DIALOG CU CE ENIIBILUNAR DE GIROC I DE CHI ODA

Editat de Consiliul Local i Prim ria Giroc anul XI Num rul 9 (152) 11 septembrie 2009 GRATUIT

Ca tr itor în Giroc sau Chi oda, dar i ca simplu trec tor peuli ele asfaltate ale celor dou localit i, este imposibil s nu î i„sar în ochi” câteva nout i edilitare de ultim or .Cum se intr dinspre ora în Chi oda, pu in înainte dedispensar, pe col ul din dreapta al str zii ce poart numeleilustrului dasc l Nicolae Firu, se înal , gomflat i plin de trufie,Balonul sport. La care i mai b trâni se uit cruci i, f sîn eleag la ce-o fi bun. Celor care tiu c e locul ideal în carese va putea juca o miu , pe cinste, ori chiar fotbal în toatregula, pe vreme rece, i apreciaz calitatea desenelor vizibilepe partea înalt , de coam , le spunem c se în eal . R masinert pe beton, o lungu perioad înainte de a fi umflat, balonulchi ozean a împrumutat din arta cu care apa i praful, înfr ietate, î i s vâr esc opera, în t cere. Balonul este murdar, cualte cuvinte, i urmeaz a fi sp lat profy, dar nu înainte de a i semonta pe dedesubt covora ul de iarb sintetic .La doar câ iva metri mai jos, pe aceea i parte, te întâmpin ,dup formula parter + mansard , în ro u deocamdat , cu totcu acoperi , noua Gr dini cu program prelungit. În cl direaveche, în care a func ionat de la înfiin are, se va dezvolta Cre a.O adev rat man cereasc pentru m micile tinere care,neavând la îndemân p rin i sau bunici, î i vedeau spulberatdorin a de a se angaja pentru un b nu în plus la bugetulfamiliei. Utilate i dotate dup ultima strigare din Occident,cre a i gr dini a îi vor putea primi în custodie pe micu iipensionari spre sfâr itul acestei luni, când totul va fiNeckermann. Apare apoi parcul de joac al copiilor. Plin ochi,diminea a, pe r coare, de copilu i de toate vârstele i cumobilierul reînnoit înainte de Rug , te cheam la joac dincolode vârst .

i doar la doi pa i, pe dreapta cum o cote ti spre Giroc, CasaNa ional . Nu insist m aici, întrucât este gata zugr vit într-oalt pagin a acestui num r al ziarului nostru.Pân s ajungi, îns , în capital , la Giroc, trebuie s o la i maidomol. Mult înjuratele calmatoare de vitez , ca ni te veritabile„centuri de castitate” pentru oferii cu prea mult adrenalin însânge î i fac, cu r ceal , datoria. i, spre disperarea n va ilor,reu esc. Dar asta este o alt poveste, a a c într-o zi îi vom daaten ia cuvenit .

i acum, dup ce ne-am domolit împreun , ne oprim în chiarburicul târgului. Aici meseria ii firmei Kye, aceea i care acâ tigat licita ia i la Gr dini , dau zor, nevoie, la extindereacl dirii administra iei locale. Se construie te, responsabil,frumos, la propriu i la figurat. Pentru ca bobocelul de caregrijesc autorit ile locale s devin i s r mân boboc.

SumarCereri de proiecte p.2Festivalul „Sivu i Cosmin Golban“ p.3Ruga chi ozean p.3Disp ru i dintre noi p.4-5Modernizarea bisericilor p.6Monument pentru cori ti p.6Ionel Pascot p.8Trei proiecte într-unul singur p.8Ajutor umanitar pentru Narcis p.8

Pompierii giroceni– cei mai tari din ar !

• 3+1 titluri na ionaleÎntre 13-14 august, la Odorheiul Secuiesc, s-adesf urat faza na ional a Concursurilor Profe-sionale pentru Situa ii de Urgen la servicii private

i voluntare.Conform a tept rilor, SVSU Giroc a ocupat pentru atreia oar , consecutiv, locul I la general i titlul decampioan na ional . Echipa girocean care a reu itaceast admirabil performan i-a avut în compo-nen pe: Iustin Simon, zvan Bordianu, Caius

cutca, Vasile Semin, Ciprian Dumitru, MariusSauc , Cristian Bordea, Cosmin Cîmpean iAlexandru Marincu ef de lot Dumitru Creiniceanui Petru Tomu , rezerv ).

