Tehnologia cresterii albinelor si viermilor de matase.doc

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Proiectul Phare TVET RO 2006/018-147.04.01.02.01.03.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a XI a

Tehnologia creşterii albinelor şi viermilor de mătase

DOMENIUL: AgriculturăNIVEL: IICALIFICARE: Zootehnist

Martie 2009

Acest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic

1

MECI–CNDIPT / UIP

AUTORI: Tureac Anişoara – prof. grad. did. II, Colegiul Tehnic “Pontica” ConstanţaLivadariu Florica – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic “Pontica” Constanţa


2

Introducere ................................................................................................................................4Competenţe ..............................................................................................................................5Informaţii despre agentul economic...........................................................................................6Modalităţi de organizare a practicii............................................................................................7Recomandări privind respectarea normelor de sănătate şi securitatea muncii.........................8Glosar .......................................................................................................................................9Activităţi de învăţare.................................................................................................................10Competenţa 17.1.....................................................................................................................11

Fişe de documentare................................................................................................11, 12Fişe de lucru.............................................................................................................13, 14Fişă de observaţie..........................................................................................................15

Competenţa 17. 2....................................................................................................................16Fişe de documentare............................................................16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23Fişe de lucru.........................................................................24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31

Competenţa 17. 3....................................................................................................................32Fişe de lucru...............................32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46

Competenţa 17. 4....................................................................................................................47Fişe de documentare......................................................47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55Fişe de lucru.......................................................................................................56, 57, 58

Organizarea evaluării.........................................................................................................59, 60Jurnalul de practică..................................................................................................................61Anexe ....................................................................................................................62, 63, 64, 65Bibliografie...............................................................................................................................66


3

Prezentul material de învăţare se adresează elevilor care urmează traseul profesional de pregătire în calificarea ,,Tehnician zootehnist’’, profesorilor şi maiştrilor instructori care asigură formarea competenţelor profesionale specifice acestei calificări.

Scopul realizării prezentului material de învăţare este acela de-a realiza o prezentare cât mai captivantă pentru elevi , în vederea depăşirii barierelor din calea învăţării şi a ajuta grupul ţintă să-şi atingă întregul potenţial.

La baza materialului de învăţare a stat Standardul de pregătire profesională în care sunt prezentate pentru fiecare competenţă criteriile de performanţă, condiţiile de aplicabilitate şi diferitele probe de evaluare.

În baza Standardului de pregătire profesională s-a elaborat programa şcolară în care sunt corelate competenţele specifice modulului cu conţinuturile ce vor fi parcurse de profesor şi elevi prin diverse activităţi de formare.

Prezentul material promovează viziunea unui etos comunitar care dezvoltă şi valorifică abilităţi şi atitudini care vor îmbunătăţi activitatea educaţională a elevilor şi îi va ajuta în formarea competenţelor profesionale pentru viitorul loc de muncă.

Materialul de învăţare contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor de creativitate, inovare şi adaptare la schimbare a cursanţilor.

Materialele de învăţare prezentate în acest document pot constitui modele de bună practică pentru profesorii care parcurg modulele pentru care nu sunt elaborate materiale de învăţare pentru această calificare.

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, deci prin folosirea celor mai adecvate metode, mijloace de învăţământ, în care activitatea didactică este centrată pe elev. Există numeroase metode şi procedee didactice, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea competenţei specifice a conţinutului.

Prezentul document conţine o diversitate de metode şi instrumente de învăţare relevante pentru calificarea “Tehnician zootehnist” şi anume:

fişe de documentare fişe de observaţii fişe de lucru: pentru activităţi practice fişe de autoevaluare cuvinte cheie/glosar


4

Acest material îşi propune să uşureze activitatea de învăţare a elevilor, venind în

sprijinul lor cu instrumente de învăţare care să îi ajute în formarea următoarelor competenţe:

1. Descrie biologia familiei de albine:recunoaşterea părţilor componente ale albineicaracterizarea categoriilor de indivizi.

2. Identifică utilajul apicol:clasificarea stupilorrecunoaşterea părţilor componente şi anexele stupilorrecunoaşterea utilajelor folosite în stupină

3. Aplică lucrări de întreţinere şi îngrijire a albinelor:efectuarea lucrărilor de întreţinere şi îngrijire specifice fiecărui anotimpasigurarea înmulţirii familiei de albinerespectarea normelor specifice de tehnica securităţii muncii

4. Identificarea principalelor plante melifere şi polenifere:clasificarea speciilor melifererecunoaşterea principalilor reprezentanţi ai speciilor melifere

FOARTE IMPORTANT!!!


5

Citiţi cu atenţie toate materialele!

Completaţi fiecare secţiune cu atenţie!

Consultaţi-vă cu maistrul sau tutorele de practică la

nevoie!

Autoevaluaţi-vă permanent!

Agentul economic se află în zona de activitate a unităţii şcolare, care pregăteşte absolvenţi cu calificarea „zootehnist”.Principala activitate a agentului economic este apicultura, fapt ce ne-a determinat să încheiem o convenţie cadru, având în vedere buna desfăşurare a practicii la modulul „Tehnologia creşterii albinelor şi viermilor de mătase”.

Agentul economic deţine în prezent 60 familii de albine, cu posibilităţi de dezvoltare în viitor

Tipul stupilor: 54 stupi orizontali; 4 stupi verticali cu magzine; 2 stupi multietajaţi;

Pentru realizarea culesurilor de producţie apicultorul practică stupăritul pastoral astfel:

La rapiţă ( 500 ha)La salcâm ( 150 ha.)La coriandru ( 200 ha.)La tei (300 ha.)La floarea soarelui ( 700 ha.)

Pentru realizarea culesurilor târzii de toamnă apicultorul se deplasează la flora spontană din Delta Dunării.

Agentul economic oferă posibilitatea elevilor pentru desfăşurarea practicii comasate, punând la dispoziţia lor atât baza materială de care dispune cât şi informaţiile necesare formării competenţelor.

Elevul are obligaţia ca pe durata derulării stagiului de pregătire practică, să respecte programul de lucru stabilit şi să execute activităţile solicitate de tutore după o prealabilă instruire, în condiţiile respectării cadrului legal cu privire la volumul şi dificultatea acestora (conform Codului Muncii).


6

Modulul „Tehnologia creşterii albinelor şi viermilor de mătase” este integrat în cultura de specialitate, clasa a XI a, an de completare, pentru calificarea „Zootehnist”. Modulul „Tehnologia creşterii albinelor şi viermilor de mătase” reprezintă unitatea de competenţă tehnică specializată „Tehnologia creşterii albinelor şi viermilor de mătase”.Deşi această unitate de competenţă nu se agregă sau contextualizează cu o unitate de competenţă pentru abilităţi cheie, considerăm oportun să menţionăm aici, unităţile de competenţă cheie, care se formează în clasa a XI a, an de completare, nivelul doi, calificarea „Zootehnist”. Acestea sunt:

Comunicare şi numeraţieAsigurarea calităţiiIgiena şi securitatea munciiLucrul în echipă

Modulul „Tehnologia creşterii albinelor şi viermilor de mătase” se studiază într-un număr total de 60 ore (laborator tehnologic 30 ore şi instruire practică 30 ore), în paralel cu celelalte module din clasa a XI a, an de completare, în cadrul stagiilor de pregătire practică, el nefiind condiţionat de parcurgerea altor module. Rolul practicii este decisiv în formarea abilităţilor cheie şi a competenţelor tehnice specializate, întrucât se realizează la agentul economic, în condiţii de producţie, familiarizând elevul cu viitorul loc de muncă.Conţinutul activităţilor desfăşurate la agentul economic trebuie să ducă la formarea competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională.Deoarece majoritatea lucrărilor din stupină se desfăşoară primăvara şi toamna, recomandăm ca şi practica comasată la acest modul să fie împărţită în două perioade, şi anume:- prima parte să se desfăşoare primăvara- a doua parte să se desfăşoare toamna. În acest fel elevii vor putea participa la majoritatea lucrărilor care se desfăşoară în stupină.În orele de instruire practică comasată se asigură formarea competenţelor din cadrul acestui modul, dar şi se capătă experienţă în muncă în domeniul de pregătire generală în creşterea albinelor.


7

În primul rând se vor lua măsuri de evitare a înţepăturilor, care pentru unele persoane pot produce chiar stări alergice, intoxicaţii etc.De aceea în stupină se va lucra la orice control în cuibul familiilor, numai purtând echipamentul de protecţie în stare de funcţionare (masca apicolă, salopetă de preferinţă, de culoare albă, mănuşi, cizme, afumător)

Apicultorii nu trebuie să prezinte mirosuri străine care irită albinele,

În cazul înţepăturilor se vor lua măsuri urgente pentru îndepărtarea acului,

Scoaterea acului se face cu unghia sau cu dalta, printr-o mişcare de alunecare pe piele, antrenând astfel şi acul cu punga de venin,

Pentru a ameliora durerile, la locul înţepat se va pune comprese cu apă rece sau cu oţet diluat cu apă, ori cu soluţie foarte slabă de amoniac sau 20% soluţie de hipoclorit de sodiu.

Se mai poate fricţiona locul cu frunze de pătrunjel sau se pun felii de cartof, de ceapă.

O atenţie deosebită trebuie acordată transportului stupilor în pastoral, care se face în general noaptea.

Pe vagoanele ce transportă stupi vor fi prinse tăbliţe cu inscripţia "atenţie albine!", vor avea asigurate stingătoare şi vor fi dotate corespunzător pentru circulaţia în siguranţă pe drumurile publice.

Vetrele de stupină vor fi amplasate cât mai departe de drumurile circulate de oameni şi animale iar la masivele melifere se va ţine de cont de normele în vigoare privind paza contra incendiilor etc.

În lucrările de xtracţie a mierii, a cerii, la folosirea centrifugelor electrice de mare capacitate, a topitoarelor cu aburi se vor lua măsuri concrete pentru evitarea electrocutării, opăririi.

La toate mijloacele de transport şi în apropierea stupinelor se vor folosi tabliţe indicatoare cu inscripţia: ATENŢIE, ALBINE !


8

Mască Salopetă Mănuşi Afumător


9

Următoarea listă de termeni va fi folositoare la absolvirea unităţii de competenţă.

