UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI PEDAGOGIE BRAŞOV

PROGRAMUL Tehnici de clarificare a valorilor şi educaţie morală

Modulul Tehnici avansate de clarificare a valorilor în educaţia

morală

Prof. univ. dr. Petru Lisievici

Bucureşti 2014

Perspective asupra educaţiei morale: Moralizare versus clarificarea valorilor

Morala este frecvent definită ca utilizarea practică a principiilor şi valorilor ce permit

identificarea unor comportamente drept corecte sau incorecte. Literatura românească de

specialitate tinde să definească educaţia morală în termenii „formării-dezvoltării conştiinţei

morale, a profilului moral al personalităţii umane, proiectat şi realizat la nivel teoretic şi la

nivel practic” (Cristea, 1996, p. 33) sau în termenii „idealului formării profilului moral al

personalităţii şi al comportamentului socio-moral al omului” (Bontaş, 1998, p. 76).

În acest context, se fac, de regulă, referiri la principiile educaţiei morale, la obiectivele

educaţiei morale, la conţinutul şi metodologia educaţiei morale.

În legătură cu conţinutul educaţiei morale, se fac referiri la educaţia moral-civică (legată

în principal de raportarea omului la societate şi concretizată în educaţie politică şi educaţie

economică) şi la educaţia moral-individuală (legată în special de raportarea omului la sine şi

concretizată în educaţie filosofică şi educaţie religioasă).

În legătură cu metodologia educaţiei morale, se fac referiri la explicaţia morală, la

prelegerea morală, convorbirea morală, exemplul moral, analiza de caz, exerciţiul moral,

aprobarea morală şi dezaprobarea morală.

Putem remarca lipsa referirilor la contextul social sau psihologic în care se manifestă

necesitatea şi realitatea educaţiei morale, lipsa raportărilor la una din teoriile dezvoltării morale

(ex.: Piaget, Kohlberg sau William Damon), lipsa referirilor la tehnici specifice de realizare a

educaţiei morale şi, în fine, paradigma implicită a învăţării unui set de principii şi conduite

morale selectate şi vehiculate fără participarea celor expuşi educaţiei morale.

Dacă trecem în revistă teoriile de referinţă privind dezvoltarea morală a indivizilor

umani, putem identifica unele elemente de ordin general care se regăsesc, într-o formă sau

alta, în fiecare dintre acestea.

1. Dezvoltarea morală se petrece într-o serie de etape, denumite frecvent stadii.

2. Trecerea de la un stadiu la altul este puternic influenţată de alte dimensiuni ale

dezvoltării umane, cum ar fi dezvoltarea cognitivă şi dezvoltarea socială.

3. Ca urmare a acestor influenţe, limitele temporale ale trecerii de la un stadiu la altul

sunt caracterizate de variaţii ample.

4. Direcţia generală de evoluţie este aceea a trecere de la acceptarea formală a unor

principii enunţate de surse de autoritate, sau modelarea comportamentului după modele

furnizate de persoane de autoritate (sau, eventual, popularitate), la construirea unui set propriu

de principii şi valori morale, care este utilizat pentru pilotarea propriilor comportamente.

O perspectivă care este, pe de o parte, atractivă pentru şi de asemenea, consistentă cu

teoriile de referinţă privind dezvoltarea morală, morale aparţine profesorilor americani Sidney

Simon, Leland Howe şi Howard Kirschenbaum (Simon, Howe şi Kirschenbaum, 1972).

Din punctul de vedere al acestora, moralizarea, cu toate că are la bază convingerea

sinceră că tinerii pot beneficia de experienţa de viaţă a adulţilor, este în ultimă instanţă

ineficientă, întrucât tinerii, confruntaţi cu diferitele seturi de principii şi modele

comportamentale furnizate de părinţi, şcoală, biserică, mass-media, grupurile de referinţă, se

vor vedea în situaţia de a face opţiuni, fără a fi pregătiţi pentru un asemenea demers.

Modelarea morală, având la bază utilizarea exemplului şi mecanismelor învăţării sociale

imitative, este, de asemenea, subminată de diversitatea modelelor accesibile şi de dificultatea

operării unor opţiuni personale adecvate.

