reteta redactare veterinar

Romeo T. Cristina Medicamentul Veterinar / Veterinary Drug Vol. 6 (1) 2012, May

4

Redactarea reetelor n medicina veterinar

Prescriptions writing in veterinary medicine

Romeo Teodor Cristina Facultatea de Medicin Veterinar Timioara, Farmacologie i Farmacie veterinar

Cuvinte cheie: reeta de uz veterinar, pUi componente, instruciuni Keywords: the veterinary prescription, components, instructions

Rezumat

Etichetarea, eliberarea i prescrierea medicamentelor ocup un rol important in activitatea curent a practicianului veterinar circulaia medicamentelor fiind reglementat prin legea veterinar romneasc. Norma sanitar veterinar privind condiiile de organizare i funcionare a unitilor farmaceutice veterinare i a unitilor destinate comercializrii animalelor de companie aprobat prin Ordinul Preedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor nr. 16 din 27 februarie 2008 publicat in Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr.176 din 7 martie 2008, cu modificrile i completrile ulterioare prezint principalele atribuii i responsabiliti ale medicului veterinar. O rememorare ale prescrierii medicamentelor veterinare a fost solicitat in repetate rnduri de ctre numeroi practicieni din teren i, de aceea, considerm oportun reluarea prezentrii principalelor elemente in acest topic datorit includerii subiectului n cursurile SNEC/2012 organizate de ctre Colegiul i Asociaia Medicilor Veterinari din Romnia.

Abstract Labeling, dispensing and prescribing plays an important role in current veterinary practitioner activity, movement of the veterinary medicines being governed by the Romanian law. Veterinary norm concerning the conditions of organization and functioning of veterinary pharmaceutical units and units for sale pets approved by the Order of the National Sanitary Veterinary and Food Safety no. 16 of 27 February 2008 published in the Official Monitory, Part I, nr.176 of March 7, 2008, as amended and supplemented presents the main duties and responsibilities of the veterinarian. A remembrance of veterinary medicines prescription has been requested repeatedly by many practitioners in the field and, therefore we consider, opportune re presenting the main elements in this topic, due also to the inclusion in national SNEC/2012 subject courses organized by the College and the Association of Veterinarians from Romania.

Conform legislaiei in vigoare, in ceea ce

privete farmacia, medicul veterinar are urmtoarele atribuii i responsabiliti:

x prepar, conserv i elibereaz preparatele magistrale i oficinale i rspunde de calitatea acestora;

x eticheteaz preparatele magistrale i oficinale in conformitate cu prevederile Farmacopeei Romne, ediia in vigoare, precizndu-se calea de administrare, perioada de valabilitate, precum i alte precauii necesare a se agita inainte de folosire, cap de mort etc.) i le elibereaz in ambalaje adecvate, potrivit formei farmaceutice i caracteristicilor acestora;

x asigur condiiile de pstrare i eliberare a produselor medicinale veterinare i a celorlalte produse veterinare existente in farmacia veterinar, conform prevederilor legale in vigoare;

x efectueaz recepia calitativ i cantitativ a produselor medicinale veterinare i a celorlalte produse de uz veterinar, la primirea lor in farmacia veterinar;

x rspunde de activitatea de farmacovigilen, informnd imediat DSVSA, dup semnalarea de ctre proprietarii de animale despre reaciile adverse provocate de produsele medicinale veterinare livrate acestora

x trebuie V cunoasc legislaia sanitar-veterinar in vigoare, in special cea referitoare la produsele medicinale veterinare i s se informeaz permanent cu privire la noutile terapeutice i de farmacovigilen la nivel naional i internaional;

x supravegheaz, verific i evalueaz activitatea personalului cu studii medii de specialitate din cadrul farmaciei veterinare, unde este cazul;

x trebuie sa cunoasc i s aplice procedurile de primire i de eliberare a reetelor, care implic urmtoarele: verificarea autenticitii reetei; identificarea medicamentelor, verificarea formei farmaceutice, a dozei, a concentraiei, a prezentrii i a schemei de tratament;


5

x elibereaz produsele farmaceutice preparate industrial cu inscrierea pe ambalajul secundar a modului de administrare, preparatele magistrale i oficinale;

x manipuleaz i elibereaz produsele toxice, stupefiante i psihotrope, conform legislaiei in vigoare.

x completeaz registrul de toxice, stupefiante i psihotrope - produse pstrate la Separanda i Venena (vezi tabelele 1 i 2).

Tabelul 1 Substane cu posibile utilizri in medicina veterinar de la grupa Venena

Substane puternic active Substane stupefiante i preparatele farmaceutice care le conin Acenocoumarolum Cocaini hydrochloridum

Amfetamini sulfas**) Codeini hydrochloridum*) Atropini sulfas Codeini phosphas*)

Bromocriptini mesylas Codeinum*) Clonidinum Ethylmorphini hydrochloridum*)

Colchicinum Hydromorphoni hydrochloridum Deslanosidum Methadoni hydrochloridum

Digitoxinum Morphini hydrochloridum Digoxinum Opium

Dihydroergotamini mesylas Opium pulveratum Epinephrinum Pethidini hydrochloridum

Ergometrini hydrogenomaleas Pulvis Opii et Ipecacuanhae Ergotamini tartras Tinctura anticholerina***)

Histamini dihydrochloridum Tinctura Opii Lanatosidum C

Methylergometrini hydrogenomaleas Neostigmini bromidum

Norepinephrini hydrogenotartras Physostigmini salicylas

Pilocarpini hydrochloridum Pilocarpini nitras

Reserpinum Scopolamini hydrobromidum

Tabelul 2 Substane cu posibile utilizri in medicina veterinar de la grupa Separanda

Substane active Substane active i preparatele farmaceutice care le conin Acetazolamidum Acidum aceticum Cyclobarbitalum

Acidum hydrochloricum Cyclobarbitalum calcicum Acidum iopanoicum Diazepamum

Acidum lacticum Glutethimidum Acidum nicotinicum Imipramini hydrochloridum

Acidum phosphoricum Levomepromazini hydrogenomaleas Aconiti tuber Lithii carbonas

Aminoglutethiimdum Maprotilini hydrochloridum Aminophyllinum Meprobamatum

Amitriptylini hydrochloridum Nitrazepamum Amobarbitalum natricum Phenobarbitalum

Argenti nitras Phenobarbitalum natricum Barbitalum

Barbitalum natricum Belladonnaefolium

Benzocainum Bromisovalum

Butylscopolammonii bromidum Chinidini sulfas


6

Chinini hydrochloridum Chinini sulfas

Chior diazepoxidum Chloropyramini hydrochloridam

Clomipramini hydrochloridum Coffeinum

Coffeinum et acidum citricum Coffeinum et natrii benzoas

Colecalciferolum Cortisoni acetas

Cyclophosphamidum Dequalinii chloridum

Desoxycortoni acetas Dexamethasonum

Digitalis purpureae folium Digitalis purpureae pulvis titratus

Dihydralazini sulfas Disulfiramum

Ephedrini hydrochloridum 4'-Epidoxorubicini hydrochloridum

Ergocalciferolum Ethacridini lactas

Ethinylestradiolum Ethionamidum

Extractum Belladonnae siccum Furosemidum

Glyceryli trinitratis solutio concentrata Guanethidint sulfas

Hydrargyri oxydum flavum Hydrochlorothiazidum Hydrocortisoni acetas

Hydrocortisoni hemisuccinas Hydrocortisonum

Hydroxyprogesteroni acetas Hydroxyprogesteroni caproas

Indometacinum Iodum

Ipecacuanhae radix Isoniazidum

Isoprenalini hydrochloridum Lidocaini hydrochloridum

Mepacrini hydrochloridum Metamizolum natricum

Methotrexatum Methyltestosteronum

Naphazolini hydrochloridum Natrii fluoridum

Natrii iodidum Natrii nitris

Nifedipinum Nitrofurantoinum

Nortriptylini hydrochloridum Noscapini hydrochloridum

Papaverini hydrochloridum Paracetamolum

Pentaerithrityli tetranitras dilutum Phenylhydrargyri boras

Phenytoinum Podophylli resina


7

Prednisoloni acetas Prednisolonum

Prednisoni acetas Prednisonum Primidonum

Procaini hydrochloriduin Prochlorperazini hydrogenomaleas

Progesteronum Promethazini hydrogenomaleas

Propranololi hydrochloridum Pyrazinamidum

Resorcinolum Retinoli acetatis solutio oleosa

Solutio hydrogenii peroxydi concentrata Sparteini sulfas

Tamoxifeni citras Testosteroni pbenylpropionas

Testosteroni propionas Theobrominum Theophyllinum

Tinctura Aconiti Tinctura Belladonnae

Tolbutamidum Triamcinoloni acetonidum

Trifluoperazini dihydrochloridum Trihexyphenidyli bydrochloridum

Trimethoprimum Xantinoli nicotinas

Zinci chloridum Zinci sulfas

x intocmete fiele de gestiune care s

cuprind intrrile, ieirile de produse medicinale veterinare pe prescripii medicale, in funcie de produs i stocul faptic la zi;

Prescrierea medicamentelor, dei a fost neglijat mult timp este necesar din mai multe motive, printre acestea, cele mai actuale sunt:

x necesitatea de a atrage atenia asupra perioadelor de interzicere (de ateptare) pentru unele condiionri veterinare (mai ales pentru animalele de rent) i

x adaptarea multor medicamente din medicina uman (aprobate pentru terapia la om), in cea veterinar, dar care inc nu sunt aprobate legal pentru animale, (mai ales la animalele de companie).

Motivele pentru care ordonana ANSVSA devine obligatorie sunt mult mai numeroase, dar i doar cele amintite mai sus sunt suficiente pentru a inelege de ce este necesar eliberarea acestui document medical.

Actul medical corect insui, reclam un control al medicamentelor administrate (care pot fi regsite uor in reete).

In strintate, nici o clinic sau spital veterinar, nu accept eliberarea unui animal in regim ambulatoriu, fU a se elibera reete care

V ateste clar tipul tratamentului i diagnosticul stabilit, ca o msur a competenei (i de ce nu, ca o contramsur in caz de litigii).

Legislaia european impune acest lucru, actul medical fiind de neconceput in lipsa ordonanelor.

Din acest considerent, cunoaterea legislaiei noi legate de acest aspect sunt obligatorii. Regimul eliberrii medicamentelor veterinare poate fi:

x medicamente care se pot vinde doar pe baz de reeti

x medicamente care se pot vinde la liber, IU reet in regim de drogherie sau pet-shop.