Bravii pompieri voluntari giroceni au învins opt echipe,care, în clasamentul general, au ocupat urm toarelepozi ii:Pope ti (BH) – locul II; Iernut (MS) – locul III, Lehliu-Gar (CL) – locul IV; Domne ti (AG) – locul V;Ghidigeni (GL) – locul VI; Rovinari (GJ) – locul VII;Sânmartin (HD) – locul VIII i Brodina (SV) – locul IX.Dar, în anul acesta, Girocul a fost prezent i în finala pear la sec iunea Servicii private. Echipa aliniat de

SC Giroceana SRL, înscris pentru prima oar încompeti ie, s-a comportat excelent (a a cum a reu its-o fac i în interjude enele de la Târgu-Jiu) i s-aimpus autoritar i în final .Avându-i în componen pe: Gra ian Cuciureanu, Mihai

ugui, Alexandru Marincu, Iustin Simon, Florin Sitar,Marius Sauc , Cristian Bordea, Adrian Cotos ( ef lotAurel Grada i Petric Cojeia & Paul Lalu), b ie ii de la„Giroceana” au spulberat nou echipe adverse. Dinrespect pentru domniile lor i pentru o complet

informare, v prezent m i clasamentul învin ilor:Forestind Falc u (SV) – locul II, Protector Lukoil Pl(PH) – locul III; Centru Rivergate Slatina (OT) – loculIV; Vasrom Dej (CJ) – locul V; Koyo Alexandria (TL) –locul VI; Salvosid Gala i (GL) – locul VII; Unio SatuMare (SM) & Romaqua Borsec (HR) – locul VIII; CoatsOdorheiu Secuiesc (HR) – locul IX.Un merit deosebit înantrenarea celor dou echipe i în constituirea celei dela „Giroceana” le revine lui Marius Sauc i CristianBordea. Iar sub aspectul sprijinului financiar, meritele seîmpart între Prim ria i Consiliul local Giroc.

Ioana VÂLCEANU

Târnosirea Bisericii Ortodoxe din Giroci rangul de „iconom stavrofor” pentru preotul Ionel Adrian Chermeleu

Unic în via a actualei comunit i ortodoxe girocene,evenimentul resfin irii Bisericii cu Hramul "Sfântul MareMucenic Dimitrie", petrecut în 26 iulie ac, se va înscrie culitere de ne ters în Hronicul comunei nostre.

(continuare în pagina 6)

O întrebare pentruPri-Marele comunei

– Domnul Nistor Gara , pre edintele Festivalului„Sivu i Cosmin Golban” s-a plâns, la una dinteleviziuni, c Prim ria i Consiliul local nu aumai sprijinit aceast edi ie. Ce ne pute i spunedumneavoastr ?– Vreau s men ionez c la primele fraze rostites-a strecurat o eroare. Este total neadev rat cFestivalul de la Chi oda a avut, la pornire, ideeadomnului Gara . Consiliul local Giroc a luat îndiscu ie sus inerea financiar a acestui Festival, în2007, la ideea i propunerile domnului consilierGheorghe Golban.Ceea ce a urmat, dup doi ani, reprezint dorin a

familiei celor doi instru-menti ti disp ru i.S-a înfiin at Asocia iaCultural „Sivu i CosminGolban”, avându-l ca pre-edinte pe domnul Gara .i acum r spunsul la între-

barea dumneavoastr .La aceast edi ie, Consiliullocal Giroc a apreciat c oparticipare, prin sumedirecte, a devenit imposi-bil din moment ce familianu a mai dorit ca Prim riai Consiliul local s fie