1 Albine lucrătoare cei mai mici indivizi ai familiei de albine, femele cu ovarele nedezvoltate, incapabile de reproducţie,

2 Boştina reziduurile rămase după ce fagurii vechi au fost topiţi.

3 Culesurile de întreţinere

asigură hrana necesară pentru creşterea, dezvoltarea şi stimularea familiei de albine

4 Culesurile de producţie

se realizează de la speciile melifere cu potenţial ridicat. Fiind de mare intensitate, albinele îşi realizează necesarul propriu de hrană şi un surplus de miere care se extrage (miere-marfă)

5 Diafragma anexă a stupului orizontal care serveşte la despărţirea stupului în două compartimente, complet izolate.

6 Furtişag aplicat la albine, este luarea mierii altor colonii, pe ascuns sau prin forţă.

7 Goluri de cules intervale în care albinele nu găsesc surse de hrană în natură

8 Matca este singura femelă capabilă de reproducţie din familia de albine

9 Podişorul Snellgrove

serveşte la separarea familiei de bază de familia ajutătoare (stupul multietajat)

10 Plante melifere plante care oferă familiilor de albine materia primă necesară existenţei lor (nectar, polen)

11 Plantă poleniferă plantă care oferă familiei de albine numai polen12 Plantă nectariferă plantă care oferă familiei de albine numai nectar13 Plantă nectaro-

poleniferăplantă care oferă familiei de albine atât nectar cât şi polen

14 Rază economică de zbor

culesurile care se găsesc la o distanţă de până la 1,5 – 2 m faţă de stupină.

15 Trântor masculii familiei de albine

NOTĂ: Dacă elevii vor găsi şi alţi termeni, îi pot include în lista prezentată. Aceasta poate fi ataşată la portofoliu.


10

CUVINTE CHEIE: familie de albine; matcă; albină lucrătoare;trântor; stupină; stup; plante melifere


11

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 17 – Tehnologia creşterii albinelor şi viemilor de mătaseCOMPETENŢA 17.1. – Descrie biologia familiei de albine

FIŞA DE DOCUMENTARE Nr.1INDIVIZII FAMILIEI DE ALBINE

Albinele duc o viaţă în comun, formând familia (colonia) de albine.In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca, albinele lucratoare si trantorii.


12

Matca Albine lucrătoareTrântori


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr.2Caracterele morfologice ale indivizilor familiei de albine

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca, albinele lucratoare si trantorii. Aceştia prezintă caractere morfologice diferite, care îi fac să se deosebească între ei.

INDIVIZII FAMILIEI DE ALBINE

CARACTERE MORFOLOGICE

Matca

- Este singura femelă capabilă de reproducţie, - Se deosebeşte uşor de celelalte albine prin formă şi mărime, având corpul mai lung, capul mai mic şi abdomenul foarte dezvoltat şi acoperit până la jumătate de aripi.- Pe faguri este însoţită întotdeauna de o suită care se ocupă cu hrănirea ei (cu laptisor de matcă) şi cu transmiterea substanţei de matcă la întreaga colonie.

Albina lucrătoare

- Sunt, ca dimensiune, indivizii cei mai mici ai familiei de albine, femele cu ovarele nedezvoltate, incapabile de reproducţie,- Capul albinei lucrătoare are o formă triunghiulară iar abdomenul este egal în lungime cu aripile. - Limba le este bine adaptată pentru cules, în medie are 6,4 mm lungime, - Picioarele sunt prevăzute cu paneraşe (corbicule) destinate colectării şi transportului polenului.

Trântorul

- Reprezintă masculii familiei de albine,- Corpul lor este mai mare decât al lucrătoarelor şi a mătcii, lungimea este aprox. 15 -18 mm, - Capul este rotunjit, antenele trântorului au cu o articulaţie în plus faţă de cele ale albinei lucrătoare cu ochi foarte bine dezvoltaţi, mirosul sensibil şi vederea trântorilor, adaptată la lumina cerului şi a zării, ajutându-i la detectarea uşoară a mătcilor ieşite la împerechere.- Rolul principal al trântorilor este de a împerechea mătcile şi de a asigura astfel perpetuarea speciei.


13


FIŞA DE LUCRU Nr. 1Tehnica cercetării cuibului

ACTIVITATE PRACTICĂ - AGENTUL ECONOMIC

ETAPE

MATERIALE NECESARE OPERAŢII EXECUTATE

Pregătirea materialelor

necesare şi a apicultorului

masca

salopeta

afumătorul, dalta apicolă, peria, lădiţa de lucru

- pregăteşte materialele necesare cercetării cuibului

- apicultorul face un duş, pentru îndepărtarea mirosului de tanspiraţie, care irită albinele în aceeaşi măsură ca şi mirosul de alcool, ceapă, parfum etc.

- îmbracă costumul de protecţie obişnuit

Cercetarea cuibului

afumătorul, dalta

apicolă, peria,

lădiţa de lucru

- pentru a nu stingheri activitatea albinelor nu vă aşezaţi niciodată în faţa urdinişului, în caz contrar albinele zboară în jurul apicultorului şi sunt iritate.

- vă veţi aşeza în partea laterală a stupului, în aşa fel încât ridicarea ramelor să se facă uşor, începând cu partea mai puţin populată a cuibului.

- ridicaţi capacul stupului cu grijă, fără zdruncinături,

- se desprinde apoi, cu ajutorul dăltiţei, podişorul

- se introduc câteva pale de fum cu afumătorul deasupra ramelor, pentru ca albinele să se retragă.

- se desprinde apoi diafragma,

- cu ajutorul dăltiţei se desprinde prima ramă.

Examinarea ramei

rama

- examinarea ramei scoase din stup se face apucând cu amândouă mâinile de mâneraşele acesteia, ridicând-o deasupra cuibului, în poziţie orizontală, puţin oblică.

ATENŢIE !!!!- manevrarea se face numai deasupra stupului, pentru a împiedica scurgerea picăturilor de nectar în afara stupului, a ghemotoacelor de polen neconsolidate în celule, pierderea mătcii şi căderea albinelor de pe faguri.

- pentru examinarea ramei pe parte opusă, mâna dreaptă cu rama se ridică în sus, iar mâna stângă se lasă în jos, învârtind rama pe axa ei longitudinală la 180º


14

Examinarea ramei

rama

perie apicolă

lădiţa de lucru

- astfel, rama se găseşte în poziţie verticală puţin oblică

- apoi fagurele se readuce în poziţie orizontală (fără a se mai întoarce) şi se aşează din nou pe falţuri.

- dacă se urmăreşte scoaterea unor rame din cuib, acestea se adăpostesc în lădiţa de transport, iar după terminarea cercetării în spaţiul dintre ultima ramă şi diafragmă se scutură albinele de pe fiecare ramă.

- această operaţie se face printr-o mişcare energică, după care restul albinelor rămase se îndepărtează cu ajutorul periei.

FOARTE IMPORTANT !!!!


15

În cursul acestor manevre trebuie să aveţi grijă să nu pierdeţi matca, căutând-o în prealabil de mai multe ori.De obicei aceasta se găseşte pe fagurii cu ouă, unde îşi desfăşoară activitatea.În timpul cercetării nu trebuie făcut abuz de fum, deoarece acesta poate irita albinele, în loc să le liniştescăDupă cercetare se procedează la rânduirea normală a cuibului şi la închiderea stupului.Dacă în timpul cercetării, se constată că albinele sunt deosebit de agresive, se recomandă aşezarea ramelor la loc, închiderea stupului şi amânarea cercetării cuibului


FIŞA DE OBSERVAŢIE Nr. 2Indivizii familiei de albine

ACTIVITATE PRACTICĂ - AGENTUL ECONOMIC

In familia de albine se gasesc trei feluri de indivizi: matca, albinele lucratoare si trantorii.

SARCINI DE LUCRU :1. Identificaţi într-o familie de albine indivizii care o compun.2. Observaţi caracterele lor morfologice şi completaţi tabelul de mai jos:3. Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat

aceeaşi fişă de observaţie ca şi voi. Unde apar diferenţe ?

Indivizii familiei de albine Caracterele morfologice

FOARTE IMPORTANT!!!Înainte de examinarea cuibului familiilor de albine studiaţi cu mare atenţie fişa de lucru nr. 1 (Tehnica cercetării cuibului)

Lucraţi în perechi;Respectaţi normele de protecţia muncii specifice lucrării.Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


16

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 17 – Tehnologia creşterii albinelor şi viemilor de mătaseCOMPETENŢA 17.2. – Identifică utilajul apicol

FIŞA DE DOCUMENTARE Nr.1CLASIFICAREA STUPILOR

Stupii sunt construcţii din lemn sau poliuretan făcute de om pentru adăpostirea albinelor în vederea exploatării economice a acestora.


17

TIPURI DE STUPI

Stupul orizontal Stupul vertical cu magazine

Stupul multietajat


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 2 Stupul orizontal - STAS nr.4170/1976

Este un stup de mare capacitate, cu 20 rame de tip orizontal (Dadant), aşezate pe un singur rând.

Părţile componente Caracteristici constructiveFundul stupului Este fix prins în cuie de corp

Corpul stupului

Corpul are forma paralelipipedică,Confecţionat din scânduri aşezate longitudinal, Peretele frontal are, în partea sa inferioară, două urdinişuri înalte de 20 mm, diferite însă ca mărime, primul având lungimea de 300 mm iar celălalt de 150 mm.

Capacul stupului Capacul îmbracă partea de sus a stupului pe 20 mm, sprijinindu-se pe brâul corpului, Este rabatabil, fiind prevăzut cu două balamale cu care se fixează de corp.

Anexe:Stupul orizontal este prevăzut cu:

20 de rame, ( dimensiuni: lungimea 435 mm, lăţimea 300 mm)Două diafragme (de reducere a cuibului şi de separare) 6 scândurele de podişor, confecţionate din scândură subţire Un dispozitiv de fixare a ramelor pentru transport ( O bară de fixare care se aşează perpendicular pe rame. Rolul acestui dispozitiv este de a rigidiza ramele în stup pe timpul transportului, de a nu permite mişcarea, deplasarea acestora şi, implicit, strivirea albinelor).

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 17 – Tehnologia creşterii albinelor şi viemilor de mătaseAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic18

Capac

Corp

Fund Urdiniş

COMPETENŢA 17.2. – Identifică utilajul apicol

FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 3 Stupul vertical – STAS nr.1138/1980.