Dac in urm cu cteva decenii, majoritatea medicamentelor se eliberau la liber, astzi lista produselor care se elibereaz pe baz de reet este in cretere, recomandndu-se eliberarea de reete in cazul tuturor medicamentelor care au atenionri explicite in legtur cu toxicitatea, reaciile secundare sau dependena pe care le pot da.

i la noi in ar inc s-au stabilit in mod clar (oficial) criteriile de eliberare a medicamentelor de uz veterinar i din acest considerent s-a mprumutat modul de eliberare din medicina


8

uman (eliberarea pe baz de reet a categoriei Separandai pe baz de reet cu timbru sec a categoriei Venena).

In momentul actual in Europa, in unele ri cu legislaie sanitar veterinar sever, toate medicamentele veterinare sunt eliberate doar cu reet, in altele, doar cele care au perioad de interzicere (retragere) sau, medicamentele se pot vinde toate la liber cu cteva derogri care reclam reet (in spe Separandai Venena).

Din aceast cauz un medicament care ntr-o ar se elibereaz doar cu reet, in alta poate fi cumprat la liber (grevnd medicii veterinari de un control asupra acestui aspect al actului medical). In aceast direcie, in cadrul Comiiei Europene de profil s-a infiinat inc din 1997, Drug Distribution Work Group (Grupul de Lucru pentru Distribuia Medicamentelor), care a avut ca miiune uniformizarea modului de distribuire, a clasificarea i prescrierii medicamentelor veterinare. Pn in prezent, acest organism a pus la punct un program pentru stabilirea criteriilor de clasificare a medicamentelor veterinare, dup necesitatea prescrierii acestea fiind categorisite in urmtoarele grupe majore:

x substane care fac obiectul unor restricii oficiale (narcotice, produse hormonale, furaje medicamentate);

x substane care sunt rezultatul asocierii mai multor substane puternic active;

x substane farmacologic active noi i cu o rat nou de administrare;

x substane care inaintea folosirii necesit diagnosticarea veterinar;

x substane care prezint un risc potenial pentru animal, pentru mediul inconjurtor sau pentru cel care l administreaz.

De asemenea, nu s-au omis nici aspectele legate de etichetarea produselor veterinare i inscripionrile legate de valabilitatea produselor in afara reetei.

Acestea trebuie s avertizeze clar despre utilizarea corect a medicamentului i despre situaiile cnd medicamentele nu trebuie folosite, suplinind astfel lipsa supravegherii calificate.

Scrierea reetelor aparine ramurii farmacologiei, denumite farmacografia.

Farmacografia (arta de a formula reete) reprezint acea parte a farmacologiei care studiaz prescrierea ordonanelor, adic tehnica de redactare corect a ordonanelor medicale.

Sarcina prescrierii medicamentelor i revine medicului veterinar1, sarcina de a le prepara

1 La noi n ar, medicamentele de uz veterinar se afl n competena Comisiei de Control tiinific al Produselor de Biologice i Medicamentelor de uz Veterinar. Scrierea

(magistralele) i elibera revine farmacistului sau medicului veterinar farmacist.

Mijlocul de legtur dintre medicul care prescrie medicamentul i farmacistul care-l prepari l elibereaz, l constituie prescripiile sau ordonanele medicale denumite curent reete.

Reeta inmnat posesorului de animal va servi la eliberarea medicamentelor din farmaciile veterinare. In medicina veterinar modul de eliberare formula nosocomialis este, din pcate, inc destul de restrns, el lrgindu-se pe msura dezvoltrii reelei de clinici i spitale veterinare.

Incercnd o definiie:

Reeta (recepta, ordonana medical, prescripia medical) este un act oficial prin care medicul veterinar se adreseaz farmacistului solicitndu-i eliberarea unui medicament, indicnd, totodat, modul de preparare, de dozare i de administrare a acestuia.

Fiind un act oficial, reeta angajeaz responsabilitatea juridic, att a medicului care a redactat-o, ct i a farmacistului care o execut, fiind considerat un document medico-legal. Intocmirea ei se face cu grij, att in ceea ce privete fondul ct i forma.

Prin fond, in acest caz, se inelege modul de alegere a substanelor medicamentoase, corecta lor mbinare, evitarea incompatibilitilor, dozarea judicioas i prescrierea adecvat pentru administrare.

Un obicei bun este acela de a pune reeta dup redactare cteva minute deoparte i de a o reciti inainte de a fi semnati parafat.

Acest lucru este benefic deoarece se pot strecura greeli, in cazul distragerii ateniei medicului in cabinet.

Ca form, ordonana trebuie s indeplineasc unele condiii care, in final, s permit farmacistului o inelegere perfect a celor exprimate.

Redactarea reetelor se face pe blanchete de hrtie de form dreptunghiular cu dimensiuni de 17-20 cm lungime i 10-12 cm lime.

Uneori acestea au tiprite pe ele componentele fixe ale reetei (antetul instituiei

reetelor e apanajul strict al medicului veterinar; este dreptul i datoria sa care nu pot fi transmise personalului ajuttor. Este interzis ncredinarea unui cadru mediu de reete parafate n alb care urmeaz a fi completate la nevoie. Nu este recomandat nici tehnica de a dicta reeta unui cadru mediu sau de a compune mai multe reete tip aplicabile mai multor situaii clinice (bronite, bronhopneumonii, dermatite etc.). Maniera de redactare trebuie s fie fU ezitare, hotrt, cu o oarecare vitez, ceea ce va demonstra posesorului de animal, competena profesional, avnd menirea s creasc ncrederea n actul medical prestat.


9

emitente, adresa, nr. de telefon, Rp./, Dg., data, Nr. din registrul de consultaii etc.).

Scrierea reetei se face cu cerneal sau cu past, corect, fUtersturi. In partea stng a blanchetei, se las un spaiu de civa cm pe care farmacistul l utilizeaz pentru calcule sau alte adnotri pe care le va face.

In prescriere, se vor folosi numai termeni convenionali stabilii internaional, cu prescurtrile admise ale acestora.

Reeta se redacteaz de preferin in limba latin, aceasta fiind exprimarea internaional, ins, se pot redacta i in limba romn (pentru

uz naional) dar fU a se inlocui termenii latini convenionali unanim recunoscui.

Insemnrile pe care farmacistul le face pe reete sunt denumite adnotaii (adnotatia) fiind considerate (in unele ri) chiar pUi separate ale reetelor.

Acestea sunt de fapt completri ale farmacistului legate de adugarea unor excipieni sau a unor substane ajuttoare (conservani, stabilizani etc.).

In tabelul 3 sunt redate principalele abrevieri folosite mai frecvent in prescripiile medicale

Tabelul 3.

Termenii uzuali i abrevierile lor folosite in receptura veterinar

Termenul latin Prescurtarea Traducerea acidum ac. acid ad (100 ml) - pn la (100 ml) ad capsulas gelatinosas ad. caps. gelat. in capsule gelatinoase ad chartam ceratam ad. char. cer. in hrtie cerat ad libitum ad libit. dup plac, dup voie ad scatulatum ad. scat. in cutie ad usum (externum, internum) ad us. (ext., int.) de uz (extern, intern)

ad usum veterinarum ad us. vet. de uz veterinar

ad vitrum (coeruleum, fuscum, nigrum) ad vitr. (coer., fusc., nigr.) in sticl (albastr, brun, neagr) adde add. adaug, s se adauge aequalis aeq. egal ampulla - fiol ana aa cte, din fiecare cte ante cibum a.c. inainte de mas aqua aq. ap aqua (sterilisata, bullientis, fervida, communis, fontana)

aq. (steril., bull., ferv., comm., font.)

ap (comun, fierbinte, fiart, sterilizat, de fntn)

aqua destillata aq. destill. ap distilat balneum baln. baie bis in diae b.i.d. de dou ori pe zi bolus, boli bol. bol, boluri capsula caps. capsul citissime citiss. foarte repede, urgent cito - repede compositus comp. compus comprei compr. comprimate concentratum conc. concentrat consperge consp. presar cortex cort. scoar, coaj crudus - brut da, detur, dentur D G, s se dea detur signetur D.S. Gi eticheteaz detur sub signo veneni D.s.s.ven. G cu etichet de otrav detur tales doses D.t.d. G asemenea doze doses d. doze ex tempore ex. temp. in momentul folosirii excipiens excip. excipient externum ext. extern extractum extr. extract extractum (fluidum, spissum, siccum) extr. (fl., spiss., sicc.) extract (fluid, moale, uscat) extractum (aquosum, aethereum, spirituosum) extr. (aq., aeth., spir.) extract (apos, eterat, alcoolic) fiat solutio f. sol. I soluie fiat, fiant f. I, s se fac filtretur filtr. filtreaz flavus - galben


10

florea flor., fl. flori fluidum fl. fluid, lichid folium fl. frunz fructus fruct. fruct fusus - topit globulis (vaginale) glob. (vag.) globule (vaginale) gramma g gram guttas gtts. picturi herba herb. iarb, partea aerian hora h. or infusum inf. infuzie injectione inj. injecie internum int. Intern linimentum linim., lin. liniment liquidis liq. lichid liquor liq. licoare massa boli mass. bol. mas de bol massa pilularum mass. pil. mas pilular misce M. amestec misce detur signetur M.D.S. amestec, di eticheteaz misce fiat pulvis M. f. pulv. amestec, f pulbere mixtura mixt. mixtur mucilago mucil. mucilag numero, numerus N., Nr. numr, in numr de oleum ol. ulei pars, partes p. parte, pUi partes aequales p. aeq. SUi egale per se - ca atare, singur pilulae pil. pilule praeparatus praep. preparate pulvis subtilis pulv. subtil. pulbere fin pulvis, pulveres pulv. pulbere, pulberi purissimum puriss. foarte pur purum pur. pur, in stare pur quantum satis Q.S., q.s. att ct este necesar quantum satis ad Q.S. ad att ct trebuie pn la quaque 4 hora q.4.h. la fiecare 4 ore quaque diae q.d. in fiecare zi quarter in diae q.i.d. de patru ori pe zi radix rad. UGcin recipe Rp./ V se ia rectificatus rectif. rectificat rhizoma rhiz. rizom ruber, rubrum - rou sal - sare scatula scat. Cutie semen sem. Semine sic volo - $a vreau! Aa doresc! siccum sicc. Uscat signa, signetur S. Eticheteaz simplex simpl., spl. Simplu sirupus sir., syr. Sirop solutio sol. Soluie solve - Dizolv species sp., spec. specii, ceaiuri spiritus spir. Spirt spissum spiss. Moale statim - Imediat! Pe loc! sterilisatus steril. Sterilizat sterilisetur - Sterilizeaz suppositoria suppos. Supozitoare tales (doses) t. (d.) asemenea (doze) ter in die t.i.d. de trei ori pe zi tinctura tinct. Tinctur tritus - zdrobit, sfrmat unguentum ung. Unguent ustus - Calcinat


11

ut - ca s, pentru ca s ut dictum ut. dict. dup instruciuni venenum - Otrav verte - Intoarce vitrum vitr. Sticl Citirea prescripiei medicale se face cu

atenie, in aa fel inct s nu existe nici cel mai mic dubiu in legtur cu natura ingredientelor i operaiunii farmaceutice necesare preparrii medicamentului.2

Din cauza responsabilitii pe care o are, farmacistul are dreptul i chiar obligaia de a respinge orice formulare neclar, echivoc, ilizibil, cu tersturi sau avnd greeli de exprimare.