organizatori i, prin ur-mare, s ia hot râri cu privire la organizareaFestivalului.Indiferent de p rerile celor în cauz , i cu totregretul meu i al consilierilor, atunci când estevorba de sume de la bugetul local, cheltuirea lor seface doar de c tre persoane abilitate din aparatulde specialitate al primarului i numai în ac iuni încare este organizator sau co-organizator. Mai pre-cizez c tot ce s-a întâmplat la edi ia de anul trecut,prin implicarea agresiv i neavenit a domnuluiGara , nu a ar tat a colaborare, ci mai degrab cdomnia sa a inut s fie principalul organizator i„dirijor”, de i din bugetul local pentru festival s-aualocat 400 milioane lei vechi. Consiliul local nu a mairepetat gestul finan rii cu respectiva sum , dar i-a asumat costurile repara iilor exterioare iinterioare la Casa Na ional din Chi oda, precum icele cu energia electric , paza i prezen apompierilor.Cele peste 600 milioane lei vechi investi i au avutun efect deosebit, atât pentru Rug , cât i pentruparticipan ii la Festival, întrucât s-a reu it s se punla dispozi ie un spa iu ambiental atractiv pentruambele manifest ri. Este important s nu se uiteacest aspect, dar i s se în eleag c atunci cândeste vorba de manifest ri culturale reprezentativepentru comunit ile locale, Consiliul local le sus inefinanciar în func ie de importan a lor i, cumspuneam, numai dac este organizator sau co-organizator.

George LÂN

George LÂN

George LÂN

Un bobocel de comun

Agen ia de Pl i pentru Dez-voltare Rural i Pescuit(APDRP) anun lansarea urm -toarelor sesiuni de cereri pentruproiecte în vederea acord riifondurilor nerambursabile:- 24 august-18 septembrie 2009- a cincea sesiune de cereri deproiecte pentru M sura 121 – 17august-11 septembrie 2009 – aopta sesiune de cereri deproiecte pe M sura 123Depunerea proiectelor se vaface la sediul OJPDRP Timi .Solicitantul de finan are trebuie

îndeplineasc cerin ele deconformitate i eligibilitate men-ionate în cadrul Ghidului Solici-tantului aferent fiec rei m suri,disponibil pe site-ul www.apdrp.ro.Pentru a fi selectat în vederea fi-nan rii, proiectul trebuie s acu-muleze puncte conform criteriilormen ionate în Ghidul Solicitantu-lui.

Beneficiarii eligibili pentru spri-jinul acordat prin M sura 121sunt fermierii defini i conformPNDR ca fiind persoane fizicesau juridice, care practic , înprincipal, activit i agricole – acti-vitate principal conform Certifi-catului de Înregistrare eliberat deOficiul Registrului Comer ului – a

ror exploata ie este situat peteritoriul rii, are o dimensiuneegal sau mai mare de 2 UDE1,i care este înregistrat în Re-

gistrul fermelor/Registrul agricol.Astfel, pentru a beneficia de spri-jin prin FEADR un solicitant tre-buie s aib ca obiect principalde activitate domeniul agricol,conform Certificatului de înregis-trare eliberat de Oficiul Registru-lui Comer ului, respectiv codulCAEN 01xx.Este necesar s ave i în vedere

obiectul de activitate vizat deproiect nu îl poate constitui o ac-tivitate pe baz de tarif sau con-tract.Categoriile de beneficiari eligi-bili care pot primi fonduri neram-bursabile sunt:• Persoan fizic• Persoan fizic autorizat (în-fiin at în baza Legii 300/2004,cu modific rile i complet rile ul-terioare sau înfiin at în bazaOUG nr. 44/16 aprilie 2008)• Întreprinderi individuale (înfi-in ate în baza OUG nr. 44/16aprilie 2008)• Întreprinderi familiale (înfiin ateîn baza OUG nr. 44/16 aprilie2008)• Asocia ie familial (înfiin at înbaza Legii 300/2004, cu modi-fic rile i complet rile ulterioare)• Societate în nume colectiv –

