicã

Elevii clasei a XII-a participã la lucrarea de tuns oi în cadrul unei ferme unde se efectuează tunsul manual şi mecanic la oi ;

SARCINI DE LUCRU :1. Stabiliţi materialele folosite la tunsul oilor prin metoda manualã şi

mecanicã :………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

88

……………………………………………………………………………………………………………………………………….2. Precizaţi în ordine cronologică etapele parcurse la tunsul manual şi

electromecanic………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………3. Precizaţi normele de securitate şi protecţie a muncii ;………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

4. Sugestii şi recomandări cu privire la lucrarea de tuns la oi…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………


FISA DE AUTOEVALUARE NR.3Tunsul la ovine

SARCINI DE LUCRU

Ai supravegheat tunderea ? apreciazã respectarea criteriilor în executarea tunsului completând fişa de mai jos;

89

Nr.crt.

Criteriul analizat Punctaj acordat

1 S-a îmbrăcat echipamentul de protecţie corespunzător?

10

2 S-au pregătit materialele necesar? 103 S-a realizat corect abordarea animalelor ? 204 S-au respectat regulile specifice abordării pe

parcursul lucrării ?20

5 S-au folosit corect materialele conform operaţiilor impuse de tuns ?

20

6 S-au curăţat materialele după încheierea lucrării ? 57 S-au spălat pe mâini cu apă şi săpun ? S-au

dezinfectat ?5

8 TOTAL 90

NOTA : BRAVOOO !!!! , S-au realizat toate criteriile ; Se primesc 10 puncte din oficiu ;


90


FIŞA DE LUCRU NR.9

JOC DIDACCTIC – ARITMOGRIF CE ŞTIU EU DESPRE PRODUCŢIA DE LÂNĂ ?

1. P2. R

3. O4. D

5. U6. C

7. Ţ8. I9. E

ORIZONTAL:1. Conţine vase de sânge şi nervi, asigurând creşterea fibrei de lână.(2

cuvinte)2. Alcătuiesc lâna şi sunt de mai multe categorii.3. Caracteristică a fibrei de lână care variază în funcţie de rasa

animalului.4. Partea fibrei de lână cuprinsă în piele.5. Factor extern care influenţează favorabil producţia de lână.6. Însuşire de ansamblu a lânii cu importanţă deosebită pentru industria

textilă.7. Reprezintă diametrul secţiunii transversale a fibrei de lână, exprimată

în microni.8. Partea fibrei de lână de la suprafaţa pielii.9. Reprezintă durabilitatea sau tăria la rupere.

91


FIŞA DE LUCRU - NR.10OBSERVARE

Însuşirile pielicelelor – Laborator tehnologicCalitatea pielicelelor este datã de culoare şi buclaj.SARCINI DE LUCRUAnalizaţi însuşirile pielicelelor la rasa Karakul , însuşiri pe care le înregistraţi în fişa de observare : 1. Prezentaţi culoarea pielicelelor................................................................................................................................................................. Faceţi aprecieri cu privire la buclaj (mãrime, uniformitate, direcţia de înrularere, rezistenţa şi elasticitatea buclajului, modelarea, luciul)..................................................................................................................................................................

Mãrimea buclajului este datã de lungimea şi înãlţimea buclelor (mare, mijociu, mic). Cel mai apreciat este buclajul de mãrime mijlocie.Uniformitatea se apreciazã dupã existenţa unui numãr cât mai redus de tipuri şi forme de bucle pe suprafaţa pielicelei. Pielicelele care au pe suprafaţa pielei acelaşi tip de bucle şi sunt dispuse simetric, în raport cu axul pielicelei sunt de valoare superioarã.Direcţia de înrulare este datã de sensul în care fibrele buclelor sunt îndoite. Sensul normal este înrularea de la coadã spre cap şi de jos în sus.Rezistenţa şi elasticitatea buclajului depind de gradul de întindere al buclelor, de desimea acestora şi de calitatea fibrelor de bucle. La trecerea cu podul palmei pe suprafaţa pielicelei buclele trebuie sã revinã la forma iniţialã.Modelarea se referã la modul cum sunt aşezate şi repartizate buclele pe suprafaţa pielicelei. Modelarea poate fi sub formã de semilunã, liră, brad, rozetã, cruce.Luciul- însuşirea fibrelor de a reflecta mai mult sau mai puţin razele de luminã. Pielicelele de calitate au luciul cât mai intens.

Ce înforormaţii vã mai sunt necesare pentru a aprecia însuşirile

92

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 21: Tehnologii de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologicCorelarea competenţelor şi obiectivelor cu activităţile de învăţare şi metodele didactice

Competenţa Obiectivul Activităţi de învăţare Metode didactice Forma de activitate

21.1 Selectează rasele de rumegătoare care se pretează pentru creşterea ecologică

1. Cunoaşterea şi diferenţierea raselor de rumegătoare care se pretează pentru creştere în sistem ecologic, după particularităţile morfo-productive

2. Cunoaşterea regulilor de abordare şi contenţie a rumegătoarelor

1. Caracteristici morfo – productive la rasele de taurine, ovine şi caprine (FD- 1, FD- 2, FD- 3, FD- 4, FL-1 FL 2, FL- 3)

- studiu individual- descoperirea- conversaţia euristică

- individual- pe echipe

2. Abordare şi contenţia rumegătoarelor(FD- 5, FD- 6, FL- 4

LEGENDAFD – fişa de documentareFL – fişa de lucru

A T E N Ţ I EProfesorii vor elabora fişe de documentare, fişe de lucru, fişe de evaluare şi autoevaluare pentru restul activităţilor.

94


COMPETENŢA: 21.1 Selectează rasele de rumegătoare care se pretează pentru creşterea ecologică

SOLUŢII LA EXERCIŢIUL NR.1

Priviţi cu atenţie imaginile prezentate şi urmăriţi caracteristicile de exterior; Diferenţiaţi caracteristicile de exterior după particularităţile de culoare ale

fiecărei rase; la taurine culoare reprezintă caracter de rasă; Apelaţi la noţiunile învăţate din fişa de documentare

SUGESTII METODOLOGICE - EXERCIŢIUL NR.1

o Pentru această lucrare vă sugerăm următorul scenariu didactic:- se organizează colectivul de elevi pe echipe şi puncte de lucru;- fiecare punct de lucru este dotat cu câte o rasă de taurine pe care trebuie s-o

recunoaşteţi;- echipele de elevi se rotesc la fiecare punct de lucru astfel încât la finalul orei /

orelor fiecare echipă să fi parcurs toate punctele de lucru;- în final echipele sunt solicitate să prezinte soluţiile la fişele de lucru din fiecare

punct de lucru;- se discută, se fac observaţii şi împreună cu profesorul se decide asupra

soluţiei corecte;- la finalul parcursului elevii sunt capabili să recunoască rasele de taurine

o - Metoda dominantă în acest scenariu este lucrul în echipă, iar metodele subordonate sunt: observarea, descrierea, problematizarea şi conversaţia euristică

- Într-o astfel de lecţie profesorul supraveghează, îndrumă şi intervine în corectarea soluţiilor date de elevi, întrucât activitatea este centrată pe elevi.