Verificarea dozelor maxime pentru pro dois i pro die este obligatorie, farmacistul putnd apela pentru medicamentele de uz comun, uman-veterinar, la Farmacopeea Romn sau, pentru cele de uz strict veterinar, la Farmacopeea Veterinar, la "Indexul medicamentelor de uz veterinar ", precum i la suplimentele i nomenclatoarele de productor aprute periodic.

In cazul in care dozele pentru 24 de ore sunt depite farmacistul are obligaia s reduc la dozele maxime admise.

Dac doza maxim pentru o dat este depit, dar cea pentru 24 de ore este corect, prescripia nu se va modifica.

De asemenea, farmacistul mai are obligaia V urmreasc dac in cadrul aceleiai reete nu sunt prescrise substane active cu aciune similar. In aceast situaie se va ine seama de doza total a asociaiei.

Etichetele ambalajelor substanelor luate in lucru se citesc cu atenie inainte i dup cntrire. Cntrirea se execut cu balane adecvate, iar msurarea lichidelor prescrise la volum se face numai in vase gradate.

Substanele se cntresc pe rnd, iar borcanele se aeaz imediat la locul lor, dup cntrire, in ordinea utilizrii. Medicamentul preparat se eticheteaz fU intrziere, fcndu-se apoi un autocontrol al operaiunilor efectuate.

2 n ntocmirea reetelor magistrale trebuie s se cunoasc: x Doza care se administreaz (doza unic, pro dosis) pentru fiecare substan medicamentoas care intr n compoziia formulrii magistrale; x Numrul de administrri (doze) care se fac n cursul unei zile (pro die); x Numrul total al zilelor de tratament (pro cura), cunoaterea acestora va permite calculul dozei totale de administrat pentru fiecare component al reetei n parte. n practica veterinar dozele sunt date ntre un minim i un maxim per kg corp, recomandndu-se ajustarea acestora dup fiecare caz n parte n funcie de starea fiziologic, vrsta, gravitatea cazului etc., dozele medii ale medicamentelor fiind considerate doze uzuale.

Toate vasele i aparatura intrebuinate la prepararea i la expedierea medicamentelor trebuie s fie in perfect stare de curenie.

Prepararea unei prescripii nu se intrerupe pn la terminare, prepararea a dou prescripii, in acelai timp, nefiind recomandat.

Ordonanele se execut cu exactitate, respectnd toate indicaiile de ordin calitativ sau cantitativ.

Este interzis omiterea sau schimbarea componentelor reetei, care ar putea antrena modificarea aciunii medicamentului.

Etichetarea medicamentului trebuie s se fac precis i cite, in conformitate cu indicaiile prevzute in ordonana medical.

Etichetarea va cuprinde numrul i adresa farmaciei, data eliberrii i denumirea preparatului.

Dup operaiunea de preparare, pe reet se poate face calculul costurilor medicamentelor.

Prescripiile medicale dup preparare se vor trece in registrul farmaciei unde se menioneaz pe lng prescripia medical propriu-zis, data, numele medicului sau farmacistului care a preparat formele medicamentoase.

1.1 PUile componente ale reetei

Reeta este compus din 6 pUi:

1. Inscriptio (Antetul) 2. Invocatio (Praepositio) 3. Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio) 4. Subscriptio 5. Signatura (Instructio) et nomen aegroti 6. Nomen medici

1.1.1 Inscriptio (Superscriptio)

Inscriptio ocup partea superioar a

blanchetei cuprinznd: antetul instituiei emitente, numrul din registrul de consultaie, data i diagnosticul.Aceast parte poate fi tiprit direct pe blanchete tipizate, datele respective (diagnostic, numr, dat etc.) putnd fi completate in momentul intocmirii ordonanei.

Antetul cu toate datele complete poate fi imprimat i cu ajutorul unei tampile.

1.1.2 Invocatio (Praepositio)

Este partea cea mai scurt a reetei ea

urmnd imediat dup Inscriptio i const numai


12

din cuvntul Recipe (lat. ia, s se ia) prescurtat, Rp./ scris in partea stng a blanchetei. Aceasta este o formul clasic de adresare a medicului ctre farmacist.

Pe o blanchet se pot scrie mai multe reete, pentru fiecare reet redactat, fiind obligatorie inceperea cu Invocatio.

ntre reete delimitarea lor pe blanchet se va face prin semne distinctive (#, X, +), acestea putndu-se i numerota.

O reet, trebuie obligatoriu redactat de la inceput pn la sfrit pe aceeai fa a blanchetei, n cazul in care se dorete continuarea i pe contrapagin se va folosi cuvntul verte (intoarce) sau semnul . /., nscris n partea dreapt jos a blanchetei, ceea ce va atrage atenia farmacistului c prescripia continu.

1.1.3 Designatio materiarum (Ordinatio sau Praescriptio)

Este cea mai important parte a reetei i

const in enunarea medicamentelor i a cantitilor in care se vor utiliza, acestea pot fi formule concepute de ctre medicul veterinar sau produse ale industriei de medicamente.

Formulele prescrise de ctre medic (formulele magistrale) vor conine denumirea componentelor i cantitile respective.

Enumerarea se poate face in limba romn sau latin (i atunci se va face folosind obligatoriu genitivul pozitiv).

Intotdeauna se vor folosi denumirile oficializate de farmacopee. Este total greit s se scrie o prescripie parial in romni parial n limba latin, aceasta ducnd la greeli i confuzii. De asemenea, nu se admite dect utilizarea prescurtrilor consacrate.

n cadrul acestui subcapitol este important o scurt rememorare a unor noiuni elementare de limb i terminologie latin, pe care le considerm foarte importante pentru formarea unui medic-farmacist, cu riscul de a fi poate prea gramaticale.

Cunoaterea noiunilor de limb latin se justific, cu att mai mult, cu ct limba internaional de redactare a reetelor este limba latin. Exemplele de mai jos vor fi un prilej pentru medicii practicieni de a cunoate denumirile principalelor substane, droguri, activiti sau formule utilizate in farmacie.

Farmacologia, ca disciplin medical fundamental are o Nomina farmacologica, D.C.I. (Denumirea Comun Internaional) a substanelor i preparatelor medicamentoase, denumirea plantelor i a drogurilor, a soluiilor

extractive, precum i a preparatelor galenice care au la baz nomenclatura latin, recomandat de O.M.S.

Substantivele In limba latin, sunt cuprinse n cadrul a

cinci tipuri de declinare: Declinarea I Substantivele de declinarea I sunt, n

general, de genul feminin cu unele excepii (ex.: agricola, -ae = agricultor).

Cazul Singular Plural Nominativ tinctur-a tinctur-ae Genitiv tinctur-ae tinctur-arum Dativ tinctur-ae tinctur-is Acuzativ tinctur-am tinctur-as Ablativ tinctur-a tinctur-is

Iat cteva substantive din declinarea I, folosite in prescrierea reetelor, avnd terminaia in -a:

Althea Nalb mare ampulla fiol, flacon

Angelica Angelic aqua ap

Areca Nuca de arec Arnica Carul znelor Avena ovz

Belladona Mtrgun Betula Mesteacn

calcaria var, calcar Calendula Glbenele camphora camfor

capsula capsul cera cear

Chamomilla MuHel charta hrtie

Cina Limbricari Coca Arbust de cocain

Coffea Arborele de cafea colatura filtrat

colla clei, coaj, vezic Convallaria Lcrmioar

creta cret Datura Ciumfaie

essentia esen Euphorbia Laptele cinelui

Faba Fasole Farfara Podbal

farina fin formula formul

Frangulla Cruin gelatina gelatin

Gentiana Ghinura Glycyrrhiza Lemn dulce

Gutta pictur Hara ou

Ipecacuanha Ipeca lana ln

Lavandula LevQic Liquiritia Lemn dulce

magnesia Magnezie massa mas

medicina Medicin Melissa Roini (Melis) Mentha Ment


13

mixtura mixtur, amestec nota not

officina farmacie, oficin Oliva Mslin

olla oal Oryza Orez pasta past pilula pilul

placenta turt, reziduu planta plant

Primula Ciuboica cucului pulpa miez, past

receptura receptur reina rezin Salvia Salvie

Saponaria Spunaria Scilla Ceap de mare

Signatura etichetare Sophora Salcm japonez

tabula mas tabuletta tablet

tela tifon, estur, pnz terebenthia terebentin

Tillia Tei Tormentilla Sclipei

Tragacantha Tragacant tuba tub urea uree uva strugure, ciorchine

Valeriana Valerian vesica pung, vezic

via cale

Declinarea a II-a Substantivele din aceast declinare se

termin la nominativ singular in -us (cele de genul masculin) i in um (cele de genul neutru).