În acest tip de stup dezvoltarea familiei de albine se face tot pe orizontală faţă de sol, ca şi în cazul stupului orizontal. Diferenţa faţă de acesta este că, pe lângă ramele de cuib, de 300 mm, în care albinele cresc puiet, stupul vertical are şi rame mici, puse în magaziile aşezate deasupra corpului, în care albinele pun exclusiv miere. Fundul stupului este fix.Corpul stupului are o formă aproape pătrată şi conţine 10 rame de cuib de 435 x 300 mmDeasupra corpului pot fi fixate, pe brâul care îl înconjoară lateral sus şi în falţurile superioare una sau două magazine. Ramele de magazin sunt de dimensiuni ca şi la stupul orizontal, singura diferenţă fiind înălţimea acestora, de 162 mm (dimensiunile exterioare de 435 x 162 mm).

Avantajele acestui tip de stup sunt:diferenţierea clară între cuib şi ramele din care se extrage miere, uşurinţa cu care se poate extrage mierea familia de albine se deranjează la extracţie foarte puţin.Stupul vertical cu magazine este potrivit pentru stupăritul pastoral deoarece permite luarea magazinelor de pe corp, transportul lor separat, deci este mai uşor decât stupul orizontal şi permite obţinerea de miere de calitate, pe sortimente distincte de floră.


19

Capac

Magazin

Corp

Fund


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 4 Stupul multietajat- STAS nr.8128/1977

Părţile componente Caracteristici constructive

Fundul stupului

Este mobil, cu o singură faţă utilizabilăÎn prezent se utilizează din ce în ce mai mult fundul dublu, cu ambele feţe utilizabile. Are lungimea de 550 mm, depăşeşte corpul din faţă cu circa 60 mm formând astfel scândurica de zbor. Este construit din scânduri groase de 20 mm.

Corpul stupului

Este construit din scânduriDimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490 x 420 x 245 mm,Pereţii din faţă şi din spate ai corpurilor sunt prevăzuţi în partea de sus, pe interior, cu câte un falţ de 17 mm înălţime şi 10 mm adâncime pentru sprijinirea umeraşelor ramelor. În exterior corpurile au două scobituri cu o adâncime de 10 mm care servesc ca şi mânere.Pereţii laterali ai corpurilor sunt străpunşi pe toată înălţimea de un orificiu cu diametrul de 10 mm prin care se introduce tija de fixare a corpurilor în timpul transportului la pastoral.

Capacul stupului Este telescopic (îmbracă puţin corpul).În interiorul capacului există un spaţiu gol, în care se aşează salteluţele sau alte materiale izolante în timpul iernii.


20

Capac

Corpuri

Fund


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 5 Stupul multietajat- STAS nr.8128/1977 - Anexe

Stupul multietajat prezintă o serie de calităţi, care l-au impus în practica apicolă:O construcţie simplă, cu părţi componente divizibile;Volumul lui poate fi mărit sau micşorat, după necesităţile şi puterea familiei de albine;Satisface pe deplin cerinţele biologice ale albinelor, care preferă dezvoltarea pe verticală;Permite folosirea operaţiunilor de mecanizare în transport, prin paletizare, extracţia mierii pe sorturi florale direct din corpuri etc.;Este considerat ca un stup al prezentului şi viitorului.


21

1

2

2

3

4

5

67

8

9 1011

12

12

1. Capacul stupului2. Corpuri3. Podişor4. Podişorul Snellgrove5. Rama ventilaţie6. Hrănitorul7. Rame (435 X 230 mm)8. Rame9. Fundul stupului10. Blocul pentru urdiniş11. Închizător de urdiniş12. Orificii pentru sistemul de

fixare


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 6Utilaje pentru fixarea fagurilor în rame

Utilaje pentru fixarea fagurilor în rame

Caracteristici

Planşeta calapod

Este confecţionată din scândurăEste dimensionată ca să încapă exact în “lumina” unei rameSe poate confecţiona pentru a fi adaptat acelaşi calapod la fixarea fagurilor în rame de tip orizontal, multietajat şi de magazin

Găuritor pentru rame

Este prevăzut cu ac de oţel pentru găurirea spetezelor laterale (pentru a se obţine ramele îmsârmate)

Pintenul apicol

Prezintă o rotiţă dinţată, care se trece peste sârma ce trebuie intergată în fagure.Pentru fixarea fagurelui de speteaza superioară a ramei se foloseşte pintenul tăvălug (cu rolă). Exiată şi pinteni electrici.

Faguri artificiali (foi) ramă însârmată

Dispozitiv de găurit rame sârma zincată de 0,4 mm


22

Fagure artificial fixat pe ramă


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 7 Utilaje pentru extracţia mierii

Uneltele pentru extragerea, prelucrarea şi păstrarea mierii sunt: furculiţa, cuţitul şi tava şi masa pentru descăpăcit, extractorul, strecurătoarea pentru filtrat mierea şi maturatorul.

Furculiţa de descăpăcit se foloseşte pentru eliminarea căpăcelelor de ceară de pe celulele pline cu miere ale fagurilor, în special a celor care au suprafaţa neuniform căpăcită. Pentru o mai bună alunecare pe suprafaţa de ceară a fagurelui şi o mai mare eficienţă, înainte de utilizare furculiţa de descăpăcit care nu este prevăzută cu rezistenţă electică se încălzeşte în prealabil în apă fierbinte.Cuţitul de descăpăcit se foloseşte, ca şi furculiţa de descăpăcit, pentru

înlăturarea căpăcelelor de ceară de pe celulele fagurilor cu miere. Au fost dotate cu rezistenţă electrică şi termostat pentru a le încălzi la o temperatură constantă, de 50-70°C. De asemenea există modele de cuţite încălzite cu aburi.Tava şi masa de descăpăcit sunt confecţionate din inox. Servesc pentru

descăpăcirea fagurilor

Extractorul este un aparat care se foloseşte pentru extragerea mierii din faguri,. Există mai multe tipuri de extractoare: după modul de aşezare a ramei :

extractoare tangenţiale la care ramele sunt aşezate perpendicular pe axul rotorului. Ele pot fi cu 2, 3, şi 4 rame de obicei acţionate mecanic extractoare radiale în care ramele sunt aşezate cu direcţia pe axul extractorului şi nu mai este necesar să se întoarcă ramele, deoarece extracţia se face simultan pe ambele feţe. Pot fi acţionate manual, când numărul ramelor este mic şi cu un motoraş electric, când sunt de mare capacitate (cu 12, 16, 28, 32, 36, şi 56 rame)

Srecurătoarea pentru filtrat mierea se foloseşte, la extragere, pentru strecurarea mierii de impurităţile de ceară şi păstură.

Maturatorul (zăcătoarea) este folosit pentru limpezirea şi păstrarea mierii.


23


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 8Utilaje pentru extracţia cerii

Uneltele pentru extragerea şi prelucrarea cerii sunt reprezentate de topitorul de ceară cu aburi sau solar şi presa de ceară.

Topitorul de ceară cu aburi este un utilaj cu randament scăzut, folosit la prelucrarea materiei prime ce are un conţinut bogat în ceară. Este compus dintr-un vas de tablă, cu pereţi dubli şi este acoperit cu un capac care se fixează etanş de pereţi. În interior vasul are o sită pe care se fixează fagurii de topit şi care va reţine boştina şi celelalte resturi care rămân în urma prelucrării acestora (sârme, resturi de lemn, etc.).În spaţiul dintre pereţi se toarnă apă care prin fierbere provoacă aburi ce topesc ceara sau, în cazul altui model, apa pătrunde în vas acţionând direct asupra materialului de topit, ceara ridicându-se la suprafaţă.

Cerificatorul solar este un utilaj care topeşte ceara conţinută în faguri şi căpăcele cu ajutorul energiei solare, căldurii emisă de soare pe timpul verii. Cerificatorul se aşează în locurile cele mai însorite din stupină sau curte pentru a beneficia de cât mai multă căldură de la soare.. Prin utilizarea topitorului de ceară solar se obţine o ceară curată, gălbuie, plăcut mirositoare.

Presa de ceară permite extragerea cerii şi din fagurii reformaţi, nu numai din căpăcele şi faguri noi deoarece foloseşte, în afară de temperatură, acţiunea de presare, în deşeuri (boştină) rămânând o cantitate mică de ceară (10-30%), de calitate inferioară, ce poate fi extrasă doar prin procedee industriale.


24


FIŞA DE LUCRU Nr. 1ACTIVITATE PRACTICĂ - STUPINA AGENTULUI ECONOMIC

TIPURI DE STUPI

Stupul reprezintă cel mai important utilaj apicol; cu rol de adăpost pentru familia de albine, locul în care îşi desfăşoară activitatea şi îşi depozitează rezervele de hrană.SARCINI DE LUCRU:

1. Observaţi cu atenţie stupii din stupina agentului economic şi recunoaşteţi tipurile de stupi folosiţi.

2. Alegeţi tipul de stup care prezintă cele mai multe calităţi şi pe care agentul economic îl foloseşte

..............................................

3. Argumentaţi de ce agentul economic foloseşte acest tip de stup.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Lucraţi în perechiStudiaţi cu atenţie fişele de documentare prezentate Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilorAtaşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


25



STUDIU DE CAZ

SARCINI DE LUCRU: 1. Analizaţi stupii din stupina agentului economic, observaţi toate caracteristicile constructive şi completaţi fişa de

observaţie prezantată mai jos:2 Comparaţi observaţiile făcute în fişa voastră cu cele ale colegilor care au realizat aceeaşu fişă de observaţie ca şi voi. Unde apar diferenţe ?

Tipul de stup folosit

Caracteristici constructiveAnexele stupului

Nr. de rame / dimensiunile

ramelorFund Corp Capac



26


FIŞA TEHNOLOGICĂ Nr. 3ACTIVITATE PRACTICĂ - STUPINA AGENTULUI ECONOMIC

Fixarea fagurilor artificiali în rame

ETAPE

MATERIALE NECESARE OPERAŢII EXECUTATE

Însârmarea ramelor

Rame ŞablonSârmăGăuritor pentru rame

- se ia şablonul pentru marcarea locurilor de introducerea sârmei în funcţie de rama ce urmează să fie însârmată şi se aşează pe faţa internă a spetezelor laterale ale ramei- apoi, cu găuritorul pentru rame se perforează speteaza la locul indicat de şablon, pe unde urmează să treacă sârma- primul orificiu pentru introducerea sârmei se execută la 2 cm faţă de şipca superioară a ramei, iar următoarele se execută la distanţe egale între ele.- pentru rama stupului multietajat este nevoie de 3 – 4 rânduri de sârmă, iar pentru rama stupului orizontal 5 rânduri de sârmă.- după ce s-a trecut sârma prin toate orificiile trasate, sârma se întinde bine şi se fixează prin nod dublu, situat cât mai aproape de peretele interior al spetezelor laterale.- sârma se întinde foarte bine în aşa fel încât să sune ca şi corzile unei viori.- dacă nu este suficient de întinsă, fagurii fixaţi pe ea, se ondulează.

