Crestere Albine

7/22/2019 Crestere Albine

1/148

C U P R I N S

PRODUSELE ALBINELOR................................................................................................... 78

SCHITE STUPI................................................................................................................. 131

Ce trebuie stiut despre familia de albine

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca,albinele lucratoare si trantorii.

Matca : Este singura femela fecundata din stu,fiind rasunzatoare de inmultirea familiilor de albine.!eobicei in stu este o singura matca,avand corul mai lung"#$%#& mm', caul mic,abdomenul foarte dezvoltat,ariimai mici si o greutate de #&$%#($ mg.

)lbinele lucratoare : Numarul acestora este variabil,osciland de la *$$$$ in erioada deiarna,ana la +$$$$%($$$$ in vara.)u talia mai mica"*#%*+ mm', o greutate de aro.*$$mg si ariile sunt de aceeasi lungime cu abdomenul.In fat lucratoarele sunt femelecu organele de reroducere nedezvoltate.

-rantorii :Sunt masculii care imereceaza matca,fiind rezenti in cuib din rimavaraana in toamna.In numar de cateva sute,au o lungime de *&%*/ mm,arii ce deasescabdomenul,caul globulos si o greutate de #$$ mg.

!ezvoltarea familiei de albineIntr%un an calendaristic familia de albine are o dezvoltare diferita,numarul indivizilorcrescand sau scazand functie de anotim si imlicit de conditiile de mediu.Practic viatafamiliei de albine curinde atru mari erioade.

Prima erioada : Se caracterizeaza rin inlocuirea albinelor batrane care au iernat,cu

albina tanara,nou iesita din celule rimavara.Pe la sfarsitul lui februarie,matca incee sadeuna oua in celulele fagurilor din mi0locul gemului,acolo unde regimul termic ermitecresterea de uiet.!ua ce albinele fac zborul de curatire,matca deune din ce in ce mai

1


2/148

multe oua.Pe masura ce timul se incalzeste ,onta matcii a0unge la *$$$ de oua ezi,albinele batrane care se uzeaza fiind inlocuite tretat.

Procentul albinelor tinere creste mereu si se a0unge in situatia ca la sfarsitul lunii arilietoata albina sa fie inlocuita.Se stie ca o albina tanara are o utere mare de ingri0ire alarvelor,utand rani #,1 sau ciar +,ritmul dezvoltarii familiei fiind foarte mare.

Perioada a doua : Se mai numeste si erioada de crestere.Nectarul si olenul se gasescdin abundenta si isi fac aaritia trantorii.Matca este ranita uternic, deune este #$$$de oua2zi,numarul de albine doici creste si se a0unge in situatia in care 1%+ doici ingri0esco larva.Cand acest fenomen se suraune cu alti factori favorizanti"lisa desatiu,ventilatie insuficienta etc.',aar frigurile roirii.)lbinele construiesc botci de roire,in care matca deune oua la interval de cateva zile.3aurdinis se observa 4barbi de albine4 cauzate de marea aglomeratie ce eista instu.!ua *%1 zile de la caacirea rimelor botci,are loc rima roire,matca cu o arte dinalbinele tinere,insotite de multi trantori arasind stuul.)cest roi care se numeste roirimar si care contine aro. &$5 din oulatia stuului se aseaza dua cateva minutede zbor e o creanga sau alt suort.,de unde o sa zboare aoi sre o alta destinatie.

In familia de baza,la ( zile de la caacirea rimei botci,iese intaia matca tanara.Intentiaei este sa omoare matcile care nu au eclozionat din botci,reusind lucrul acesta daca estelasata de albine.!aca familia ramane in frigurile roitului,albinele nu lasa matca tanarasa%si omoare suratele,iar in a 6%a zi de la iesirea rimului roi,iese al doilea roi cu matcaneimereceata.Iesirea roiului # oate fi intarziata de o vremenefavorabila"loioasa'.Cand se intamla asta,acest roi contine mai multe matcitinere.Roirea oate continua si cu iesirea altor roiuri,fat ce duce la desfiintarea familiei

de baza.Perioada de roire in conditiile tarii noastre este curinsa intre sfarsitul lunii maisi sfarsitul lunii iulie.-ot in aceasta erioada se inregistreaza cele mai mari culesuri de nectar siolen,erioada caracterizata de infloriri uternice a masivelor melifere.Catre sfarsitullunii iulie,uterea familiei se micsoreaza tretat,matca micsorand onta ,trantorii fiindalungati din stu.

Perioada a treia : Este numita si erioada formarii albinelor de iernare.In mod naturaltoata albina care a articiat la culesurile de vara iere.Ea este inlocuita de albinaaaruta in luna august,albina care nearticiand la cules are un organism

neuzat.7eneratiile de albine iesite toamna,mai cu seama la sfarsitul luniiaugust,setembrie si octombrie,traiesc ana in rimavara urmatoare,asigurandcresterea noilor larve.

Perioada a atra : Este erioada iernarii si incee cand temeratura scade sub *1 gradeC.In toamna la aaritia rimelor noti reci,albinele se strang in gemul largit e faguriidin dretul urdinisului.8 caracteristica a iernarii este aceea ca temeratura din interiorulgemului nu scade niciodata sub *+ grade C,nici in erioadele cele mai geroase.-rebuieca toti stuarii sa stie ca albinele nu incalzesc incinta stuului,ele mentinand calduranumai in interiorul gemului.)lbinele din artea eterioara a gemului sunt maiaroiate unele de altele si formeaza o 4coa0a4 stand nemiscate,iar cele din interior"maitinere' sunt mai rasfirate si rin miscari din arii,abdomen,icioare roduc calduranecesara.

2


3/148

Producerea caldurii in timul iernii se face e baza consumului de miere,o familieconsumand iarna 9%*$ g de miere.In rima arte a iernarii familia nu creste uiet.

Inmultirea familiilor de albineSe oate sune desre albine ca au o viata scurta,in sezonul activ traind 1&%+$ zile,iar incel inactiv 9%( luni.-oate categoriile de indivizi trec rin trei stadii de dezvoltare : ou ,larva , nimfa.

)lbina lucratoare : In rima zi dua deunere,oul sta vertical in celula,a doua zi seinclina utin entru ca a treia zi sa fie comlet culcat e fundul celulei.Catre sfarsitulcelei de a treia zi,albinele doici deun in celula latisor de matca,rodus de glandele lorsalivare.Invelisul oului se moaie si din el iese larva.)ceasta are forma unui viermisor deculoare sidefie.In rimele trei zile larva este ranita de albinele doici cu latisor de matca.3aaceasta,sre sfarsitul celei de%a treia zi,albinele adauga miere si astura entru cainceand cu a atra zi larvele sa fie ranite numai cu amestec de astura,miere si aa.Inrimele zile larvele stau incolacite e fundul celulei.In ziua a sasea catre sfarsit larva seintinde in lungul celulei,cu caul sre desciderea ei, nu mai rimeste rana si albineleastua celula cu un caacel oros de ceara,amestecata cu olen.In interiorul celuleilarva tese o gogoasa si in ziua a *+%a de la deunerea oului se formeaza nimfa.In ziua a#*%a iese albina lucratoare.

Matca : Se dezvolta din acelasi ou ca si albina lucratoare.!iferenta este ca deunereaoului de catre matca se face in celule seciale numite botci si in modul de ranire.Candalbinele se regatesc de roire,ele construiesc botci e marginea fagurilor,botci de roire,

in care matca deune oua.Cand familia ramane orfana dintr%un anumit motiv,albinelecladesc in mi0locul fagurelui botci de salvare,rin modificarea celulelor de lucratoare cecontin larve mai tinere de 1 zile.)ceste larve sunt ranite ana la caacirea botcilornumai cu latisor de matca.

-rantorii : Provin din oua nefecundate.!aca la matca si lucratoare difera numai modul deranire si anveloa"celula',la trantor difera si oul.Pentru un trantor se consuma ocantitate de rana de #%1 ori mai mare,iar durata de dezvoltare este cea mai mare"#+de zile'.

)ctivitatea , cuibul si rana albinelor!ua iesirea din celula,viata albinei lucratoare se imarte in doua etae.In rimele #$ dezile albina lucratoare eecuta tot felul de lucrari in stu,iar in ultimile *& zile ale vietiidevine albina culegatoare.8 scema arata astfel : in rimele *%# zile albinele curatacelulele si incalzesc uietul.Intre a 1%a si a *1 zi,albinele ranesc uietul.In rimelezile,ele ranesc larvele mai in varsta cu amestec de miere si olen si aoi e masura cese dezvolta glandele roducatoare de latisor,si anume intre a 9%a si a *#%a zi,eleranesc larvele mai tinere in varsta de cel mult 1 zile.-ot in acest tim,albinele maieecuta si urmatoarele lucrari : rimesc nectarul ,deoziteaza nectarul, reseaza olenulsi curata stuul.)lbinele in varsta de *#%*( zile cladesc fagurii.In tot acest tim ele fac si scurte zboruride orientare.Intre a *( si a #*%a zi de viata,albinele azesc intrarea in stu,aerisescstuul.!ua aceasta erioada albinele devin albine culegatoare,cu mentiunea ca la

3


4/148

aaritia unui cules abundent ot articia si albine mai tinere de #$ de zile.

Cuibul familiei de albine este alcatuit din faguri de ceara.;iecare fagure rezinta eambele fete mii de celule eagonale.Pe faguri sunt trei feluri de celule : de albinalucratoare cu diametrul de &,+ mm si adancimea de *$%*# mm , celule de trantor cudiametrul de 9,& mm si adancimea de **%*# mm , celule de matca "botci' care au formaunei ginde,adanci de #$%#& mm si diametrul de *$%#* mm.In celulele de lucratoare

albinele ot deozita miere si astura,iar in cele de trantor miere si mai rar astura.

Pentru ranirea lor si a uietului albinele folosesc nectarul si olenul florilor.Pe langanectar albinele mai folosesc si diferite secretii dulci"mana' de origine animala sauvegetala.!aca desre nectar"miere' se oate sune ca rerezinta rana glucidica,atunciolenul este rana roteica"ainea'.Consumul de miere si astura difera de la oerioada la alta,functie de anotim si de rezenta sau absenta uietului.

Primii pasi pentru organizarea unei stupine

)icultura este activitatea care da racticantilor numeroase satisfactii.Iubitorii destuarit, sunt oameni de toate varstele si rofesiile care au un unct comun: dragosteade albine,natura,aer liber.)icultura are o latura materiala"se obtinemiere,olen,astura,ceara, roolis'cat si una sirituala.Nimic nu se comara cuzumzetul unui roi de albine sau cu o limbare rin stuina ta.Stui care ulseaza de viata,albine care se intorc cu desagii lini de olen si miere,matcicare eretueaza viata,trantori in ermanenta cautare a dragostei.Ce oate fi maiinaltator


5/148

ceara si 1%+ g olen.In final rezultatele deind numai de riceerea noastra.)mlasarea stuinei se face e o vatra care este insorita rimavara si toamna,deartede surse oluante,in locuri linistite,dearte de drumuri intens circulate si de aecurgatoare mari.Stuii de albine se aseaza cu urdinisurile orientate sre sud%est,la odistanta de # m e rand si +%& m intre randuri.Intre doua stuine vecine,trebuie sa fie odistanta de #%1 m,asta in functie de otentialul melifer al zonei.)legerea tiului de stu