Ex.: bulbus = bulb; unguentum = unguent

Cazul Singular Plural Nominativ bulbu-us bulb-I Genitiv bulb-I bulb-arum Dativ bulb-e bulb-is Acuzativ bulb-um bulb-os Ablativ bulb-a bulb-is

Cazul Singular Plural Nominativ unguent-um unguent-a Genitiv unguent-i unguent-orum Dativ unguent-e unguent-is Acuzativ unguent-um unguent-a Ablativ unguent-o unguent-is

Ali termeni aparinnd declinrii a II-a avnd terminaiile -usi -um:

Absinthium Pelin acetum oet acidum acid

Aconitum Omag (Mrul lupului) aluminium aluminiu

ammonium amoniu amylum amidon Anisum Anason

antidotum antidot argentum argint arsenum arsen

atropinum atropin aurum aur

bacillus bastona balneum baie

balsamum balsam barium bariu

bismutum bismut bolus bol

bromurum brom butyrum unt calcium calciu

Capsicum Ardei iute rou carboneum carbon

Carvum Chimion Centaurium Fierea pmntului

cereolus bujiu Chelidonium Rostopasca

Chenopodium Chenopodiu Chininum Chinin

chloroformum cloroform cocainum cocain coffeinum cofein colatorium filtru de tifon

colleplastrum emplastru cauciucat collodium colodiu

Conium Cucuta cuprum cupru

decoctum decoct Delphinium NemLor de cmp electuarium electuar emplastrum emplastru Eucalyptus Eucalipt extractum extract

Fagus Fag ferrum fier

Foeniculum Fenicul foliculus folicul

folium frunz fomentum cataplasm, pansament

fungus burete, ciuperc globulus globul

glycerolum glicerin Hordenum Orz

hydrargyrum mercur hydrogenium hidrogen

Hyosciammus Mselari infusum infuzie

iodoformium iodoform iodum iod kalium potasiu

lanolinum lanolin Laurus Dafin

Levisticum Leutean lignus lemn Linum In

Lycopodium linimentum magneium magneziu

Melillotus Sulfin mentholum mentol

modus mod morphinum morfin

natrium sodiu oculentum oculent

oleum ulei operculum capac

opium opiu paraffinum parafin

pastillus pastil Penicillus pensul pepinum pepin

phenolphtaleinum fenoftalein phenolum fenol

physostigminum fiziostigmin pilocapinum pilocarpin

Pinus Pin Piperus Piper pistillum pistil

plumbum plumb Poligonum Troscot

praeceptum prescripie


14

resorcinum rezorcin Ricinus Ricin Rubus Mur, Zmeur

saccharosum zaharoz santoninum santonin

sebum seu signum semn sirupus sirop

Solanum Cartof stannium staniu

stibium stibiu Strammonium Ciumfaie

strophantus strofant strychninum stricnin

stylus vrf, cui succus suc

suppositorium supozitor Symphitum TWneas

talcum talc taurus taur taxus tij

thymol timol titanum titan Triticum Gru

ursus urs vaselinum vaselin vehiculum vehicul, excipient venenum otrav

Verbascum Lumnric vinum vin vitrum sticl

zincum zinc

Declinarea a III-a Aceast declinare are o mare varietate de

forme. Mai jos sunt prezentate terminaiile la nominativ a substantivelor de genul masculin, feminin i neutru, cu cte un exemplu de declinare:

liquor, liquoris m. licoare radix, radicis f. UGcin rhizoma, rizhomatis n. rizom

Cazul Singular Plural Nominativ liquor liquor-es Genitiv liquor-is liquor-um Dativ liquor-i liquor-ibus Acuzativ liquor-em liquor-es Ablativ liquor-e liquor-ibus

Cazul Singular Plural Nominativ radix radic-es Genitiv radic-is radic-um Dativ radic-i radic-ibus Acuzativ radic-em radic-es Ablativ radic-e radic-ibus

Cazul Singular Plural

Nominativ rhizoma rhizomat-a Genitiv rhizomat-is rhizomat-um Dativ rhizomat-ib rhizomat-ibus Acuzativ rhizoma rhizomat-a Ablativ rhizomat-e rhizomat-ibus

Excepii: Unele substantive formeaz la genitiv plural

-ium. Acestea sunt: a) cuvintele care se termin la nominativ cu

-a dup o consoan;

b) unele cuvinte ce se termin in -ea i -is; c) substantivele neutre ce se termin in -e, -

al i ar.

Abies, Abietis f. Brad adeps, adipis m. untur, grsime

Adonis m. Ruscu aether, aetheris m. eter

albumen, albuminis n. albumin alcohol, alcoholis m. alcool alumen, aluminis n. alaun

apis, apis (pl. apium) f. albin arachis, arachidis f. arahid

bos, bovis m. bovin calis, calicis m., f. caliciu

calor, caloris m. cldur cantharis, cantharitidis f. cantarid

carbo, carbonis m., f. crbune color, coloris m. culoare

confectio, confectionis f. preparat finit cortex, corticis m. scoar

crassitude, crassitudinis f grosime cremor, cremoris m. crem, terci

Digitalis f. Degeel dois, dois f. doz faex, faecis f. drojdie

febris, febris f. febr Filix, Filicis f. Ferig flos, floris m. floare

Fuliga, Fuliginis f. Tciune Fumigatio, fumigationis, f fumigaie

Gramen, Graminis n. Gramineu Iris, Iridis f. Iris, Stnjenel

jecor, jecoris n. ficat lac, lactis n. lapte

legumen, leguminis n. legum longitude, longitudinis f. lungime

mel, mellis n. miere mixtio, mixtionis f. amestec

muciago, mucilaginis f. mucilag Nux, Nucis f. Nuc

Ononis, Ononidis f. Osul iepurelui ordinatio, ordinationis f. ordonan ovis, ovis f. (pl. ovium) oaie Papaver, Papaveris n. Mac

pectus, pectoris n. piept pix, picis f. gudron

Plantaginis f. Ptlagina potio, potionis f. poiune

praescriptio, praescriptionis f prescripie pulvis, pulveris m. pulbere

Rosa f. Mce Rumex rumex m. Mcri

sal, salis n. sare Salix, Salicis f. Salcie

sapo, saponis m. spun saturatio, saturationis f. saturare

Secale, Secalis n. Secar semen, semenis n. smn inapis, inapis f. Mutar

solutio, solutionis f. soluie stipes, stipitis m. Peduncul

Subero, Suberis m. Plut sulfur, sulfuris n. sulf

trituratio, triturationis f. triturare tuber, tuberis n. tubercul tussia, tussis f. tuse

vapor, vaporis n. vapor Declinarea a IV-a In aceast declinare intr substantivele cu

terminaia -usi -u la nominativ singular.


15

Substantivele terminate in -us sunt masculine (ex.: fructus - fruct), cele terminat in -u sunt neutre (ex.: coernu - corn).

Cazul Singular Plural Nominativ fruct-us fruct-us Genitiv fruct-us fruct-uum Dativ fruct-ui fruct-ibus Acuzativ fruct-um fruct-us Ablativ fruct-u fruct-ibus

Cazul Singular Plural Nominativ corn-u corn-ua Genitiv corn-us corn-uum Dativ corn-u corn-ibus Acuzativ corn-u corn-ua Ablativ corn-u corn-ibus

artus, artus m. articulaie casus, casus m. caz exitus, exitus m. moarte gelu, gelus n. ger, ingheat Genu, genus n. genunchi Heleborus f. Spnz Quercus, Quercus f. Stejar spiritus, spiritus m. spirt, alcool usus, usus m. folosire

Declinarea a V-a Substantivele din aceast declinare se

termin la nominativ singular in -es i fac genitivul singular in -ei.

Ele sunt, cu unele excepii (dies - zi i meridies - amiaz), de genul feminin.

Cazul Singular Plural Nominativ speci-es speci-es Genitiv speci-ei speci-erum Dativ speci-ei speci-ebus Acuzativ speci-em speci-es Ablativ speci-e speci-ebus

diei, dies n. zi glaciei, glacies f. ghea meridiei, meridies n. amiaz seriei, series f. serie species, specierum f. specie

Adjectivul Substantivul i adjectivul trebuie s fie in

acord privind cazul, numrul i genul

Exemple:

concisus, concisa, concisum - Wiat buci; glaber, glabra, glabrum glabru, fU pr; niger, nigra, nigrum negru; ruber, rubra, rubrum rou).

Cazul Singular

Nominativ m f n concis-us -a -um Genitiv concis-I -ae -I Dativ concis-o -ae -o Acuzativ concis-um -am -um Ablativ concis-o -a -o

Cazul Plural

Nominativ m f n concis-I -ae -a Genitiv concis-orum -arum -orum

Dativ concis-is -is -is Acuzativ concis-os -as -a Ablativ concis-is -is -is

ablongus acoperit absolutus absolut

acidus acru adspersorius presrat, aspersat

aethereus eterat albuminatus albuminat

albus alb amarus amar

ammoniatus amoniacal amplus voluminos

analgeticus analgezic anhidricus anhidru

anisatus anisat anthelminticus antihelmintic

antiphlogisticus antiflogistic antispasmodicus antispastic

aquosus apos arabicus arabic

aromaticus aromatic Diaticus aiatic

aureus auriu benzoatus benzoic Betulinus Mesteacn

birectificatus dublu rectificat calcinatus calcinat

camphoratus camforat candidus strlucitor

carminativus carminatic Carolinus de Karlsbad causticus caustic

cholagogus colagog cinereus cenuiu

compositus compus compressus presat

concentratus concentrat condensus condensat

cornutus cornut crassus gros

cristallisatus cristalizat crudus crud, brut

denaturatus denaturat depuratus purificat destillatus distilat

diaphoreticus diaforetic dilutus diluat

diureticus diuretic diurnus diurn

durus dur elasticus elastic

electus ales expressus stors exsiccatus uscat

externus extern factitius artificial ferratus cu fier fibrosus fibros

fissus crpat, biongulat flavus galben fluidus fluid, lichid

foetidus fetid frigidus rece fuscus brun

gallicus galic; francez gelatinosus gelatinos germanicus german

globusus form sferic glycerolatus glicerinat

granulatus granulat griseus gri, cenuiu grossus grosier


16

gummosus gumos helveticus elveian hispanicus spaniol

humidus umed hydricus hidric

immaturus imatur indicus indian

inspissatus concentrat internus intern

islandicus islandic kalinus potasic

liquefactus lichefiat liquidus lichid longus lung

lotus splat luteus galben

maculatus ptat, pestri magnus mare maturus matur

maximus maxim, foarte mare medicatus medical

minimus minim, foarte mic mucosus cu mucus

mundatus decorticat nervinus cu aciune asupra S.N.

novus nou obductus alungit obscurus obscur odoratus mirositor oleosus uleios opiatus opiaceu

oxydatus oxidat paratus gata preparat parvus foarte mic

perliquidus (foarte) lichid peruvianus peruvian

phyiologicus fiziologic piceus gudronat plenus plin

praecipitatus precipitat praeparatus preparat

pulveratus pulverizat purus pur

pyrolignosus pirolignos raffinatus rafinat raspatus rzuit

rectificatus rectificat reductus redus repletus umplut, plin

rotundus rotund russicus rusesc

saccharatus zaharat salicylatus salicilat

sanus sQtos saponatus saponat

siccatus deshidratat siccus uscat

solidus solid spirituosus alcoolic

stellatus stelat sublimatus sublimat subliquidus vscos

suillus suin, de porc syntheticus sintetic

technicus tehnic tectus acoperit, fumuriu

terebentinthinatus cu terebentin totus totul ustus uscat, calcinat

venenatus otrvitor verus adevrat, veritabil

veterinarius veterinar vinosus cu vin

voluminosus voluminos

Declinarea consonantic Adjectivele din declinarea consonantic vor

fi declinate ca i substantivele din aceast declinare.