95



SOLUŢII LA EXERCIŢIUL NR.3

1.

2. a. 40 – 50 kgb. 80- 90 lc. 105 – 108%d. 2,5 – 3 kge. 31 – 33 μ

SOLUŢII LA EXERCIŢIUL NR.41.

CI – 841 2.

CI – 811 Mucarniţa: se foloseşte la prinderea septumului nazalCI – 901 Cleştele nazal: se foloseşte pentru prinderea septumului nazal la

taurinele retive;CI – B Inelul nazal: pentru tauri CI – 841 Frânghia: se foloseşte la contenţia în picioare a taurinelor şi în poziţie

culcată la ovine

CARACTERISTICILE PRODUCTIVE

greutatea

corporal

producţia de lapte

producţia de lână

prolificitate fineţea fibrei de

lână

96



SUGESTII METODOLOGICE – EXERCIŢIUL NR.4

- la acest scenariu se folosesc ca metode didactice: observarea, descoperirea;- profesorul supraveghează, îndrumă, dirijează şi intervine în corectarea

soluţiilor date de elevi, întrucât activitatea este centrată pe elevi.

97



21.2 Selectează rasele de rumegătoare care se pretează pentru creşterea ecologică

1 Supravegherea hrănirii şi intreţinerii reproducătorilor masculi

2. Cunoaşterea sistemelor de reproducţie la rumegătoare

3. Organizarea fătării la rumegătoarele crescute in sistem ecologic

4. Asigurarea ingrijirii şi hrănirii femelei şi a nou – născutului.

1.Categorii de furaje şi norme de hrană folosite pentru rumegătoare, crescute in sistem ecologic (FD- 7, FD- 8, FD- 9, FD- 10, FL 5, FL- 6)

- problematizarea- conversaţia euristică- demonstraţia- metoda cubului- metoda mozaic


2. - Sisteme de montă (FD- 11, FD- 12, FL- 7)- Însămânţarea artificială (FD- 13, FD- 14, FL- 8,TE- 1)

3. Fătarea şi asistenţa la fătare (FD- 15)

4. Tehnica ingrijirii şi hrănirii femelei (înainte şi după fătare) şi a nou - născuţilor (FD- 16, FD- 17, FD- 18, FD- 19, FL 9).

LEGENDAFD – fişa de documentareFL – fişa de lucruTE – test de evaluare


98



SOLUŢII LA EXERCIŢIUL NR. 5

OBSERVAŢII DIDACTICE

Elevii primesc o singură sarcină pe care trebuie să o execute; Elevii prezintă tema sub formă de schemă sau prezentare orală; Folosiţi ca instrument fişa de lucru; Explicaţi elevilor modul de efectuare a sarcinii de lucru

Nutreţ murat

Vrejuri de leguminoase

Rădăcinoase

Păşuni ecologice

Coceni de porumb

Paie de graminee


Fânuri

Seminţe de leguminoase



NUTREŢURI GROSIERE

NUTREŢURI FIBROASE



99

sistem ecologic SOLUŢII LA EXERCIŢIUL NR. 6

OBSERVAŢII DIDACTICE Folosiţi fişa de documentare şi studiaţi foarte atent termenii; Folosiţi glosarul de termeni

a. Norma reprezintă substanţele nutritive pe care trebuie să le asigurăm unui animal în raţia administrată;

b. U.N. reprezintă unităţile nutritive;c. P.D. reprezintă proteina digestibilă;d. S.U. reprezintă substanţa uscată;e. Asiguratul reprezintă cantitatea de substanţe nutritive ce le asigurăm unui

animal în urma calculării raţiei furajere



100

sistem ecologic SOLUŢII LA EXERCIŢIUL NR. 7

METODA CUBULUI – Activitate de grup Metoda acoperă toate stilurile de învăţare de aceia se formează

grupe de elevi pentru toate stilurile de învăţare; Forma desfăşurată a cubului poate fi expusă pe tablă şi se

prezintă astfel:


Folosiţi fişa de documentare şi fişa de lucru; fiecare faţă a cubului reprezintă o sarcină;

Împărţiţi clasa în 6 grupe, fiecare primind câte o sarcină de lucru; La finalul rezolvării organizaţi o discuţie în urma căreia puteţi

realiza un cub al clasei; Metoda se poate folosi pentru evaluarea sumativă (recapitulare); Utilizaţi diverse tipuri de învăţare şi sarcini de lucru, care pot fi

întrebări de: descriere, comparare, asociere, argumentare etc; Implicaţi în efectuarea exerciţiului întreaga clasă de elevi; Puteţi organiza un concurs între echipe; Profesorul va fi moderatorul şi arbitrul activităţii; Comentaţi rezultatul grupelor, evidenţiind grupa cu activitatea

cea mai bună; Evaluaţi elevii şi treceţi notele în catalog prin argumentarea lor




1. Defineşte monta şi clasifică sistemele de montă

2. Precizează caracteristicile montei libere

4. Descrie avantajele montei libere

6. Clasifică monta dirijată şi comentează cele două monte

3. Precizează caracteristicile montei dirijate

5. Descrie avantajele montei dirijate

101

METODA MOZAIC

ETAPELE ÎNSĂMÂNŢĂRII ARTIFICIALE

TEST DE EVALUAREI.

1. Recoltarea2. Examenul macroscopic3. Examenul microscopic4. Diluarea5. Ambalarea6. Conservarea7. Inocularea

II. A BExamen macroscopic Densitate

VolumMiros

Examen microscopic CuloareMişcările spermatozoizilor


Pentru corectarea testului proiectaţi răspunsurile pe folie de retroproiector colorată, pentru ca elevii să le corecteze;

Testul poate să fie structurat cu mai multe tipuri de itemi: cu alegere duală; cu alegere multiplă; tip pereche sau teste combinate cu itemi deschişi (întrebări structurate) şi itemi închişi.

Diluare Ambalare Conservare Inoculare

Examen microscopic

Examen macroscopic

culoare volum miros densitate mişc. sperm.

102

IDEI PRIVIND STRATEGIILE PE CARE PROFESORII LE-AR PUTEA FOLOSI PENTRU A OFERI STRATEGIA DE PREDARE ALEASĂ LA STILURILE DE

ÎNVĂŢARE ALE ELEVILOR

Stilurile de învăţare

Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic

- Realizaţi setul de întrebări cât mai vizual posibil;- Întrebările să fie scrise clar ca elevii să urmărească individual testul pe hârtie atunci când este citit cu voce tare;- Puneţi la dispoziţia elevilor diagrame, imagini;- Folosiţi programul AEL pe calculator pentru a alcătui setul de întrebări;- Răspunsurile să fie date sub formă vizuală de exemplul diagramei

- Citiţi cu voce tare testul integral;- Aţi putea folosi un elev care pune întrebări cu voce tare şi notează răspunsurile aşa cum au fost date de elevi;- Încurajaţi elevii să pună întrebări legate de neînţelegerea elevilor;Prezentaţi elevilor verbal modul de lucru şi daţi explicaţii legate de rezolvarea testului

- Folosiţi calculatorul aplicând programul AEL;- Dezvoltaţi setul de întrebări astfel încât elevii să execute şi practic; exp: efectuarea examenului macro şi microscopic al materialului seminal;- oferiţi elevilor libertatea de a prezenta rezultatul practic al examinării




INSTRUIRE PRACTICĂ

ÎNGRIJIREA FEMELEI ÎNAINTE ŞI DUPĂ FĂTARE

OPERAŢII EXECUTATE MATERIALE NECESARE- Amenajarea adăposturilor pentru fătare; - Echipament pentru efectuarea

Scopul predării – ce speraţi să realizaţi?