Urmatorul as este alegerea tiului de stu in care dorim sa ne cazam familiile dealbine.Stuii sunt de doua feluri:stui orizontali si stui verticali.In cadrul fiecareicategorii, sunt diferite variante constructive.Ce trebuie stiut desre stui:de orice ti arfi,toti sunt buni entru racticarea aiculturii. Conditiile de baza sunt acelea care tin derealizarea lor.-rebuie sa fie rezistenti,bine inceiati,realizati dua standard, si nu inultimul rand incaatori.!eci mare atentie la ce cumarati=Prin alegerea stuilor,trebuie sa asiguram la albine conditii de viata cat mai aroiate decele din natura.Productia de miere,astura,olen,ceara,roolis,deinde in mare masurasi de tiul de eciament aicol folosit,cat si de calitatea acestuia.Nu se orneste ladrum cu stui din vecituri.Consultand stuarii din zona voastra veti utea arecia ce tide stu veti alege.Un adevar e sigur:un stu orizontal se va reta mai bine unui stuaritstationar,iar unul vertical cu magazine sau unul multieta0at unui stuarit astoral.3a felsi zona in care aveti amlasata stuina are o mare influienta.Pentru sudul tarii unde albinele au o dezvoltare de rimavara mai accelerata serecomanda stuii multieta0ati,iar in zonele de deal,montane si nordice,stui verticali cumagazine cat si stui orizontali. )vanta0ele si dezavanta0ele ce decurg din folosirea unuianume ti de stu trebuie foarte bine cantarite.)icultura % o afacere de succesSuntem convinsi ca ma0oritatea vizitatorilor acestui site isi un intrebarea daca

aicultura oate fi o afacere.Rasunsul este din start unul ozitiv,cu recizarea cavolumul de munca,investitia materiala si imlicarea ersonala sunt destul deconsiderabile.Ca in orice afacere,se alica olitica asilor marunti,intrerinzatorultrebuind e rand sa fie aicultor,medic veterinar,contabil,manager,sofer,amal,etc.Primii asi sre realizarea obiectivului au fost eusi mai sus.Cum ar trebui sa aratestructural o 4intrerindere4 al carui obiect de activitate este aicultura< Sunt douaosibilitati,asta functie de nazuintele intrerinzatorului si de sistemul ales :Stuina stationara % se bazeaza e amlasarea stuilor in mai multe locatii "cate 1$%1&buc.2vatra',cu o distanta de &%9 m. intre ele.3a un numar de 1$$ de stui suntnecesare (%*$ locatii,legate intre ele de drumuri racticabile si disuse astfel incat

numarul de m. facuti cu masina sa fie cat mai mic.)ceste locatii se inciriaza de ladiversi roietari si vor trebui sa asigure culesul necesar albinelor.Uneltele si utila0elevor fi folosite in comun entru tot numarul de familii.Un alt obiectiv este construirea uneibaze centrale entru deozitarea si relucrarea roduselor.Iarna familiile de albine ot fi gazduite e o singura vatra,entru ca suravegerea sa fiefacuta mai usor si celtuielile sa se reduca.Eistenta a *%# mi0loace de transortconstituie o necesitate.Stuina 4astorala4 % Este un alt sistem care se ractica atat in tarile U.E cat si in)merica.)lbinele sunt delasate in astoral cu diverse mi0loace detransort"camioane,tractoare,trn,avilioane', urmand ca in auzele dintre 4eeditii4 safie cantonate e #%1 vetre.Sistemul eus cere o investitie si o imlicaremaima,devenind rentabil la un numar de este 1$$ de familii,dat fiind celtuielile maricu transortul.

5


6/148

8 alta intrebare la care trebuie sa rasundem este aceea,unde sunt granitele dintreamatori,semirofesionisti si rofesionisti :)matori % obiectivul rincial este obtinerea de roduse aicole care sa acoerenecesarul entru familie si eventual obtinerea unui rofit.Potrivit normelor,se consideraamator stuarul care are *%*$$ familii de albine.!e obicei acest stuarit secaracterizeaza rin urmatoarele : volum de munca mediu"la sfarsit de satamana' >materialul genetic "roiuri,matci' se obtine rin mi0loace roii > aicultorul are o alta

munca de baza.Semirofesionisti % numarul de familii este de *$$%1$$ buc,volumul de munca *#$$%*1$$ ore2an,materialul genetic se cumara de la unitatile secializate,se oate racticao aicultura moderna rin mecanizarea lucrarilor,se relucreaza rimar unele roduseale stuului etc.)facerea este o afacere de familie fiind folosita munca membrilor ei.Profesionisti % Se ot considera stuarii care detin este 1$$ de stui,un numar otimfiind undeva sre 9$$ de buc.)ici lucrurile se scimba radical, stuaritul astoral fiindabsolut necesar.Numarul de ore munca2an creste dramatic,fiind necesara anga0area demuncitori sezonieri.Pentru o mai buna rerezentare se cere ca functionarea stuinei sase faca sub forma unei societati comerciale.

Sfaturi utile de care trebuie sa tii seama la achizitionarea de

stupi populati

sfaturi de la 0anese

esti nou si vrei acum sa%ti cumeri*. cauta sa iei de la un stuar mai in varsta "cei tineri le umbla mintea la smecerii'#. cauta sa iei de la unul care nu leaca cu ei de e vatra

1. du%te cu unul care are stui &$%*$$ si care umbla cu ei+. cel care%ti vinde stui sa%l alegi tu nu cel care ti%i alege&.ia dintr%o zona de deal "run, faneata'9.limbate rin stuina lui si vezi ce scoate albina la urdinis/.mai intai du%te intr%o vizita neanuntata(.sune%i: cumar *$ dar ma lasi sa%ti descid *& "nu oti sa%i ravasesti toata stuina'6. daca incei sa%i descizi stuii si din #%1 nu%ti lace nici unul nu mai lua de la el%oreste%te=*$.alege stuul care are urdinisul mai larg descis si cu aglomeratie mai mare de albinala intrare =**. cara olen inseamna ca are uiet*#. descizi stuul...scoate rima si ultima rama si vezi cata albina are e fiecare dinaceste # rame*1 vezi daca uietul este comact*+. vezi cate rame are cu uiet caacit" rama cu uiet inseamna %/ cm coroana demiere si restul ana la latul de 0os uiet caacit "vezi sa nu fie estrit'*&. daca ai vorbit ret2rama atunci trei sferturi din rame sa aiba uiet si toate ramele safie ocuate cu albina*9. cand ridici odisorul nu te bucura ca e albina e laturile de sus ale ramelor ridica

cum am zis rima si ultima rama si mai ridica una cu uiet caacit toate sa aiba albinae toate fetele si ana la latul de 0os*/. nu te bucura ca ti le da cel mai ieftin

6


7/148

*(. incearca%l : daca ai zis ca te duci sa cumeri sambata, du%te cu cutiile 0oi sau vinerisau da%i un telefon%omule imi are rau dar nu ot veni si vin este o satamana ca am oroblema%daca se suara sigur i%a aran0at*6.cel care merge cu tine sa%ti aleaga sa nu suna ca are stui, sa zica ca este si el totla inceut% intelege%te cu el din oci#$. daca fagurii sunt mai negri sau rost crescuti nu te seria ca ti%i scimbi tu#*. daca uietul e comact si nu vezi fasole e la urdinise sau albina care sare rin iarba

nu%ti fie frica de boli

bani sa ai, sa nu vrei neaarat ca azi sa iti iei albine, si sa nu%ti i0nciui ca tu ai luat ceimai buni,mai vrednici,mai sanatosi si mai ieftini stuicam atat "am fost si eu o data sa iau tr cineva & familii si era sa ma bat cu ala carevindea' "eu nebun,ala nebun....'

sfaturi de la ?una

In rinciiu, ma uit sa vad daca are oua, daca are inseamna ca este si matca e acolo,ma uit asa din viteza la uiet, daca e lacunar si nu eista un motiv intemeiat tasta"olen deus in rama', inseamna ca e o matca batrana care nu mai are multe oua,ma mai uit la albina, cat de multa e...la asta ma uit rima data de fat...daca mi se areca%i slabut ca oulatie nu%l iau.8iometric, ciar daca vanzatorul n%a strans cuibul eu imi ot da seama daca sunt &%9rame bine oulate ciar daca in lada sunt / sau (..ma uit la faguri sa nu fie atat denegri si cu celulele micsorate, nu atat ca imi iese albina mica, dar mai ales ca bolile efaguri veci isi fac de ca.Ma mai uit la dimensiunea ramei...daca%i ca a mea dadant blatt, ma bag, daca nu...rea

multa munca, caut alt vanzator. Intreb de tratamente, ma uit la rezerve si tot asa...)m luat cu *,( mil e familie, la mine%n 0udet asa au mers returile, intre *,/ si # mil efamilie e &%9%/ rame line de albina si cu 1%+ rame de uiet la vremea asta...la noidezvoltarea e mai tarzie ca in sud, abia acum isi dau drumul.Sincer, fara sa ma laud, e la cati am umblat dua albine, nu am vazut familii asa debine dezvoltate cum le am e cele care au scaat de varroa in iarna asta.Eu insa le%am stimulat uternic cu miere si le%am us folia comlet deasura inca de ela inceut de martie...au un avans de cam # satamani fata de ce am cumarat, dar leaduc imediat si e aslalte la acelas nivel ca le bag miere in faguri dua diafragma.Un sut in fund, un as inainte...ser sa n%o mai dau in bara cu aducele cum am dat%o

anul asta..si oate devin si eu vanzator si nu cumarator de albine===

Procurarea familiilor de albine3a cumarare trebuie avut gri0a ca acestea sa fie destul de uternice "/%( faguri,din care&%9 cu uiet',intr%o erfecta stare de sanatate si cat mai adatate zonei in care doriti sale instalati. Si roiurile sunt bune cu conditia sa aiba albina multa"*,& g'si aoi sa fiedotate cu o matca tanara si rolifica.Este recomandat ca roiurile de albine sa fie instalatein stui noi,e rame cu faguri necladiti,entru ca asa vom utea evita bolile.)cestecerinte sunt minime,urmand ca la urmatoarele acizitii sa aveti in vedere si alte asectecare tin mai mult de eerienta avuta. )recierea calitatii unei familii de albine se oateface usor daca urmarim:% Prolificitatea matcii % Este unul din factorii rinciali care determina uterea uneiifamilii.Matca trebuie sa deuna un numar mare de oua,aro. *&$%*($$$$,in decursul

7


8/148

unui sezon.Prezenta masiva a ramelor cu uiet este un indiciu clar.;elul deunerii sireartizarea uietului e rame ot sune ceva desre calitatea matcii.8 matca trebuie safie activa entru ca ea rerezinta viitorul unei familii.Nu degeaba se sune ca matca datonul.Eemlu:rin scimbarea unei matci,intr%o anumita erioada de tim stuul se vatransforma,calitatile matcii fiind transmise la descendenti.% Rezistenta la iernare % Sunt familii de albine care e langa fatul ca sunt ingri0ite binede aicultor,au un fel al lor de a trece mai usor rin iarna.!e aceasta insusire trebuie sa

se tina seama,entru ca iernile noastre sunt destul de lungi"*#$%*&$ zile'.Parametriiluati in calcul sunt:mortalitatea albinelor, consumul de rana.?ineinteles se vor referafamilii cu o mortalitate redusa si un consum mai mic de miere.% ?landetea albinelor % Se stabileste rin urmarirea lor in momentul cand se eecuta oanumita lucrare.!aca la desciderea stuului albinele stau linistite,nefiind nevoie demult fum,totul este in regula si o sa stim ca am dat este o familie buna.% Rezistenta la boli % In aceasta directie felul de a reactiona al albinelor la boli sidaunatori este diferit.Sunt familii cu un instinct mai mare de a astra curatenia instu.)cestea trebuie alese= Prin comaratie,se intamla ca la oameni.8 casa mai curata% un satiu cu mai utini factori agresivi eterni.% @arnicia la cules % ;amiliile mai arnice isi ince activitatea la rimele ore alediminetii,au un numar mare de zboruri e zi,iar seara isi continua activitatea ana maitarziu.!e obicei,un urdinis aglomerat de la rimele ore ale diminetii rerezinta o dovada.% Productia de miere % Este indiciul rincial=8 familie care la sfarsitul sezonului activ si%aasigurat rezervele de rana si a dat o mare cantitate de miere marfa,estevaloroasa.?ineinteles ca entru stuarii inceatori care vor sa%si acizitioneze familii dealbine,numai unele dintre indiciile asura calitatii materialului biologic sunt relevante.Un sfat : articiarea la aceste oeratiuni a unui stuar cu eerienta este de referat=Nu incercati sa faceti totul singuri.Sigur veti gasi oameni cu suflet si asiune,care rin

a0utorul e care vi%l vor da o sa faca, ca succesul actiunii sa fie asigurat.

Cand se achizitioneaza familiile de albine?

)ici sunt mai multe areri. eu am sa%mi eun arerea, aoi si altele.

!ua mine, cel mai bine de acizitionat familiile de albine este rimavara. cu toate casunt mai scume. daca esti inceator si nu ai e nimeni in aroiere care sa te a0utetoamna la restrangerea cuiburilor, imacetarea lor si tratamentele aferente, nu risca,entru ca oti ierde investitia.

