Tehnologia cresterii porcilor

7/25/2019 Tehnologia cresterii porcilor

1/9

Tehnologia cresterii porcilor

Porcul este un mamifer ce face parte din familia Suideelor.

Rasele actuale de porci provin din mistretul asiatic (Sus vittatus) si dinmistretul european (Sus scrofa ferus).

Cresterea porcinelor este o indeletnicire straveche a oamenilor.

Peste 80% din populatia globului consuma carnea de porc atat ca atare catsi sub forma de preparate.

In Romania porcinele asigura peste 50% din consumul de carne al populatie, i ar creterea suinelor a constituit o preocupare importantapopulaiei , mai ales pentru cei din mediul rural .

Pentru nceput, a predominat o cretere extensiva unor populaii primitivede porcine, avnd la bazrasele Stocli i Mangalia, precum ialte populaii locale.

La jumatatea cat si la sfritul secolului trecut i nceputul actualuluisecol, au fost importate unele rase mai perfecionate) n special dinAnglia, att pentru creterea n sine, ct i pentru ameliorarea

populaiilor existente.Aceastactivitate a reprezentat ntotdeauna pentru fermieri o sursde

hrani de materie primpentru satisfacerea nevoilor familiale, dar ipentru comer.


2/9

Creterea porcilor, n condiiile rii noastre, este o ramureconomicfoarte important, aceasta caracterizndu-se prinintensivizarea produciei, ncepnd cu producerea de purcei i

terminndu-se cu livrarea continu, ritmici constant, a indivizilorngrai pentru sacrificare.

ntre ramurile zootehnice, creterea porcilor ocuplocul al II-lea dup

bovine.

Produsul principal care se obine de la porcine este carnea, mult solicitati apreciatde consumatori, datoritvalorii ei hrnitoare, suculenei ifrgezimii, uurinei cu care se preparntr-un bogat sortiment de

preparate culinare, posibilitii de conservare sub diferite forme i petimp ndelungat etc.

Prin coninutul su superior de proteine i grsimi, valoarea sa energetic(exprimat n Kcal/kg) este superioarcelorlalte specii:

2700 Kcal. la carnea de porc;

1600 Kcal. la carnea de taurine;1400 Kcal. la carnea de ovine;

1050 Kcal. la carnea de pasre;

750 Kcal. la un ou de 50 grame,etc.


3/9

Duprecomandrile F.A.O., O.M.S. ca i ale unor specialiti romni,o persoanstandard trebuie sprimeasczilnic ntre 2800-3000 kcal.i circa 1g proteinpentru fiecare kg greutate, pentru care sunt

necesare anual circa73 kg carne (n carcas), din care:

13,3 kg de bovine,

5,1 kg de ovine,

27,9 kg de porcine,

15,9 kg de pasre

10,5 kg din alte resurse (n principal din carne de pete), alturi de circa240 kg lapte i produse din lapte i 280 ou.

Cresterea si ngrsarea porcilor, n gospodria familial reprezint onecesitate obiectiv, deoarece prin aceste ndeletniciri se asigurnecesarul de carne pentru consum propriu, iar prin extindereanumeric si crearea de ferme sau exploatatii, acestea pot deveniaductoare de venituri n zonele de ses, unde cerealele obtinute lapreturi avantajoase pot fi valorificate eficient.

Creterea porcilor prezinti unele particulariti biologiceeconomice:

adaptabilitate ridicatla condiiile creterii intensive;

asigurindustriei alimentare o valoroas materie prim(carnea), iar pepiaa externconstituie o surssigurde aport valutar;

productivitatea pe animal matc superioar(1,5 -2 tone carne in

viu/scroaf/an);

prolificitate i precocitate ridicat(anual de la o scroafse pot obinepeste 20 de purcei, iar dupcirca 9 luni scrofiele se pot folosi lareproducie) ;


4/9

randament la sacrificare ridicat (72 -75%);

valorificsuperior majoritatea produselor secundare obinute in ramurile

vegetale, unele reziduuri industriale, precum i resturile menajere.Pe lngaceste particulariti, trebuie evideniat i faptul cn creterea

porcilor, consumul de furaje concentrate este foarte mare,determinnd o pondere ridicata cheltuielilor cu furajele (n medie 75-80%).

n urma sacrificrii porcilor rezult, fade celelalate animale de

ferm, proporii relativ mari de esut adipos (slnini osnz),suficient de mari decarne, suculenti cu valoare energeticridicate iproporii reduse de oase i subproduse, unele mult ntrebuinate ndiverse industrii alimentare, de nutreuri combinate i farmaceutice.

De la porcine se mai obine i grsimea animal, precum i o serie deproduse secundare, cum ar fi: piei, oase, copite, pr, gunoi etc.Prezentm, pe scurt, produciile obinute n urma sacrificrii porcilor iprincipalele domenii de utilizare:

Carnea de porc

este producia principali se caracterizeazprin valoarea energeticmare, n comparaie cu cea rezultatde la alte specii, ca urmare aprezenei substanelor grase.

Coninutul crnii n substane grase i conferfrgezime i savoare.

Carnea de porc reprezintcca. 54% din greutatea animalului viu, sacrificatla 100 kg, cu variaii ntre 50-60%.


5/9

Aceasta poate fi consumato perioad relativ ndelungatde timp,

deoarece are un coninut redus de api se poate prelucra sub formde semipreparate, mezeluri, afumturi, conserve etc.

De menionat c, n multe reete, carnea de porc se introduce ncomponena diverselor tipuri de salamuri, pentru mbuntirea valoriienergetice i a calitii gustative.

n tehnologia curent, prin carne de porc se nelege esutul muscular cubazele anatomice osoase respective.