Autorii avansează ideea utilizării clarificării valorilor în educaţia morală.

Valorile sunt principii şi priorităţi implicite care orientează viaţa individuală, constituind

ceea ce uneori este denumit “filosofie de viaţă”. Atunci când oamenii sunt siguri în legătură

cu propriile valori, au mai puţine dificultăţi în a stabili obiective pentru propriile acţiuni, ca şi

în a evalua propriile comportamente, ca şi pe ale celorlalţi. Câteva exemple dintre valorile cel

mai frecvent evocate sunt iubirea, prietenia, religia, frumosul, materialismul, hedonismul,

responsabilitatea socială, intelectualismul, auto-actualizarea.

Poziţia de principiu de la care pornesc autorii este aceea că asistarea tinerilor în

conştientizarea principiilor şi conduitelor pe care le apreciază şi pe care le promovează este

mai eficientă decât încercarea de a inculca un set particular de valori. Procesul de clarificare a

valorilor presupune:

• explorarea unor modalităţi alternative de gândire şi acţiune;

• evaluarea consecinţelor posibile, pozitive şi negative, ale diferitelor alternative de

acţiune;

• evaluarea concordanţei dintre propriile acţiuni şi principiile afirmate sau pe care

tânărul crede că le utilizează;

• dezvoltarea de către tineri a unui set propriu de valori.

Se poate constata o concordanţă dintre această metodă de educaţie morală şi teoriile

consacrate, de exemplu trecerea de la heteronomia la autonomia morală (Piaget), sau evoluţia

de la adoptarea prescripţiilor şi interdicţiilor adultului sau legii, către adoptarea unor principii

morale proprii, pornind de la concepte abstracte (Kohlberg).

În volumul menţionat, autorii listează 79 de tehnici pentru realizarea clarificării

valorilor.

Vom selecta dintre acestea un număr de tehnici consistent cu resursele de timp de care

dispunem, utilizând de asemenea, drept criteriu de selecţie, utilizarea acestora în contextul

altor proiecte în care am fost implicaţi.

Tehnica matricei valorilor: progrese vizate, procedura, recomandări

Progrese vizate Activitatea urmăreşte să faciliteze înţelegerea de către tineri a faptului că nu toate dintre

principiile pe care le afirmă sunt efectiv utilizate în orientarea propriilor acţiuni. De asemenea,

tinerii vor înţelege procesul de dezvoltare a unui sistem coerent şi stabil de valori.

Procedură Profesorul fie distribuie, fie invită pe tineri să genereze după un model prezentat pe tablă

sau ecran o matrice a valorilor, în formatul de mai jos:

Temă

1 2 3 4 5 6 7

Corupţia

Protecţia socială

Relaţiile dintre părinţi şi copii

Relaţiile majorităţii cu membrii comunităţii

ţigăneşti

Disciplina în şcoală

În continuare, profesorul şi elevii aleg câteva teme de interes, având conotaţii morale, pe

care le înscriu pe prima coloană (vezi mai sus).

În aceeaşi coloană, elevii sunt rugaţi să scrie, individual, pentru fiecare dintre

problemele incluse în matrice, câteva cuvinte cheie care să rezume poziţia personală în

legătură cu tema respectivă.

Odată ce toţi elevii au rezolvat această parte a sarcinii, urmează a formula răspunsuri la

un număr de şapte întrebări, câte una pentru fiecare dintre cele şapte coloane numerotate:

1. Eşti mândru de poziţia ta în legătură cu tema?

2. Ai susţinut în public această poziţie?

3. Atunci când ai fost în situaţia să poţi opta, ai ales această poziţie?

4. Ai adoptat această poziţie după luarea în consideraţie a tuturor implicaţiilor posibile,

atât pozitive cât şi negative?

5. Ai adoptat această poziţie în mod liber, fără a fi influenţat de alţii?

6. Ai acţionat în concordanţă cu această poziţie?

7. Ai acţionat în mod repetat în concordanţă cu această poziţie?

Formularea răspunsurilor se realizează prin înscrierea unui X în celula corespunzătoare,

dacă răspunsul este afirmativ. În cazul în care răspunsul este negativ, celula este lăsată

necompletată.