SNC (înfiin at în baza Legii nr.31/1990, cu modific rile i com-plet rile ulterioare);• Societate în comandit simpl– SCS (înfiin at în baza Legii nr.31/1990, cu modific rile i com-plet rile ulterioare);• Societate pe ac iuni – SA (înfi-in at în baza Legii nr. 31/1990,cu modific rile i complet rile ul-terioare);• Societate în comandit pe ac i-uni – SCA (înfiin at în bazaLegii nr. 31/1990, cu modific rilei complet rile ulterioare);

• Societate cu r spundere limi-tat – SRL (înfiin at în bazaLegii nr. 31/1990, cu modific rilei complet rile ulterioare);

• Societate comercial cu capitalintegral privat (înfiin at în bazaLegii nr. 15/1990, cu modific rilei complet rile ulterioare);

• Societate agricol (înfiin at înbaza Legii nr. 36/1991);• Societate cooperativ agricol(înfiin at în baza Legii nr.1/2005);• Grup de produc tori (recunos-cut în baza Legii nr. 338/2005),doar cu condi ia ca investi iile rea-lizate s deserveasc intereselepropriilor membri;• Cooperativ agricol (înfiin atîn baza Legii nr. 566/2004), doarcu condi ia ca investi iile reali-zate s deserveasc intereselepropriilor membri.Nu se încadreaz în categoriabeneficiarilor eligibili pentruaceast m sur :• Exploata iile agricole de sub-zisten (exploata ii care producexclusiv pentru consumul pro-priu)• Organiza iile de produc tori dinsectorul legume i fructe pentruinvesti iile sprijinite prin Pilonul Ial Politicii Agricole Comune.Fondurile nerambursabile vorfi acordate beneficiarilor eligi-bili pentru investi ii corporalei/sau necorporale, conform

urm toarei liste indicative acheltuielilor eligibile:1. Construirea i/sau moder-nizarea cl dirilor utilizate pentruproduc ia agricol la nivel deferm , incluzându-le i pe celepentru protec ia mediului;2. Construirea i/sau moder-nizarea infrastructurii rutiere in-terne sau de acces din domeniulagricol, inclusiv utilit i i racor-duri identificate ca necesare prinstudiul de fezabilitate sau memo-riul justificativ;3. Construirea i/sau moder-nizarea fermelor de taurine pen-tru produc ia de lapte.4. Construirea i/sau moder-nizarea serelor, inclusiv a cen-tralelor termice i instala iilor deirigat, asigurarea utilit ilor învederea respect rii condi iilor demediu;5. Achizi ionarea sau achizi-ionarea în leasing de tractoarenoi, combine de recoltat, ma ini,utilaje, instala ii, echipamente iaccesorii, echipamente i soft-ware specializate, identificate canecesare prin studiul de fezabi-litate sau memorial justificativ;6. Achizi ionarea sau achizi-ionarea în leasing de noi mij-

loace de transport specializate,necesare activit ii de produc ie,identificate ca necesare prinstudiul de fezabilitate sau memo-riul justificativ;7. Înlocuirea planta iilor viticoledin soiuri nobile ajunse la sfâr i-tul ciclului biologic de produc ie(minim 40 ani) i care nu sunt in-cluse în sistemul de restruc-turare / reconversie al planta iilorde vi -de-vie sprijinit prin FEGAîn cadrul OCP vin i înfiin areaplanta iilor pentru struguri demas ;8. Înfiin area planta iilor de pomi,arbu ti fructiferi i c uni;9. Înfiin area pepinierelor de vi -de-vie, pomi fructiferi i arbu ti,al i arbori;10. Investi ii pentru producereai utilizarea durabil a energiei