-oamna sunt mai ieftine, dar daca nu faci tratamentele si nu asiguri rana suficienta,rimavara oti sa ai in loc de stui cu albine, lemne de stui entru foc=Este foarte imortanta regatirea entru iarna, si este mai greu entru un inceator saeecute toate lucrarile aferente, daca nu are un stuar eerimentat si disus sa ii aratesau sa il suravegeze. de cum eecuti lucrarile in toamna, deinde cum ai familia inrimavara)sa ca eu sunt de arere ca acizitionarea famililor de albine trebuie facuta rimavara,entru a nu avea emotii in timul iernii sai rimavara devreme=

!aca nu ai vreun stuar cu eerienta, disus sa mai arunce ocii si la albinele tale,eventual sa te a0ute sa le regatesti de iernare, daca nu ai mai avut niciodata contact cualbina, te sfatuiesc sa le cumeri in *&%#& arilie, e *$ rame ful de albina, din care (line de uiet, e care te duci cu un stuar cu eerienta si ti le alegi tu care%ti lac

8


9/148

dintr%o stuina. E mai ieftin unul cu 1%1,& milioane atunci, decit unul cu # milioaneacum.!e acum nu mai ai tim sa te acomodezi tu cu ele si ele cu tine si sint sanse mari saramii fara ele.Cauta un stuar in aroiere, imrieteneste%te cu el, viziteaza%l cind lucreaza la albine,observa tot ce face, vezi cum se regatesc de iernat. -oata iarna citeste tot ce rinzidesre albine.

!e la rimavara, ina la toamna urmatoare, alici ce ai invatat, si cu utin noroc simulta asiune, ai toate sansele sa iti scoti banii investiti in rimavara.

Inceatorii e bine sa orneasca cu familia din arilie.!e ce din arilie biostimulatori aicoli > medicamente > matci > sarma entru rame >cuie > vosele > doze gaz butan > substante dezinfectante etc. >

!ua cum vedeti sunt multe reere care trebuie intr%o stuina , acizitionarea lor fiindcostisitoare.!ezvoltarea unei stuine insa se face in tim "cativa ani',deci si investitiaeste esalonata si oate fi latita artial din vanzarea roduselor obtinute in anulrecedent.-ot secretul este sa avem un bun simt economic si multa rabdare.8 regula de baza estesa acizitionam numai eciamente noi , veciturile oricat de avanta0oase ar fi ca retnu au nici o valoare. Niste stui veci,cu lemnul utred,lini de sori ai diferitelor bolisau o centrifuga ruginita, rerezinta adevarate ietre de moara,legate de 4gatul4 uneiafaceri de succes.3a vremuri noi...oameni noi...si scule noi..

Procurarea sculelor si utila0elorStuii % sunt rincialul utila0 intr%o stuina si necesita investitia cea mai mare.Ce

trebuie sa avem in vedere < Nu vom une in discutie tiul stuului "resuunem ca de0aalegerea a fost facuta', ci doar ce sa urmariti la cumarare.Stuii trebuie sa fieconstruiti din lemn de calitate,bine uscat "atentie, aici uteti avea mari surrize',faranoduri cazatoare,bine incleiati si finisati.Evitati stuii din olistiren greu,care in ciuda unor avanta0e nu sunt folositi e scaralarga nici in 8ccident.Eemlu : daca doriti sa racticati aicultura bio,una din conditiieste aceea ca stuii sa fie confectionati din materiale naturale.Evitati cumararea destui inveciti sau noi de oriunde.!e cele mai multe ori materialul folosit nu este decalitate sau bine uscat "astfel se elica si retul mai mic'.Cumarati numai de la firmede rofil , unde uteti beneficia de o garantie.

Stuii ot fi imbinati in doua feluri : cant%cant ,sau nut%feder.)mbele versiuni sunt bunecu conditia sa fie bine incleiati si din loc in loc sa aiba batute si cuie desiguranta.Cumarati doar stui nevositi"ot fi simlu imregnati',entru a va utea daseama de eistenta defectelor.Berificati daca stuii coresund ofertei roducatorului canumar de elemente si caracteristici.!iscutati cu roducatorul toate amanuntele.Ramele % desi are ca aici nu e mare lucru de vazut sa stiti ca nu este asa.Ca sistuii,ramele trebuie sa fie construite din lemn de calitate,uscat si fara noduri cazatoare.-rebuie sa resecte cotele si tolerantele admise de standard.Ramele ot fi facute dindoua esente de lemn : rasinoase sau tei.)mandoua sunt bune daca materialul este decalitate.;inisarea ramelor este foarte imortanta entru ca altfel o sa aveti robleme cuigienizarea si curatirea lor.Nu cumarati rame cu ete de mucegai e ele entru caacesta e un semn ca au fost facute din material insuficient uscat.Costumul si masca de rotectie % acestea trebuie sa va asigure rotectia delina.Evitati

10


11/148

mastile din lasa metalica si costumele din materiale incise la culoare,culorileastelate,descise, fiind de referat.Bara un costum incis la culoare se incinge la soaresi rovoaca disconfort.Intrebarea este daca aveti nevoie de eciament de rotectie,uniistuari evitand folosirea lui.Rasunsul este 4da4,entru ca folosirea acestui eciament va fereste de risculinteaturilor,ciar daca familia este blanda.Nu este o rusine sa orti un asemeneaeciament,singurul reer care oate fi ignorat fiind manusile ,care sunt folosite numai

de cei cu mari robleme alergice.)fumatorul,eria,dalta,scaunul de lucru % afumatoarele sunt de mai multe feluri,toatefiind bune daca resecta urmatoarele : tabla sa fie bine inceiata,entru a nu aveaierderi mari de fum,sa asigure debitul de aer necesar,sa fie usor demanevrat.)cizitionarea unui afumator din ino nu se 0ustifica,fiind bun si unul de tablazincata.Peria aicola % sunt bune si eriile din ar naturat,cat si cele din sintetic.Singura conditieeste aceea ca trebuie sa fie destul de moale entru a nu rani sau omora albinele.!altile % si acestea sunt de mai multe feluri,materialul din care sunt facute trebuind safie de calitate.Se vor evita daltile rea ascutite,acestea utand rovoca raniri.Scaunul de lucru % este un accesoriu util,construit din lemn de rasinoase.-rebuie sa fieergonomic,usor si bine inceiat.Se foloseste si ca ladita de scule.Coliviile entru matci % sunt de mai multe feluri : de transort,de eclozionare,deintroducere.Cele care au in comonenta lemnul trebuie sa fie bine finisate. Marimeaociurilor lasei de sarma sa fie cea recomandata.Se are in vedere gri0a cu care suntconstruite.Cutitul , furculita de descaacit % Sunt recomandate cele din ino,material agreat la nivellegislativ.!ezinfectia lor oate fi facuta usor si nici nu lasa reziduri in miere.)legetimodele clasice si mare atentie la cele cu incalzire electrica,care trebuie sa coresunda

din unct de vedere a rotectiei muncii.-ava , masa de descaacit % materialul din care sunt fabricate este acelasi inoalimentar.Nu se mai admit cele construite din tabla zincata entru ca mierea intra inreactie cu zincul,eistand riscul contaminarii.Cat desre modele,ramane la alegereadv.,functie de buget.Centrifuga % necesita o investitie mare,dar care odata facuta inseamna o investitiedurabila,necesara si utila.Materialul este inoul alimentar,orice alt material nefiindagreat.Sunt bune si centrifugile tangentiale cat si cele radiale, diferenta dintre ele fiinddoar de roductivitatea muncii si ret.!aca vreti sa vindeti mierea "la intern sauetern' ,numai inoul va asigura uritatea ceruta.

Sitele % trebuie sa asigure o buna searare a mierii de resturile eistente "cadavrealbine,ceara,etc.'.Se recomanda un sistem de trei site cu o finete a ociurilorrogresiva.Prima trebuie sa inlature rezidurile grosiere iar urmatoarele sa faca osearare totala.Materialul din care sunt construite este inoul alimentar.)tentie latrainicia lor,acestea trebuind sa fie destul de robuste.Maturatoarele , vasele entru deozitare % inoul trebuie sa fie materialul referat sau incel mai rau caz,lasticul alimentar "acel lastic alb,dur'.Sunt bune si reciientele dintabla smaltuita,numai ca sunt mai greu de manevrat si eista ericolul deteriorariismaltului rin lovire.Se evita cu desavarsire deozitarea mierii in vase imrorii,recoltafiind comromisa rin imurificare.3a inceut uteti acizitiona cateva vase din ino careot fi folosite si ca maturatoare.Evitati reciientele rea mari "sute de g' entru ca suntgreu de manevrat.-oitorul solar % se construieste din lemn,tabla si sticla.-rebuie sa fie trainic si bine

11


12/148

finisat. Evitati toitoarele comlicate constructiv,mari si grele.Colectoarele de roolis si olen % sunt bune ma0oritatea modelelor eistente eiata.)cestea trebuie sa fereasca olenul "ana la recoltare' de intemerii.Placa activatrebuie sa aiba ociurile calibrate entru a nu rani albinele. Sunt utila0e care trebuieacizitionate entru diversificarea roductiei.Nucleele de imerecere % se construiesc din lemn de rasinoase de calitate.)ceeasiatentie la calitate ca si la stui.Este recomandat nucleul e trei comartimente in

cor.-rebuie sa se asigure o searare totala a albinelor ,deci mare atentie la etanseitati.)tentie mare ce , si de unde cumarati ===?ineinteles ca ideal ar fi ca toate aceste sa le ai sau sa le acizitionezi la inceutulactivitatii, dar este mai greu, asa ca se ot lua si e arcurs.

BOLILE SI !""#E$ELE "LBI$ELO!

Nosemoza% o boala ce oate fi revenita

!enumita de multi si 4boala mizeriei4, este o boala arazitara care aare in urmaeistentei factorilor favorizanti in stu :lisa zborurilor de curatire in timul iernii >rezerve de rana slab calitativa "miere de mana,necaacita' >adaosuri roteicenecoresunzatoare > lisa curateniei si nedezinfectarea stuilor > umiditatea crescuta >iernarea grea si neconfortabila.?oala este cauzata de un rotozoar care se gaseste intoti stuii in stare latenta si se activeaza la aaritia conditiilor rielnice.3a o infestare inciienta cu nosema,semnele clinice sunt mascate,fiind vizibile numaicand incarcatura er individ de araziti a0unge la o anumita limita.Practic nosemozanetratata la tim scurteaza viata albinelor,reduce drastic caacitatea de roductie.Infinal se a0unge ana la disaritia definitiva a familiilor,rintr%o decimare raida.Semnele

clinice sunt :urdinisul si interiorul stuului sunt murdarite cu ete diareice de forma unormici cordoane intrerute > albinele rezinta abdomenul umflat > o stare de slabiciune aintregii familii > neingri0irea adecvata a uietului.!eoarece aceasta manifestare clinica este intalnita si la alte boli"vezi diareea',unereaunui diagnostic sigur este mai comlicata,necesitand eaminarea robelor de catre unlaborator secializat.-otusi cand boala este avansata si stuarii ot une un diagnosticcorect,rin cercetarea catorva albine moarte.Se rocedeaza in felul urmator : se iaalbina,searam caul de cor si cu o enseta fina,scoatem intestinele.3a albinasanatoasa intestinul este galben sau maroniu,e cand la cea bolnava culoarea este alb%latoasa.Masuri igienico%sanitare de reventie si combatere a nosemozei :

% inlocuirea la ma.#%1 ani a tuturor fagurilor din stui > eista metode de inlocuireanuala a fagurilor,dar daca macar la 1 ani albinele stau e un cuib nou,este erfect.% distrugerea fagurilor veci sau noi care contin ete diareece > si ramele veci care numai ot fi dezinfectate corect,se distrug.% colectarea eriodica a tuturor resturilor din stui si arderea lor imediata.% in familiile cu nosemoza se inlocuiesc obligatoriu matcile,indiferent de varsta si calitati.% curatarea anuala a stuilor cu soda caustica +5 "reventiv',sau de cate ori estenevoie"dua constatarea bolii' > la utila0ele si uneltele metalice,se fac fumigatii cu formol15 > aceste dezinfectii vor fi urmate de o clatire abundenta cu aa.% suravegerea ermanenta a familiilor si eecutarea masurilor adecvate fara intarzierisau amanari.% folosirea cu recautie a ranirilor roteice de rimavara "adaos de olen sau astura inmiere' si interzicerea cu desavarsire a ranirilor cu inlocuitori ai olenului si miere.