Consolidarea informaţiei

Strategia de predareCum veţi proceda?EVALUARE / TEST

103

- Spălarea femelei pe regiunile corporale înainte de introducerea în maternitate;- După fătare se face toaleta trenului posterior şi a glandei mamare;- Se pune aşternut curat şi uscat;- Buşumarea şi ştergerea de transpiraţie;- Se urmăreşte eliminarea învelitorilor fetale

curăţenie mecanice a maternităţii;- Soluţii dezinfectante;- Cârpe curate pentru buşumare;- Soluţie de permanganat de potasiu 10/00;- Apă caldă;- Paie de aşternut

ÎNGRIJIREA NOU+NĂSCUTULUI

OPERAŢII EXECUTATE MATERIALE NECESARE- Primirea nou-născutului pe o prelată curată;- Curăţirea mucozităţilor din orificiile naturale;- Tăierea cordonului ombilical dacă nu s+a rupt natural;- Badijonarea cordonului ombilical;- Uscarea nou-născutului cu o cârpă curată astfel încât să activăm şi circulaţia periferică

- Prelată;- Cârpe curate;- Foarfeci;- Substanţe dezinfectante (tinctura de iod)

OBSERVAŢII DIDACTICE Efectuaţi practica în ferma didactică sau la agenţii economici

folosind: studiul de caz, descoperirea, rezolvarea de probleme etc

Pentru rezolvarea lucrării de instruire practică folosiţi metoda stimulării, elevii angajându-se să rezolve o situaţie din viaţa reală reuşind să le creeze competenţele şi deprinderile necesare;

104

Înlocuiţi fişa de evaluare şi de observaţie a activităţii folosind instrumente de evaluare corelate cu criteriile de performanţă ale competenţelor din S.P.P.-uri

105

MODULUL: TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A RUMEGĂTOARELOR ÎN SISTEM ECOLOGICTitlul lecţiei: TRANSMITEREA DE CUNOŞTINŢE

PLAN DE LECŢIE PROFESOR............................ TITLUL LECŢIEI: Sisteme de montă folosite la rumegătoare SCOPUL: Identificarea principalelor sisteme montăOBIECTIVE:

Să clarifice sistemele de montă; Să analizeze şi să compare avantajele şi dezavantajele sistemelor de montă; Să utilizeze cu uşurinţă termenii de specialitate; Să identifice soluţiile corecte din fişele de lucru

Scopulpredării

Strategii de predare

Timp alocat STILURI DE ÎNVĂŢARE Resurse

VIZUAL AUDITIV PRACTIC

Identificarea principalelor sisteme de montă folosite

Expunere orală 15 min

Identifică sistemele de montă folosind imagini

Identificarea sistemelor de montă citind cu voce tare

Identifică sistemele de montă folosind fişele de lucru şi imagini

Fişa de lucru T.V., video, casete, CD-uri, DVD-uri

Identificarea avantajelor şi dezavantajelor sistemelor de montă

Analiza, Comparaţia,

Învăţarea prin descoperire

20 min

Analizează şi compară avantajele şi dezavantajele sistemelor de montă folosind creioane colorate pt. a le schiţa cât mai vizual şi fişa de lucru

Citeşte cu voce tare fişa de documentare, analizează şi compară oral avantajele şi dezavantajelor sistemelor de montă

Întocmeşte o schemă comparativă cu avantajele şi dezavantajele sistemelor de montă pe care o prezentaţi pe folie

Fişa de documentare,Fişa de lucru,Folie,Retroproiector,Creioane colorate

Clasificarea montei dirijate Învăţarea prin

descoperire 15 min

Clasifică şi explică cele trei metode privind şi citind fişa de documentare

Clasifică şi explică oral cele trei metode de montă

Clasifică şi explică cele trei metode întocmind pictograme

Fişa de documentare, Fişa de lucru,Folie,Retroproiector

106

colorate

EVALUAREA LECŢIEI: Ce a decurs bine? Captarea atenţiei elevilor; Manifestarea interesului elevilor pentru lecţia prezentată; Motivarea elevilor prin aprecieri pentru rezolvarea sarcinilor de lucru; Climat propice desfăşurării lecţiei

107



21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic

1. Întocmirea raţiilor furajere pe specii şi categorii de rumegătoare crescute în sistem ecologic

2. Supravegherea intreţinerii rumegătoarelor crescute în sistem ecologic

1.- Specii şi categorii de rumegătoare (FD-1)- Hrănirea taurinelor în sistem ecologic (FD-2, FD- 3, FD- 4, FD-5, FD- 6, FA- 1, FL- 1, FL- 2, FL- 3, FL- 4)- Hrănirea ovinelor în sistem ecologic (FD-7, FD- 8, FD- 9, FD- 10, FA- 2, FL-5)

- observarea- studiu individual- demonstraţia- problematizarea- conversaţia euristică- studiul de caz


2. - Tipuri de adăposturi, caracteristici, amenajare interioară (FD-11, FD- 12, FE- 1, FO- 1)- Igiena corporală la rumegătoare (FD- 13, FE- 1, FL- 6)- Igiena adăposturilor (FD- 14, FL- 7)

LEGENDAFD – fişa de documentareFL – fişa de lucruFA – fişa de autoevaluareFE- fişa de evaluareFO – fişa de observare


108


FIŞA DE AUTOEVALUARE NR.1- SOLUŢIIHrănirea taurinelor în sistem ecologic

SARCINI DE LUCRU: În tabelul de mai jos înregistraţi cantitãţile de nuteţuri recomandate în nutriţia vacilor de lapte şi a vacilor gestante.

Nr.crt

Categoria Nutreţuri indicate Rãspunsuri Punctaj acordat

Punctaj obţinut

1. Vaci de lapte

Fibroase(leguminoase şi graminee)

7-10kg -

Suculente-nutreţuri verzi -nutreţuri însilozate -sfeclă furajeră -borhoturi

50-70 kg25 kg30-35 kg30 kg

30p.

Nutreţuri concentrate 1-3 kg 10.p2. Vaci

gestanteNutreţuri fibroase 6-8 kg 10p.

Nutreţuri concentrate (ovăz, orz, sroturi, tărâţe, mazăre)

1,5-3,5 kg 10p.


20-30 kg20-25 kg40-60 kg

30p.

NOTA: Se vor acorda 10 puncte din oficiu.

NOTA OBŢINUTĂ………………………


109

Unitatea de competenţă 21; Tehnologia de creştere a rumegătoarelor în sistem ecologic. Competenţa 21.3 Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic

FIŞA DE LUCRU NR. 1 SOLUŢIIHrãnirea vacilor de lapte – Problematizare

Raţiile furajere pentru vaci de lapte se întocmesc avînd în vedere nutreţurile indicate şi norma furajeră.