din surse regenerabile încadrul fermei;11. Investi ii pentru înfiin area deculturi de specii forestiere cuciclu de produc ie scurt si re-generare pe cale vegetativ , înscopul producerii de energie re-generabil ;12. Investi ii în apicultur , cu ex-cep ia celor realizate prin Pro-gramul Na ional Apicol;13. Investi ii pentru procesareaproduselor agricole la nivelul fer-mei, cuprinzând echipamentepentru vânzarea acestora, inclu-siv depozitare, r cire etc.;14. Costurile generale aleproiectului, conform articolului nr.55 din Regulamentul (CE) nr.1974/2006, cum ar fi: taxe pen-tru arhitec i, ingineri i consul-tan i, studii de fezabilitate, taxepentru eliberarea certificatelor,avizelor i autoriza iilor necesareimplement rii proiectelor, a acum sunt ele men ionate în legis-la ia na ional , achizi ionarea depatente i licen e (maxim 8% dinvaloarea total eligibil a proiec-tului, dac proiectul prevede iconstruc ii i maxim 3% în cazulîn care proiectul nu prevede re-alizarea construc iilor);15. Investi ii necesare adapt riiexploata iilor pentru agriculturecologic ;16. Investi iile necesare realiz riiconformit ii cu standardele co-munitare.Beneficiarii eligibili pentrusprijinul acordat prin M sura123 sunt persoane fizice autori-zate i persoane juridice înregis-trate în baza legisla iei dinRomânia ca microîntreprinderi,întreprinderi mici i mijlocii (înconformitate cu Recomandarea(CE) nr. 361/2003) i alte între-prinderi, astfel:Pentru investi iile vizând cre te-rea valorii ad ugate a produselor

agricole:• Micro-întreprinderi i Între-prinderi Mici i Mijlocii – definiteîn conformitate cu Recoman-darea (CE) nr. 361/2003, re-spectiv în conformitate cu Legeanr. 346/2004, cu modific rile icomplet rile ulterioare;• Alte întreprinderi care nu suntmicro-întreprinderi, întreprinderimici i mijlocii, care au mai pu inde 750 angaja i sau cu o cifr deafaceri care nu dep te 200milioane Euro – definite în con-formitate cu art. 28 din Regula-mentul (CE) nr. 1698/2005.• Cooperative agricole de proce-sare a produselor agricole – con-stituite conform Legii nr.566/2004;• Societ i cooperative de valori-ficare – constituite conform Legiinr. 1/2005;• Asocia ii familiale – constituiteconform Legii nr. 300/2004;• Grupuri de produc tori consti-tuite conform Ordonan ei nr. 37/2005 cu modific rile i com-plet rile ulterioare, care au cascop comercializarea în comuna produselor agricole si silvice iapar in urm toarelor forme ju-ridice :- societ i comerciale – constitu-ite conform Legii nr. 31/1990- cooperative agricole de proce-sare a produselor agricole, con-stituite conform Legii nr.566/2004.Finan area unui proiect depusîn cadrul m surii 123 derulatprin PNDR este restric ionatpentru urm toarele categoriide beneficiari:• Grupurile de produc tori,grupurile de produc tori re-cunoscute preliminar i organi-za iile de produc tori dindomeniul legume i fructe –ace tia vor beneficia de sprijinprin Organizarea Comun dePia (Pilonul I), cu excep iagrupurilor de produc tori din

domeniul comercializ rii carto-filor.• Beneficiarii înregistra i în listaAPDRP a debitorilor pentru Pro-gramul SAPARD i pentruFEADR, pân la achitarea inte-gral a datoriei fa de APDRP,inclusiv a major rilor de în-târziere;• Beneficiarii care au contractede finan are reziliate, din ini ia-tiva APDRP, derulate prinFEADR din cauza nerespect riiclauzelor contractuale i rezi-lierea are o vechime mai mic deun an;• Beneficiarii care se afl în situ-

ii litigioase cu APDRP, pân lafinalizarea litigiului.Lista indicativ a cheltuieliloreligibile:1. Investi ii în active corporale,eligibile pentru produsele agri-colea) Construc ii noi i/sau moder-nizarea cl dirilor folosite pentruprocesul de produc ie, inclusivconstruc ii destinate protec ieimediului, infrastructur intern iutilit i, precum si bran amentei racorduri necesare proiectelor;

b) Construc ii noi i/sau modern-iz ri pentru depozitarea pro-duselor, inclusiv depozite frigo-rifice en-gros;c) Achizi ionarea sau achizi-ionarea în leasing de noi utilaje,instala ii, echipamente, aparatei costuri de instalare;