12


13/148

-ratament nosemoza % Protofil : In Romania aceasta boala se trateaza cu rearatul4Protofil4.Este un etract din ingrediente naturale care nu creaza re0udicii,nicialbinelor,nici roduselor stuului.Prin continutul de rinciii active"vitamine simicroelemente',stimuleaza secretia enzimatica digestiva a albinelor si larvelor,inibandarazitul.Mod de administrare :Protofilul se administreaza in siro cate */ ml2l sau in asta de zaar,miere si zaar,cate

1+ ml2g.Se administreaza toamna in siroul entru stimulare sau comletare saurimavara in asta sau siroul de stimulare.-ratamentul se eecuta de cate ori estenevoie,cu o singura conditie :cantitativ doza de Protofil sa nu deaseasca ($ml2familie2an.Pentru o reusita delina cititi cu atentie rosectul roducatorului siresectati dozele de administrare.

-ratament nosemoza % ;UMI!I3 ? : Un alt rearat,mai veci,adus din imort si dinacate nu rea folosit de stuarii romani este ;umidil ?.In tarile U.E este singurulrearat folosit entru tratamentul nosemozei.Ca rinciiu activ,;umidil ?,are la bazaantibioticul fumagilina.)dministrare :Se administreaza amestecat in siro astfel : la o colonie mare #& g rinciiu activ la*litru siro,la una medie *( g2$,/&$ litri siro,iar entru un roi *( g2$,&$$litrisiro.)ceste cantitati se administreaza satamanal.Sunt doua moduri de administrare :in rana albinelor,cu rearatul livrat in ranitor > rin ulverizarea e rame si eretiistuului iar siroul ramas ,livrat ca rana.In total se fac ( administrari la interval de /zile,intre administrare.!ua cum vedeti tratamentul este de durata,iar rin fatul carinciiul activ este un antibiotic,eista riscul de contaminare a mierii daca este facut inlin sezon activ.Recomandam mare recautie.

-ratament nosemoza % NEC8N BEN-I8N)3 :Unii stuari romani mai folosesc un ceai delante"cimbru,coada soricelului etc' la care adauga o mica cantitate de macerat deusturoi.Comonentele se amesteca cu /&$ g siro de zaar si se da albinelor in ortii de#$$ g.Conform celor suse in multe cazuri s%au obtinut rezultate bune.

Barrooza % o luta de durata

!esre varrooza s%au scris teancuri de carti si articole.)aruta e la noi,la sfarsituldeceniului /, este oate cea mai rasandita boala si din acate nu se intrevede o raza deseranta entru eradicarea ei.?oala este rodusa de un acarian,Barroa acobsoni,care

ataca albinele in toate fazele vietii.Infestarea coloniilor are loc tretat,e o erioada de#%1 ani,ducand in final la distrugerea acestora.In aicultura varrooza a devenitrioritatea nr *,fiind imaginate tot felul de tratamente entru a%i limita efectele nefaste.Manifestarea clinica :albinele si trantorii rezinta malformatii,uietul este estrit,larvelemor in ozitii nefiresti,albinele nu se mai ocua de uiet si ciar arasescstuul,mortalitate mare in faze avansate.Rasandirea bolii se face rin ratacireaalbinelor infestate,furtisag,atrunderea in stuina a materialului genetic fara certificatsanitar etc.!eistarea bolii :la inceutul infestarii rezenta acarianului nu se face remarcata.Pentrua deista la tim boala si a stabili gradul de infestare rocedam in mai multe feluri:ometoda ar fi eaminarea foii de control si constatarea numarului de acarieni morti sicazuti e ea>daca in lunile iunie si iulie cad intre &%*$ bucati2zi,trebuie sa stim caalbinele sunt in suferinta.8 alta metoda este eaminarea celulelor ce contin uiet de

13


14/148

trantor>acarianul are o redilectie entru acest uiet si aicultorul desfacand catevacelule oate constata cu usurinta cat de grava e situatia.In ultima faza deinfestare,acarienii ot fi observati si cu ociul liber e albine si trantori daca rivim cuatentie.Un lucru trebuie inteles de la inceut : cand ne tratam albinele obtinem numai oreducere masiva a numarului de acarieni,aflata la limita inlaturarii ericolului.Inrinciiu,stuina ar trebui sa fie un 4satiu incis4,insa circulatia facila a

albinelor"astoral,vecinatati'nu favorizeaza aceasta stare.

-ratament varrooza%B)R)C@E- : Substanta activa,rasandita rin fumigatii,actioneazaasura arazitilor rin contact molecular.Este un medicament de sinteza,cu un bunrandament,care administrat corect duce la reducerea masiva a arazitilor.Undezavanta0 : Prin modul de administrare"fumigatii',nu actioneaza si asura uietuluicaacit.!e aceea cele mai eficiente tratamente sunt cele de toamna,cand in stui nu maieista acest uiet caacit.Retineti acest lucru entru ca este foarte imortant.Modul de administrare :-oamna,la sfarsit de setembrie "sau functie de vreme',canduietul caacit a disarut se fac 1 tratamente.Este ermisa eistenta unei cantitati micide uiet la rimele doua tratamente,insa cel de%al treilea se face neaarat fara rezentaacestuia.Intervalul intre tratamente este de / zile,iar temeratura eterioara sa fie este*# grade C.Prin urdinis,asezata e o tablita,se introduce o banda seciala,arinsa,e care icuramsubstanta activa : # icaturi entru un cor multieta0at,1 icaturi entru un cor !adantsi + icaturi entru un stu orizontal. )tentie la arinderea benzii : nu inalati fumul simai ales suravegeati stuii,entru ca este ericol de incendiu.-ratamentele se facdimineata devreme sau seara cand ma0oritatea albinelor sunt in stu.Nu mariti doza desubstanta activa entru a nu intoica albinele.

)stfel tratate si scaate de ma0oritatea acarienilor familiile vor ierna in bune conditii.Inrimavara se mai face un tratament"o singura administrare',rofitand de fatul cauietul este utin etins.Unii autori mai indica si un al treilea tratament dua etragereamierii de salcam,insa avand in vedere eficienta scazuta,si ericolul mare decontaminare,ramane la latitudinea fiecaruia daca e bine sau nu.

-ratament varrooza % M)BRIR83 : Mavrirolul este destinat combaterii varozei cat si abraulozei la albine.Substanta activa este 4mavri4 si se administrea sub forma de benzitetile imregnate,actionand rin contact.Prezentarea este in role de & m,o cutie fiindfolosita la *$ familii.

!ua terminarea tratamentului cu Baracet si inainte de strangerea albinelor in gemulde iernare,se introduc fasii de Mavrirol in mi0locul cuibului si avand gri0a ca acestea sanu intre in contact cu fagurii"e cat osibil'.)cestea vor ramane 1%+ luni incuib,actionand latent rin contact.Mare atentie insa la inceutul rimaverii sa scoatetibenzile"si e cele cazute e fundul stuului',entru ca riscati sa contaminati mierea.Seoate afirma ca tratamentul cu Mavrirol este o relungire fericita a celui cuBaracet,astfel fiind eliminati si arazitii care eventual au scaat in toamna.

-ratament varrooza % )CI! ;8RMIC : In 8ccident entru a limita cat mai mult efectulnefast al medicamentelor de sinteza asura roduselor stuului se ractica asa numita4cimie biologica4.)cidul formic fiind o comonenta care se gaseste in multe alimente adevenit un rodus referat.;olosirea lui de catre stuarii romani este insa la scararedusa.-ratamentul cu acid formic nu se face inainte sau in timul culesului,cea mai

14


15/148

buna erioada de alicare fiind la sfarsitul verii dua ce ridicam mierea dinstui.Conform literaturii de secialitate si tratamentele de rimavara duc la cresterearocentului de reziduri din miere si ceara.Modul de administrare :8 lacuta de carton de #$21$ cm si *,& mm grosime,se imbibacu acid formic in concentratie de 9$5.Pentru un fagure standard se folosesc # ml acidformic diluat,deci entru un cor !adant aro. #$ ml.Este recomandat ca lacuta decarton sa fie asezata e fundul stuului si acoerita cu o lasa de sarma cu ociuri

mici,entru ca albinele sa nu intre in contact cu substanta activa.-inem lacuta in stu&%/ zile,facem o auza de alte / zile,si aoi reetam oeratiunea de 1 ori,in total fiindfacute + tratamente.-emeratura la care se face tratamentul este de *#%#& grade C.Cao recomandare sulimentara > restrangeti e cat osibil cuibul entru a mari efectul sifiti atenti la manevrarea acidului entru ca este uternic coroziv.In urma folosirii acestui tratament se obtin rezultate bune fiind distrusi ciar si arazitiidin celulele caacite.)sezarea lacutei e fundul stuului si nu e artea suerioara aramelor rote0eaza matca.

-ratament varrooza % ME-8!) ?I8 : )m mai vorbit ca acarianul varooa are o marereferinta,uietul de trantor >aicultorii trebuie sa rofite de aceasta 4slabiciune4 aarazitului si sa rocedeze astfel entru a%l inlatura > o rima varianta ar fi aceea de afolosi rama claditoare e tot arcursul anului si dua ce fagurii cu celule de trantor suntconstruiti,insamantati si caaciti sa fie recoltati.Cealalta varianta consta in introducereaunei rame cu celule de trantor in toamna, la marginea cuibului si ridicarea acesteia inrimavara dua ce a fost insamantata si caacita.-rebuie sus ca aceste metode nu nescaa de acarieni insa ot fi un mi0loc eficient de a mai reduce din ei.

3oca americana % o boala care starneste controverse

3oca americana este o boala bacteriana,foarte contagioasa,rodusa de agentul atogen?acillus larvae.?oala aare catre sfarsitul rimaverii sau e tot arcursul verii siafecteaza numai uietul, a carei moarte survine dua caacire.Putem afirma ca locaamericana este boala uietului caacit,iar rin efectele nefaste e care le are asurafamiliilor,este una dintre cele mai ericuloase si de temut.Contaminarea se face rincirculatia albinelor de la un stu la altul"sau stuina',unelte ,miere sau oleninfestat,acizitii de roiuri si familii afectate de boala.

Manifestare clinica : asect imrastiat al uietului,moartea larvelor "numai a celor

caacite',miros de clei de tamlarie a larvelor moarte,aderenta la celule alarvelor,rezenta solzisorilor uscati.

!iagnosticare :cea mai sigura diagnosticare se face de catre un laborator secializat.8diagnosticare destul de sigura "in faza mai avansata a bolii' se oate face si de catrestuar rin interretarea semnelor clinice si rin asa numita 4metoda a betigasului4 > seia un betigas,cibrit sau scobitoare si se introduce in celulele cu uiet mort > dacalicidul "larva moarta' se intinde intr%un filament lung,sigur este loca americana >licidul dens "larva moarta' are culoarea galben%cafenie,mergand ana la culoareacafelei cu late.

-ratament loca americana% ;iind o boala intalnita in toata lumea tratamentul lociiamericane se oate caracteriza astfel rin 4cate bordeie,atatea obicee4.In rinciiu boala

15


16/148

se oate trata cu antibiotice,numai ca de aici leaca toate divergentele.)ntibioticele sunt4roscrise4 in U.E,iar rin tratament acestea trec in miere,olen,ceara,astura sirodusele devin imroii eortului.

Cum rocedeaza 4uritanii4 din U.E cu familiile bolnave :unii distrug toate familiile dealbine si o iau de la caat,cu reoulari masive cu material genetic indemn de boli"oareasa o fi rocurarea de material genetic indemnde boli > limitarea e cat osibil a astoralului > mentinerea stuinei ca un teritoriu4incis4,etc.