SARCINI DE LUCRU: 1. Calculaţi valoarea nutritivă a raţiei de mai jos având în vedere valoarea nutritivă a unui kg de nutreţ la sortimentele date în raţie:

Nutreţuri Cant./capkg

14,56 11 1020 61 49 315Norme şi aport de prnicipii nutritivi

S.U.kg

U.N. P.D.g

Cag

Pg

Carotenmg

Fân de lucernă 5 4,2 2,4 610 69 9 130Coceni de

porumb4 3,36 1,5 72 12,4 4,4 -

Porumb murat 25 5,75 5,25 225 25 12,5 360Aport raţie de

bază13,2 9,1 907 106 25,9 490

Porumb 1 0,88 1,30 67 0,2 2,9 2Tărâţe 2 1,7 1,5 216 3,2 1,3 -

Făină de oase 0,1 0,09 - - 23 17,3 -TOTAL 15,8 10,6 1123 132,2 44,5 490

2. Raţia pentru vaci de lapte este echilibrată nutritiv deoarece aportul de principii nutritivi este corespunzător normei. 3 . Structura raţiei: fibroase 25%; suculente 72%; concentrate 3% corespunzătoare vacilor producătoare de lapte.

Numele şi prenumele elevului……………………………..

Sugestii metodologice:- Modul de lucru – individual- Acest model de fişã se poate aplica pentru toate categoriile de taurine

110


FIŞA DE LUCRU NR.2- SOLUŢII

Hrãnirea taurinelor in sistem ecologic – Laborator tehnologic

În ferma didacticã existã un efectiv de 10 capete tineret taurin , cu greutatea medie de 300 kg, spor mediu zilnic 800g/zi, perioada de stabulaţie.

SARCINI DE LUCRU: 1. Indicaţi sortimente de nutreţuri şi ponderea acestora in structura raţiei pentru tineretul taurin pe perioada de stabulaţie, pentru efectivele de tineret taurin din ferma didacticã.

Nr.crt Nutreţuri indicate

Cant/ cap (Kg)

Cantitatea de nutreţuri pentru 1o capete tineret taurin (kg)

Structura şi ponderea nutreţurilor

Evaluator

1. Fân de trifoi 3 30 Fibroase 16%2. Porumb

murat15 150 Suculente 79%

3. Nutreţ combinat

1,1 11 Concentrate 5%


111


FIŞA DE LUCRU NR.3 - SOLUŢIIHrãnirea taurinelor in sistem ecologic – Activitate practicã

În ferma didacticã participaţi la activitatea practicã de hrãnire a tineretului taurin, un efectiv de 10 capete, cu greutatea medie de 300 kg, spor mediu zilnic 800g/zi, perioada de stabulaţie. 1. Prezentaţi sortimentele de nutreţuri folosite pentru hrãnirea tineretului taurin.a. fibroase: fân de lucernâb. suculente: sfeclã furajerãc. concentrate: grãunţe de cereale, boabe de leguminoase

2. Arãtaţi care este structura nutreţurilor .a. fibroase:3 kg/cap- 12%b. suculente: 20kg/cap – 80%c. concentrate: 2kg/cap- 8%

3. Apreciaţi modul in care, în ferma didacticã, la stabilirea sortimentului de nutreţuri şi a structurii acestuia, asiguratul satisface cerinţele de substanţe nutitive.Sortimentele de nutreţuri folosite se încadreazã în structura optimã de nutreţuri pentru specia şi categoria respectivã.


112


FIŞA DE LUCRU NR.4 - SOLUŢII Hrãnirea taurinelor in sistem ecologic – Studiul de cazSARCINI DE LUCRU:

1. Informaţii cu privire la sortimentul de furaje folosite în hrana animalelor

2.Nr.crt

Anul Nutreţuri indicate

Cant.

/cap kg

- 8,3 581 40 32 120

Norme şi aport de substanţe nutritiveS.U. KG

U.N. P.D. g

Cag

Pg

Caroten g

1 2006 Fân de borceag

4 3,44 1,96 346 25,6 7,6 80

Porumb murat 25 5,75 5,25 225 25,0 12,5 475

Porumb 1 0,88 1,25 64 0,2 2,8 -

TOTAL 10,07 8,46 635 50,8 22,9 5552 2007 Fân de

lucernă 3

2,5 1,44 288 30 4,8 60

Porumb murat 25 5,75 5,25 225

25,0

12,5

475

Porumb 1 0,88 1,25 64 0,2 2,8 -TOTAL 9,13 7,94 577 55,2 18,1 535

2. Calculaţi sporul în greutate obţinut în ultimii doi ani. 2006 – Spor în greutate = 1000g/zi; 2007- Spor în greutate = 900g/zi3. Interpretaţi rezultatele obţinute.Se constatã un spor în greutate mai mare cu 100g/zi, în situaţia în care raţia a fost echilibratã din punct de vedere nutritiv.4.Concluzii şi recomandãri.Hrãnirea normatã a animalelor puse la îngrãşat permite exteriorizarea potenţialului productiv.

Sugestii metodologice:- mod de lucru – individual sau pe grupe- acest tip de fişã de lucru se poate elabora pentru toate categoriile de taurine

113


FIŞA DE AUTOEVALUARE NR.2 - SOLUŢII Hrănirea ovinelor în sistem ecologic

In tabelul de mai jos înregistraţi structura raţiilor recomandate pentru diferite categorii de ovine.

Categoria Nutreţuri indicate

Rãspunsuri Punctaj acordat

Punctaj obţinut

1. Oi gestante Fibroase 72% -

Suculente 10% -

Concentrate 18% -

2. Oi adulte Fibroase 37% 10p.

Suculente 47% 10p.

Concentrate 16% 10p.

3. Oi in lactaţie Fibroase 37% 10p.

Suculente 56% 10p.

Concentrate 7% 10p.

4. Berbeci de reproducţie Fibroase 37%

10p.

Suculente 47% 10p.

Concentrate 16% 10p.

NOTA: Se vor acorda 10 puncte din oficiu.



114


FIŞA DE LUCRU NR. 5 - SOLUŢII

Hrãnirea ovinelor în sistem ecologic – Studiu de cazUn crescãtor de ovine solicitã informaţii de specialitate, cu privire la modul în care, structura raţiei influenţeazã producţia de lapte la oile din rasa Ţigaie, cu greutate medie de 50 kg, în primele douã luni de lactaţie, în condiţiile în care, hrãnirea s-a fãcut diferenţiat de la o lunã la alta. SARCINI DE LUCRU:1. Structura raţiilor, producţia de lapte, obţinutã de crescãtorul de ovine, în primele douã luni de lactaţie.