Ele se mpart in trei grupe: a) adjective care se termin la masculin i

la feminin in -eri la neutru in -e; b) adjective care se termin la masculin i

la feminin in -isi la neutru in -e; c) adjective care se termin la masculin,

feminin i neutru in -s sau in -x.

Exemple: 1. acer, acris, acre - ascuit, tios, picant 2. brevis, brevis, breve - scurt 3. simplex, simplex, simplex - simplu

Cazul Singular

Nominativ m f n ac-er -ris -e Genitiv acr-is -is -is Dativ acr-i -i -i Acuzativ acr-em -em -e Ablativ acr-i -i -i

Cazul Plural

Nominativ m f n acr-es -es -ia Genitiv acr-ium -ium -ium Dativ acr-ibus -ibus -ibus Acuzativ acr-es -es -ia Ablativ acr-ibus -ibus -ibus

Cazul Singular

Nominativ m f n breve-is -is -e Genitiv brev-is -is -is Dativ brev-i -i -i Acuzativ brev-em -em -e Ablativ brev-i -i -ibus

Cazul Plural

Nominativ m f n brev-es -es -ia Genitiv brev-ium -ium -ium Dativ brev-ibus -ibus -ibus Acuzativ brev-es -es -ia Ablativ brev-ibus -ibus -ibus

Cazul Singular

Nominativ m f n simple-x -x -x Genitiv simplic-is -is -is Dativ simplic-i -i -i Acuzativ simplic-em -em -x Ablativ simplic-i -i -i

Cazul Plural

Nominativ m f n simplic-es -es -ia Genitiv simplic-ium -ium -ium Dativ simplic-ibus -ibus -ibus Acuzativ simplic-es -es -ia Ablativ simplic-i -ibus -ibus

In continuare, se dau exemple de adjective

din declinarea consonantic.


17

Cele care se termin in -er, -is, -e vor fi redate in toate cele trei forme.

Adjectivele care la masculin i feminin se termin in -is i la neutru in -e se redau in cele dou forme. Cele care se termin la masculin, feminin i neutru in -s sau in -x vor fi redate ntr-o singur form.

animalis,animale animal artificialis, artificiale artificial communis, commune comun detergens detergent dulcis, dulce dulce duplex dublu emolliens emolient emulificans emulsionant fortis, forte puternic fumans fumegnd juvans folositor laxans laxativ leniens linititor, calmant letalis, letale letal medicinalis, medicinale medicinal mitis, mite Xor, blnd mollis, molle moale officinalis, officinale oficinal

ovvilis, oville ovin pectoralis, pectorale pectoral purgans purgativ recens recent roborans roborant silvester, silvesteris silvestru solubilis, solubile solubil solvens solvent, subtilis, subtile subtil venalis, venale obinuit viridis, viride Verde vulgaris, vulgare comun

Forme de comparaie ale adjectivului Comparativul pentru genul masculin i

feminin se formeaz cu sufixul -ior, iar pentru neutru cu sufixul -ius.

Toate adjectivele la comparativ se incadreaz in declinarea consonantic.

Superlativul se formeaz cu sufixul -issimus, -issima, -issimum.

Adjectivele care la nominativ singular se termin in -er fac superlativul cu terminaia -erimus, -erima, -ericum (ex.: acer, acris, acre).

Forma M F N Traducerea

Pozitiv longus longa longum lung Comparativ longior longior longius mai lung Superlativ longissimus longissima longissimum cel mai lung Pozitiv brevis brevis breve scurt Comparativ breviar breviar brevius mai scurt Superlativ brevissimus brevissima brevissimum cel mai scurt Pozitiv acer acris acre ascuit Comparativ acridor acrior acrius mai ascuit Superlativ acerrimus acerrima acerrimum cel mai ascuit

Excepii

Pozitiv magnus magna magnum mare Comparativ maior maior maius mai mare Superlativ maximus maxima maximum cel mai mare Pozitiv parva parva parvum mic Comparativ minor minor minus mai mic Superlativ minimus minima minimum cel mai mic Pozitiv bonus bona bonum bun Comparativ melior melior melius mai bun Superlativ optimus optimua optimum cel mai bun Pozitiv malus mala malum Uu Comparativ peior peior peius mai ru Superlativ pessimus pessima pessimum cel mai ru

Adverbul Formele de adverb terminate in -e provin din

adjective de declinarea a/o la gradul

De exemplu: pozitiv sau superlativ.

Adjectiv Adverb Traducere Grossus, grossa, grossum grosse grosier Humidus, humida, humidum humide umed Longissimus, longissima, longissimum longissime foarte lung Subtilissimus, subtilissima, subtilissimum subtilissime foarte fin

Formele de adverb care se termin in -iter

aparin adjectivelor declinaiei consonantice. Adjectivele care se termin in -ns, -nt i

vor transforma terminaia in -nter.


18

De exemplu:

Adjectiv Adverb Traducere m. f. n. brevis brevis breve breviter scurt recens - - recenter proaspt subtilis subtilis subtile subtiliter fin

Verbul Exist patru forme de conjugare a verbelor:

conjugarea a filtrare a filtra conjugarea e miscere a amesteca conjugarea i lenire a atenua consonantic solvere a solubiliza

In ordonana medical verbele se exprim in general la imperativ sau la persoana a III-a singular sau plural de la conjunctiv.

Acestea sunt utilizate in Instructio i Subscriptio pentru a ateniona farmacistul asupra anumitor manopere.

De exemplu :

Infinitiv : dare - a se da Imperativ : da! - d! Conjunctiv : - sg.:detur-s se dea (o bucat) - pl.: dentur - s se dea (mai multe buci).

Infinitiv Imperativ Conjunctiv addere - a aduga adde! addatur, addantur cavere - a se pzi cave! colare - a strecura cola!

concidere-a tia in buci concide! conquere - a fierbe conque! conquator

conspergere-a consperga consperge! contundere - a zdrobi contunde! contundatur, contundantur

dare - a da da! detur, dentur dispensare - a doza dispensa! dispensetur, dispensentur dividere - a divide divide!

filtrare - a filtra filtra! formare - a forma formentur

infundere-a uda, a ineca infunde! iterare - a repeta iteretur (ne iteretur)

macerare - a macera macere! miscere - a amesteca misce! misceatur, misceantur obducere - a acoperi obduce! obducantur parare - a prepara para!

recipere - a primi, a lua recipe! signare - a eticheta signa! signetur solvere - a solubiliza solve! sterilisare - a steriliza sterilisa! sterilisetur vertere - a intoarce verte!

Numeralul Cantitile se exprim sub forma numerelor

cardinale, in cifre arabe. Aceste cantiti se scriu in grame i se

citesc in multiplii sau submultiplii acestuia: gramma - gram (singular), grammata - grame (plural). In reet se va citi:

5,0 - grammata quinque 0,5 - decigrammata quinque 0,05 - centigrammata quinque 0,005 - miligrammata quinque

1 unus, una, unum 2 duo, duae, duo 3 tres, rtes, tria 4 quattuor 5 quinque 6 sex 7 septen 8 octo 9 novem 10 decem

11 undecim 12 duodecim 13 tredecim 14 quattordecim 15 quindecim 16 sedecim 17 heptadecim 18 octodecim 19 nonadecim 20 viginti 21 viginti unus 30 triginta 40 quadraginta 50 quinquaginta 60 sexaginta 70 septuaginta 80 octoginta 90 nonaginta 100 centum

1.000 mille

Numrul dozelor, flacoanelor, picturilor se exprim intotdeauna in cifre romane:

I 1 II 2 III 3 IV 4


19

V 5 VI 6 VII 7 VIII 8 IX 9 X 10

XX 20 XXX 30 XL 40 L 50

LX 60 LXX 70

LXXX 80 XC 90

C 100 CC 200

CCC 300 CD 400 D 500

DC 600 DCC 700

DCCC 800 CM 900 M 100

Mai jos sunt redate principalele grupe de

medicamente in terminologia latin

Termeni latini folosii pentru grupele de medicamente

Singular Plural In limba romn adstringens adstringentia astringent analgeticum analgetica analgezic antarthriticum antarthritica antiartritic anthelminthicum anthelmintica antihelmintic anthidroticum anthidrotica antisudorific antidiarrhoicum antidiarrohica antidiareic antiphlogisticum antiphlogistica antiinflamator antirheumaticum antirheumatica antireumatic antispasmodicum antispasmodica antispastic ataractium ataractica ataractic dermaticum dermatica dermatic, topic al pielii diureticum diuretica diuretic cardiotonicum cardiotonica cardiotonic carminativum carminativa carminativ cholagogum cholagoga colagog expectorans expectorantia expectorant externum externa extern hypnoticum hypnotica hipnotic internum interna intern laxans laxantia laxativ nervinum nervina cu aciune asupra S.N. ophtalmicum ophtalmica oftalmic otologicum otologica cu aciune asupra urechii purgans purgatia purgativ rhinologicum rhinologica cu aciune asupra mucoasei nazale roborans roborantia roborant sedativum sedativa sedativ stomachicum stomachica stomachic, stimulent al apetitului uterinum uterina cu aciune asupra uterului

Denumirea latin a acizilor, srurilor, oxizilor i hidroxizilor:

acidum boricum acid boric acidum sulfuricum acid sulfuric acidum hypochlorosum acid hipocloros acidum chlorosum acid cloros acidum chloricum acid cloric acidum perchloricum acid percloric arsenicocus arsenicos chlorosus cloros nitrosus nitros sulfurosus sulfuros phosphorosus fosforos aceticus acetic benzoicus benzoic boricus boric carbonicus carbonic chloricus cloric nitricus nitric lacticus lactic phosphoricus fosforic salycylicus salicilic tannicus tanic tartaricus tartric

bromatus bromur chloratus clorur fluoratus fluorur jodatus iodur sulfuratus sulfur Natrium carbonicum carbonat de sodiu Natrium hydrogencarbonicum

bicarbonat de sodiu

Natrium phosphoricum fosfat acid de sodiu Bismuthum subcarbonicum

carbonat de bismut

Zincum oxydatum oxid de zinc Kalium hydroxydatum hidroxid de potasiu Natrium hydroxydatum hidroxid de sodiu

n funcie de componena "Designatio

Materiarum " se cunosc: x reete simple, cnd Ordinatio este

compus dintr-un singur component, substan medicamentoas, preparat oficinal sau produs tipizat;

x reete compuse, n care apar dou sau mai multe substane ce urmeaz a fi preparate


20

mpreun. Acestea sunt reetele magistrale, adic reetele n care farmacistul trebuie s execute o operaie de preparare dup ordonana medical.

1.1.3.1 Modul de ordonare al

componentelor in reete O aezare corect pe blanchet evit

neinelegerile sau o interpretare echivoc (care ar putea conduce la accidente).