Combaterea si tratarea bolii : Combaterea locii americane incee rin distrugereafamiliilor slabe,mai ales daca acestea sunt atacate si de alte boli.3a familiile uternice se

distrug numai fagurii care rezinta semne de boala.)ntibioticele folosite in tratamentsunt 38C)MICIN , SU3;)-I)D83 ,-ER)MICIN) > modul de administrare,dozele si altereguli de administrare le gasiti in rosectul us la disozitie de roducator. !in noutrebuie sus ca tratamentul care nu este urmat de masuri igienico%sanitare se face inzadar.Sa recaitulam ce avem de facut : distrugem familiile slabe > curatam stuii deurme de ceara,roolis,ii salam cu lesie de soda caustica +5,clatim bine cu multaaa,aoi flambam lemnul cu lama de benzina sau gaz > indeartam fara mila fagurii cuuiet afectat de boala,flambam usor ramele cu flacara >salam si dezinfectam toateuneltele si utila0ele >curatam toate resturile si le ardem > mierea etrasa este bunanumai entru consumul uman,fiind total interzisa ranirea albinelor >

!oua sfaturi de inceiere : NU faceti tratamente reventive cu antibiotice,entru ca nusunt necesare.)sa riscati sa ierdeti "rin contaminare' toata recolta de roduse.Celalalt

16


17/148

sfat este : reveniti boala,entru ca altfel o sa aveti mari necazuri ===

3oca euroeana % sau 4dracul nu e asa de negru4

-rebuie sa sunem din start desre loca euroeana ca este o boala tratabila.3ocaeuroeana nu trebuie niciodata confundata cu cea americana,entru ca nu are un imactla fel de grav,decat daca nu o combatem.Primul sfat : daca constatati rezenta bolii , nu

va reeziti direct la antibiotice,entru ca de multe ori albinele reusesc sa invingaboala,daca luam masurile adecvate.

Manifestare clinica % ?oala are o incidenta mai scazuta asura familiilor de albine,decatloca americana.Cu recadere ataca uietul in stadiul de larva tanara"1%+ zile' si mai rarlarvele caacite.Perioada de aaritie este in rimavara,in rea0ma rimului culesrincial"salcam'sau intre culesuri,de unde se trage concluzia ca ataca familiile de albinecand sunt in dificultate.;amiliile atacate rezinta urmatoarele semne clinice :faguriestriti > larvele moarte sunt rasucite in celule,fiind atacate cu recadere larvelenecaacite"nu lisesc insa si cele caacite'> larvele descomuse sunt de culoare cafenieincisa > caacelele celulelor atacate sunt infundate si cel mai robabil si gaurite >mirosul larvelor moarte este de 4acru4,fiind similar cu cel al otetului.!aca ati citit la locaamericana desre 4roba betigasului4,aflati ca la loca euroeana nu se formeazafilamente" masa descomusa nu se intinde,decat in cazuri rare'.

Modul de rasandire % ?oala se rasandeste in acelasi mod ca in cazul locii americane:albine oate sau ratacite,miere contaminata,unelte contaminate si toate celelalte.Combatere si tratament % Se observa ca cele mai afectate familii sunt cele care au iesitslabite din iarna.Prezenta altor boli si mai cu seama a nosemozei,constituie un factor

favorizant,la fel si absenta culesurilor in rimavara.!in fericire familiile afectate reusescde foarte multe ori sa inlature natural boala,instinctul lor de curatire fiind cel care lea0uta.Ce avem noi ca 4stuari resonsabili4 de facut :In rimul rand ar fi asigurarea unui bun cules,sau daca nu ranim artificial > indeartamtoti fagurii afectati de boala entru a a0uta albinele sa%si faca curatenie > stroim totifagurii cu siro de zaar cu acelasi sco de stimulare a instinctului de curatenie > incazurile mai grave se oate roceda la inlocuirea matcii,banuit fiind fatul ca ointreruere a oatului,ar da un ragaz albinelor sa curete fagurii.In cazuri foarte grave,daca nu utem controla boala,se fac tratamente cu antibiotice %-ER)MICIN) , ERI-R8MICIN) , 38C)MICIN % insa stiti ca aceasta masura are si

consecinte nedorite.-oate masurile si tratamentele trebuie comletate de o dezinfectarela 4sange4 a stuilor,ramelor,uneltelor,fagurilor cu rana,etc.

Sfaturi finale % Incercati sa eliminati boala fara folosirea antibioticelor > NU facetitratamente reventive cu antibiotice > alicati masurile igienico%sanitare > scimbati totifagurii la # ani,ca masura de reventie.

Puietul varos "ascosferoza' % o crestere a frecventei de aaritie

Puietul varos face arte din seria de boli micotice % adica acele boli care sunt rovocatede ciuerci.Nu este o boala eagerat de grava,insa rin fatul ca in ultimul deceniuinregistreaza o crestere a frecventei de aaritie,am considerat necesar sa o aducem inrim%lan.

17


18/148

Manifestare clinica % e oglinda si fundul stuului sunt larve moarte,uscate si mumificate> uietul moare in stadiu de larva si reninfa > culoarea uietului atacat este alba,gri saunegricioasa > fagurele roduce un sunet caracteristic cand este scuturat > boala refera"entru a cata oaraeliminarea fagurilor cu uiet afectat de boala si introducerea de faguri artificiali saucladiti si dezinfectati > dezinfectati fundul stuului,entru ca acolo au cazut larvelemoarte si care au fost scoase de albine > imbunatatiti ventilatia,reduceti umiditateastuului > stroiti fagurii cu siro de zaar entru a stimula instinctul de curatire.

;iecare dintre noi aicultorii a avut robleme mai mari sau mai mici cauzate de atacurile

daunatorilor.;ie ca acestia sunt molii,furnici,viesi,rigorii etc,atacul lor rerezinta oroblema care trebuie rezolvata.-rebuie sa va atragem atentia insa ca solutionareanea0unsurilor create de daunatori,nu este intotdeauna ciar simla,iar rezultatul finaldeinde mult de seriozitatea cu care abordati roblematica. In orice caz nu va limitati laalicarea unei singure metode si mai ales nu abandonati luta.Iata ce osibilitati deaarare aveti :Molia de ceara "gaselnita'Este un arazit care nu ataca direct albinele,acestea fiind atacate numai in stadiul delarva.Molia se remarca insa rin agubele e care le roduce fagurilor de ceara,atat dinstuii oulati cat si celor de la rezerva,cantitatilor de ceara rovenite din fagurii

reformati,recum si a uietului de albine.

Combaterea moliei in stuii oulati : Nu oate fi facuta rin rocedee cimice deoarecesubstantele folosite sunt daunatoare entru albine.Putem insa a0uta albinele sa se aeresingure,daca adotam cateva masuri simle : fagurii atacati se curata manual de larvelesi gogosile arazitului, restrangem cuibul entru a crea o densitate mare de albine efaguri,intarim familiile slabe atacate de molie cu albine din alti stui.Prote0area fagurilor de rezerva : Conservarea fagurilor de rezerva se face cu a0utorulsubstantelor cimice.In acest sco aicultorul trebuie sa%si construiasca un dula entrudeozitare,revazut cu rastele.!aca nu disuneti de un dula,tratarea si deozitareafagurilor se face in coruri de stui.Substantele cimice folosite sunt :

18


19/148

)nidrida sulfuroasa"batoane de sulf' : Sulful este o substanta eficienta in combatereamoliei.-rebuie insa sa stim ca fumigatiile cu sulf omoara numai molia adulta,alicareatratamentului trebuind reetata la trei satamani. ;agurii se aseaza in dula sau in #%1%+ coruri de stu stivuite, din care rimul trebuie lasat gol.?atonul de sulf se arinde, seaseaza e o cutie metalica,gaurita si revazuta cu un grila0,doza fiind de &$ g sulf la *mcub volum.Partea suerioara a stivei de coruri se astua cu o anza de sac.)icultorultrebuie sa se rote0eze si sa nu insire fumul toic.

?atoanele de sulf le gasiti in magazinele metalo%cimice, magazinele cu roduse cimicede combaterea daunatorilor in agricultura,acestea fiind folosite si la dezinfectareabutoaielor entru vin.

)cid acetic industrial : Se oate folosi cu succes in combaterea daunatorului.Se aseazatavite cu acid acetic industrial in concentratie de 9&%6&5,cate # ml acid la litru devolum,in artea de 0os a dulaului sau a stivei de coruri.)licarea unui numar mare detratamente cu acid acetic industrial oate duce insa la corodarea sarmei de fiare afagurilor.

!ibromura de etilena : Cei ce ot rocura aceasta substanta au la disozitie untratament foarte eficient.;agurii se deoziteaza in stive de coruri de stu.Pestedesciderea din artea de sus a stivei se une o anza de sac,iar e aceasta anzasubstanta activa.!oza0ul ideal este de 1$%&$ cm cubi2un m cub ocuat cu faguri.)tentiemare entru ca substanta este foarte toica,camera trebuind a fi bine ventilata.

In inceiere trebuie sa va mai dam doua informatii utile :%!ua eecutarea unui tratament contra gaselnitei,fagurii se aerisesc +( de ore inaintede a fi introdusi in stui.

%3a temeratura de $ grade C,larva,nimfa si molia adulta mor asa ca iarna nu mai suntnecesare tratamente.Biesea"viesea comuna , etc.'Nu vom insista cu o clasificare a viesilor entru ca toate ot crea agube in stuina.Ceamai eficienta metoda de combatere a lor este deistarea si distrugereacuiburilor.!istrugerea cuiburilor se face rin ulverizarea cu un srainsecticid,oeratiune care daca este facuta rimavara are o eficienta marita.8 alta metoda de combatere destul de eficienta este instalarea in stuine sauavilioanele aicole a unor cacane.Construiti aceste cacane folosind sticle delastic"eturi',in care se introduce un siro aromatizat.)cest siro se reara din

aa,miere sau zaar &%(5 si *5 otet entru aromatizare.Se umlu #$5 sticlele cu acest siro si fara caac se agata in stuina.Biesile atrase dearoma siroului intra in cacana si se inneaca.Pentru a sori eficienta cacanei,sticla seagita de #%1 ori e zi astfel ca eretii interiori sa fie umezi.;urnicileSunt situatii in care si furnicile ot cauza mari re0udicii in stuina.Cand atacul lor devinesuarator si agubos,aicultorul incee combaterea.Se desfac musuroaiele de furnici, serafuiesc cu substante insecticide si aoi se acoera.Ideal este sa avem fiecare stu asezat e un suort , astfel incat icioarele sa oata fiunse la nevoie.Ca substante de ungere utem folosi fenolul,naftalina,floarea desulf.Pentru o mai buna fiare in realabil se alica un strat subtire de ulei ars sau oricesubstanta liicioasa.Prigoria

19


20/148

Prigoria este o mare consumatoare de albine.Incercarea distrugerii acestor asari rinamlasarea de diferite cacane este o masura fantezista si fara eficienta.Singura metoda buna entru a scaa de atacul asarilor este amlasarea deserietori.In acest sco agatam de ra0ini inalte asari moarte cu ariile desfacute,iardaca avem ciar rigorii moarte"imuscate',e ciar mai bine.Soarecii)tacul soarecilor este ericulos mai ales iarna cand familia de albine este stransa in

gemul de iernare si nu se oate aara.8 masura de recautie entru a ori atrunderea in stu a soarecilor este instalareabanalei gratii antisoareci la urdinis.Pentru o buna eficienta se are in vedere ca instalareasa se faca la tim.!aca atacul este uternic se trece la starirea sistematica arozatoarelor rin instalarea de cacane cu momeli otravite.8 osibila cacana se construieste asezand e o caramida o bucata de tigla.Sub cuteletiglei se aseaza"ana se obisnuiesc soarecii',grau curat,iar dua /%( zile acest grau seinlocuieste cu grau otravit.-igla este folosita entru a evita ca alte animale sa a0unga laotrava.

#etode de aplicare a tratamentelor

Metoda stroirii cu acid oalic

Pentru tratament se foloseste o solutie aoasa sau e baza de siro de zaar cu oconcentratie de acid oalic de 1.&5 recum si o seringa entru stroire si dozare.Seringa trebuie sa fie de o asemenea constructie incat sa asigure dozarea sub forma deicaturi fine.