Nr crt

Perioada de lactaţie Structura raţiei Producţia de lapte(l/zi)

1. Prima lunã de lactaţie - fibroase 76% - concentrate 24%.

0,2

2. A doua lunã de lactaţie fibroase 37%, suculente 56%, concentrate 7%

0,5

2. Producţia de lapte obţinutã in luna a-II-a de lactaţie a fost mai mare cu 0,3 l/zi, faţã de prima lunã de lactaţie,deoarece structura raţiei a corespuns oilor în lactaţie, fiind incluse şi nutreţurile suculente, care stimuleazã producţia de lapte.3. Raţie pentru o oaie, grutatea medie 50 kg, primele două luni de lactaţie

Nutreţuriindicate

Cant./capkg


S.U.Kg

U.N. P.D g

Cag

Pg

Caroten

mgFân de munte 1,5 1,29 0,78 85 8,1 3,2 27Fân de lucernă 0,5 0,42 0,24 61 6,9 0,9 13Sfeclă furajeră 3,0 0,36 0,36 30 0,9 0,6 -Aport raţia de bazã

2,07 1,38 176 15,9 4,7 40

Porumb 0,35 0,30 0,45 23 0,07 1,1 -TOTAL 2,37 1,83 199 15,97 5,6 40

Numele şi prenumele elevului…………………………….

115

Unitatea de competenţă 21.Tehnologia creşterii rumegătoarelor în sistem ecologicCompetenţa 21.3. Supraveghează hrănirea şi întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic

FIŞA DE EVALUARE NR.1

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE1. 40 puncte - Amplasare- Orientare-Elemente constructive ale adãposturilor- Amenajarea interioarãPentru fiecare precizare corectã se acordã câte 10 puncte (4x10p. = 40p)Pentru rãspuns incorect sau lipsa acestuia, o puncte

2. 30 puncte - Boxe pentru tineret - Cuşete pentru adulte -Evacuarea dejecţiilor cu plugul raclorPentru fiecare precizare corectã se acordã câte 10 puncte (3x10p. = 30p) Pentru rãspuns incorect sau lipsa acestuia, o puncte

3. 20 puncte - Pansajul - Tunsul - Imbãierea - DuşurilePentru fiecare precizare corectã se acordã câte 10 puncte (2x10p. = 20p)Pentru rãspuns incorect sau lipsa acestuia, o puncte

NOTA: Se acordã 10 puncte din oficiu

116


FIŞA DE LUCRU NR.6 - SOLUŢII

Igiena corporalã la rumegãtoare – Activitate practicã

Igiena corporala cuprinde toate lucrãrile care se executã pentru întreţinerea curãţeniei animalelor, buna funcţionare a pielii, pãrului, ongloanelor în scopul pãstrãrii sãnãtãţii şi sporirii producţiei.SARCINI DE LUCRU :1.Selectaţi materialele necesare pansajului la taurine şi tunsului la ovine SPECIA LUCRAREA MATERIALETaurine Pansajul ( buşumatul,

ţesãlatul, perierea, ştergerea corpului cu cârpa şi mucoaselor cu buretele, pieptãnarea cozii)

-şomoiog de paie- ţesalã - perie specială- cârpã de praf- burete spongios - pieptene

Ovine Tunsul manual - foarfece speciale-trusă medicală-dezinfectant

2. Efectuaţi pansajul la taurine şi tunsul la ovine.

Sugestii metodologice :- Fişa de lucru deschisã pentru îngrijirea corporalã la rumegãtoare, se poate aplica şi pentru igienizarea adãposturilor.- Se împarte colectivul de elevi pe grupe de câte 5 elevi.Elevii se echipează corespunzãtor cu echipament de protecţia muncii. Fiecare elev va primi sarcinã concretã de lucru.Grupele de elevi vor lucra în puncte diferite de lucru.Prin rotaţie toţi elevii vor efectua integral lucrãrile de îngrijiri corporale la rumegãtoare.

117


FIŞA DE OBSERVARE NR.1 SOLUŢIIÎntreţinerea rumegătoarelor – Laborator tehnologic

Agentul economic, din zona unităţii voastre şcolare, are ca domeniul principal de activitate, creşterea si întreţinerea rumegătoarelor în sistem ecologic. SARCINI DE LUCRU :1.Identificaţi tipurile de adãpostori pentru taurine şi caracteristicile acestora, pe care le veţi înregistra în tabelul de mai jos

Tipurile de adãposturi

Caracteristicile adãposturilor Amenajarea interioară

-grajduri pentru taurine-saivane pentru ovine şi caprine

Amplasarea –pe teren uscat neinundabil

Orientare-cu lungimea paralelă cu direcţia vînturile dominante

Elemente constructive ale adãposturilor:-pereţii să fie din materiale termoizolante-tavanul şi acoperişul să fie la o înălţime corespunzătoare-pardoseala să fie impermeabilă,călduroasă,netedă, rezistentă,nealunecoasă şi cu o mică pantă de scurgere-uşile să aibă deschiderea spre exterior,fără prag şi suficient de largi-ferestrele să aibă deschiderea spre partea superioară şi sa asigure luminozitatea

Taurine-boxe pentru tineret-cuşete pentru adulte-evacuarea dejecţiilor cu plugul raclor

Numele şi prenumele elevului...........................................Sugestii metodologice :- Activitatea se poate organiza individual sau pe grupe de elevi, când existã mai multe tipuri de adãposturi, mai multe puncte de lucru ;- Elevii pot desemna un lider de grup, care va prezenta observaţiile din teren.- Se poate aplica şi <studiul de caz> ;- Fişa de observare, poate fi folosită şi ca instrument de autoevaluare şi de evaluare.

118



FIŞA DE LUCRU NR.7 SOLUŢIIÎngrijirea adãposturilor – Activitate practicã

În ferma didacticã se cresc în sistem ecologic specii de rumegãtoare.SARCINI DE LUCRU :1.Identificaţi tipurile de adãpostori folosite în creşterea taurinelor si ovinelorExp : grajduri pentru taurine ; saivane pentru ovine2. Precizaţi lucrãrile de îngrijire a adãposturilor şi materialele necesare pentru îngrijirea acestora- curãţirea mecanicã ; spălarea ;vãruirea ; dezinfecţia ; asigurarea microclimatului3.Evaluaţi starea de întreţinere a adãposturilor şi stabiliţi lucrãrile de întreţinere care se impun a fi executate.Exp:a. Curãţirea mecanicã şi spălareb. Vãruirea4.Echipati-vã cu echipament de protecţie şi selectaţi materialele, corespunzãtor lucrãrii de întreţinere pe care o veţi executaa.Curãţirea mecanicã : raz, lopata, furcã, roabã, mãturi, furtune, apã, cârpeb. Vãruirea :gãleţi, var, bidinele, apã, pompã de vãruit

5. Efectuaţi lucrarea de întreţinere a adãposturilor Sugesti metodologice- Lucrarea se poate executa prin împărţirea efectivului de elevi pe grupe si distribuirea sarcinilor de lucru pentru fiecare elev.- Fişa de lucru poate fi şi instrument de evaluare pentru elevi.