Substanele medicamentoase (indiferent de tipul lor)3 se inscriu una sub alta pe vertical, fiecare incepnd cu prima liter majuscul.

3 Reetele magistrale (neoficinale extemporanee) sunt concepute de ctre medic care va seleciona substanele active, dozele i forma farmaceutic cea mai adecvat situaiei clinice i pacientului. Executarea reetei se va face n farmacie, pe baza reetei, substanele medicamentoase introduse n formulare fiind notate cu denumirile lor oficinale, prevzut n farmacopee. Reetele oficinale (galenice) au compoziie bine stabilit ntlnite n farmacopee. Ele trebuie s se gseasc gata preparate n farmacie spre a fi eliberate la cerere. Iat cteva preparate oficinale care trebuie s se ntlneasc n farmacie: liniment amoniacal, apa de var, mucilagiile, picturile pentru ochi cu sulfat de atropin 1%; cu azotat de pilocarpin 2%; Vpun de potasiu, sirop de clorur feroas 5%; soluia de acetotartrat de aluminiu (Burow); spirt camforat, poiunea Riviere (soluia efervescent); soluia alcoolic de iod iodurat; supozitoare de glicerin, tinctura de opiu, unguent emulgator, unguent cu glicerin, unguent cu oxid de zinc i acid salicilic (pasta Lassari) etc. Medicamentele din aceast categorie se prescriu folosindu-se numele din farmacopee, fU a scrie compoziia (cnd preparatul este compus din mai multe substane active). n anumite situaii preparatele oficinale nu se utilizeaz ca atare, ci asociate cu alte substane active nglobate n formulri magistrale (ex. julepul gumos - mucilagiul de gum arabic).

Reetele tipizate (comerciale, specialiti farmaceutice). Medicamentele tipizate sunt livrate farmaciilor n forma lor finit. Aceste medicamente au denumiri comerciale (nregistrate) care vor fi trecute pe reet nsoit n mod obligatoriu de forma farmaceutici de cantitatea la o unitate de doz (ex. Rombendazol comprimate a 0,01g exist i comprimate de 0,1 g ca i soluii 2,5 sau 10%). n conformitate cu dispoziiile n vigoare medicamentele cuprinse n nomenclatorul medicamentelor de uz veterinar, dup modul de eliberare din farmacie, se mpart n: x medicamente care se elibereaz numai pe baz de

reet care se va reine n farmacie (ex. ac. folic, adrenalin, ampicilin, kanamicin sulfat, ergometin, ocitocin etc.).; x medicamente care se elibereaz pe baz de reet care

nu se va reine n farmacie. Acest tip de reet este valabil timp de 6 luni de la emitere (ex. ac.nalidixic, clordelazin, meprobamat, saprosan, mexaform etc. n cazul ultimelor dou medicamente valabilitatea reetei este de doar 10 zile); x medicamente care se elibereaz la cerere nefiind

necesar prescripia medical (vat, romplast, Frbunele medicinal, viplexul, acidul acetilsalicilic etc.) De remarcat este c n unele situaii denumirea internaional a unui medicament este folosit i n farmacopee (oficinal) ct i pentru a denumi produsul comercial (ex. acid acetilsalicilic, aminofenazon, cortizon, ergomet, ciclobarbital, prednison etc.).

Denumirile substanelor se vor scrie IU prescurtri i fU a se folosi simbolurile chimice.

Nu sunt recomandate denumirile chimice (de obicei complicate) cu excepia substanelor simple (de exemplu: CuSO4, NaHCO3, nici bicarbonat de Na ci, corect: Bicarbonat de sodiu).

De asemenea, nu se intrebuineaz denumirile populare ale medicamentelor (ex: sare amar ci sulfat de magneziu).

Denumirea medicamentelor sau formulelor farmaceutice pot fi uneori prescurtate (ex. atropin sulfuric; tinct. sau tinctura. tinctur; extr. extract etc.), dar sunt contraindicate prescurtrile care pot genera confuzii, care pot provoca accidente grave (ex. clorura de potasiu Kalii chloridi(um) nu va fi prescurtat pentru a nu se confunda cu cloratul de potasiu Kalium chloricum care este foarte toxic.

In dreptul fiecrei substane se va trece cantitatea, in cifre arabe i se exprim in grame.

Cifrele intregi reprezint gramele, iar zecimalele submultiplii gramului (exemplu: 1,0 = un gram, 0,20 = douzeci de centigrame, 0,03 = trei centigrame etc.).

Cifrele se vor aeza una sub alta in aa fel inct virgulele s fie exact pe aceeai linie vertical.

Lichidele se pot prescrie in mililitri (mai rar in centimetri cubi). Pentru unele soluii, care se scriu in cantiti foarte mici, exprimarea se face in picturi folosind cifre romane i simbolul gtts. (guttas = picturi) (exemplu: Ol. crotoni X gtts.).

Tot cu cifre romane se exprim numrul flacoanelor, fiolelor, comprimatelor, plicurile cu pulberi, pilulele, bolurile, capsulele etc.

n general, nu se obinuiete a se trece simbolul g (grame) dup cifr, virgula fiind cea care face ca acest simbol s fie subneles.

De asemenea, cantitatea se poate evidenia i prin sublinierea intregului dinaintea virgulei (de exemplu: 40,0; 0,25; 0,001).

In reet se folosesc in general uniti de Psur precise i mai rar uniti de msur aproximative.

Pentru exprimarea greutilor se folosesc:

gramul (grama = g), miligramul 10-3g i microgramul (Pg = 10-6 gamma). Pentru msurtorile de capacitate se

folosesc mililitrul (ml = 10-3), microlitrul (10-6). Farmacopeea prevede patru moduri de

exprimarea a formulrilor lichide:

% g/g = cantitatea in grame de substan coninut in 100g produs final.


21

Farmacopeea prevede c formele farmaceutice lichide de uz intern i extern (indiferent de vehicul) se prepar g/g (ex. 10 g sirop la 100 g poiune);

% g/v = cantitatea in grame de substan coninut in 100 ml produs final.

In acest fel se vor nota concentraiile soluiilor injectabile (ex. 2g procain clorhidric la 100 ml sol. apoas);

% v/v = volumul in ml coninut in 100 ml produs final (ex. alcoolul diluat conine 70% v/v alcool etilic);

% v/g = volumul in ml coninut in 100g produs final.

La medicamentele care se exprim in picturi, trebuie s fie cunoscut numrul de picturi in care poate fi divizat un gram din lichid, ex:

Denumirea Numr de picturi/gram Eter 90

Alcool 95% (v/v) 63 Alcool diluat 70% (v/v) 56

Ap distilat 20 Cnd se prescriu droguri vegetale, numele

proprii ale drogurilor incep de asemenea cu majuscule indicndu-se i poriunea drogului care intereseaz (ex.: Radix Gentianae, Herba Absinthi, Flores Chamommillae).

Medicul veterinar va prescrie medicamentele in ordinea in care le amestec farmacistul.

De obicei (exist i excepii) ordinea de amestecare a medicamentelor se face in ordinea crescnd a greutii lor, ultimul fiind excipientul.

n cazul substanelor toxice, puternic active

sau al stupefiantelor, cantitile se scriu in cifre i litere, n parantez, pentru a se evita posibilitatea unei greeli sau a unei operaiuni frauduloase.

Exemplu:

Rp./ Strychnini sulfurici 0,001 (un miligram ) In cazul acestor substane cnd medicul

prescrie intenionat o doz mrit, peste doza maxim, el este obligat s sublinieze cantitatea i s adauge meniunea "sic volo " (Da vreau, Da doresc).

Aceast situaie apare cnd se instaleaz rezisten sau toleran la un medicament, motivndu-se astfel mrirea dozelor in aceste situaii.

Cnd dou sau mai multe componente care se succed sunt prescrise in aceleai cantiti, nu

este necesar s se indice cantitatea la fiecare in parte, ci doar la ultima component, cifra fiind precedat de literele aa (ana partes = in pUi egale).

Exemplu, n loc de:

Rp/ Sulfur precipitatae 10,0 Zinci sulfurici 10,0 Sapo kalini 10,0 Aquae 5,0 Ung. simplicis ad. 80,0

Se poate prescrie:

Rp/ Sulfur precipitatae Zinci sulfurici Sapo kalini aa 10,0 Aquae 5,0 Ung. simplicis ad. 80,0

Termenul ad (pn la) se utilizeaz uzual pentru a nu mai fi nevoie s se calculeze diferena excipientului (de obicei) pn la cantitatea dorit. In general, pentru excipieni cantitatea nu se indic, ci se scrie q.s. sau Q.S. (quantum satis = att ct trebuie).

n aceste cazuri, farmacistul stabilete singur cantitatea n funcie de tehnica de preparare i va meniona pentru prescripie, obligatoriu, cantitatea i natura excipientului folosit (aceast terminologie se poate utiliza adecvat in cazul pilulelor, bolurilor, unguentelor, pulberilor etc.).

$a cum deja s-a artat, in reetele magistrale (compuse) exist o enumerare de dou sau mai multe substane medicamentoase, care vor urma a fi preparate mpreun.

Iniruirea acestor substane (remedii) nu se face la intmplare, ci ntr-o anumit ordine:

1. Remedium cardinale - medicament principal (de baz)

2. Remedium adjuvans - medicament secundar (ajuttor)

3. Remedium corrigens - medicament corector al gustului i / sau al mirosului

4. Remedium constituens - medicament de constituie (de inglobare, excipient)

Remedium cardinale - este reprezentat de substana cea mai important pentru tratamentul prescris, aceea care imprim aciunea curativ dorit.

Remedium adjuvans - este reprezentat de una sau mai multe substane care au rol de a completa aciunea medicamentului principal, fie Prindu-i activitatea prin sinergism sau potenare, fie diminundu-i unele efecte nedorite.


22

Remedium corringens - apare n reet numai in cazul existenei unor substane cu gust i/sau miros neplcut, care se administreaz oral.

Poate fi reprezentat de una sau mai multe substane dulci sau aromate, care au rolul de a corecta astfel gustul substanelor amintite.

Remedium constituens reprezint partea in care se inglobeaz celelalte substane medicamentoase. Excipienii sunt in general substane inactive.

El poart i denumirea de excipiens (excipient). Astfel, pentru soluii apoase excipientul uzual este apa; pentru unguente, vaselina, lanolina; pentru supozitoare, untul de cacao. In funcie de formele medicamentoase care se prepar, excipienii vor fi substane lichide, moi sau solide.

Uneori, remedium corrigens i remedium constituens pot fi reprezentate de un singur medicament (ex. cazul siropurilor).