Grasimea

este producia secundari se compune, n principal, din slniniosnz.

Ambele sortimente sunt utilizate sub formde preparate n alimentaiauman, iar topite att n hrana oamenilor ct i pentru diverseindustrii.

Slnina reprezintcca. 20% din greutatea vie a animalului, iar osnza ntre2-3%.

Grsimea constituie o component importantn echilibrarea energeticaalimentaiei umane, deoarece posed peste 8000 kcal/kg.

Slnina, ca atare, de porc, are o importanmai reduspentru alimentaiauman, deoarece posedo valoare biologicredus, nsosnza estepreferatn preparate culinare (cofetrii).

n alimentaia animalelor, grsimea se utilizeazsub formtopitpentruechilibrarea energetica raiilor de hran, mai ales la categoriile tinerede porcine i psri.


6/9

Subprodusele

rezultate n urma sacrificrii porcilor sunt utilizate n alimentaia uman,

n industria alimentari n cea farmaceutic.Acestea reprezintcca. 20% din greutatea animalului viu, din care, cca.

11%, sunt comestibile, iar cca. 9% necomestibile.

Dintre subprodusele comestibile, utilizate n alimentaia uman,enumerm: ficatul, creierul, inima, limba, urechile, testicolele,rinichii, picioarele i chiar plmnii.

Subprodusele utilizate n diversele industrii sunt: pielea (4,5 kg), stomacul,intestinele, vezica urinar, sngele (3,3 kg), prul, extremitile,unghiile, grsimea rezultatde la rzuirea pielii i din curareaintestinelor i mai rar coninutul aparatului digestiv.

n urma sacrificrii unui porc, n greutate vie de 100 kg, mai rezulti cca.

3,0 kg deeuri.Subprodusele utilizate n industria farmaceuticsunt: glanda tiroid,

timusul, pepsina stomacali uneori, glandele sexuale.

Gunoiul de grajd poate fi utilizat n fertilizarea terenurilor agricolecalcaroase, mai ales cnd este preparat n amestec cu cel rezultat dela alte animale de ferm (rumegtoare).

Pentru a realiza 1 kg de crestere n greutate, porcii au nevoie de 3,5-4,5 UN,adic 3-4 kg de uruieli sau furaj combinat la care se pot aduga sinutreturi suculente (sfecl, bostnoase,leguminoase).

Factori care influenteaza cresterea porcilor


7/9

Factorii exogeni se refer la: cantitatea, calitatea si modul deadministrare a hranei, conditiile de ngrijire, tehnologia de crestere singrsare, modul de efectuare a transportului

Factorii endogeni sunt rasa, nivelul de ameliorare al animalelor, sexul,prolificitatea, capacitatea de alptare, numrul si greutatea purceilorntrcati, precocitatea si valorificare furajelor, sntatea si rezistentaorganismului, randamentul la sacrificare si calitatea carcasei.

Sexul influenteaz de asemenea productia de carne. Masculii castrati si

necastrati dau o cantitate de carne mai mare cu 8-10 % dectfemelele, dar femelele dau o carne mai superioar din punct de vederecalitativ, si cu grsime mai putin.

ngrsarea porcilor este mai rentabil la vrst tnr; ngrsarea lavrst mijlocie ncepe la 6 luni iar la cea adult dup 12 luni sau dupce animalul a fost scos de la reproductie.

Furajele care intr zilnic n hrana porcilor trebuie s fie usor digestibile, cualte cuvinte acestea s poat fi usor transformate de ctre stomaculporcului n substante ce pot fi asimilate n organism si apoi s fietransformate n carne.

Cel mai bun coeficient de digestibilitate al hranei este cel cuprins ntre 80-

90 % din cantitatea total si acesta se realizeaz cnd hranaadministrat are la baz orz si porumb cu adaos de concentrat proteinovitamino mineral.

Cea mai buna carne se obtine de la porcii de pana la 120 kg.


8/9

Datorita caracteristicilor biologice si economice deosebite crestereaporcilor prezinta anumite avantaje comparativ cu cresterea altor speciide animale:

Este un animal putin pretentios la conditiile de hrana si clima, putand ficrescut in toate zonele geografice ale tarii; - fiind omnivor poatevalorifica o gama variata de nutreturi, resturi de mancare, resturi dinindustria alimentara, bostanoase, radacinoase, cereale; - se dezvoltarepede, la o saptamana de la nastere dublandu-si greutatea

O scroafa sanatoasa, hranita corespunzator, poate produce purcei pana lavarsta de 6 7 ani, timp in care fata de 810 ori; - gestatia dureazaputin (aproximativ 117 zile), o scroafa dand nastere la 1012 purceiodata, putand fata chiar de 2 ori pe an, obtinandu-se deci de la osingura scroafa pana la 20 de purcei pe an; - porcul realizeaza un spormediu zilnic de 500700 g putand fi sacrificat la 68 luni

Cu cat un porc are o greutate mai mare, care depaseste 120 kg, cu atat

procentul de carne va fi mai mic iar cel de grasime va fi mare.Cresterea porcilor

Porcul va fi ales si in functie de productia dorita: pentru carne, pentrugrasime, pentru productie mixta sau pentru prasila.

Cresterea porcilor in sistemul intensiv si semiintensiv cunoaste o continuaameliorare in dorinta de a obtine o crestere a procentului de carne, o

imbunatatire a carnii sub aspect calitativ (fragezime, capacitate deretinere a apei), o scurtare a perioadei de la nastere pana la livrare.


9/9

Tehnologia cresterii porcilor

Documents

Transcript of Tehnologia cresterii porcilor