119


Competenţa ObiectivulActivităţi de învăţare

Metode didactice

Forma de activitate

21.5 Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor

1. Cunoaşterea factorilor care influenţează producţiile animaliere la rumegătoare şi a modului de obţinere a acestora, in condiţii ecologice

1. - Producţia de lapte (FD- 1, FD- 2, FD- 3, FL-1, FL-2, FA- 1, FL- 3, FE- 1, FL-4)

- Producţia de carne (FD- 4, FD- 5, FL-4, FL-5, FL- 6)

- Producţia de lână (FD- 6, FD- 7, FD- 8, FD- 4, FL-7, FA- 2, FL- 8, FA- 3, FL-9)

- Producţia de pielicele (FD- 10, FL- 10)

- observarea- studiu individual- demonstraţia- aplicaţii pe calculator- joc didactic- conversaţia euristică- studiul de caz

- individual- pe echipe-

LEGENDAFD – fişa de documentareFL – fişa de lucruFA – fişa de autoevaluareFA – fişa de evaluare


120


FIŞĂ DE LUCRU Nr.1 - SOLUŢIIProducţia de lapte – Studiu de caz

La agentul economic, unde efectuaţi practica comasatã, se cresc în condiţii ecologice diferite rase de taurine pentru producţia de lapte.

SARCINI DE LUCRU :1. În tabelul de mai jos, înregistraţi producţiile medii zilnice de lapte şi

producţia totalã pe perioada de lactaţie, obţinutã de la vacile de lapte crescute în condiţii ecologice la agentul economic

2.Nr.crt.

Rasa de taurine Producţia medie

zilnicã de lapte ( l )

Producţia totalã de lapte pe perioada

de lactaţie ( l )

Evaluator

a. Frizã 22,9 7000

b. Bãlţatã româneascã 10,8 3300c. Brunã 11,4 3500d. Roşie dobrogeanã 9,8 3000

2. Interpretaţi rezultatele obţinute.

În aceleaşi condiţii de hrãnire şi întreţinere producţia cea mai mare de lapte s- a obţinut de la rasa Frizã, respectiv, 7ooo l lapte pe perioada de lactaţie, faţã de 3ooo l lapte obţinut de la rasa Roşie dobrogeanã. Aceastã diferenţã de producţie de lapte se datoreazã bazei ereditare. Rasa Frizã are un potenţial productiv mare comparativ cu alte rase pentru lapte.

3. Sugestii şi recomandãri.

Creşterea efectivelor de taurine din rasa Frizã, ocupând cea mai mare pondere din structura de rasã.

121

Sugestii metodologice:- se pot obţine date de la mai mulţi agenţi economici, dând posibilitatea elevilor sã aplice studiul comparativ în interpretarea datelor.


FIŞA DE LUCRU Nr.2 - SOLUŢIIMulgerea manualã – Activitate practicã

În cadrul orelor de instruire practicã efectuaţi mulsul manual la vacile de lapte. SARCINI DE LUCRU :1. Stabiliţi materialele necesare pentru efectuarea mulgerii manuale în condiţii ecologice.

Faze ale mulsului manual

Operaţii pe faze de lucru Materiale

a. Pregãtirea locului de muncã

- aerisirea adãpostului- scularea vacilor cu cel puţin un sfert de orã înainte de muls ; -împingerea bãlegarului în rigolã ;- legarea cozii vacilor de gamba membrului stâng cu o cureluşã sau sfoarã ;

- Cureluşã sau sfoarã, lopatã

b.Pregãtirea mulgãtorului şi a vaselor de muls

- spãlarea mâinilor cu apã caldã şi sãpun;- îmbrãcarea echipamentului de lucru (halat, bonetã) ;- clãtirea vaselor de muls cu apã rece şi curatã, iar pe bidoane se fixeazã strecurãtoarea ;- ataşarea scăunelului de muls pe corp şi apropierea pe partea stîngă a vacii, prin prevenirea acesteia.

- Halat, bonetã, vase pentru muls, bidoane pentru lapte, strecurãtoare, scaun

c. Pregãtirea ugerului

- spãlarea ugerului cu apã caldă iarna şi obinuită vara- ştergerea ugerului cu un prosop curat ;- masajul ugerului timp de 1 minut.

- Gãleatã, prosop sau cârpã curatã

e. Mulgerea propriu-zisã

- alegerea unei poziţii comode pentru muls ;- mulgerea primelor 3-4 jeturi de lapte din fiecare sfârc într-un vas special ;- aplicarea metodei şi procedeului de muls, adecvate particularitãţilor ugerului ;

-Gãleatã pentru mulgerea primelor jeturi de lapte, gãleatã pentru mulgerea

122

- efectuarea masajului de întreţinere ;- efectuarea masajului final.

propri- zisã

f. Încheierea mulsului

- spãlarea mameloanelor;- transportul laptelui în lãptãrie;- igienizarea vaselor de muls

- bidoane pentru lapte,produse ecologice

2.Cu mânã plinã, cu douã degete, cu nod.Sugestii metodologice: împãrţirea clasei pe grupe de câte 4-5 elevi; prin rotaţie, fiecare elev va executa toate sarcinile prevãzute în fişa de lucru.

Unitatea de competenţã 21 : Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologic

Competenţa 21.5: Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor

FIŞĂ DE AUTOEVALUARE Nr.1- SOLUŢIIMulgerea manualã

În gospodãriile individuale se practicã mulsul manual.SARCINI DE LUCRU:1. Precizaţi în ordine cronologicã operaţiile executate de mulgãtor, în etapa de mulgere propriu-zisã şi de încheiere a mulsului manual, la vacile pentru lapte.

Operaţii executate de mulgator

Răspunsuri Punctaj acordat

Punctaj obţînut

A.Mulgerea propriu - zisã

- alegerea unei poziţii comode pentru muls ;- mulgerea primelor 3-4 jeturi de lapte din fiecare sfârc într-un vas special ;- aplicarea metodei şi procedeului de muls, adecvate

50 puncte

123

particularitãţilor ugerului ;- efectuarea masajului de întreţinere ;- efectuarea masajului fînal.

B. Fînalizarea mulsului

- spãlarea mameloanelor;- transportul laptelui în lãptãrie;- igienizarea vaselor de muls

40 puncte


NOTĂ: Se vor acorda 10 puncte din oficiu


Unitatea de competenţã 21: Tehnologii de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologicCompetenţa 21.5: Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor

FIŞA DE LUCRU NR.3 - SOLUŢIIMulsul mecanic la vacile pentru lapte - Activitate practicã

În ferma didacticã a şcolii se efectueazã mulsul mecanic în condiţii ecologice folosindu-se instalaţia de muls la bidon. Veţi supraveghea respectarea etapelor de lucru caracteristice acestei metode de muls şi a normelor de sãnãtate şi securitate în muncã. Vã veţi forma aceastã competenţã, parcurgând urmãtoarele etape:

1. Materiale:cureluşã sau sfoarã, echipament de protecţie, gãleţi aparat de muls, bidoane pentru colectarea laptelui, tifon, 2. Etapele ce trebuie parcurse cronologic, în vederea efectuãrii lucrării de muls la standardele de calitate, în condiţii de calitate:

- punerea în funcţiune a instalaţiei de muls;- verificarea instalaţiei de muls (existenţa pulsaţiilor şi coloana de mercur)- pregãtirea mulgãtorului ;- pregãtirea ugerului pentru muls ca şi la mulsul manual ;- ataşarea paharelor de muls ;- supravegherea mulsului şi efectuarea mulsului suplimentar ;- masajul fînal ;- detaşarea paharelor de muls;- spãlarea mameloanelor;

124

- dezinfectarea aparatelor de muls.