După finalizarea acestei etape a activităţii, elevii vor fi grupaţi câte trei, fiecare grup

urmând a discuta una dintre temele incluse în coloana din stânga.

Recomandări Spre deosebire de discuţiile pe teme morale pe care, fără îndoială, elevii le vor fi purtat

în trecut, în cadrul cărora accentul a căzut pe promovarea şi apărarea de critici a propriei

poziţii, această discuţie în grup va avea altă orientare.

Profesorul va explica elevilor că este necesar să se refere la elementele care au făcut să

fie adoptată de fiecare poziţia exprimată prin serul de cuvinte cheie.

De asemenea, în cadrul discuţiei, fiecare dintre elevi trebuie să se refere la fermitatea

respectivei poziţii, fermitate evidenţiată de numărul răspunsurilor DA la cele şapte întrebări

asociate.

Aplicaţie Scrieţi două seturi de câte 5 (cinci) teme cu conotaţii morale, de interes pentru a fi

dezbătute 1) de elevii din ciclul gimnazial; 2) de elevii din ciclul liceal. Explicaţi pe scurt

(maximum 50 cuvinte), motivele ce v-au determinat să selecţionaţi fiecare dintre cele două

seturi de teme.

Tehnica focalizării valorilor: progrese vizate, procedura, recomandări

Progrese vizate Activitatea urmăreşte să înveţe pe elevi să accepte existenţa unor seturi diferite de

valori la ceilalţi, chiar în condiţiile în care nu sunt de acord cu acestea.

De asemenea, tehnica urmăreşte să ajute pe tineri să înţeleagă în profunzime punctul

de vedere al unei alte persoane, mai curând decât să încerce să schimbe punctul de vedere al

celorlalţi, prin discuţii sau prin atac direct.

În prima etapă a activităţii, elevii sunt invitaţi să completeze, individual, două fraze

incomplete:

1. Mă simt cel mai bine într-un grup care....

2. Mă simt cel mai rău atunci când sunt împreună cu oameni care....

În următoarea etapă a activităţii, elevii sunt grupaţi câte trei, fiecare urmând a se afla

în centrul atenţiei celorlalţi pentru cinci minute.

În acest timp, va vorbi despre răspunsurile pe care le-a formulat şi va explica motivele

care l-au determinat să le formuleze astfel.

Recomandări Regulile ce vor guverna interacţiunile din grupuri vor fi următoarele (ele vor fi

explicate detaliat de către profesor, un exemplar scris fiind pus la dispoziţia fiecărui grup):

1. Regula focalizării. Atenţia membrilor grupului va fi direcţionată exclusiv asupra

vorbitorului, până la expirarea celor cinci minute sau până când acesta anunţă că a

terminat. Vor putea fi puse eventual întrebări, dar cu condiţia ca acestea să nu aducă în

centrul atenţiei alt membru.

2. Regula acceptării. Cel aflat în centrul atenţiei va fi acceptat, fiind recomandate mesaje

nonverbale de acceptare şi interzise mesajele nonverbale ce semnalează neîncredere sau

ostilitate.

3. Regula înţelegerii. Membrii grupului aflaţi înafara centrului atenţiei vor depune maximum

de efort pentru a înţelege poziţia vorbitorului, putând în acest sens pune întrebări de

clarificare, fără a modifica focalizarea sau a releva trăiri afective negative.

După epuizarea acestei etape, profesorul poate cere membrilor grupurilor să aprecieze,

pe o scală cu cinci trepte, modul în care aceştia şi partenerii din grup s-au conformat

regulilor, urmând ca apoi respectivele aprecieri să fie din nou discutate în grupuri.

Aplicaţie Scrieţi două perechi de două fraze incomplete, despre care consideraţi că pot genera

discuţii interesante la elevii din ciclul primar, gimnazial sau liceal. Precizaţi, pentru fiecare

dintre cele două seturi, în cel mult 50 cuvinte, pentru care dintre cicluri consideraţi că este

adecvat şi care sunt motivele pentru care le-aţi creat.

