Coman Mihai (coord.), Manual de Jurnalism, Iaşi, Polirom, 2009 (ediţia a III-a), pp. 193-218.

Știri hard – evenimente importante, cu impact masiv și imediat => lead-ul știrii rezumă esența evimentului, ce spui mai important decât cum spui

Știri soft – evenimente de interes uman, nelegate neapărat de actualitatea imediată: cum spui mai important decât ce spui

Tipuri de leaduri:

Rezumat Șoc Bombă (glonț) – captează printr-o singură propoziție Naratov – scenă semnificativă a întâmplării Raport – fotografiază o situație, consecințele unei decizii Citat Analiză Amânat Anecdotă Interogativ

Roșca – leaduri directe și indirecte

Roşca Luminiţa, Producţia textului jurnalistic, Iaşi, Polirom, 2004, pp. 70-97; 102-114;128-138.

Situționalitatea = complex de factori care influențează comportamentul, starea participanților, așteptările publicului

Elementele situației de comunicare:

Timpul Spațiul Caracteristicile instanțelor de enunțare Ideologia și tehnologia

Situația care permite acceptarea ca texte jurnalistice a unor texte este dată de: existența suportului, identitatea și statutul parenerilor comunicării, precizarea locului și a timpului difuzării, contextul socio-istoric

a) Suportul – ziarul are calitatea de marfă și este supus vânzării

-se deosebește de alte produse prin faptul că vine informație de actualitate, este perisabil și se vinde sub costul de producție; ziarul = produs cultural

Discursul MM – indicator cultural

-elementele scripto-vizuale au rolul de a individualiza o publicașie

b) Identitatea si statutul partenerilor comunicăriiJurnaliștii și publicul (= atitudini și opinii comune)-planificarea si construcția textului jurnalistic sunt influențate de instanța producătoare și de profilul publicului;

c) Timpul și locul difuzării mesajelor= constrângeri generate de coordonate spațiale și temporale

d) Contextul socio-istoric- ideologia, caracteristicile sociale, economice influențează modul de funcționare al MM, care impune anumite constrângeri producției și receptării de texte.-textul jurnalistic este funcțional doar în relație cu o anumită ideologie-produsul finit este rezultatul unor constrângeri ideologice=> presa apără sistemul social din care face parte;

Intenționalitatea – procesul de planificare al textului, expectațiile dintre instanța mediatică și instanța receptoare;

-alegerea stilului ține de conținut (ideologic), imtenție și receptare (individuală)

Iluzia obiectivității = cititorul are impresia că realitatea este prezentată așa cum este, deși mulți știu că realitatea e deformată; este creată prin:

- Prezentarea opiniei ca fapt- Selecția citatelor- Unele strategii de intervievare- Alegerea unui răspuns din mai multe posibile

Iluzia oralității = limbaj colocvial, structuri specifice discursului oral

Este creată prin:

- Lexic colocvial- Elemente de argou- Jocuri de cuvinte- Adresarea directă- Utilizarea citatulu în titlu

Un text tipărit într-un cotidian este acceptat ca text jurnalistic dacă informează despre un eveniment sau dacă oferă opinii despre acel eveniment

Eveniment= orice întâmplare din realitatea înconjurătoare cu o anume semnificație pentru un individ sau pt un grup uman; tot ceea ce produce modificări în statutul existențial, social sau profesional al unui individ.

Valori ale informației în funcție de:

- Proximitate temporală- Proximitate spațială- Neobișnuitul faptelor- Personalitățile implicate- Consecințele- Conflictul

Sursele pot fi de natură imaterială (cunoștințele noastre, valorificarea spiritului de observație) și materiale

Planificare constituie un proces de organizare a ideilir: tema, subiectul, teza sau ideea textului și mesajul. Tot în etapa de planificare se stabilește unghiul de abordare

Acceptabilitatea = accesabilitatea mesajelor de către receptori, conform exigențelor sale

Interesul receptorului de presă este variabil, calitativ și cantitativ.

Mesajele MM =>semnificașia socială și politică a stereotipurilor, adică atât receptorul cât și emițătrul au aceleași stereotipii ăn ceea ce privește perceperea infirmațiilor despre lume și organizare.

Stereotipiile generează serialitatea = oferta pe piață a unor mesaje stereotipe, în tranșe orare fixe (ziare – rubrici fize, ierarhii stabile)

- receptarea textelor jurnalistice este parțială, selectivă, ierarhizată, interesul este variabil

-utilizarea structurii inversate standardizează activitatea și producerea textelor și corespunde așteptărilor publicului (lectură rapidă, selectivă, parțială)

Referențialitatea = tot ce ține de realitate și de reflectarea realității.

Textele de presă au un caracter narativ-referențial => naratologia mediatică

Receptarea produselor MM nu este un act pasiv:

Semnificațiile produselor sunt negociate Semnificațiile sunt refăcute de receptori

-ceea ce deosebește narațiunea de presă de alte tipuri de narațiune este construcția acesteia prin ordinea descrescătoare a importanței lor

Textele de informare/informative: știrea de agenție, ștrea de presă, reportajul și ancheta/

Știrea- cel mai obiectiv text

Știrea de agenție e mult mai standardizată: are obligatoriu structura piramidei inversate , tonalitate neutră, nr minim și maxim de semne

Lizibilitatea = compoziția știrii (titlu, lead), aspectele lingvistice (sintaxă, lexic, stil), grafică și aspecte tipografice)

Vorbirea directă – marcă a obiectivității ziaristului (subiectivism al autorului)Vorbirea indirectă – stilul mai precis, dar mai puțin expresiv; se utilizează în relatăriVorbirea indirect liberă – reproducerea vorbelor cuiva fără utilizarea conjuncției; utilizarea sa evită monotonia stilului indirect și abuzul de vorbire directă

- în jurnalism se utilizează cu măsură pt a evita ambiguitățileVorbirea directă legată – reproducerea vorbirii directe făcând-o dependentă de un cuvând de declarație (mi-a spus că <<du-te imediat>>)- abateri de la normele gramaticale