3. Fiecare elev urmãreşte cu atenţie toate operaţiile mulsului mecanic, de la faza de punere în funcţiune a instalaţiei de muls pânã la dezinfectarea aparatelor de muls

4. Elevul consemnezã pe fişa de lucru, dacã s-au respectat sau nu toate fazele (operaţiile) mulgerii mecanice în condiţii ecologice.

Exp. Mulsul mecanic s-a efectuat cu aparatul de muls tip Banat la bidon, conform tehnologiei de mulgere, în condiţii ecologice, şi s-au respectat normele de sãnãtate şi securitate în muncã, specifice mulgerii mecanice.În situaţia în care mulsul mecanic nu s-a efectuat la standardele de calitate, în condiţii ecologice, scrie pe fişa de lucru aspectele negative consemnate în timpul lucrãrii, ca de exemplu – dezinfectarea aparatelor de muls nu s-a efectuat în condiţii ecologice

Unitatea de competenţã 21 : Tehnologii de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologicCompetenţa 21.5: Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor

FIŞĂ DE EVALUARE NR.1 - SOLUŢIIOBSERVARE - Mulsul mecanic – Laborator tehnologic

La agentul economic, unde efecuaţi practica comasatã supravegheaţi mulsul mecanic la vacile de lapte, care se efectueazã cu instalaţia de muls la bidon. SARCINI DE LUCRU:1. Observaţi cu atenţie etapele de lucru, pe care le veţi înregistra în fişa de observare. ATENŢIE Fişa de observare este folosită şi ca fişã de autoevaluare.

Nr.crt.

Faze ale mulsului mecanic Punctaj acordat

Punctaj obţînut

1. a. - punerea în funcţiune a instalaţiei de muls; 10 puncte

2. b. - verificarea nivelului de vacuum (3,4 – 3,8 mm 10 puncte

125

col. Hg) şi frecvenţa pulsaţiilor (60/mîn) ;

3. c. - pregãtirea mulgãtorului ; 10 puncte

4. d. - pregãtirea ugerului pentru muls ca şi la mulsul manual ;

10 puncte

5. e. - ataşarea paharelor de muls ; 10 puncte

6. f. - supravegherea mulsului şi efectuarea mulsului suplimentar ;

10 puncte

7. g. - masajul final ; 10 puncte8. h. - detaşarea paharelor de muls; 10 puncte

9. i. - spãlarea mameloanelor şi dezinfectarea aparatelor de muls.

10 puncte

NOTA OBŢINUTĂ……………………… NOTĂ: Se vor acorda 10 puncte dîn oficiu

Numele şi prenumele elevului...............................


FISA DE LUCRU NR.4 - SOLUŢIIProducţii la rumegãtoare - Aplicaţie pe calculator

La agentul economic, unde efectuaţi practica comasatã, se cresc diferite rase de taurine şi ovine.SARCINI DE LUCRU :1. În schema de mai jos, completaţi rasele de rumegãtoare care se cresc pentru diferite producţii la agentul economic.

Mod de lucru - Individual Rase de rumegãtoare

126

Rase de vaci pentru producţia de lapteFrizã ;

Roşie danezã;Jersey;

Roşie dobrogeanã.

Rase de vaci pentru producţia de carneCharolaise;Aberdeen-Angus;Santa – Gertruda;Hereford.

Rase de vaci cu producţie mixtã :Brunã ;Bãlata româneascã ;Pînzgau de Transilvania ;Simmental.

Rase de oi, pentru producţia de lânã, lapte, carneMerinos de Palas;

Ţigaie;Ţurcanã.

Sugestii metodologice: reactualizarea cunoştinţelor cu privire la rasele de rumegãtoare


FIŞA DE LUCRU NR.5 - SOLUŢIITehnologia sacrificãrii animalelor – Activitate practicã

127

În vederea formãrii competenţelor de “Supraveghere a obţinerii producţiilor specifice rumegãtoarelor, prin sacrificare”, participaţi la sacrificarea animalelor din abator. Supravegheaţi cu atenţie fiecare operaţie din procesul tehnologic, ce trebuie efectuatã în condiţii ecologice, la standardele de calitate, operaţii pe care la înregistraţi în fişa de lucru.

1. Prezentaţi operaţia de suprimare a vieţii animalului

asomare şi sângerare

2. Descrieţi etapa de îndepãrtare a învelişului exterior şi a extremitãţilor

jupuirea; depilarea; separarea capului şi a extremitãţii membrelor la bovine

3. Arãtaţi în ce constã operaţia de scoatere a organelor interneEviscerarea; recoltarea glandelor interne în scop farmaceutic sau experimental şi recoltarea grãsimii

4.Arãtaţi în ce constã operaţia de toaletare a carcasei

Secţionarea sagitalã, fasonarea şi curãţirea de coaguli de sânge

5. Apreciaţi calitatea lucrãrii de sacrficare a animalelor efectuatã în abator în condiţii ecologice

Exp: La sacrificarea animalelor,s-au respectat în toate etapele de lucru, normele tehnologice specifice sacrificãrii animalelor în condiţii ecologice.

Sugestii metodologice:- împãrţirea clasei pe grupe de câte 3-5 elevi;- alegerea liderului pentru fiecare grupã ;- distribuirea prin rotaţie a grupelor pe puncte de lucru- concluzionarea datelor obţinute, prin raportarea liderului de grupã

128

ETAPE ALE SACRIFICĂRII

1. Îndepãrtarea învelişului exterior şi a extremitãţilor2. Scoaterea organelor înterne3. Toaletarea carcasei4. Controlul cãrnii

a. secţionarea sagitalã, fasonarea, curãţirea de coaguli de sângeb. eviscerareac. -jupuirea, depilarea, separarea capului şi a picioarelord. marcarea şi ştampilarea cărnii,

- muştar sălbatic,- pălămida,


FIŞA DE LUCRU NR. 6 - SOLUŢIISacrificarea animalelor –aplicaţie pe calculator

În vederea sacrificãrii animalelor se parcurg mai multe etape şi operatii de lucru. Realizaţi pe foaia de lucru corespondenţa dintre etapele sacrificãrii animalelor şi operaţiile de lucru, dupa etapa de suprimare a vieţii animalului.Mod de lucru - îndividual

2. Identificaţi operaţiile sacrificãrii care nu sunt înregistrate în lista de mai sus, şi completaţi schema generalã a sacrificãrii animalelor

Rãspuns:1.1 - c; 2 - b; 3 - a; 4 - d.2. - controlul de calitate al cãrnii

129


FIŞA DE LUCRU NR. 7 – SOLUŢII OBSERVARE

Factorii care influienteaza producţia de lânã la ovine

Asupra producţiei de lânã influenţeazã o serie de factori: ereditari, de mediu şi tehnologici.SARCINI DE LUCRU

130

1. Priviţi cu atenţie imaginile de mai jos şi identificaţi factorii care influenţeazã producţia de lânã la ovine.

Rãspuns : 1 – rasa ; 2 – vârsta ; 3 – starea de sânâtate ; 4 – hrãnirea; 5-sexul.