Tehnica ierarhizării valorilor: progrese vizate, procedura, recomandări

Progrese vizate Activitatea urmăreşte să pună pe tineri în situaţia de a efectua opţiuni între diferite

alternative acţionale şi de a susţine şi explica public propriile opţiuni. Un obiectiv adiţional al

activităţii este acela de a ajuta pe tineri să înţeleagă faptul că multe situaţii sunt mai

importante şi mai complexe decât par la prima vedere.

Procedură Profesorul explică tinerilor că urmează să le adreseze întrebări care vor necesita

formularea de judecăţi pornind de la o examinarea aprofundată a propriilor valori. Întrebările

vor fi urmate de trei sau patru alternative de răspuns, tinerii urmând să ordoneze răspunsurile

în funcţie de propriul set de valori, alocând cifra 1 pentru prima opţiune, cifra 2 pentru cea de

a doua etc.

Întrebările utilizabile sunt de genul următor:

• Care este lucrul cel mai important într-o prietenie?

• loialitatea

• generozitatea

• sinceritatea

• Dacă ai primi cadou zece mii de lei, ce ai face?

• i-aş depune la bancă

• i-aş dona în scopuri caritabile

• aş cumpăra lucruri pe care mi le doresc

• Ce ai prefera să fii?

• singurul copil la părinţi

• copilul cel mai mic

• copilul cel mai mare

• Cum ţi-ar plăcea cel mai puţin să fii?

• foarte sărac

• foarte bolnav

• desfigurat de un accident

• Cu ce fel de persoană ai prefera să te căsătoreşti?

• inteligentă

• cu personalitate

• frumoasă

Este posibil ca elevii să dorească şi alte alternative dintre care să aleagă, situaţie în care

profesorul poate decide, împreună cu elevii, să adauge alternativele propuse de elevi la lista

de alternative deja comunicate.

Profesorul citeşte o întrebare, scrie alternativele de răspuns pe tablă şi apoi solicită şase-

opt elevi, pe rând, să ofere propriile ierarhizări, limitându-se la enumerarea acestora.

Recomandări Profesorul va interveni, la nevoie, pentru a asigura că:

• tinerii ierarhizează toate alternativele (nu doar enunţă pe cea de pe primul loc);

• tinerii denumesc alternative (în loc de a indica numerele de ordine ale acestora);

• în situaţia în care ierarhia este aceeaşi ca cea exprimată de elevul precedent, se va

evita răspunsul „La fel ca...” şi se vor denumi, cuvânt cu cuvânt, alternativele respective.

După ce tinerii şi-au exprimat punctele de vedere, profesorul poate comunica propria

ierarhizare, după care va încuraja o discuţie de grup, cu explicarea motivelor opţiunilor. Vor fi

încurajaţi să participe la dezbatere toţi cei interesaţi, chiar dacă nu s-au numărat printre cei ce

şi-au comunicat opţiunile.

Aplicaţie Scrieţi două întrebări cu câte trei alternative de răspunsuri, adecvate pentru ciclul

primar, gimnazial sau liceal. Precizaţi, pentru fiecare dintre cele două seturi, în cel mult 50

cuvinte, pentru care dintre cicluri consideraţi că este adecvat şi care sunt motivele pentru care

le-aţi creat.

Tehnica ierarhizării extinse a valorilor: progrese vizate, procedura, recomandări

Progrese vizate Tehnica îi ajută pe elevi să identifice ordinea de priorităţi între elementele constitutive

ale propriului sistem de valori.

Totodată, tehnica le permite elevilor să compare modul în care au judecat ordinea de

priorităţi ale propriilor valori cu modul în care alţi colegi au efectuat judecăţile respective şi să

tragă de aici concluzii care să îi ajute să efectueze în viitor, cu mai mare siguranţă, asemenea

judecaţi.