)cidul oalic se gaseste in farmacii sub denumirea de acid oalic brut. In acest caz estevorba de diidrat de acid oalic care este cristalin si este comus din cca /*5 acidoalic si #65 aa. Se oate folosi aa de la robinet. Calciul din aa de robinet este legatde acidul oalic si se transforma in cristale stabile cimic de oalat de calciu.Concentratia nu este uternic influentata de acest lucru. )daosul de zaar are ca efect ocadere mai raida a arazitilor dar nu influenteaza actiunea asura albinelor sautoleranta lor la solutie. Se astreaza in sticla cu do etans si inscritionata.

In comert se gasesc si solutii de%a gata de eemlu ?ienenFol. Pentru tratare nu suntnecesare temeraturi rimavaratice, este de a0uns ca termometrul sa indice este $

grade Celsius. ;umul se va folosi cu economie. !e regula se renunta comlet lautilizarea fumului cand albinele sunt in gem.

In lunile Noiembrie%!ecembrie familia se afla sub coroanele de rana. 3a stuii faramagazin localizarea gemului este usoara si solutia se oate reartiza usor e cat maimulte albine. 3a stuii cu magazin cateodata acest lucru este mai dificil mai ales atuncicand gemul se afla e ramele de 0os. ;ie se foloseste o lanterna entru a localizagemul fie se indearteaza catul si solutia se oate distribui in si nu e gem. Stroireatrebuie facuta cu rabdare. Este mai bine sa treci de # ori e fiecare satiu dintre ramedecat o singura data, cu cat se stroesc mai multe albine cu atat tratamentul este maibun. In functie de uterea familiei se folosesc 1$%&$ ml solutie. 1$ ml se folosesc atuncicand gemul se intinde e +%& rame "la temeraturi in 0urul a $ grade' si &$ ml candgemul ocua 9%/ rame. 8 familie se stroeste o singura data. Reetarea tratamentului,

20


21/148

ciar si cu ?ienenFol, dauneaza. )tunci multe albine sunt incarcate cu rea mult acid sizboara rematur din stu si ot muri la oarecare distanta fara sa se oata observaierderea lor e amant in 0urul stuului. 3a familiile fara uiet o a doua tratare nu esteoricum necesara. Caderea de araziti dua tratament trebuie urmarita si masurataentru a se comara cu rezultatul diagnosticarii dinaintea tratamentului. Cadereaarazitilor este de amloare mai mare e o erioada de +%& satamani ciar dacama0oritatea "($5' cad din rima satamana.4

-ratamentul varozei cu acid formic

;olosirea acizilor organici in controlul varozei este una din metodele recomandate delegislatia romana ciar si in cazul aiculturii organice "8U7 1+2#$$$ si Normelemetodologice de alicare a acesteia conform @7 6*/2#$$* )rt. #9, 1, e' datorita calitatiide a nu contamina mierea si ceara cu reziduuri neadmise, a lisei fenomenului derezistenta a arazitului la tratament si a eficacitatii acestora in conditiile unei folosiriadecvate.

)cidul formic este singurul tratament cunoscut ana la aceasta data "cu ecetiasuunerii la temeratura inalta' care omoara arazitul varoa in celulele cu uiet. !eaceea este un mi0loc eficace de stavilire a infestarii rimavara, ciar si cand in familia dealbine eista uiet caacit.

)ctiunea acidului formic, un comus volatil, se manifesta rin atacarea directa aarazitilor care sunt utin rezistenti la mediul agresiv creat rin vaorizarea acestuia.Bolatilitatea mare a acidului formic recum si comortamentul agresiv asura metalelor

constituie factori de risc care trebuie cunoscuti de aicultor. -ratamentele cu acid formicot duce la o relativa corodare in tim a comonentelor metalice ale stuului si mai alesa avilionului. !e asemenea trebuiesc resectate cu strictete reguli de maniulare,astrare si utilizare entru a reveni accidentarile datorita contactului acidului cu ociisau ielea ori rin inalare sau ingitire.

!in multitudinea de metode de folosire a acidului formic noi recomandam #, si anumefolosirea buretelui absorbant si a vaorizatorului.

*. Metoda buretelui absorbant. )re avanta0ul ca ofera o alicare simla si raida si se

oate folosi ractic in orice sistem constructiv al stuului. Se foloseste un burete de vase"ti Bileda, cu dimensiunile aroimative #$#$$,& cm' si acid formic cu concentratiade 9$5. Mai este necesara de asemenea o seringa gradata de volum mare, entrueficienta. ?uretele se imbiba cu acid formic si se laseaza cat mai aroae de albine, inartea de sus sau de 0os a cuibului. Se fac 1%+ tratamente intr%un interval de +%/ zile.

-ratamentul de sus. ?uretele se aseaza direct e laturile de sus ale ramelor. Se imbibacu acid formic 9$5 in cantitate de #,/ ml2rama !adant cu albina.

-ratamentul de 0os. ?uretele se aseaza e fundul stuului si se imbiba cu + ml2rama!adant de acid formic concentratie 9$5.

)licarea tratamentului se face cand temeratura eterioara deaseste *# grade Celsius.

21


22/148

!aca temeratura in timul zilei deaseste #& grade tratamentul se face seara.

#. Metoda vaorizatorului. )re avanta0ul unui control mai recis al alicarii consatante sieconomice a tratamentului si al unui efect mai indelungat. Este necesar insa disozitivulcare se monteaza e o rama goala, dar celtuiala cu acizitionarea acestuia seamortizeaza in tim rin manoera redusa. Se foloseste acid formic la concentratia de9$5. Se urmareste cantitatea de acid evaorata in timul rimei zile a tratamentului si

daca aceasta deaseste *$ ml2zi se taie o ortiune din fitilul disozitivului entru amicsora surfata de evaorare. -ratamentul este ineficient sub limita de evaorare de 9ml2zi.

Se lasa urdinisul descis, se inlatura magazinele. !aca stuul este revazut cu fundanti%varoa se incide sertarul de tabla. -ratamentul se incee la rimele ore, racoroase,ale diminetii. Se oate face trtament cu acid formic atat rimavara, cat si toamna cuconditia ca temeratura eterioara sa fie intre & si 1$ grade Celsius. ;irma ?iocontrol dinElvetia si roducatorul german al vaorizatorului "Nasseneider' recomanda #tratamente e an, rimul in luna )ugust, dua ultima etractie si al doilea in a doua0umatate a lunii Setembrie. !aca la sfarsitul lunii Iulie caderea naturala de acarieni estein medie mai mica de *$ bucati2zi la stuul e *$ rame se renunta la tratamentul din)ugust, facandu%se numai cel din Setembrie.

!e mare imortanta in combaterea varozei este o atenta urmarire a familiei de albineentru o corecta diagnosticare a gradului de infestare. Caderea naturala de acarieni severifica cu foaia cu margarina cel utin satamanal entru a tine sub observatie tendintade infestare a stuilor. ;iecare aicultor trebuie sa arecieze singur eficientatratamentului si sa aduca corectiile necesare entru imbunatatirea acestuia.

Indiferent de metoda de alicare se recomanda utilizarea unui minim de eciamentconstand in:*. Manusi rezistente la acid#. 8celari de rotectie1. Masca cu cartus filtrant+. Sort si cizme de cauciuc&. 7aleata mare "*$ litri' cu aa curata entru interventie in caz de accidente

Se vor avea in vedere urmatoarele asecte:

%Nu lasati rodusul la indemana coiilor.%Coroziv entru oci si iele la contactul direct sau rin eunerea la vaori.%Batamator sau fatal rin ingitire.%Poate roduce sensibilizarea ielii%Evitati contactul cu ocii, ielea sau imbracamintea.%Nu inalati vaorii.%Purtati ocelari de rotectie, manusi rezistente la acizi, sort si cizme de cauciuc lamaniulare.%Se recomanda utilizarea unei masti revazute cu filtru urificator entru vaoriorganici.%Combustibil. ;eriti aroierea flacarii descise. Se astreaza sub temeratura de &$grade C.%3ucrati numai in satiu descis si cu vantul batand din sate.

22


23/148

%Nu mancati, beti licide sau fumati in timul utilizarii.%Salati temeinic mainile cu aa si saun dua utilizare. Salati deasemeni mainileinmanusate inainte de scoaterea manusilor.%!ezbracati imediat imbracamintea stroita accidental.%Salati ainele contaminate searat de restul imbracamintii.%)cidul formic erturba activitatea familiei de albine si oate induce o usoara marire amortalitatii albinelor.

Reguli de rim a0utor:

Piele. !ezbracati imediat ainele contaminate. Salati zona afectata cu saun sau undetergent slab si multa aa. !aca aare arsura se alica comresa sterila si se consultade urgenta medicul.

8ci. Se sala ocii imediat cu aa din abundenta. Se acoera ocii cu comrese sterile,se consulta de urgenta medicul.

Ingerare. Nu rovocati voma. ?eti o cantitate mare de aa sau late. !aca aare vomase administreaza reetat licide. Nu incercati sa dati nimic e gura unei ersoane aflatein stare de inconstienta. Consultati de urgenta doctorul.

Inalare. Scoateti victima din zona contaminata. !aca resiratia s%a orit curatati caileresiratorii si inceeti resiratia artificiala. Nu incercati sa dati nimic e gura unei ersoane aflate in starede inconstienta. Consultati de urgenta medicul.

Clasificare a bolilor si daunatorulor%

?olile albinelor se ot GmHri Gn boli contagioase, necontagioase Ji intoicaii.

K?olile contagioase, la rLndul lor, se grueazH Gn:

% virotice "uietul Gn sac, boala neagrH >% bacteriene "loca americanH, euroeanH, seticemia, aratifoza'>% micotice "ascosferoza, asergiloza, melanoza'>

% arazitare "nosemoza, amibioza, acarioza,brauloza, varrooza, senotainioza, triungiulinoza'.

K?olile necontagioase ale albinelor sunt rerezentate rin:

% uietul rHcit>% boala de mai>% diareea albinelor>% anomaliile mHtcilor.

KIntoicaiile albinelor se ot roduce:

% cu olen>% cu nectar>

23


24/148

% cu miere de manH>% cu medicamente>% cu esticide folosite entru combaterea dHunHtorilor.

K!HunHtorii albinelor sunt:

% gHselnia>

% fluturele 4Ca de mort4>% viesile>% luul albinelor>% furnicile>% rigoriile>% ciocHnitorile>% Joarecii.%si as mai adauga vrabiile si graurii, care in ultimul tim au inceut sa deatarcoale albinelor>

C"LE$&"!'L L'C!"!ILO! "PICOLE( &E)"LC" PE L'$ILE

"$'L'I

ianuarie

..Ianuarie Ji februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. !e cele maimulte ori solul este acoerit cu un strat destul de gros de zHadH mai ales Gn 0umHtateade nord a Hrii Ji uneori ciar Ji Gn zonele sud Ji sud%estice..)icultorii ca Ji albinele lor se gHsesc Gn ianuarie Gn lin sezon rece Ji trebuie sH

subliniez GncH o datH cH Gn general se considerH cH anul aicol nu coincide cu anulcalendaristic. Unii socotesc cH anul aicol se Gnceie o datH cu intrarea albinelor la iernat,fat care se roduce de obicei Gn octombrie sau cel mai tLrziu Gn noiembrie. !acH sezonulactiv Gncee Gn cursul lunii martie sau cel mai tLrziu Gn arilie % o datH ce albinele ies lacules de nectar Ji olen % se oate arecia cH Gn acel moment Gncee anul aicol. !acHintervalul de tim este denumit an atunci el urmeazH sH dureze *# luni adicH erioadade tim trebuie sH traverseze cele *# luni ale anului calendaristic. Imortant nu mi seare data Gnceerii Ji data Gnceierii, resectiv a reGnceerii anului aicol ci cunoaJtereaJi resectarea curbei biologice anuale a dezvoltHrii familiei de albine. Prin cunoaJtere Jimai ales rin resectarea acestei curbe biologice Gnelegem obligaia aicultorului de aaciona Gn stuinH Ji Gn stu numai Gn conformitate cu manifestHrile naturale decomortament ale familiei de albine. )dicH a ceea ce de fat GnseamnH curba biologicHde dezvoltare a familiei de albine erimatH Gn rincial rin creJterea sau scHdereanumHrului de indivizi resectiv a uterii colectivitHii e care o denumim familia saucolonia de albine..n aceastH lunH curba biologicH de dezvoltare are un sens descendent "coboarH entrucH numHrul de indivizi scade, se micJoreazH consecutiv albinele uzate care mor, deciuterea familiei este Gn scHdere. )cest fenomen biologic nu trebuie sH Gngri0oreze eaicultor decLt atunci cLnd cantitatea de albine moarte gHsite la control e fundul

stuilor, resectiv la urdiniJ sau eventual e foaia de control aJezatH e fund esteeagerat de mare "#%1 alme fHcute cHuJ un fHraJ lin cu albine', Gn acest caz se vacontrola atent stuul GndretLndu%se situaiile anormale constatate ca atac de Joareci

24


25/148

sau ciocHnitori, lisH de ranH, umiditate ecesivH etc.'. )icultorul trebuie sH controlezeJi sH revinH, ca Ji Gn luna anterioarH, deran0area Ji neliniJtirea albinelor rovocate deatacul Joarecilor, HsHrilor Ji animalelor de curte,dar Ji cele sHlbatice"ciocHnitori, iigoietc.'. )ceeaJi gri0H se acordH rote0Hrii sulimentare a stuinei contra vLnturilor Jicurenilor acolo unde s%a imus a fi deosebit de necesar. .Se continuH suravegereamodului de iernare a familiilor de albine rin controale eriodice care acum suntreclamate mai des Ji intervenia romtH entru Gndretarea stHrilor anormale. !acH

zHada cHzutH se acumuleazH Gn cantitate mare este recomandabil GndeHrtarea fHrHzgomot a acesteia recum Ji mai ales a geii de e scLndurelele de zbor ale stuilor Jieliberarea urdiniJurilor de albine moarte.