131

FIŞA DE AUTOEVALUARE NR.2 - SOLUŢII

Factorii care influenţeazã producţia de lânã la ovine

SARCINI DE LUCRU :

1. Bifaţi corespondenţa dintre coloana A şi coloana B, ce vizeazã factorii care influienţeazã producţia de lânã.

Nr.crt.

AGrupa de factori

B. Factorii care influientează producţia de lânã EvaluatorRasa Vârsta Hrãnire

aSelecţia Individualitate

1 Ereditari X X2 Mediu X X3 Tehnologici X

132


FIŞA DE LUCRU NR.8 - SOLUŢIITunsul la ovine – Activitate practicã

Elevii clasei a XII-a participã la lucrarea de tuns oi în cadrul unei ferme unde se efectueaza tunsul manual si mecanic.

SARCINI DE LUCRU :1. Stabiliţi materialele folosite la tunsul oilor prin metoda manualã şi mecanicã maşina de tuns sau foarfeca , mese de sortare a lânii, cântare, stelaje, saci(arari), instrumentar pentru tratamente medicale, substanţe dezinfectante, aţă de rafie.2. Precizaţi în ordine cronologică etapele parcurse la tunsul manual şi electromecanic Lucrările pregătitoare: controlul sanitar veterinar atât la pornirea oilor spre centrul de tuns cât şi la sosirea în centru. Oile bolnave de scabie vor fi tunse separat, iar după tuns se va face dezinfecţia generală, atât a locului cât şi a tunzătorului şi a echipamentului. Lâna oilor cu scabie va fi ambalată separat, iar pe saci se va scrie’’scabie’’. Înainte de tuns cu 10 -12 ore , oile nu se hrănesc.Tunsul oilor începe cu partea inferioară a membrelor posterioare, apoi cele anterioare, urmează abdomenul şi pieptul, apoi părţile laterale şi se termină cu capul.Lâna se va tunde cojoc; se vor evita tăieturile pielii iar locurile rănite se vor dezinfecta cu tinctură de iod. După tuns, lâna se curaţă de impurităţi, se sortează pe categorii, se cântăreşte, se împachetează şi se introduce în saci de până la 2 m lungime şi 1m lăţime. Împachetarea lânii: cojocul de lână se întinde cu suprafaţa exterioară în sus, se înfăşoară de la cap şi de la coadă spre mijloc, până când cele două suluri formate se întâlnesc, balotul asfel format se leagă în cruce cu rafie sau sfoară 3. Precizaţi normele de securitate si protecţie a muncii Folosirea echipamentului de protecţia muncii: folosirea unei platforme din scândurã; îndepãrtarea de la tuns a oilor cu lâna udã; abordarea şi contenţia ovinelor.

133

4. Sugestii si recomandari cu privire la lucrarea de tuns la oi Avantajele tunsului mecanic: se obţine o cantitate mai mare de lână cu circa 200-300g pentru fiecare oaie (maşina de tuns taie fibrele uniform şi aproape de suprafaţa pielii) ;Firul de lână este mai lung cu circa 0,5-1 cm ; productivitatea creşte de 3 ori ; efortul fizic al tunzătorului este redus.


FISA DE AUTOEVALUARE NR.3 - SOLUŢII

Tunsul la ovine

SARCINI DE LUCRUAi supravegheat tunderea ? apreciazã respectarea criteriilor în executarea tunsului completînd fişa de mai jos; Nr.crt

.Criteriul analizat Punctaj

acordat1 S-a imbrãcat echipamentul de protecţie corespunzator? 102 S-au pregătit materialele necesare? 103 S-a realizat corect abordarea animalelor ? 204 S-au respectat regulile specifice abordarii pe parcursul

lucrării ?20

5 S-au folosit corect materialele conform operaţiilor 20

134

impuse de tuns ?6 S-au curăţat materialele după încheierea lucrării ? 57 S-au spalat pe mâini cu apă şi săpun ? S-au

dezinfectat ?5

8 TOTAL 90

NOTA : BRAVOOO !!!! , S-au realizat toate criteriile ; Se primesc 10 puncte din oficiu ;



FIŞA DE LUCRU NR. 9 – SOLUŢII

JOC DIDACTIC – ARITMOGRIFCe ştiu eu despre producţia de lânã?

1. B U L B P I L O S2. F I B R E

3. O N D U L A Ţ I A4. R Ă D Ă C I N A

5. F U R A J A R E A6. C U L O A R E A

7. F I N E Ţ E A

135

8. T I J A9. R E Z I S T E N Ţ A

Aritmogriful se va utiliza în scopul asigurării feed-backului lecţiei. Fiecare elev va primi câte un aritmogrif. Timp de lucru 10 minute. Pentru verificarea corectitudinii rezultatelor, profesorul va proiecta la

sfârşitul timpului de lucru o folie transparentă cu soluţia corectă.

Unitatea de competenţã 21 : Tehnologia de creştere a rumegãtoarelor în sistem ecologicCompetenţa 21.5; Asigurã obţinerea şi valorificarea produselor ecologice specifice rumegãtoarelor

FIŞA DE LUCRU NR.10 – SOLUŢIIOBSERVARE

Însuşirile pielicelelor – Laborator tehnologicCalitatea pielicelelor este datã de culoare şi buclaj.

SARCINI DE LUCRUAnalizaţi însuşirile pielicelelor la rasa Karakul , însuşiri pe care le înregistraţi în fişa de observare :

1. Prezentaţi culoarea pielicelelorculoarea neagrã, brumãrie, cafenie

136

2. Faceţi aprecieri cu privire la buclaj (mãrime, uniformitate, direcţia de înrulare, rezistenţa şi elasticitatea buclajului, modelarea, luciul).

- mãrimea: mare, mijlociu, mic- uniformitatea: un numãr redus de tipuri şi forme de bucle;- direcţia de înrulare: de la coadã spre cap şi de jos în sus ;- rezistenţa şi elasticitatea buclajului: la trecerea cu podul palmei pe suprafaţa pielicelei, buclele revin la forma îniţialã ;- modelarea: semilunã, lirã, brad, rozetã, cruce;- luciul: intens

137

BIBLIOGRAFIE

1.Gh. Georgescu,Ana Băcilă,V.Sârbulescu-„Tehnologia creşterii animalelor domestice”,Ed.Ceres,Bucureşti 19892.Gh. Popescu,S.Lungu-„Tehnologia creşterii animalelor domestice”,Ed.Tehnică Agricolă,Bucureşti 19933. Doru Lozincă,Liviu Ciubotaru-„Igiena şi alimentaţia animalelor domestice”,Ed. Ceres,Bucureşti4. Gh.Lovinescu-Sisteme şi metode de nutriţie pentru taurine,Ed. Ceres,Bucureşti 19955. A.Pop,I. Dinu –„Tehnologia creşterii animalelor,Ed. Ceres Bucureşti 19886. M. Stănculescu-„Maşini şi instalaţii zootehnice”,Ed.Ceres,Bucureşti 19857. O.Popa,M. Miloş P.Halga,L.Bunicelu-„Alimentaţia animalelor domestice,Ed.Didactică şi Pedagogică,Bucureşti 1984

138

Tehnologia de Crestere a Rumegatoarelor in Sistem Ecologic

Documents

Transcript of Tehnologia de Crestere a Rumegatoarelor in Sistem Ecologic