Procedură Profesorul citeşte elevilor (sau, dacă dispune de mijloacele necesare, distribuie

exemplare scrise conţinând…) următoarele instrucţiuni:

„Aveţi în faţă (pe tablă, ecran, flipchart sau în formă tipărită) – după caz (n.n.) o listă

cu 18 valori aranjate în ordine alfabetică. Sarcina voastră este să le aranjaţi în ordinea

importanţei lor PENTRU VOI, ca şi principii călăuzitoare în viaţă.

Citiţi toată lista cu atenţie. Scrieţi cifra 1 în dreptul valorii care este cea mai importantă

pentru VOI; apoi scrieţi 2 în dreptul valorii care este pe locul doi în ordinea de importanţă.

Continuaţi până aţi epuizat toate elementele din lista de valori, fiecare având în dreptul ei o

cifră care îi reprezintă importanţa. Aceeaşi cifră nu se poate afla în faţa a două valori diferite.

Lucraţi încet şi cu atenţie. Dacă vă răzgândiţi, puteţi schimba cifrele deja scrise.

Ceea ce este important este ca în final, ordinea rezultată să reprezinte cu adevărat

modul în care gândiţi.”

Viaţă confortabilă (îmbelşugată, prosperă)

Egalitate (şanse egale pentru, camaraderie)

Viaţă palpitantă (activă, plină de neprevăzut)

Viaţă de familie (a avea grijă de ce dragi)

Libertate (independenţă, lipsa constrângerilor)

Fericire (mulţumire faţă de cele realizate)

Armonie interioară (seninătate, lipsa conflictelor interioare)

Dragoste adevărată (intimitate sexuală şi spirituală)

Securitatea ţării (lipsa ameninţărilor sau atacurilor dinafară sau

dinăuntru)

Plăcere (viaţă plăcută şi fără de griji)

Mântuire (salvarea de la păcat, existenţa vieţii de apoi)

Respectul de sine

Sentimentul realizării (a lăsa în urmă ceva durabil şi valoros)

Recunoaştere socială (respect, admiraţie de la cei din jur)

Prietenie adevărată

Înţelepciune (înţelegere matură a vieţii)

Pace în lume (dispariţia războaielor şi conflictelor)

Frumuseţea (în natură, în artă, în lume)

După ce toţi elevii au terminat de ierarhizat cele 18 valori din listă, ei vor fi împărţiţi

în grupuri de câte 3-4.

Fiecare dintre membri va explica celorlalţi care au fost considerentele pentru care a

plasat pe primele trei şi pe ultimele trei locuri valorile ierarhizate.

La sfârşitul prezentării, fiecare elev poate răspunde la întrebări venite din partea altor

membri ai grupului de discuţii.

În funcţie de timpul disponibil, profesorul poate opta pentru o discuţie generală, în

care poate solicita elevii sa semnaleze, pe rând, de câte ori a fost plasată pe primul loc sau pe

ultimul loc o anumită valoare. Se va putea astfel întocmi un „clasament” al valorilor, la

nivelul întregii clase.

Recomandări În funcţie de caracteristicile elevilor ce compun o anumită clasă, sau dacă prima

sesiune de clarificare a valorilor realizată în conformitate cu această tehnică s-a bucurat de

succes şi elevii doresc să se implice într-o nouă experienţă de aceeaşi factură, profesorul poate

alege să utilizeze un al doilea set de 18 valori.

Ambiţios (munceşte mult, ţinteşte sus)

Minte deschisă

Capabil (competent, eficient)

Jovial (vesel, glumeţ)

Îngrijit (pus la punct, ordonat)

Curajos (îşi susţine şi apără punctele de vedere)

Iertător (dispus să ierte greşelile altora)

Săritor (gata să ajute pe alţii la nevoie)

Cinstit (sincer, de încredere)

Imaginativ (creativ, îndrăzneţ)

Independent (se bazează pe forţele proprii)

Intelectual (inteligent, gânditor)

Logic (raţional, consecvent)

Iubitor (afectuos, tandru)

Supus (respectuos, muncitor)

Politicos (curtenitor, manierat)

Controlat (reţinut, disciplinat)

Econom (nu face risipă)

Aplicaţie Ierarhizaţi, din punctul de vedere al ceea ce preţuiţi dv., primul set de 18 valori.