Ce se GntLmlH Gn familia de albine. CurHirea zHezii Ji geii la urdiniJ>. Ca Ji Gn luna trecutH, dacH sunt condiii favorabile se vor efectua lucrHrile cunoscutecare vizeazH Gnlesnirea zborurilor de curHire Gn zilele favorabile>. !acH tenologia de creJtere sau nevoia % resectiv situaia concretH din stui % imun

rHniri mai ales din cauza insuficienei, euizHrii sau inaccesibilitHii ranei se vorreara Ji administra turtele din zaHr Ji miere, Jerbetul din zaHr sau lHcile din zaHrcandi.. Protecia sulimentarH a stuinei contra vLnturilor>. Prevenirea neliniJtirii albinelor rovocatH de HsHri de curte, ciocHnitoare, Joareci J.a.

n atelierul stuinei. Ca Ji Gn decembrie Gn aceastH lunH continuH recondiionarea uneltelor Ji utila0eloraicole Jtiut fiind cH rin aceastH aciune se mHreJte considerabil durata de folosinH alor, se micJoreazH celtuielile, resectiv reul de cost al roduselor aicole Ji cresc

coresunzHtor veniturile care definesc rofitul Gn aiculturH>. Reformarea fagurilor veci sau necoresunzHtori care sunt destinai obinerii cerii esteo lucrare ce continuH ea asigurLnd Gn stuinH efectuarea a ceea ce se denumeJte.... Etracia Ji condiionarea cerii, lucrHri Gn urma cHrora se obin caluii de cearH care,comercializaila scimb, vor asigura eciamentul de faguri artificiali necesari rimenirii anuale acuibului Ji a setului de faguri de strLnsurH din corurile sau magazinele menite obineriirecoltelor de miere Gn sezonul aicol activ.. !earazitarea fagurilor de rezervH clHdii rin eunere la ger.nceierea ramelor, gHurirea aoi GnsLrmarea lor Ji liirea fagurilor artificiali sunt lucrHrisecvenionate conform GnJiruirii de la Gnceutul frazei, aceastH aciune este de mareimortanH Gn a asigura la timul otrivit Ji la nivelul necesarului fagurii Gn care albinelevor creJte uietul Ji vor strLnge recoltele de miere Ji HsturH.

26


27/148

. Confecionarea de stui noi>

. CurHirea Ji sortarea seminelor de lante melifere.

februarie

.) doua lunH a anului este enultima lunH a iernii calendaristice, erioadH Gn care

familiile bune Ji foarte bune matca, Gn miezul gemului de iernare, sub influenacondiiilor din interiorul gemului, Gncee onta "deunerea de ouH sau ouatulmHtcii',dacH aceastH manifestare fiziologicH nu a Gnceut de la mi0locul sau sfLrJitul luniitrecute. Colonia de albine a dobLndit un comortament bine articulat social care%iermite sH suravieuiascH Ji Gn cazul temeraturilor etrem de scHzute din timul iernii.7emul, LnH acum cu o activitate relativ redusH Gncee roducerea de cHldurH Gnvederea asigurHrii condiiilor otime entru creJterea uietului. Prin contracii muscularealbinele aglomerate Gn gemul de iernare, consumLnd miere, roduc cHldurH astfel cH elesunt Gn stare sH ridice e termen scurt temeratura Gn sectorul toracic cu *$C. )ceastHcHldurH rodusH de albinele din miezul "centrul' gemului de iernare este iradiatH tretatla toate albinele comactate Gn gem astfel cH ierderile termice Gn afara gemuluiresectiv Gn saiul lHzii stuului sunt minime. Se Gnelege cH Gn 0urul miezului gemuluialbinele formeazH un strat comact care asigurH efectul termoizolator iar grosimeastratului de albine creJte o datH cu scHderea temeraturii eterioare. )cest mod decomortament trebuie avut Gn vedere Jtiut fiind fatul cH gemul se delaseazH e rameGn sus o datH cu consumarea ranei. Pierderea contactului cu rana determinH moarteacoloniei ciar dacH e ramele lHturalnice gemului eistH suficiente rezerve de miere.Imosibilitatea delasHrii albinelor Gn lan lateral sre ramele ce conin miere face carana sH devinH inaccesibilH astfel cH, suferind de foame, coloniile ier. )semenea

situaii nedorite se GntLlnesc mai ales Gn rimHverile timurii sau Gn ierni cu erioade maicalde urmate de scHderi bruJte de temeraturH ce determinH strLngerea uternicH agemului care ocuH surafee de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate sHrHmLnH Gnfometate mai multe zile .!e aici rezultH cLt de imortantH este suravegereaiernHrii Ji de ce este necesar sH intervenim entru a Gndreta stHrile anormale..Sistemul acesta termodinamic are un mare randament Gn transformarea raneienergetice "mierea' Gn energie termicH numai entru gem. )Jadar, Hrerea generalHcum cH albinele GncHlzesc saiul interior al stuului este greJitH. !acH la surafaagemului temeratura nu scade niciodatH sub 6CC, acum Gn a doua arte a iernHrii Gnmiezul gemului, o datH cu onta mHtcii Ji creJterea uietului, temeratura se menine

constantH la 1+%1&C..Mecanismele secifice de roducere a cHldurii determinH variaii mari ale activitHii determogenezH Gn interiorul gemului de iernare. Ca urmare aarenta inactivitate aalbinelor Gn gem este o falsH imresie, acestea avLnd o continuH miJcare din interiorul"miezul' gemului, unde temeratura este mai ridicatH sre 4coa0a4 gemului undeaceasta este mai micH. Bariaiile eterne de temeraturH duc la o mHrire sau micJorarea densitHii albinelor Gn gem aceasta ducLnd la o mai bunH reglare a temeraturiigemului..8 datH cu aariia uietului temeratura gemului de iernare devine aJadar aroimativA1&C, creJterea acesteia fiind realizatH cu un aort crescut al consumului de glucide.)ceastH temeraturH trebuie meninutH Gn limite strLnse "1+,&%1&C' variaiile mai maride temeraturH Gn minus ducLnd la o tarare a uietului Ji aoi a generaiilor urmHtoarede albine ce vor fi crescute. 8rice cureni reci ot duce la un consum mai mare de

27


28/148

glucide sau o concentraie mai mare de C8# "bioid de carbon' Gn stu ca urmare aactivitHi mai intense a albinelor..8 datH cu creJterea temeraturii medii, sre luna martie%arilie gemul de iernareGncee sH se desfacH "se afLneazH iar activitatea albinelor devine din ce Gn ce maievidentH. CreJterea uietului se desfHJoarH acum e surafee din ce Gn ce mai mari iarrezervele de roteine din organismul albinelor se euizeazH "4foamea de roteinH4 . !ecifHrH rezena Hsturii Ji a rezervelor de miere Gn curinsul gemului, nu este osibilH

intensificarea creJterii de uiet..)cum este momentul cLnd se accentueazH scimbul Gntre generaia de albine de iernareJi albinele de rimHvarH. )lbinele efectueazH zboruri de curHire Ji aduc uneori rimulolen Gn cuib..Un fenomen nedorit ce aare Gn stui mai ales GnceLnd cu a doua arte a iernHrii este umezeala.Umiditatea ridicatH are douH cauze rinciale: ventilaia insuficientH Ji o izolaie defectuoasH. Pe lLngH cHumiditatea ecesivH mHreJte consumul de ranH, ea creeazH un mediu roice de dezvoltare a agenilor atogenicu recHdere a ciuercilor, GndeobJte se cunoaJte cH umezeala, resectiv condensul, se formeazH atunci cLnd aerulcald GncHrcat cu vaori de aH intrH Gn contact cu surafee reci % Gn cazul nostru ereii stuului Ji cu faguriineocuai de albine. )m arHtat cH o datH cu creJterea uietului soreJte temeratura volumului sferei din centrulgemului. -emeraturile eterioare fiind scHzute condensul aare Gn locurile mai reci, mai ales e eretele din

satele stuului. )Jezarea stuului Gntr%o oziie uJor GnclinatH sre urdiniJ face ca icHturile de condens care seaglomereazH e erei sH se scurgH e urdiniJ.

.n calendarele anterioare subliniam imortana asigurHrii liniJtii deline Gn stuinH. Esteevident cH, e lLngH greJelile aicultorului atunci cLnd a efectuat lucrHrile de regHtire aiernHrii, deran0area coloniilor de Joarecii HtrunJi Gn stui, de ciocHnitori, iigoi, animaledomestice, de oi sau ali rHufHcHtori se soldeazH cu nea0unsuri Ji ierderi de efectiv Gnoricare stuinH aflatH Gntr%una din situaiile amintite. !ar, resuunLnd cH iernareadecurge fHrH asemenea evenimente erturbatoare, sH vedem care sunt rincialele

)ciuni secifice

n stuinH :. ContinuH vizitarea eriodicH a stuinei Ji observarea atentH a fiecHrui stu.Un control sumar, rin simla ridicare a caacului Ji odiJorului duce la cunoaJtereastHrii familiei Ji intervenia acolo unde este cazul entru Gndretarea situaiilor anormaleconstatate :;amiliile cu lisH de ranH se observH uJor rin fatul cH albinele sunt aglomerate masivGn saiul dintre leaturile suerioare ale ramelor Ji odiJor Ji au un bLzLit mai uternic.n cazul Gn care colonia suferH de foame se va roceda la rHnirea acesteia. ) lHsafamiliile Gnfometate este o mare greJealH care invariabil se soldeazH cu ieirea acestora.