Fixarea fagurilor artificiali în rama însârmată

Foi de faguri artificialiRame însârmate Planşeta calapodPinten apicol

- se umectează calapodul, peste care se aşează foaia de faguri artificiali, astfel încât să se găsească cu 2 – 3 mm mai jos de speteaza superioară a ramei.- se aplică apoi rama însârmată- se fixează cu ajutorul pintenului foaia de fagure artificial, prin îngroparea sârmelor uniform, evitând presiunea prea mare, pentru a nu secţiona fagurii,- pentru asigurarea unei rezistenţe sporite a viitorului fagure, între marginile foii de fagure artificial şi spetezele laterale ale fagurelui se lasă un spaţiu liber de ½ cm iar în partea inferioară 1 cm.- acest spaţiu va fi completat de albine prin celulele de fixare, constituite integral de către acestea.


27


28



STUDIU DE CAZ Fixarea fagurilor artificiali în rame

Pentru fixare fagurilor artificiali în rame se folosesc diferite utilaje.

SARCINI DE LUCRU:1. Identificaţi în stupina agentului economic utilajele folosite pentru fixarea fagurilor în rame.2. Efectuaţi însârmarea ramelor3. Executaţi introducerea fagurilor artificiali în rame şi fixarea propriu – zisă.

Lucraţi în perechiStudiaţi punct cu punct fişa de lucru nr. 3 şi executaţi lucrările specifice fixării fagurilor artificiali în rameRespectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilorAtaşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


29



Extracţia şi condiţionarea mierii în condiţii de stupină

ETAPEMATERIALE NECESARE OPERAŢII EXECUTATE

Scoaterea fagurilor cu miere

Familii de albine

Faguri cu miere căpăcită

Dăltiţa

Echipament de protecţie

Lădiţa de transport faguri

- fagurii cu miere se scot din stup în momentul când aceasta este suficient de maturată, luându-se drept criteriu practic prezenţa coroanei de miere căpăcite în treimea superioară;

- fagurii se desprind uşor cu ajutorul dăltiţei,

- se îndepărtează apoi albinele de pe faguri prin scuturarea energică a fagurilor

- se introduc în lădiţa de transport pentru a fi vehiculaţi la locul extracţiei

- în cazul stupului vertical multietajat, fagurii din corpul superior se transportă cu tot cu acesta;

- gruparea fagurilor cu miere după culoare, pentru a obţine difierite sorturi cu miere şi după acest criteriu.

Descăpăcirea fagurilor

Tava de descăpăcit

Cuţitul de descăpăcit

Furculiţa de descăpăcit

- fagurii sau corpurile cu faguri cu miere se transportă într-o cameră ce are temperatura de până la 35ºC spre a uşura extracţia;

- înainte de folosire atât cuţitul cât şi furculiţa de descăpăcit se încălzesc în apă cu temperatura de 80 ºC;

- fagurele se ţine în poziţie verticală, sprijinit pe una din spetezele laterale ale ramei, pe tava de descăpăcit

- în timpul descăpăcirii , cuţitul se ţine în poziţie orizontală, cu faţa interioară a lamei în unghi de cca. 350 º faţă de suprafaţa fagurelui, în afară, în aşa fel ca suprafaţa muchiei teşite a cuţitului să fie paralelă cu suprafaţa fagurelui;

- descăpăciţi fagurii prin mişcări scurte şi rapide ale cuţitului la nivelul spetezei superioare şi şipca inferioară a ramei;

- în general descăpăcirea se face de sus în jos;

- pentru fagurii neuniformi folosiţi furculiţa de descăpăcit

- cu ajutorul ei fagurii se înţeapă datorită celor18 –

20 ace de oţel.


31

Extracţia propriu-zisă a mierii

Fagurii descăpăciţi

Extractor

Sită dublă

Maturator

- extractorul se montează solid pe un postament la o înălţime corespunzătoare pentru plasarea bidonului în care se acumulează mierea ce se scurge prin canea

- la robinetul de scurgere (canea) se ataşează o sită dublă pentru reţinerea impurităţilor ce le conţine mierea după extracţie

- fagurii se introduc în extractor

- turaţia extractorului se măreşte treptat până se percepe foşnetul caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe pereţii extractorului,

- când se apreciază că s-a extras cca. jumătate din mierea de pe o parte , în cazul extractoarelor tangenţiale, fagurii se întorc pentru a continua extracţia pe partea cealaltă,

- operaţia se repetă pentru a se realiza o extracţie totală a mierii, prevenindu-se astfel ruperea fagurilor

- în cazul folosirii extractoarelor radiale, întoarcerea fagurilor nu se mai face, mierea fiind extrasă simultan de pe ambele feţe ale fagurelui.

- mierea astfel obţinută se trece în maturatoare unde se lasă să se matureze.

- imediat după extracţie fagurii se pulverizează cu apă şi se introduc în familiile de albine pentru a fi curăţaţi şi îndreptaţi.

ATENŢIE!!!


Înainte şi după extracţia mierii, întreg utilajul apicol (centrifugă, tăvi, cuţite de descăpăcit, furculiţe, vasele folosite etc.) se spală cu apă fierbinte şi soluţie de sodă 5% după care se limpezesc bine cu apă curată şi se usucă prin expunere la soare.

32


FIŞA DE LUCRU Nr. 6 ACTIVITATE PRACTICĂ - STUPINA AGENTULUI ECONOMIC

STUDIU DE CAZ Utilaje pentru extracţia mierii

Pentru descăpăcirea şi extracţia mierii agentul economic foloseşte o serie de utilaje.SARCINI DE LUCRU:1. Identificaţi în stupina agentului economic utilajele folosite pentru extracţia mierii.

2. Selectaţi utilajele identificate în funcţie de utilizarea lor şi completaţi tabelul de mai jos:

Utilaje folosite pentru: Tipul de utilaj

Descăpcirea fagurilor

Extracţia propriu-zisă a mierii Strecurarea, limpezirea şi păstrarea mierii

3. Realizaţi extracţia propriu-zisă a mierii.

FOARTE IMPORTANT!!!

Extracţia mierii se face înainte de încetarea totală a culesului,Pentru a evita declanşarea furtişagului extracţia mierii se va efectua în cabana apicolă a stupinei sau în alte spaţii închise, fără acces pentru albine şi de preferinţă noaptea.Lucraţi în grupe de 3 – 4 eleviStudiaţi punct cu punct fişa de lucru nr. 5 şi executaţi lucrările specifice extracţiei şi condiţionării mierii în condiţii de stupină Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilorAtaşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


33


FIŞA DE LUCRU Nr. 7 ACTIVITATE PRACTICĂ - STUPINA AGENTULUI ECONOMIC

STUDIU DE CAZ Utilaje pentru extracţia cerii

În orice stupină este necesar sa avem o serie de utilaje pentru extracţia cerii.

SARCINI DE LUCRU:1. Identificaţi în stupina agentului economic utilajele folosite pentru extracţia

cerii

2. Alegeţi dintre utilajele identificate pe cel mai folosit de către agentul economic

........................................................

3. Argumentaţi de ce agentul economic foloseşte utilajul respectiv.

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

.......................................................................................................

Lucraţi în perechiRespectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilorAtaşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


34

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 17 – Tehnologia creşterii albinelor şi viemilor de mătaseCOMPETENŢA 17.3. – Aplică lucrări de întreţinere şi îngrijire a albinelor

FIŞA DE LUCRU NR 1 ACTIVITATE PRACTICĂ - STUPINA AGENTULUI ECONOMIC

Tehnica cercetării cuibului – recunoaşterea elementelor cuibului

Cercetarea cuibului familiei de albine prin deschiderea stupului este permisă numai în zilele călduroase când temperatura se ridică la 12 -140C la umbră între orele 9 -10 şi 14 -15. În această perioadă culegătoarele sunt la cules.

ETAPE MATERIALE NECESARE

OPERAŢII EXECUTATE

1 Tehnica cercetării cuibului

-Stupi cu familii de albine -Echipament de protecţie, mască, afumător,daltă, perie, lădiţa, rame etc

Pregăteşte inventarul necesar apicultorului ; Îmbracă echipamentul de protecţie; Aşază-te în partea laterală a stupului pentru a

ridica uşor ramele; Ridică capacul stupului fără zdruncinături şi

desprinde podişorul cu ajutorul dăltiţei; Introdu câteva pale de fum cu afumătorul pe

deasupra ramelor, pentru ca, albinele să se retragă;

Nu este indicată descoperirea completă a cuibului; acesta se realizezaă treptat pe măsura cercetării sale pentru a evita răcirea puietului;

Pentru a scoate prima ramă desprinde diafragma cu dăltiţa;

2Recunoaşterea puietului

-Stupi cu familii de albine -Echipament de protecţie, mască, afumător,daltă perie, lădiţa, rame cu ouă şi puiet

OUL îl recunoşti după: Culoare albă, forma cilindrică, lungime 1,5-

1,6mm, cu poziţie diferită în funcţie de vârstă astfel:

Vertical în ziua I, oblic în ziua II şi culcat pe fundul celulei în ziua III

PUIET NECĂPĂCIT îl recunoşti după: Larve de culoare albă sidefie, care pluteşte în

lăptişor cu aspect de viermişori; În a 2-a zi corpul larvei se curbează iar, în a 3-a

zi , extremităţile corpului se ating PUIET CĂPĂCIT îl recunoşti după: Celulele cu larve sunt căpăcite de albine cu

amestec de ceară şi polen; Căpăcirea puietului de albine lucrătoare este

dreaptă, la trântori este bombată;

NECTARUL îl recunoşti după: Este împrăştiat pe suprafaţa fagurilor şi curge

uşor din celule la mişcarea rameiAcest material a fost elaborat prin finanţare Phare în proiectul de

Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic35

3Recunoaşterea hranei

-Stupi cu familii de albine -Echipament de protecţie, mască, afumător,daltă, perie, lădiţa, rame cu ouă şi puiet, miere, polen, lăptişor

MIEREA NECĂPĂCITĂ o recunoşti uşor după: Este nectarul în curs de maturare depozitat

treptat de albine în celulele fagurilor neocupate cu puiet;

MIEREA CĂPĂCITĂ o recunoşti după : Este nectarul deja prelucrat şi acoperit cu

căpăcele de ceară subţiri şi străvezii comparativ cu căpăceala puietului;