1.1.4 Subscriptio

Este partea care urmeaz lui Designatio

Materiarum. Aici, medicul veterinar indic farmacistului

modul cum vor trebui preparate substanele medicamentoase, forma medicamentoas care va rezulta i in cte doze s se divid acestea.

Exprimarea in Subscriptio se face numai in termeni latini convenionali, redai prescurtat in formule bine definite.

Dup modul cum se formuleaz Subscriptio, reetele pot fi mpUite in 6 grupe, dup cum urmeaz:

Exemplu:

Reete Nedozate Dozate

Forma divizat Forma dispensat

Simple Rp./ 50,0 D.S.

Rp./ 500,0 Div.p.aeq. X D.S.

Rp./ 50,0 D.t.d. X D.S.

Compuse

Rp./ 10,0 15,0 75,0 M.f. .. * D.S. ..

Rp./ 10,0 15,0 75,0 M.f. .. * Div.p.aeq. X D.S. ..

Rp./ 1,0 1,5 7,5 M.f. .. * D.t.d. X S. ..

* se va indica forma medicamentoas de preparat: pulv. (pulvis), sol. (solutio), ung (unguentum), linim. (linimentum), pil. (pilulae), bolus, suppos. (supositoriae) etc.

Dup cum se poate vedea din schema de

mai sus, att reetele simple, ct i cele compuse se mpart n nedozate (medicamentul se elibereaz ntr-o singur doz) i dozate (medicamentul se elibereaz mpUit in mai multe doze).

n cazul reetelor nedozate, Subscriptio va const n cazul reetelor simple din formula D.S. (Detur Signetur = s se dea i s se eticheteze) i, in cazul reetelor compuse din formula M.f. (Misce fiat = s se amestece i s se fac), indicndu-se forma medicamentoas respectiv (exemplu: M.f. pulv.; M.f. sol.; M.f. ung.; M.f. pil.; M.f. suppos. etc.).

In reetele magistrale in care cantitatea de excipient nu este precizat dup Q.S., se va continua cu formula ut (in loc de M = misce).

Rp./ Acetanilidi 0,30 Excipiens q.s. ut f. pilulae

Exprimat in limba romn aceasta inseamn "excipient att ct trebuie ca s se fac pilule".

Reetele dozate. Sunt cele n care medicamentul se elibereaz n mai multe doze, dup modul de mpUire, avnd:

Forma divizat - in acest caz, mpUirea substanelor medicamentoase se va face "dup ochi ", in tot attea doze egale cte se prescriu; manopera poate avea un procent de eroare admis de 8-15%.

Exactitatea sa depinde in cea mai mare Psur de indemnarea i experiena farmacistului, fiind o metod expeditiv.

Nu se aplic niciodat la reetele care conin substane de la Venenai Separanda.

Formula de exprimare este: Div. p. aeq. (divide in partes aequales = divide in pUi egale), putnd urma apoi numrul de doze in care trebuie mpUit medicamentul exprimat in cifre romane (ex.: Div. p. aeq. VI sau Div. p.aeq.N VI).


23

Exemplu:

Rp./ Magnesii sulfas 100,0 Div.p.aeq. N. X D.S.

Forma dispensat. Reprezint un mod de divizare absolut exact, mpUirea fcndu-se pentru fiecare doz prin cntrire, acestea devenind riguros egale. Operaiunea necesit un timp mai indelungat dar este mult mai sigur.

Medicamentele care conin substane din grupele Venena i Separanda se prescriu intotdeauna dozate astfel. Exprimarea in form dispensat este D.t.d. (detur tales doses = s se dea asemenea doze), dup care urmeaz numrul dozelor exprimate in cifre romane.

Exemplu:

Rp./ Phenobarbitalum 0,30 D.t.d. N. X S.

Dup cum se vede din exemplul de mai sus, dup formula D.t.d., nu mai urmeaz D.S., ci doar S. (signetur), deoarece D. (dentur) figureaz deja in formul (evitndu-se astfel repetarea termenului de dou ori).

Intotdeauna, in dozarea prin metoda divizat, cantitatea se mparte la numrul de doze, pe cnd in metoda dispensat ea se multiplic la acest numr.

i in cazul reetelor dozate vor exista reete simple i reete compuse. Ele au aceeai formul de exprimare, cu meniunea c reetele compuse incep intotdeauna cu M.f. sau ut f.(aa cum s-a artat de altfel i la formele nedozate).

1.1.5 Signatura (Instructio) et nomen aegroti

Signatura (Instructio) este acea parte a

reetei care se adreseaz in aceeai msur farmacistului ct i executantului tratamentului.

Ea cuprinde indicaii legate de: calea de administrare (intern etichet albastr, extern etichet roie sau parenteral prin injecie4) in cte reprize, frecvena (2 x 1/zi, 3 x 1/zi, din 6 in 6 ore etc.), momentul administrrii (inainte de

4 Dup acesta urmeaz enunarea concret a modalitii de administrare: D.S. int. cu sonda bucoesofagian; D.S. n furaj; D.S. int. n apa de but; D.S. int. nglobat n bol de carne. Tabletele, capsulele, pilulele, bolurile se administreaz intern dup tehnici cunoscute (D.S. ext. friciuni; D.S. ext. comprese; D.S. ext. intrauterin; D.S. ext. instilaii, D.S. ext. intrarectal; D.S. ext. pudrri; D.S. ext. sinapisme etc.; D.S. inj. s.c.; D.S. inj. i.m.; D.S: inj. i.v.; D.S: inj. i.peritoneal; D.S. inj. articular; D.S. i. ocular etc.)

mas) etc. Explicaiile de la Signatura se fac recomandabil in limba romn, existnd i cteva formule in limba latin (ex.: bis in die = de dou ori pe zi, ante cibum = inainte de hrnire; ter in die = de trei ori; quaque 4 hora = la fiecare patru ore; quarter in die = de patru ori pe zi; quaque diae = in fiecare zi).

In situaia in care medicaia de administrat i tratamentul necesit explicaii suplimentare se va apela la exprimarea "dup aviz" ceea ce inseamn c pe dosul blanchetei sau pe o alt coal alturat reetei, medicul veterinar le va da in scris, clar i fU echivoc.

La reetele tipizate se mai poate scrie la Signaturai "D.S. dup prospect".

Dac medicul solicit farmacistului s copieze pe eticheta formulrii intreaga compoziie i se poate adresa prin "D.S. cum formula " (s se eticheteze i s se scrie formula), iar dac medicul veterinar dorete s administreze personal medicamentul va scrie "D.S. suo nomine" (eticheteaz i scrie pentru uzul medicului).

Nomen aegroti reprezint identificarea pacientului (a animalului la care se va face tratamentul).

Aici se va identifica precis animalul sau animalele prin indicarea numrului matricol, numelui, specia, eventual sexul, vrsta, greutatea, numele proprietarului (exemplu: cine rasa Doberman, 10Kg; vaca nr. 9826; calul Murgu; porc de 80 kg etc.).

In principiu, diagnosticul se va trece in reet atunci cnd se vor prescrie substane foarte active din grupele Venenai Separanda.

1.1.6 Nomen medici

Reeta va avea valabilitate numai dac va conine parafa i semntura medicului.

Parafa (tampila) medicului va conine numele i prenumele medicului precum i calificarea acestuia ("Dr. medic veterinar" sau "Doctor in medicin veterinar"). Pe blanchetele cu multe reete, Nomen medici va figura doar o singur dat in subsolul ultimei reete redactate. Conform ultimelor instruciuni ale Colegiului Medicilor Veterinari, n Statutul Medicului Veterinar, publicat in Monitorul Oficial Nr. 147 din 01/03/2011 medicul veterinar practician va folosi obligatoriu o paraf dup urmtorul model:

x Form: dreptunghiular; x Lungimea: 5 cm; Limea: 2 cm; x Numele i prenumele; x Gradul tiinific; x Gradul profesional; x Cod, numrul atestatului de liber practic,( este

numrul cUii de identitate).


24

Model:

Medicul veterinar de liber practic titular al cabinetului medical veterinar individual (unitate medical veterinar fU personalitate juridic) folosete obligatoriu tampila dup modelul:

a) form rotund, cu diametrul de 3 cm; b) rndul exterior: forma de organizare; c) rndul 1 central: Colegiul Medicilor Veterinari

(CMV) i judeul / municipiul Bucureti; d) rndul 2 central: numrul din Registrul unic al

cabinetelor medicale veterinare cu sau fU personalitate juridic;

e) rndul 3 central: codul de identificare fiscal; f) rndul 4 central: localitatea.

Model de tampil

Medicul veterinar de liber practic asociat / acionar al unei uniti medicale veterinare cu personalitate juridic folosete obligatoriu tampila dup urmtorul model:

a) form rotund, cu diametrul de 3 cm; b) rndul exterior: denumirea societii i forma de

exercitare (cabinet medical veterinar/farmacie veterinar/ punct farmaceutic veterinar/clinic veterinar/spital veterinar), dup caz;

c) rndul 1 central: Colegiul Medicilor Veterinari (CMV) i judeul / municipiul Bucureti;

d) rndul 2 central: numrul din Registrul unic al cabinetelor medicale veterinare cu sau fU personalitate juridic;

e) rndul 3 central: cod unic de inregistrare; f) rndul 4: localitatea.

Model de tampil

1.2 Reeta cu timbru sec

Medicamentele din grupa Venena (toxice i stupefiante) nu sunt eliberate dect pe blanchete cu reete speciale care au imprimat o tampil cu timbru sec (tampil metalic ce imprim in relief fU tu) eliberat de ctre serviciile sanitare judeene pe baz de adres oficial.

Aceste reete se in in evidene speciale, dup emitere fiind reinute in farmacia care elibereaz substanele.

Totodat se inregistreaz o serie de date ce permit s se cunoasc exact destinaia luat de aceste medicamente, in registre speciale.

Formularele vizate cu timbru sec se vor utiliza exclusiv pentru ordonane individuale, fiind interzis deturnarea destinaiei lor. Pierderea, sustragerea sau distrugerea formularelor vizate cu timbru sec va fi anunat in scris, in 24 de ore, Direciei Sanitare a judeului i Poliiei Judeene (serviciul Substane toxice i Stupefiante)

Dac prin reet sunt cerute produse stupefiante pentru uz veterinar, eliberarea lor se efectueaz in limita dozelor maxim admise (pentru uzul veterinar) timp de 3 zile.

Unitile unde se intlnesc substane stupefiante vor fi controlate i avizate periodic (anual) de ctre reprezentanii Ministerului de Interne, insoLi de specialiti in domeniu din partea ministerului sau altor organe centrale sau ierarhic superioare.