)sigurarea necesarului de ranH este o condiie esenialH a suravieuirii familiilor. Sevor administra turte de Jerbet "zaHr udrH Gn amestec cu miere 1$5' Gn cantitate de$,&%$,/ g aJezate deasura gemului de iernare, ceea ce asigurH necesarul de ranH eo erioadH de *$%*& zile. n familiile cu rezerve scHzute se oate introduce ciar Gnmi0locul cuibului un fagure cu miere Ji HsturH. )ceasta este osibil numai Gn zile maicHlduroase, cu temeraturi este *#%*1C Ji cu soare, atunci cLnd gemul este desfHcut.n a doua arte a iernHrii se vor comleta Ji rezervele de roteinH, rin administrarea deturte de zaHr cu miere cu adaos de olen 1$5.. Este strict interzisH administrarea de stretomicinH in turte, aceasta regHsindu%se Gn

mierea de salcLm, fHcLnd%o imrorie entru valorificarea ca miere marfH..;amiliile care au ierdut matca se ot unifica cu familii mai slabe, rocedeul fiind maicomlicat, imunLnd cLteva zile cHlduroase sau o camerH GncHlzitH. ;amiliile se in

28


29/148

cLteva ore la cHldurH entru a da osibilitatea gemului sH se desfacH, se introduc aoiGn acelaJi cor desHrite rintr%o ramH GnvelitH Gn ziar aoi se scoate stuul afarH, Ji sevor comleta rezervele de ranH..;amiliile mai agitate cu consum mai mare de ranH ot sH aibH rozHtoare Gn cuib.)ceastH situaie nedoritH se oate constata rin simla observaie ecrementelor deJoarece Gn cuib Ji 0umHtHilor de coruri de albine. Ooarecii se rind sau se alungH dinstu iar salteluele se scimbH cu altele noi entru GnlHturarea mirosului ersistent de

Joarece.. n toate cHrile de aiculturH se omeneJte de Gnlesnirea zborurilor de curHire. Se JtiecH dacH albinele au fost deran0ate,din aceastH cauzH, urmare a consumului sorit deranH, Gn unga lor rectalH s%au aglomerat reziduuri Gn cantitHi mari. Gn mod natural,iarna, mai ales sre sfLrJit,Gnaintea zborurilor de curHire,deozitul de ecremente esteuneori atLt de mare GncLt unga rectalH ocuH aroae Gntreaga cavitate abdominalH.!eci a favoriza zborurile de curHire Gn ferestrele iernii, Gn zile calde Ji Gnsorite este oaciune beneficH>. 7rHbirea toirii zHezii Ji evacuarea ei de e vatra de stuinH>. Ridicarea gratiilor contra Joarecilor, a reductoarelor de urdiniJ "lHrgirea urdiniJurilor',GndeHrtarea resturilor de e fundul stuilor "curHarea urdiniJului Ji fundul stuului seoate face cu a0utorul unei sLrme Gndoite la caHt', ridicarea caacelor, a materialelorizolatoare de e odiJorul lHsat liber Gn bHtaia razelor solare"dacH temeratura se ridicHeste *#%*+C'sunt cLteva aciuni ce favorizeazH zborurile de curHire>. Controlul auditiv al stuilor.. Efectuarea observaiilor fenologice cu rivire la aariia olenului Ji comortareaalbinelor.. n zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stuii se vor rote0a sulimentar.!elasarea aicultorilor de douH ori sau cel uin o datH e sHtHmLnH conferH siguranH

cH e vatra de iernare situaia este sub control.

n atelierul stuinei. ContinuH aciunea rin care se urmHreJte curHarea, dezinfecia, reararea, vosirea Jifinisarea uneltelor, utila0elor Ji disozitivelor care comun inventarul stuinei>. Controlul fagurilor cu rezerve de ranH Ji goi .Se finalizeazH regHtirea setului de faguride cuib Ji de recoltH destinai sezonului aicol activ, Jtiut fiind cH Gnlocuirea eriodicH aeciamentului de faguri este o mHsurH obligatorie Gn fluul tenologic de creJtere Jieloatare a albinelor>. -oirea fagurilor reformai, obinerea Ji condiionarea cerii rHmLne o aciune la ordinea

zilei dacH ea nu a fost finalizatH LnH Gn aceastH lunH.. ncercarea uterii germinative a seminelor de lante melifere

martie

) treia lunH calendaristicH Ji rima lunH a rimHverii 4mHriJorul4, luna ecinociului derimHvarH % #1 martie, cu adierile vLntului rimHvHratic Ji rezena gioceilor Ji aviorelelor vesteJte sosirea rimHverii. Cerul devine scimbHtor, resiunea atmosfericHscade sub /9$ mm, iar umiditatea relativH confirma atributul lunii ecinociului derimHvarH cLnd ziua este egalH cu noatea. )ceastH lunH oate oferi GncH destul de

multe surrize nelHcute, rin scimbHri bruJte ale vremii, Gngeuri Ji ciar cHderi delaoviH Ji ninsoare Gn unele zone ale Hrii. !e aceea, lucrHrile Gn stuinH sunt GncH destulde limitate Ji Gndretate Gndeosebi sre asigurarea ranei necesare % miere Ji HsturH % Ji

29


30/148

a unui regim termic cLt mai bun cuiburilor de albine. 3a Gnceutul lunii, Gn ma0oritateazonelor, albinele efectueazH zborul general de curHire, moment imortant Gn viaafamiliilor de albine. Urmare eliberHrii organismului de ecremente Ji aariiei rimelorgeneraii de albine tinere, crescute Gn cursul iernii, se mHreJte caacitatea de creJtere auietului Gn familie iar consumul de ranH e familia de albine creJte simitor ,la #,$%#,&g. n zilele favorabile zborului, albinele aduc Gn stu olen Ji nectar.n aceastH lunH, Gn funcie de mersul vremii, Gn familia de albine activitHile de deunere

a ontei de cHtre matcH, creJterea uietului Ji culesurile de nectar Ji olen de la flora derimHvarH cunosc tretat o intensificare ce coresunde curbei biologice de dezvoltareanualH rorie seciei. 8uatul mHtcilor Gn familii uternice se a0unge Gn anii favorabiliLnH la *.$$$ de ouH Gn #+ de ore..n funcie de uterea familiei, a calitHii mHtcii Ji a condiiilor de microclimat din cuibuietul oate ocua surafee diferite de faguri, GnsH, indiferent de cantitatea acestuia,albinele sunt obligate sH meninH, mai ales Gn zona uietului, temeratura necesarH decirca A1&C, fat care soreJte consumul de ranH idrocarbonatH "mierea', Gn acelaJitim crescLnd Ji consumul de substane roteice "HsturH , necesare creJterii uietului..Elementele rinciale care determinH amloarea Ji viteza cu care matca deune ouHle Jialbinele doici Gngri0esc uietul sunt urmHtoarele:Puterea Ji starea de sHnHtate a familiei la ieJirea din iarnH.Se Gnelege cH o familie bolnavH "nosemoza, uietul vHros, varrooza sunt rincialele bolice ot fi decelate', cu oulaie uinH formatH din albine GmbHtrLnite Ji anemiate se vamanifesta ca un organism slHbit, ca o unitate biologicH incaabilH sH desfHJoare cuamloare activitHile enunate. !e multe ori familiile cu andica sunt comromise maiales dacH nu se intervine raid cu mHsuri de Gndretare a stHrilor anormale. 8ricumfamiliile slabe sau slHbite nu au Janse de a se alinia la startul de la care vor orni lavalorificarea culesurilor de roducie "salcLm, rHitH J.a.' familiile uternice. !esigur

starea foarte bunH, bunH, mediocrH sau rea a acestora deinde Gn mod esenial de bunaregHtire entru iernare e care aicultorul a asigurat%o la tim Ji corect Gn anulanterior. Mai deinde Ji de succesul iernHrii adicH dacH familiile nu au fost deran0ate Gnerioadele reci, au avut o iernare liniJtitH cu rovizii de ranH suficientH, de calitate JiaccesibilH "miere A HsturH iar rotecia termicH Ji aerisirea stuilor au fost la arametriie care orice aicultor Gi cunoaJte.Starea vremii.Condiiile de temeraturH Ji reciitaii accelereazH sau frLneazH dezvoltarea GnelegLndrin aceasta cH Gn condiii de vreme rece cu reciitaii, Gn absena zborurilor de curHireJi a culesurilor de Gntreinere ascendena curbei de dezvoltare va cunoaJte un ritm lent Ji

GntLrziat.n aceastH erioadH albinele care au iernat mor Gn numHr mare Ji arareori contingentelede albine care se nasc Gntr%un interval de tim egalizeazH e cele care disar. !e obiceiacest fenomen se etrece Gn cursul lunii arilie.Prezena Ji calitatea ranei.;HrH ranH energeticH % miere sau siro din zaHr Ji roteicH % HsturH Ji olen ca Ji fHrHaH, creJterea uietului rHmLne un deziderat care nu%Ji gHseJte materializarea Gn cuibulfamiliei.Protecia termicH Ji umiditatea.Bariaiile mari de temeraturH de la zi la noate imun o rotecie termicH sulimentarHentru Hstrarea cHldurii mai ales Gn saiul ocuat de zona cuibului unde temeraturageneratH de albine entru creJterea uietului este de aro.A1+A1&C. UmiditateaecesivH este dHunHtoare determinLnd sau favorizLnd aariia mucegaiului, degradarea

30


31/148

Hsturii Ji alte necazuri..)icultorii cu eerienH Jtiu sH alterneze lHrgirea cuibului cu strLmtorarea lui, utilizLndrame bune de ouat concomitent cu o manierH de lucru cu cuibul strLns. )ceastaGnseamnH ractic cH lHrgirea eriodicH nu se face mai mult decLt ermite o bunHacoerire cu albine a tuturor ramelor ce comun cuibul limitat de diafragmH.)ctiuni secifice:

n stuinHRevizia sumarH de rimavarH.Este o lucrare care se oate efectua Gn zile calde, calme Ji Gnsorite Gn care temeraturase ridicH este *#%*1C. Practic este vorba desre un control oarecum suerficialconstLnd uneori numai Gn observarea de sus a cuibului rivind leaturile suerioare aleramelor sau etrHgLnd o ramH din centru. !acH se constatH cH eistH uiet cHHcit dealbine lucrHtoare, ouH corect deuse de matcH Ji uiet necHHcit de vLrste diferite esteun rim semn care dH certitudinea cH activitatea din stu se Gnscrie Gn arametrii denormalitate..;ireJte areciem tot sumar dacH eistH ranH suficientH, de calitate Ji accesibilHalbinelor. n cazul absenei sau insuficienei ranei se intervine cu rHniri sub formH desiro de zaHr *:* sau, mai bine, cu faguri cu miere de la rezervH, descHHcind eriodiccLte * dm#..-urtele din miere Ji olen sunt GndeobJte recomandate % ca ranH de comletare Ji2saustimulare ca Ji siroul % numai dacH albinele zboarH sau au efectuat anterior cel uin unzbor de curHire..;HrH a se desface cuibul rea mult, entru a se evita ierderile de cHldurH, din arteadinsre diafragmH se scot fagurii golii de miere sau cu miere uinH Ji se aroie dezona uietului fagurii mai lini cu miere Ji HsturH de la marginea cuibului, Gn lisa

acestora, se introduc faguri cu miere din rezervH..;agurii goi care se scot din cuib, lini cu albine atLt la surafaH cLt Ji Gn celule nu se scuturH, entru a nu serovoca ierderi de albine Ji ciar Ji a mHtcii Gn cazul Gn care aceasta este ascunsH Gn masa de albine, ci se aJeazHcu gri0H mai sre marginea cuibului, de unde albinele, datoritH temeraturii ridicate din cuib, se vor retrage Gncetsre zona uietului.

.n lisa fagurilor cu ranH Gn rezervH, se aJeazH deasura zonei cu uiet ungi de lasticcu Jerbet de zaHr sau cu astH de zaHr udrH amestecat cu miere "($2#$5'.Pentru comletarea rezervelor de HsturH, LnH la aariia olenului Gn naturH, e bine sHse administreze turtite de olen amestecat cu uinH miere, astfel GncLt sH facH o masHcomactH, cLte *$$%*&$ g> nu se dau cantitHi mai mari. entru a se evita ierderileinutile Ji alterarea lor, Gn cazul Gn care turtiele sunt consumate mai Gncet, Gn lisaolenului se vor folosi Gnlocuitori de olen, cum sunt latele raf degresat, dro0dia debere uscatH Ji fHina de soia mHcinatH foarte fin. 3a fel ca Ji Gn cazul olenului, acestea seamestecH cu o cantitate micH de miere Ji se administreazH Gn turtie de circa *$$%*&$ g..Se va evita introducerea Gn stui Gn scoul asigurHrii rezervelor de ranH a fagurilor cumiere cristalizatH Ji eventual se vor scoate din stui fagurii cu asemenea miere,Gnlocuindu%se cu faguri cu miere licidH, Gn aceastH erioadH albinele dizolvH cu greucristalele de miere, consumLnd doar mierea licefiatH din 0urul lor Ji aruncLnd de regulH,cristalele de miere e fundul stuului, Gn lus. consumul unui asemenea sortiment demiere rovoacH de multe ori diaree la albine, mai ales Gn cazurile Gn care acestea nu au

efectuat un zbor de curHire de mai mult tim.;agurii cu miere cristalizatH ot fi dai Gn consum mai tLr

Crestere Albine

Documents

Transcript of Crestere Albine