Mierea se poate extrage când căpăcelele sunt uscate , semn că, între căpăcel şi mierea din celulă este un strat de aer;

POLENUL se recunoaşte după: Albinele îl depozitează în celule şi prin

prelucrare îl transformă în păstură Îl găsim în jurul puietului ca un brâu şi în fagurii

alăturaţi puietului şi a celor de miere; LĂPTIŞORUL se găseşte în celule cu larve necăpăcite având culoare alb gălbuie şi consistenţă densă

Protecţia muncii

Echipament apicolUnelte

Poartă echipamentul de protecţie în stupină Nu te aşeza în faţa urdinişului pentru a nu irita

albinele Fă duş înainte de a umbla la familia de albine

pentru a înlătura mirosul de transpiraţie şi alte mirosuri care irită albinele

Foloseşte masca, mănuşile şi afumătorul

Timp de lucru 6 ore; În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual; Studiaţi cu atenţie fişa de lucru şi executaţi lucrările specifice cercetării cuibului de

albine în vederea recunoaşterii elementelor acestuia ; Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilor Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal; Vezi anexe (anexa 1) – puiet căpăcit; miere căpăcită


36


FIŞA DE LUCRU NR 2 ACTIVITATE PRACTICĂ - STUPINA AGENTULUI ECONOMIC

Tehnica cercetării cuibului – recunoaşterea elementelor cuibului

SARCINI DE LUCRU: Efectuaţi practic în ferma agentului economic cu care colaboraţi, cercetarea

cuibului familiei de albine şi recunoaşteţi elementele descrise în fişa de lucru nr. 1:

Fişa model pentru aprecierea modului de organizare a cuibului familiei de albine

Stupul nr..................Data ................

Nr. ramă

Albine(multe, puţine)

Trântori(da, nu)

Matca(da, nu)

Puiet(căpăcit,

necăpăcit)

Păstura(da, nu)

Miere(căpăcită,

necăpăcită)

Observaţii asupra fagurilor

123456

Timp de lucru 6 ore; În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual; Studiaţi cu atenţie fişa de lucru nr. 1 şi executaţi lucrările specifice cercetării

cuibului de albine în vederea recunoaşterii elementelor acestuia ; Puteţi modifica această fişă în funcţie de informaţiile pe care le doriţi a le avea

despre cuibul familiei de albine Propuneţi un alt model de fişă pentru a aprecia organizarea cuibului familiei de

albine Luaţi măsurile corespunzătoare privind cuibul în funcţie de datele obţinute din

stup Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilor Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


37


PRACTICĂ COMASATĂLUCRĂRI DE PRIMĂVARĂ ÎN STUPINĂ – AGENTUL ECONOMIC

Odată cu ridicarea sensibilă a temperaturilor, primavara în stupină trebuie făcute mai multe lucrări. In ordine cronologică acestea ar fi: Pregatirea vetrei stupinei Observatii vizuale ale apicultorului - zborul albinelor Examinarea de catre apicultor a resturilor eliminate din stup Examinarea acustica a familiilor de albine de catre apicultor Examinarea olfactiva a familiilor de albine. Supravegherea zborului de curatire Primul control si stramtorarea cuiburilor

FIŞA TEHNOLOGICĂ NR 3 – PREGĂTIREA VETREI STUPINEI

La începutul lunii martie , în funcţie de starea vremii, se vor demara primele lucrări de primăvară în stupină care, presupune pregătirea vetrei acesteea.

SARCINI DE LUCRU: Studiaţi fişa de lucru şi efectuaţi la agentul economic cu care colaboraţi,

pregătirea vetrei stupinei. Alegeţi materialele necesare fiecărei etape, Executaţi operaţiile specifice fiecărei etape.

ETAPE MATERIALE

NECESARE

OPERAŢII EXECUTATE

Curăţirea vetrei stupinei

LopatăFurcăGreblă, Mătură Cazma Roabă

Curată si împrastie zapada pentru ai grabi topirea;

Adună şi înlătură crengile, frunzele şi în general toate resturile, urmărind o igienizare totală


38

Aşezarea stupilor pe locurile definitive

Stupi Metru Sârmă Gard de protecţieVas pentru ars resturi din stupChibrit

Aşează stupii pe locurile definitive in formă de: şah, cerc, semicerc, patrat, cruce, rânduri, grupuri de cate 2-3 etc.

Urmăreşte ca urdinişurile să fie orientate spre sud-est ca albinele să beneficieze de căldura soarelui

Respectă distanţele dintre stupi de : 1-2 m pe rând şi 3-4 m intre randuri.

Curăţă prin urdiniş (cu o sârmă) stupii de albine moarte si alte resturi; acestea se vor arde neaparat;

Instalează sau reorientează gardurile de protecţie pentru a feri albinele de vânturile reci ale începutului de primaveră;

Amenajarea oglindei stupului

Stupi Metru Nisip Roabă Lopată Scândură de aterizare

In faţa fiecărui stup presară, pe o suprafaţă de 1 metru patrat, un strat de nisip curat care formează asa-zisa "oglindă a stupului".

Rezeamă de scândura de zbor a fiecarui stup, scândura de aterizare pentru ca albinele să poată urca mai usor pe planul înclinat până la urdiniş.

Protecţia muncii

Echipament apicol

Unelte

Purtaţi echipament de protecţie în stupină

Atenţie la uneltele tăioase cu care lucraţi

Dacă vă deranjează albinele folosiţi masca şi mănuşile

Manevraţi cu atenţie stupii pentru a nu deranja albinele şi a nu vă răni.

Timp de lucru 6 ore; În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual; Studiaţi punct cu punct fişa de lucru şi executaţi lucrările specifice pregătirii vetrei

stupinei; Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilor Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal; Vezi anexe (anexa 2) – aşezarea stupilor


39

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 17 - tehnologia creşterii albinelor şi viermilor de mătaseCOMPETENŢA 17.3 - Aplică lucrări de întreţinere şi îngrijire a albinelor

FIŞA DE LUCRU NR 4 – REVIZIA GENERALĂ DE PRIMĂVARĂ

La începutul lunii martie , în funcţie de starea vremii, se face revizia sumară şi generală de primăvară pentru a cunoaşte starea familiilor de albine după iernare.

SARCINI DE LUCRU: Studiaţi fişa de lucru şi efectuaţi practic în stupina agentului economic revizia

generală de primăvară a familiilor de albine şi stabiliţi: puterea familiei de albine, prezenţa mătcii, existenţa hranei, starea de sănătate a cuibului;


OPERAŢII EXECUTATE

Puterea familiei de albine

-Stupi cu familii de albine -Echipament de protecţie, mască, afumător,daltă, perie, lădiţa, rame

Scoate capacul stupului şi înlătură materialul de protecţie şi podişorul

Constată pe deasupra ramelor, fără a le scoate din cuib , numărul intervalelor ocupate cu albine după care, cuibul se acoperă repede

Dacă sunt ocupate 7- 8 intervale cu albine, familia este puternică; 6 - 7 intervale ocupate cu albine, familia este de putere medie; 5 şi sub 5 intervale ocupate cu albine, familia este slabă;

Prezenţa mătcii

Stupi cu familii de albine -Echipament de protecţie, mască, afumător,daltă, perie, lădiţa, rame

Examinează 1- 2 rame din cuib pentru a constata dacă este puiet;

Răspândirea uniformă a puietului, fără celule goale, indică existenţa unei mătci de calitate bună;

Puietul răspândit neuniform , cu multe celule goale , indică o matcă de calitate inferioară sau prezenţa unei boli;

Puietul cu căpăcire bombată, indică prezenţa unei mătci trântoriţe;

În cazul în care nu ai găsit matca introdu o ramă de control (faguri cu puiet necăpăcit) în mijlocul cuibului; dacă peste o zi două pe această ramă apar botci, familia este orfană

Existenţa hranei

Stupi cu familii de albine -Echipament de protecţie, mască,

Controlează una sau două rame marginale dacă mai au miere sau nu;


40

afumător,daltă, perie, lădiţa, rame, mire

Un fagure plin cu mire pe amble feţe conţine 3,5 - 4 kg mire la rama stupului orizontal şi 2,8 - 3 kg miere la rama stupului vertical

Calitatea cuibului(starea de sănătate)

Stupi cu familii de albine -Echipament de protecţie, mască, afumător,daltă, perie, lădiţa, rame

Se apreciază după aspectul fagurilor

Elimină din cuib fagurii cu urme de diaree, mucegai, cei lipsiţi de hrană şi puiet, etc

Observă prezenţa albinelor moarte şi ia măsurile corespunzătoare

Protecţia muncii

Echipament apicol

Unelte

Poartă echipamentul de protecţie în stupină

Nu te aşeza în faţa urdinişului pentru a nu irita albinele

Fă duş înainte de a umbla la familia de albine pentru a înlătura mirosul de transpiraţie şi alte mirosuri care irită albinele

Foloseşte masca, mănuşile şi afumătorul

Atenţie la uneltele tăioase pentru a nu te răni;

Timp de lucru 6 ore; În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual; Studiaţi punct cu punct fişa de lucru şi executaţi lucrările specifice reviziei

generale a stupului; Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilor Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


41

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 17 – Tehnologia creşterii albinelor şi viermilor de mătaseCOMPETENŢA 17.3 - Aplică lucrări de întreţinere şi îngrijire a albinelor

FIŞA DE LUCRU NR. 5ACTIVITATE PRACTICĂ - STUPINA AGENTULUI ECONOMIC

Revizia generală de primăvară

SARCINI DE LUCRU: Efectuaţi practic la agentul economic cu care colaboraţi, revizia generală de

primăvară a stupilor şi completaţi în fişa de mai jos:

Fişa model pentru revizia generală de primăvară a familiilor de albineStupul nr..................

Data ................