Transcrieţi tabelul rezultat şi apoi scrieţi pe scurt, în maximum 50 cuvinte, ce credeţi că spune

despre dv. această ierarhizare.

Tehnica alegerii forţate a valorilor: progrese vizate, procedura, recomandări

Progrese vizate Pentru a putea alege dintre două alternative contrarii pe cea cu care se identifică mai

mult, elevii vor fi puşi în situaţia să examineze aprofundat propriile trăiri emoţionale, valori şi

reprezentări despre sine.

Procedură Profesorul indică elevilor să aranjeze mobilierul din clasă astfel încât pe mijloc să

existe un spaţiu liber bine delimitat, care împarte încăperea în două jumătăţi simetrice.

Apoi profesorul adresează tuturor elevilor din clasă o întrebare cu alegere duală, de

exemplu: „Ţi se pare că eşti mai curând un tigru sau un cerb?”.

După care, prin indicare verbală şi gestuală sau prin plasarea a două panouri scrise

(„Tigru”, „Cerb”), profesorul încurajează pe elevi să se deplaseze în zona din clasă ce

corespunde alegerii sale.

După ce toţi elevii s-au amplasat în zona corespunzătoare, profesorul le indică să se

grupeze în perechi şi să discute cu partenerul, fiecare dintre membrii perechii având sarcina să

explice celuilalt considerentele ce au stat la baza alegerii făcute. Discuţia va fi limitată

temporal, intervalul indicat fiind de două minute. După expirarea timpului, toţi elevii revin în

centrul sălii de clasă.

Profesorul adresează o nouă întrebare, elevii aleg intre cele două alternative şi se

deplasează în zona corespunzătoare alegerii făcute.

Procedura se repetă pentru cinci sau şase întrebări.

Recomandări Elevii vor fi îndrumaţi ca de fiecare parte să găsească alt partener de discuţie.

Autorii citaţi recomandă următorul set de întrebări cu alegere duală pentru folosirea cu elevii unei clase care s-a constituit recent.

Crezi că eşti mai curând:

Econom sau cheltuitor? Bucureşti sau Păltiniş? Singuratic sau de gaşcă? Trandafir sau margaretă? Mic dejun sau cină?

Vară sau iarnă? Alte exemple de întrebări cu alegere duală utilizabile: Crezi că eşti mai curând:

Profesor sau elev? Da sau nu? Aici sau acolo? Angajat politic sau apolitic? Religios sau ateu? Lider sau discipol? Intuitiv sau raţional? Ţestoasă sau iepure? Un meteorit sau un far? Munte sau vale? Sat sau oraş? Piele naturală sau ecologică? Trupă rock sau cvartet simfonic? Maşină de scris sau pix cu pastă?

Aplicaţie Răspundeţi, din punctul dv. de vedere, la primul set de şase întrebări cu alegere duală,

înscriind în coloana din stânga alegerea dv.

Scrieţi pe scurt, în maximum 50 cuvinte, ce credeţi că spune despre dv. setul de alegeri

operate.

Bibliografie 1. Cerghit, I. (2004), Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi

strategii. București: Editura Aramis.

2. Ionescu, M., Radu, I. (2004), Didactica modernă. Cluj-Napoca: Editura Dacia.

3. Iucu, R. (2008), Instruirea şcolară. Perspective teoretice şi aplicative. Iaşi: Editura

Polirom.

4. Lisievici, P. (coord.), Ţăranu Mihaela, Tudorică Roxana (2005), Pedagogie. Concepte,

metode şi tehnici esenţiale. București: Editura Fundaţiei România de Mâine.

5. Potolea, D., Neacșu, I., Iucu, R. B., Pânișoară I. -O., coord. (2008), Pregătirea

psihopedagogică. Manual pentru definitivat și gradul didactic II. Iași: Editura Polirom.

6. Simon, S., Howe, L., Kirschenbaum, H. (1972), Values Clarification: A Handbook of

Practical Strategies for Teachers and Students. New York: Hart Publishing Co.