Regimul produselor toxice a fost prima dat reglementat prin Decretul nr. 466/28. XII.1979 care se refer la fabricarea, manipularea, depozitarea, ambalarea, livrarea, expedierea, transportul i folosirea produselor i substanelor toxice. Substanele aparintoare acestei categorii sunt stabilite prin Ordinul Ministerului 6QWii 43/1980 i mai apoi prin legea 143/2000. Activitile de desfacere i aprovizionare cu substane din categoriile mai sus amintite sunt permise unitilor sanitar veterinare pe baza autorizaiei de funcionare emis de ctre Direciile sanitare veterinare sau Centrele sanitare antiepidemice i Inspectoratele judeene de protecia muncii.

Unitile care au obinut autorizaia au obligaia de a se inscrie la Poliia judeean pe raza creia instituia i are sediul.

Registrele speciale de eviden a substanelor toxice vor fi numerotate, sigilate, tampilate i semnate de ctre conductorul unitii. Registrele vor fi vizate anual de ctre organele de poliie abilitate.

Potrivit Ordinului Comun al ministrului VQWii i familiei, al ministrului agriculturii, alimentaiei i pdurilor i al ministrului industriei i resurselor pentru aprobarea Listei cuprinznd produsele farmaceutice de uz uman i veterinar care conin substane care intr sub incidena Legii nr. 143/2000 i a Ordinului nr. 848 din 12/09/2003, privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri incontinuare sunt prezentate produse

Dr. Barbu Ionel Doctor n medicin veterinar

Medic primar veterinar Cod: 037181


25

farmaceutice de uz veterinar inregistrate in Romnia (tabelul 4).

Ultimul document aprut in domeniu este: Norma metodologica din 14/08/2006 (Norma metodologica din 2006) referitoare la utilizarea formularului de prescriptie medical pentru eliberarea produselor medicinale veterinare, precum i a formularului cu timbru sec pentru eliberarea produselor i substanelor stupefiante de ctre farmaciile veterinare, publicat n Monitorul Oficial 717 din 22 august 2006 (M. Of. 717/2006).

Pentru claritatea i nelegerea noiunilor, vom reproduce actul n totalitate cu sublinierile necesare:

Art. 1. - Farmaciile veterinare elibereaz, pe baza de prescripie medical, numai acele produse medicinale veterinare care sunt autorizate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar pentru a fi comercializate in Romania.

Art. 2. - Produsele medicinale veterinare pot fi eliberate de orice farmacie veterinar autorizata de autoritatea competenta, conform actelor normative in vigoare.

Art. 3. - Prescrierea produselor medicinale veterinare se face pe formulare cu regim special, care sunt prevazute in anexele nr. 1 i 2 la norma sanitar veterinar.

Art. 4. - Produsele medicinale veterinare ce conin substante active care sunt inscrise in lista substanelor care se elibereaz fara prescriptie medical, conform hotrrii Comitetului pt. Produse Medicinale Veterinare, fac exceptie de la prevederile art. 3.

Art. 5. - Utilizarea altor formulare decat cele prevazute in anexele nr. 1 i 2 la norma sanitar veterinar pentru prescrierea produselor medicinale veterinare, precum i eliberarea fara prescriptie medical a produselor medicinale veterinare pentru care este obligatorie prescripia medical atrag raspunderea administrativa, contraventionala sau penala, dupa caz, a persoanelor vinovate.

Art. 6. - Medicii veterinari sunt obligai sa pastreze exemplarul de culoare roz al prescriptiilor medicale emise o perioada de 3 ani de la data emiterii lor.

Art. 7. - Este obligatorie prescrierea de Ftre medicul veterinar competent pe formularele cu regim special a urmatoarelor produse medicinale:

a) produsele medicinale destinate animalelor de interes economic;

b) produsele medicinale veterinare pt care medicul veterinar trebuie s ia masuri speciale in scopul evitrii oricarui risc inutil fa de:

(i) speciile-int; (ii) persoana care administreaza produsul

medicinal veterinar; (iii) mediul inconjurator; c) produsele destinate tratamentului

starilor patologice care presupun un diagnostic corect sau pentru o utilizare ce poate provoca efecte care impiedica sau influenteaza masurile terapeutice sau de tratament ulterioare;

d) formula oficinala, n inelesul art. 3 din Ordinul preedintelui Autoritii Nationale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor nr. 69/2005, destinata animalelor de interes economic.

Art. 8. - In cazul produselor medicinale eliberate numai pe baza de prescriptie, medicul veterinar este obligat sa prescrie cantitatea necesara pentru efectuarea completa a tratamentului in cauza.

Art. 9. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale care nu se retin in farmacia veterinar vor fi inregistrate in registre speciale destinate acestui scop, specificandu-se data eliberarii, produsul medicinal veterinar eliberat, cantitatea, numele medicului veterinar care a emis prescriptia i numele persoanei care a ridicat produsul. Farmaciile veterinare vor pastra aceste registre i le vor pune la dispozitie autoritatilor competente, la cererea acestora.

Art. 10. - Prescrierea de ctre medicii veterinari a produselor substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope, reglementate de Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope, precum i a celor care intra sub incidenta Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului i consumului ilicit de droguri, cu modificarile i completarile ulterioare, se face exclusiv pe formularele cu timbru sec, care se rein in farmacia veterinar.

Art. 11. - Produsele medicinale veterinare din grupele: antibiotice, chimioterapice, sulfamide, antihelmintice, antiparazitare externe pentru speciile de interes economic, desensibilizare, antidiareice, cu exceptia celor care nu contin substante pentru care au fost stabilite limite maxime de reziduuri, analeptice cardiorespiratorii i hormoni, se elibereaz pe baz de prescripie medical, al carei model e prevazut in A1 la norma sanitar veterinar.


26

Art. 12. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale vor fi tiprite pe hartie autocopiativa in doua culori, vernil i roz. Exemplarul de culoare vernil, original, va fi pastrat de farmacia veterinar, iar exemplarul de culoare roz va fi pastrat de medicul veterinar care a emis prescripia. In cazul eliberarii partiale a cantitatii prescrise, prescripiile nu se retin la farmacie i vor fi anulate partial prin inscrierea meniunii "ANULAT PARTIAL" nsoit de stampila farmaciei. Numrul i seria prescriptiei eliberate partial vor fi consemnate, dupa eliberarea produsului medicinal veterinar, in registrul de evidenta a prescriptiilor.

Art. 13. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale se tiparesc potrivit modelului din anexele nr. 1 i 2 i se prezint doar in carnete de cate 50 de file bicolore (total 100 de file).

Art. 14. (1) Carnetele inseriate i numerotate se

distribuie medicilor veterinari, la cerere, contra cost, conform legii, de ctre fiecare colegiu al

medicilor veterinari judetean, respectiv al municipiului Bucuresti.

(2) Gestionarea carnetelor care conin formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale la nivelul colegiilor se va face potrivit reglementarilor legale in vigoare.

Art. 15. - Formularele cu regim special pentru prescriptiile medicale cu timbru sec pentru eliberarea de ctre farmacia veterinar a produselor i substanelor stupefiante se completeaza conform prezentelor norme metodologice, cu respectarea prevederilor Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanelor i preparatelor stupefiante i psihotrope.

Art. 16. - Autoritatea Naionala Sanitar Veterinari pentru Sigurana Alimentelor, prin Directia de control i coordonare a activitatii farmaceutice veterinare, i Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar vor controla modul de conformare i aplicare a prezentelor norme metodologice.

Tabelul 4 Produse farmaceutice de uz veterinar inregistrate eliberabile cu timbru sec in Romnia

Nr. crt.

Denumire substan activ

Produsul farmaceutic ce conine substana

Denumire comercial Forma farmaceutic,

concentrat Mod de

prescriere i eliberare

1. Apomorfina Filtalon sol.inj.fiole x 2ml P-TS 2. Acepromazina maleat Neurotranq sol.inj.flac.x 50ml P-RF

3. Ketamina clorhidrat

Ketamine 10% Ketamine Imalgene 500 Imalgene 1000 Vetased Ketaminol 5 Ketaminol 10 Ketalrom Ketamidor 10%

sol.inj.flac.x 10ml i 25ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x 20ml sol.inj.flac.x 20ml sol.inj.flac.x l0ml i 20ml sol.inj.flac.x l0ml

P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF P-RF

4. Medetomidina clorhidrat Domosedan Domitor sol.inj.flac.x l0ml sol.inj.flac.x l0ml

P-RF P-RF

5. Pentobarbital sodic Euthanyl sol.inj.flac.x 250ml P-RF 6. Petidina clorhidrat Mialgin 5% sol.inj.flac.x 250ml P-TS

7. Prometazina Alergotrat 3% Alergotrat b sol.inj.flac.xl0ml, 20ml i 50ml sol.inj.flac.x 20ml i 50ml

P-RF P-RF

8. Propionil promazin fosfat Combelen sol.inj.flac.x 25ml i l00ml P-RF 9. Tiopental sodic Rompental sol.inj.flac. x 20ml P-RF

10. Xilazina clorhidrat Xylaject 2% sol.inj.flac.x 25ml P-RF

Nota: P-TS = prescripie medical cu timbru sec; P-RF = prescripie medical care se reine in farmacie. Conform Normei sanitare veterinare

privind formularele de prescripie medical cu regim special i cu timbru sec pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i normele metodologice referitoare la utilizarea acestora din 14/08/2006, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 717 din 22/08/2006

Modelul unic, al imprimat cu regim special i cel al formularului de prescripie medical cu timbru sec necesar pentru eliberarea produselor i substanelor stupefiante de ctre farmaciile veterinare, necesar pentru eliberarea produselor medicinale veterinare e prevzut in anexele nr. 1 i 2 la aceast norm sanitar veterinar, fiind prezentate mai jos:


27

Colegiul Medicilor Veterinari din Romnia

organizeaz tiprirea, distribuirea, inserierea i numerotarea formularelor de prescripie medical pentru eliberarea produselor medicinale veterinare i a formularelor de

prescripie medical cu timbru sec pentru eliberarea produselor i substanelor stupefiante de ctre farmaciile veterinare.

Normele metodo

reteta redactare veterinar

Documents

Transcript of reteta redactare veterinar

Reteta Curcan Ziua Recunostintei

reteta prajitura

Reteta Tort

Reteta Elena Lasconi

Iata Reteta Minune

Reteta de Incercat

Reteta salam

Reteta bucuriei

Lasagna Reteta Originala

Carte Reteta Solymar

RETETA CURCAN

reteta dukan

Reteta Ciuperci Pizza

Reteta de Waffe

Reteta Medicala

Reteta Mici de Casa

Ghiudemul (Reteta Oficiala )

lista medicamentelor fara reteta

RETETA MEDICALA (2)

Reteta Flori Economica