Puterea familiei de albine

Prezenţa mătcii

Existenţa hranei

Calitatea cuibului(starea de sănătate)

Timp de lucru 6 ore; În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual; Studiaţi punct cu punct fişa de lucru nr. 4 şi executaţi lucrările specifice reviziei

generale de primăvară a stupilor ; Puteţi modifica această fişă în funcţie de informaţiile pe care le doriţi a le avea

despre familia de albine Luaţi măsurile corespunzătoare privind familia de albine în funcţie de datele

obţinute din stup Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilor Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


42

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 17 - Tehnologia creşterii albinelor şi viermilor de mătaseCOMPETENŢA 17.3 - Aplică lucrări de întreţinere şi îngrijire a albinelor


Lărgirea cuibului

SARCINI DE LUCRU: Efectuaţi practic la agentul economic cu care colaboraţi, lărgirea cuiburilor

parcurgând următorii paşi:

Execuţi această lucrare pentru a asigura spaţiul necesar creşterii puietului şi depozitării hranei;

STUPI MATERIALE NECESARE

OPERAŢII EXECUTATE

Stupi orizontali Faguri, unelte apicole, echipament de protecţie, apă

Pulverizează cu apă fagurii pe care ai să-i foloseşti pentru lărgirea cuibului;

Deschide stupul; Amplasează fagurii destinaţi lărgirii după

ultimul fagure cu puiet; La familiile care ocupă 12 -13 faguri poţi

face lărgirea completă astfel:- mută cuibul în partea opusă stupului - pune în dreptul urdinişului fagurii

destinaţi lărgirii până la completarea spaţiului din stup

Stupi verticali Faguri, unelte apicole, apă

Pulverizează cu apă fagurii pe care ai să-i foloseşti pentru lărgirea cuibului;

Echipează un corp nou cu fagurii destinaţi lărgirii

Amplasează corpul nou deasupra celui existent cu familia de albine

ATENŢIE: în corpul inferior familia să ocupe compact toţi fagurii ; printre aceştia 7-8 faguri să fie cu puiet;

Timp de lucru 6 ore; În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual; Studiaţi punct cu punct fişa de lucru şi executaţi lucrările specifice lărgirii cuibului

în funcţie de tipul stupului; Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilor Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


43



Lucri de toamnă în stupinăAsigurarea rezervei de hrană pentru iernare

Lucrările de toamnă demarează la începutul lunii august şi se împart în trei mari categorii : Lucrări de intensificare a creşterii puietului Asigurarea rezervei de hrană pentru iernare Pregătirea cuibului familiilor de albine în vederea unei iernări de calitate

Rezervele de hrană sunt folosite de către fmilia de albine pentru autoîntreţinere şi pentru creşterea puietului; o familie fără prea multă hrană riscă să se piardă în iarnă, iar cantitatea de puiet crescută este prea mică.

SARCINI DE LUCRU: Efectuaţi practic la agentul economic cu care colaboraţi, activităţile prevăzute în

fişa de lucru, privind asigurarea rezevelor de hrană pentru familia de albine până la apariţia primelor culesuri :


OPERAŢII EXECUTATE

Calitatea hranei

Stupi cu familii de albine -Echipament de protecţie, mască, afumător,unelte de lucru, miere, faguri etc

Reguli de respectat Mirea din faguri să fie numai miere florală Mirera din faguri să fie căpăcită Mierea din faguri să nu cristalizeze Nu folosiţi miere de mană deoarece putem pierde

albinele neputând face zborul de curăţire Nu folosiţi miere de rapiţă deoarece cristalizează

foarte uşorRamele de miere şi păstura

Stupi cu familii de albine -Echipament de protecţie, mască, afumător,unelte de lucru, miere, faguri etc

O ramă corect aleasă pentru rezervele de hrană este cea care, cuprinde miere pe ambele feţe minim 2/3 din suprafaţă ; asta înseamnă că o ramă standard de stup orizontal conţine 2,7 - 3kg miere iar una de stup multietajat 1,8 - 2kg miere;

Ca rezervă de păstură, fiecare familie trebuie să aibe 1 - 2 faguri de păstură

Rânduirea proviziilor de hrană în cuib

Regulă : fagurii din componenţa cuibului să conţină cel puţin 2 - 2,5 kg miere ;

Se scot din stup: fagurii ce conţin sub 2 kg miere, fagurii cu celule deformate de trântori, fagurii cu miere de mană sau miere cristalizată, fagurii deschişi la culoare cu excepţia celor plini cu miere de foarte bună calitate, care se vor lăsa la marginea cuibului, însă nu mai mult de doi pe familie ;


44

După cantitatea de miere existentă în faguri, aceştia pot fi rânduiţi astfel:

Rânduirea bilaterală - fagurii cei mai grei se pun în părţile mărginaşe, spre centru greutatea lor scade dar, nu sub 2 kg de miere; procedeul se aplică la iernarea familiilor în pat rece; Rânduiala unilaterală - fagurii , sub raportul greutăţii lor se pun în ordine crescândă, de la urdiniş către peretele din spate al stupului; procedeul se aplică la iernarea familiilor în pat cald; Rânduiala centrală - în centru cuibului se pun fagurii cu cantitatea cea mai mare de miere (de 2-3 kg. miere) , următorii fiind puşi cei cu mire din ce în ce mai puţină; procedeul se aplică în cazul existenţei proviziilor mai reduse de hrană;

Protecţia muncii





Foloseşte masca, mănuşile şi afumătorul Pentru reuşita lucrării respectă regulile care se

impun din fişa de lucru

Timp de lucru 6 ore; În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual; Studiaţi punct cu punct fişa de lucru şi executaţi lucrările specifice asigurării

rezervei de hrană pentru iernare; Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilor Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


45



Asigurarea rezervei de hrană pentru iernare


fişa de lucru, privind asigurarea rezevelor de hrană pentru familia de albine până la apariţia primelor culesuri :

Fişa model pentru asigurarea rezervei de hrană în scopul iernării în bune condiţii a familiilor de albine

Stupul nr..................Data ................

Alegerea fagurilor cu miere

Cantitativ(Kg. Nr.)

Calitativ(Aspect, Sortiment)

Faguri eliminaţi din stup

Tipul şi forma fagurilor eliminaţi1234

Rânduirea fagurilor în funcţie de stup

bilaterală unilaterală centrală

Timp de lucru 6 ore; În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual; Studiaţi punct cu punct fişa de lucru nr. 7 şi executaţi lucrările specifice asigurării

rezervelor de hrană; consemnaţi lucrările executate în fişa model; Puteţi modifica această fişă în funcţie de informaţiile pe care le doriţi a le avea

despre familia de albine Luaţi măsurile corespunzătoare privind familia de albine în funcţie de datele

obţinute din stup Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilor Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


46



Lucri de toamnă în stupinăRânduirea cuibului în vederea iernării

Momentul când se efectuează această lucrare, depinde de starea timpului şi de situaţia puietului în cuib; lucrarea se execută cu câteva zile înainte de ieşirea ultimului puiet.

SARCINI DE LUCRU:

Efectuaţi practic la agentul economic cu care colaboraţi, activităţile prevăzute în fişa de lucru, privind rânduirea cuibului în vederea iernării în bune condiţii:


OPERAŢII EXECUTATE

Stabilirea puterii familiilor

de albine

Stupi cu familii de albine -Echipament de protecţie, mască, afumător,unelte de lucru,faguri

Controlează familia de albine dimineaţa, după o noapte răcoroasă pentru ca ghemul de albine să fie strâns Apreciezi puterea familiei de albine după numărul spaţiilor dintre faguri ocupate de ghemul de albine; Cu cât sunt ocupate mai multe spaţii cu atât familia este mai puternică;

Rânduirea cuiburilor

Stupi cu familii de albine -Echipament de protecţie, mască, afumător,unelte de lucru,faguri

Cuib normal - lasă atâţea faguri ca, numărul spaţiilor ce rezultă între ei să permită aşezarea liberă a ghemului de albine pentru iernare; La numărul de faguri ocupaţi cu albine într-o dimineaţă răcoroasă , ce reprezintă numărul spaţiilor necesare ghemului se adaugă cifra 1; de exemplu: dacă vei găsi ghemul pe 8 spaţii vei lăsa 9 faguri, pe 7 spaţii vei lăsa 8 faguri, pe 6 spaţii vei lăsa 7 faguri; Este metoda cea mai răspândită pentru iernarea familiilor de albine în aer liber; Cuib strâns - o parte din albinele ce formează ghemul vor rămâne pe părţile exterioare ale fagurilor mărginaşi; Această metodă se recomandă la iernarea în adăpostCuib larg - când rămân 1- 2 spaţii neocupate de ghem Dacă rămân mai multe spaţii neocupate de ghemul de albine se vor scoate fagurii de prisos, de regulă cei mărginaşi deoarece cuibul devine prea larg cu consecinţe în timpul iernii; Această metodă se recomandă la iernarea în


47

adăpost

Protecţia muncii





Foloseşte masca, mănuşile şi afumătorul Pentru reuşita lucrării respectă regulile care se

impun din fişa de lucru

Timp de lucru 6 ore; În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual; Studiaţi punct cu punct fişa de lucru şi executaţi lucrările specifice aşezării

cuibului în vederea iernării; Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilor Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


48



Rânduirea cuibului în vederea iernării


fişa de lucru, privind rânduirea cuibului în vederea iernării în bune condiţii:

Fişa model pentru rânduirea cuibului în vederea iernării în bune condiţii a familiilor de albine

Stupul nr..................Data ................

Nr. faguri Nr. Spaţii ocupate

Puterea cuibului

Cuib normal

Cuib strâns

Cuib larg

Timp de lucru 6 ore; În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual; Studiaţi punct cu punct fişa de lucru nr. 9 şi executaţi lucrările specifice rânduirii

cuibului în vederea iernării;consemnaţi lucrările executate în fişa model; Puteţi modifica această fişă în funcţie de informaţiile pe care le doriţi a le avea

despre familia de albine Respectaţi regulile de protecţie a muncii specifice lucrărilor Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;


49

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 17 – Tehnologia creşterii albinelor şi viemilor de mătaseCOMPETENŢA 17.4. – Identifică principalele plante melifere şi polenifere

FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 1Specii forestiere melifere

Arbori:

Salcâmul alb

Arbuşti:

Zmeurul


Salcâmul alb este considerat cea mai importantă specie meliferă. Înflorirea începe în luna mai şi se continuă până la sfârşitul lunii iunie.Prin practicarea stupăritului pastoral apicultorii pot asigura 2 – 3 culesuri pe an. Producţia de miere este evaluară la 1000 kg./ha. Mierea este incoloră sau uşor colorată în galben cu aromă specifică de salcâm, mult apreciată pe piaţa internă şi la export. Oferă importante culesuri de producţie.

Teiul înfloreşte în cursul lunilor iunie – iulie, la 15 zile după salcâm. Durata de înflorire a celor trei specii (teiul cu frunză mare, teiul cu frunză mică, teiul argintiu) luate împreună este în medie de 30 zile.Producţia de miere este evalută la 800 – 1200 kg./haMierea de tei este de culoare galben – închis, cu gust plăcut şi aromă pronunţată de tei, cu calităţi alimentare şi terapeutice deosebite. Oferă importante culesuri de producţie.

Teiul

Zmeurul este considerat cel mai valoros arbust melifer. Înfloreşte în lunile iunie – iulie.Perioada de înflorire durează aproximativ 25 zile. Cultivat la câmpie, are o înflorire mai timpurie, în aprilie – mai şi durează 10 – 14 zile.La munte producţia de miere estimată este de 50 – 200 kg./ha. Mierea de zmeuriş este de culoare roşcată-gălbuie şi foarte gustoasă.

50


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 2 - aCulturi agricole

Floarea soarelui

Rapiţa

Porumbul

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 17 – Tehnologia creşterii albinelor şi viemilor de mătase


Floarea-soarelui reprezintă principala cultură meliferă din zona de câmpie. Înfloreşte în lunile iunie – iulie. Perioada de înflorire a unui lan este de 20 – 25 zile. Culesul la floarea soarelui este destul de stabil şi constant, suplinind adesea teiul. Florile oferă albinelor nectar şi polen de culoare galbenă. Producţia de miere în medie este de 60 kg / ha. Oferă importante culesuri de producţie.

Rapiţa este o plantă meliferă valoroasă pentru zona de câmpie. Înfloreşte în aprilie, iar perioadade înfloriri durează până în mai. Furnizează nectar şi polen într-o perioadă când fora meliferă ete săracă.Producţia de miere este de 35 – 100 kg/ha. Mierea monofloră de rapiţă este de calitate bună, are culoarea galben-deschis şi cristalizează foarte repede.

Porumbul este o valoroasă plantă poleniferă. Înfloreşte în luna iunie până în octombrie, în funcţie de data semănatului. Polenul este de culoare galbenă şi are un conţinut bogat în proteine, la care se adaugă un factor de creştere, cu rol important în dezvoltarea organismelor tinere. De pe un hectar de porumb se estimează că se pot obţine 22 kg. polen proaspăt iar de la o plantă 1 gram.

51

COMPETENŢA 17.4. – Identifică principalele plante melifere şi polenifere

FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 2 - bCulturi agricole

Coriandru


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 3 – a Pomii fructiferi


Coriandrul înfloreşte în lunile iunie-iulie, furnizând un lung cules de vară care se eşalonează aproximativ pe 30 zile. În anii favorabili producţia de miere este de 100 - 500 kg / ha. Mierea monofloră de coriandru are gust şi miros caracteristic. Albinele cercetează florile şi pentru polen.

Lucrena înfloreşte în luna mai (coasa I) sau în iulie-august(la coasa II). Producţia de miere este apreciată la 25 – 30 kg. / ha. Iar în culturi irigate 200 kg. / ha. Pentru a spori participarea albinei melifere la polenizarea lucernei se vor asigura familii puternice şi o încărcătură de 8 – 10 familii /ha., amplasate în interiorul parcelelor sau în imediata lor apropiere.

Trifoiul alb este una din cele mai melifere specii de trifoi, fiind intens cercetat de albine pe toată durata zilei. Albinele culeg nectar şi polen cafeniu-închis. Durata înfloriri este lungă, din luna mai, până toamna în octombrie. Producţia de miere evaluată este de 100 – 250 kg / ha.

LucernaTrifoi alb

52


Mărul este cea mai valoroasă specie meliferă dintre pomii fructiferi. Înfloreşte abundent în luna aprilie mai. Secretă mult nectar şi mai ales polen, care contribuie la întreţinerea şi dezvoltarea timpurie a familiilor de albine. Producţia de miere este de 30 – 42 kg. /ha. Mierea monofloră este galbenă, cu aromă plăcută şi cristalizează repede după extracţie.

Părul înfloreşte în luna aprilie. Durata de înfloriri a unui pom este de 10 – 14 zile şi oferă albineleor atât nectar cât şi polen. Polenul este foarte necesar pentru creşterea puietului primăvara şi pregătirea familiilor de albine pentru culesul principal de la salcâm. Producţia de miere este evaluată la 18 – 20 kg.

Gutuiul, faţă de ceilalţi pomi fructiferi este specia cu înflorirea cea mai târzie, eşalonată în mai - iunie. Florile sunt intens cercetate de albine. Producţia de miere evaluată la gutui este de 90 kg. /ha. Oferă familiilor de albine importante culesuri de întreţinere.

Prunul, înfloreşte în luna aprilie şi oferă familiilor de albine culesuri de întreţinere de nectar şi polen.Producţia de miere evaluată la această specie este de 20 – 30 kg. /ha.

53


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 3 – b Pomii fructiferi


Cireşul este o specie nectaro-poleniferă bună, cu înflorire abundentă, care desfăşoară eşalonat în luna aprilie.Producţia de miere obţinută de la cireş este de 30 – 40 kg. /ha.

Vişinul înfloreşte în luna aprilie şi oferă familiilor de albine culesuri de nectar şi polen. Producţia de miere obţinută de la cireş este de 30 – 40 kg. /ha.

Caisul este una din speciile pomicole cu înflorirea cea mai timpurie, în martie – aprilie, înainte de înfrunzire. Oferă culesuri atât de nectar cât şi de pollen, contribuind la întărirea şi dezvoltarea familiilor de albine ieşite din perioada de repaus.

Piersicul înfloreşte timpuriu în martie aprilie Producţia de miere medie este evaluată la 20 – 40 kg. /ha. Alături de cais , sunt specii valoroase pentru apicultură pentru că oferă primele culesuri de întreţinere care stimuleză activitatea albinelor ieşite din iarnă.

54


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 4 Specii decorative

Ghiocei Zambile

Gladiole Alte specii decorative


Speciile decorative oferă familiilor de albine culesuri de întreţinere de primăvara devreme (martie aprilie) până toamna târziu, prin înflorirea lor eşalonată.

Narcise

55


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 5 – aSpecii medicinale


Levănţica este una dintre cele mai valoroase plante melifere din flora erbacee, prin înfloritul de lungă durată care se eşalonează din iunie până în august şi prin potenţialul său melifer ridicat. Producţia de miere evaluată la această specie este de 50 – 100 kg. /ha. Mierea de levănţică este galbenă aurie cu nuanţe verzui, aromată şi cu gust plăcut.

Menta înfloreşte din iunie până în august, fiind foarte atrăgătoare pentru albine, care recolteazănectar şi polen. Caracteristic pentru nectar este conţinutul mare în vitamina C. Producţia de miere este de 100 – 200 kg. /ha. Mierea este brun – roşcată , cu aromă pronunţată de mentăşi gust plăcut.

Roiniţa sau iarba stupilor, floarea roilor înfloreşte în lunile iunie- august, oferind familiilor de labine un bun cules de întreţinere, fiind cercetată intens mai ales în miezil zilei. Producţia de miere este de 100 – 150 kg. /ha. Florile sunt de culoare alb-gălbuie, albă sau liliachie, cu miros de lămâie.

56


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 5 – bSpecii medicinale


Isopul înfloreşte abundant în lunile iunie – iulie pe durata a 30 zile. Utilizat în scopuri medicinale se poate cosi de două ori, fapt ce determină a doua înflorire în septembrie – octombrie, oferind albinelor culesuri valoroase într-o perioadă cu flora meliferă tot mai rară. Producţia de miere evaluată este de 50 – 100 kg. /ha.

Salvia este o valoroasă specie meliferă din flora spontană, care înfloreşte în mai – iunie şi oferă familiilor de albine culesuri de nectar şi polen valoroase. Producţia de miere evaluată la această specie ajunge în medie la 300 kg. / ha.

AnghinareaÎnflorirea se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp, din iunie până în septembrie. Producţia de miere este evaluată la 150 – 400 kg. / ha.Albinele recoletaza de la anghinare şi polen de culoare albă cenuşie.

57


FIŞA DE DOCUMENTARE Nr. 6 Specii melifere tipice

Specii erbacee spontane


Facelia sau floarea albinelor este cea mai valoroasă plantă melifeă tipică. Importanţa ei este legată de capacitatea nectariferă mare cât şi de perioada de vegetaţie, care permite eşalonarea înfloririi, pentru acoperirea golurilor de cules din ţară. De la facelie albinele culeg polen de culoare mov, mai ales la începutul înfloriri şi nectar pe toată perioada. Producţia de miere este evaluată la 300 – 1000 kg. / ha. Mierea are culoare galbenă deschis. Peritada de înflorire se situează în lunile mai – octombrie, în cazul culturilor eşalonate.

Zburătoarea este o specie meliferă apreciată pentru culesul din zona de deal şi de munte. Perioada de înflorire începe în luna iulie şi se eşalonează până în august, în funcţie de altitudine. Florile secretă nectar din abundenţă. Condiţiile optime de secreţie a nectarului sunt: Temperatura de 21 - 26ºC şi umiditatea atmosferică de 60 – 70%. De aceea culesul la zburătoare este foarte variabil şi nesigur, producându-se abundent o dată la 6 – 7 ani. În condiţii favorabile producţia de miere variază între 200 - 600 kg. / ha. Mierea monifloră de zburătoare este transparentă, de culoare verzuie, cu aromă şi gust plăcut,

58


Fişa de lucru Nr. 1STUDIU DE CAZ

Baza meliferă a agentului economicACTIVITATE PRACTICĂ - AGENTUL ECONOMIC

Culturile agricole reprezintă surse valoroase de nectar şi polen pentru familiile de albine. SARCINI DE LUCRU:

1. Observaţi cu atenţie plantele melifere prezentate mai jos şi precizaţi denumirea fiecăreia.

a)......................................... b).............................. c).........................

d)............................ e)........................... f).........................

2. Identificaţi aceste plante melifere pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic.

3. Ce alte plante melifere din categoria culturilor agricole aţi identificat?



59




Toate speciile de pomi fructiferi sunt impotante pentru apicultură, datorită înfloririi timpuri de primăvară şi a faptului că furnizează familiilor de albine culesuri de nectar, dar mai ales polen.SARCINI DE LUCRU:

2. Observaţi cu atenţie plantele melifere prezentate mai jos şi precizaţi denumirea fiecăreia.

a)............................ b)......................... c)......................... d)...........................

e)............................ f)............................ g).......................... h).......................

2. Identificaţi aceste specii de pomi fructiferi pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic.

3. Îndicaţi suprafata ocupată cu pomi fructiferi şi distanţa faţă de stupină.4. Analizaţi dacă fiecare specie identificată se găseşte sau nu în raza economică

de zbor a stupinei.



60




Agentul economic pentru realizarea culesurilor de întreţinere şi a culesurilor de producţie beneficiază de o anumită bază meliferă.SARCINI DE LUCRU:

1. Identificaţi speciile melifere din raza economică de zbor a familiilor de albine deţinute de agentul economic.

2. Completaţi cu datele obţinute, fişa de observaţie prezentată mai jos:

Nr.Crt.

Specia identificată Zona de răspândire /Distanţa faţă de stupină

Suprafaţa (ha)

123456

3. Întocmiţi un album cu toate plantele melifere identificaţe în raza economică de zbor a stupinei.

4. Ce alte specii melifere credeţi că ar trebui cultivate pentru acoperirea golurilor de cules (dacă acestea există)?

ATENŢIE!!!Culturile fără importanţă apicolă nu se iau în considerare.



61

Evaluarea sau examinarea, reprezintă actul didactic complex, întegrat întregului proces de învăţare, care urmăreşte măsurarea cantităţii cunoştinţelor dobândite, ca şi valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa acestora la un moment dat, oferind soluţii de perfecţionare a actului predării-învăţării.În timpul derulării stagiului de pratică, tutorele împreună cu maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică vor evalua elevul practicant în permanenţă pe baza unei fişe de observaţie / evaluare (exemple de fişe – vezi anexe 3 şi 4). Vor fi evaluate atât nivelul de dobândire a competenţelor tehnice, cât şi comportamentul şi modalitatea de integrare a practicantului în activitatea unităţii (disciplină, punctualitate, responsabilitate în rezolvarea sarcinilor, respectarea regulamentului de ordine interioară a unităţii etc.)La finalul modulului / stagiului de practică tutorele împreună cu maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică, evaluează nivelul de dobândire a competenţelor de către elevul practicant pe baza unei probe practice însoţită de fişa de observaţie / evaluare şi a unei probe orale / interviu. Evaluarea finală se va organiza la agentul economic.Proba orală / interviul constă în prezentarea potofoliului (elevul se va concentra pe prezentarea unui studiu de caz – la alegere, existent în portofoliu). Portofoliul reprezintă o metodă de evaluare complexă, care oferă posibilitatea de a se emite o judecată de valoare, bazată pe un ansamblu de rezultate.Reprezintă un pact între elev şi profesorul care trebuie să-l ajute pe elev să se autoevalueze. Portofoliul oferă o imagine completă a progresului înregistrat de elev de-a lungul intervalului de timp pentru care a fost proiectat, prin raportarea la criterii formulate în momentul proiectării. Se poate încadra într-o evaluare sumativă, furnizând o informaţie privind evoluţia şi progresele înregistrate de elev în timp. Maistrul instructor sau tutorele de practică discută cu elevii ce trebuie să ştie şi ce trebuie să facă de-a lungul desfăşurării stagiului de practică. Evaluarea portofoliului începe de obicei prin explicarea de către maistru instructor, la începutul perioadei , a obiectivelor învăţării în perioada pentru care se va primi nota. Maistrul instructor şi elevii cad de acord asupra produselor pe care trbuie să le conţină portofoliul şi care să dovedească îndeplinirea obiectivelor învăţării. De aceea maistrul instructor sau tutorele de practică va reaminti aproape zinic elevilor să pună în portofoliu eşantioane care să le amintească mai târziu de munca depusă.Ce va conţine un portofoliu ?Portofoliul va conţine:- lista conţinutului acestuia (sumarul, care include titlul fiecărei lucrări/ fişe, etc. şi numărul paginii la care se găseşte);- argumentaţia care explică ce lucrări sunt incluse în portofoliu, de ce este importană fiecare şi cum se articulează între ele într-o viziune de ansamblu a elevului cu privire la subiectul respectiv;- fişe de documentare, fişe de lucru;- lucrările pe care la face elevul individual sau în grup;- fişe individuale de studiu;- rezumate;- înregistrări, fotografii care reflectă activitatea desfăşurată de elev individual sau împreună cu colegii sai;- reflecţii proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează;


62

- jurnal de practică;Evaluarea portofoliului se va face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere şi indicilor stabiliţi într-un tabel de genul următor:

Nr. crt.

Criterii de apreciere şi indici Da Parţial Nu Observaţii

1PREZENTARE:- dacă este complet- estetica generală

2

LUCRĂRI PRACTICE:- adecvarea la scop- eficienţa modului de lucru- rezultatul lucrărilor practice- dacă s-a lucrat în grup sau individual- repartizarea eficientă a sarcinilor

3

REFLECŢIILE ELEVULUI:- reflecţii asupra propriei munci- reflecţii despre lucrul în echipă (dacă este cazul)- aşteptările elevului de la activitatea desfăşurată.

4 CRONOLOGIE:- punerea în ordine cronologică a materialelor.

5

AUTOEVALUAREA ELEVULUI:- autoevaluarea activităţii desfăşurate- concordanţa scop-rezultat- progresul făcut- nota pe care crede că o merită

6 ALTE MATERIALE:- calitatea acestora- adecvarea la tema propusă- relevanţa pentru creşterea aprecierilor

Rezultatul acestei evaluări va sta la baza notării elevului de către maistrul instructor responsabil cu urmărirea derulări stagiului de pregătire practică.


63

JURNALUL DE PRACTICĂ(CAIET DE PRACTICĂ)

Periodic sau după încheierea stagiului de pregătire practică, elevul practicant va prezenta un jurnal de practică (caiet) care va cuprinde: Elev:...........................................................Perioada.....................................................Locaţie (agent economic)..............................................Modulul.........................................................................Competenţe exersate..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Sarcini de lucru.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................În jurnalul de practică elevul va mai completa următoarele informaţii:

1) Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul de practică pe care le-aţi observat şi le-aţi desfăşurat?

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

....................................................................................................................................

2) Ce lucruri noi aţi învăţat?

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

....................................................................................................................................

3) Care au fost evenimentele care v-au plăcut? Motivaţi.

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

4) Ce aspecte nu v-au plăcut? Motivaţi.

........................................................................................................................................

........................................................................................................................................

.....................................................................................................................................

NOTĂ:Jurnalul de practică va fi parte din portofoliul elevului.


64

(anexa 1)

Ramă cu puiet căpăcit

Ramă cu miere căpăcită


65

AŞEZAREA STUPILOR ÎN STUPINĂ (anexa 2)


AŞEZAREA STUPILOR ÎN FORMĂ DE ŞAH

AŞEZAREA STUPILOR ÎN GRUPURI

AŞEZAREA STUPILOR ÎN SEMICERC AŞEZAREA STUPILOR ÎN RÂNDURI

66

http://terravivanatural.files.wordpress.com/2009/02/416454_57961.jpg

http://nina.sunphoto.ro/albinarit/YWVVJOLBISCKVHJQGBW

Anexa 3FIŞA DE OBSERVAŢIE

Tehnica cercetării cuibuluiACTIVITATE PRACTICĂ - AGENTUL ECONOMIC

NR.CRT. OPERAŢII

PUNCTAJACORDAT

REALIZAT NEREALI -ZAT

1 Pregătirea apicultorului (duş şi îmbrăcarea echipamentului de protecţie

1,0 puncte

2 Pregătirea materialelor: afumător, dalta apicolă, peria, lădiţa de lucru

1,0 puncte

3 Aşezarea corectă în partea laterală a stupului

1,0 puncte

4 Ridicarea cu atenţie a capacului stupului

0,5 puncte

5 Scoaterea podişorului 0,5 puncte6 Introducerea câtorva pale

de fum0,5 puncte

7 Desprinderea diafragmei 1,0 puncte8 Desprinderea primei rame 1,0 puncte9 Manevrarea şi examinarea

corectă a ramei1,5 puncte

10 Rânduirea normală a cuibului şi la închiderea stupului.

1,0 puncte

11 Respectarea regulilor de protecţia muncii

1,0 puncte

12 TOTAL PUNCTE 1013 PUNCTAJ OBŢINUT -

NOTĂ:Această fişă de observaţie poate fi folosită şi ca fişă de autoevaluare.Pe baza punctajului acordat fiecare elev se poate autoevalua.Maistrul instructor poate elabora fişe de observaţie şi pentru celelalte lucrări practice.


67

Anexa 4FIŞĂ DE OBSERVAŢIE SISTEMATICĂ

Numele şiprenumele

Ascultareactivă

Limbajultehnicutilizat

Comunicarea în echipă

Solicităinformaţii

Respectăetapele şioperaţiile

Susţine prin

argumente

Respectănormele

de protecţiamuncii

NOTĂ: Profesorul apreciază lucrarea practică pe baza activităţilor desfăşurate

corelate cu criteriile de evaluare prin calificative după cum urmează:- foarte bine – FB, - bine – B, - satisfăcător – S,- nesatisfăcător – NS.Calificativul poate fi convertit în note de la 10 la 4.

Dacă în evaluarea lucrării predomină unul dintre criteriile menţionate se vor acorda următoarele note:

- Nesatisfăcător = nota 4 (patru)- Satisfăcător = nota 5 (cinci) – 6 (şase)- Bine = nota 7 (şapte) – 8 (opt)- Foarte bine = nota 9 (nouă) – 10 (zece)


68

Adler Alexandru; Dumitrescu Constanţa (1983); „Tehnologia creşterii albinelor şi viermilor de mătase – lucrări practice şi activităţi de producţie”; Institutul Agronomic „Nicolae Bălcescu” – Facultatea de zootehnie; Bucureşti.

Eugen Mârza; Nicolae Nicolae,(1990); „Iniţiere şi practică în apicultură”, Bucureşti; Redacţia de Propagandă Tehnică Agricolă.

Ioan Vancea şi colab. (1988); „Tehnologia Creşterii Păsărilor, Animalelor mici, Peştilor, Albinelor şi Viermilor de mătase”; Bucureşti, Editura Ceres.

Maria Octavia Mănişor, (1991); „Baza meliferă”, Bucureşti; Asociaţia Crescătorilor de Albine din România, Redacţia publicaţiilor apicole.

Ştefan Lazăr; Marius Doliş, (2004); „Apicultură practică”, Iaşi, Editura Alfa.

www.ProApicultura.ro

http://apicultura.110mb.com/lucrari_toamna.htm/2009

http://apicultura.110mb.com/lucrari_primavara.htm/2009


69

http://apicultura.110mb.com/lucrari_primavara.htm/2009

http://apicultura.110mb.com/lucrari_toamna.htm/2009

http://www.ProApicultura.ro/

Tehnologia cresterii albinelor si viermilor de matase.doc

Documents

Transcript of Tehnologia cresterii albinelor si viermilor de matase.doc