d) Investi ii pentru îmbun ireacontrolului intern al calit ii ma-teriei prime, semifabricatelor,produselor i subproduselor ob i-nute în cadrul unit ilor de proce-sare i marketing;e) Achizi ionarea sau achizi-ionarea în leasing de noi mij-

loace de transport specializate,necesare activit ii de produc iei identificate ca necesare prin

studiul de fezabilitate sau memo-riul justificativ.De asemenea, sunt eligibile in-vesti iile pentru producerea i uti-lizarea durabil a energiei dinsurse regenerabile în cadrul uni-

ii, cu excep ia investi iilor pen-tru producerea biocombustibililor.2. Investi ii în active necorporale:a) Organizarea i implementareasistemelor de management acalit ii i de siguran alimen-tar , dac sunt în leg tur cu in-vesti iile corporale ale proiec-tului;b) Cump rarea de tehnologii(know-how), achizi ionarea depatente i licen e pentru preg -tirea implement rii proiectului;c) Costurile generale ale proiec-tului conform articolului nr. 55 dinRegulamentul Comisiei (CE) nr.1974/2006, cum ar fi: taxe pen-tru arhitec i, ingineri i consul-tan i, studii de fezabilitate, taxepentru eliberarea certificatelor,avizelor i autoriza iilor necesareimplement rii proiectelor, a acum sunt ele men ionate în legis-la ia na ional , pentru preg -tirea implement rii proiectului(maxim 8% din valoarea totaleligibil a proiectului, dac pro-iectul prevede i construc ii imaxim 3% în cazul în careproiectul nu prevede realizareaconstruc iilor);d) Achizi ionarea de software,identificat ca necesar prin studiulde fezabilitate sau memoriul jus-tificativ.

Pentru informa ii suplimentarepersoanele interesate pot con-tacta reprezentan ii APDRP,str. Gabriela Tako, nr. 4 sau tel:0256-433012.

CERERI DE PROIECTE PENTRU FONDURI NERAMBURSABILEÎn aten ia dumneavoastr :

Valentina BERARIU,Secretar

Aten i la tot ceea ce poate s tir-beasc reputa ia de responsabilii buni gospodari în ochii celor ce

trec accidental prin comun , darmai ales în cei ai comunit ilorobi nuite, deja, cu un anumitstandard de ordine i estetic ,primarul Iosif-Ionel Toma idomnii consilieri nu tolereaz niciun am nunt care, finalmente, sle altereze aceast imagine.Brava lor, am zis i cu câteva

pt mâni înainte de hramul Bi-sericii Ortodoxe de la Chi oda,rânduit, din luc, în 15 au-gust, i s rb torit, prin Ruga deSânt M ria Mare, când oechip de me teri s-au apucat sschimbe look-ul obosit al CaseiNa ionale. Neîndoielnic, al turi dePa tele Mici din DuminicaTomii, Ruga este cea mai impor-tant s rb toare pentru cre tiniidin Chi oda, iar cum Casa Na io-nal este locul consacrat i colec-tiv de petrecere, musai c trebuia

i întâmpine go cii în oalenoi.Cum era normal, s-a început curepara iile la acoperi , apoi cucele în exteriorul i interiorul

cl dirii, pentru ca s continue cuzugr velile la lontru i în afar ,loc în care imobilul s-a înnobilatîmprejur cu un brâu în nuan e degri i maron din imita ie deardezie (în ton cu galbenul pere-ilor i albul ancadramentelor) icu o binu metalic pentru g z-duirea muzican ilor veni i s ne

sfe e.Investi ia de 600 milioane leivechi merit to i banii. Cu noul

u look, extrem de atractiv,Casa Na ional chi ozean afunc ionat ca o adev rat cartede vizit pentru autorit ile localei a slujit, de minune, cele dourb tori care s-au succedat la

doar câteva zile: Ruga i Festi-valul „Iosif Sivu i Cosmin Gol-ban”.

Ioana VÂLCEANU

Ca întotdeauna, la 15 augustChi oda este înv luit în luminahramului Bisericii. Ruga de laChi oda aduce acas fiii satu-lui, care, la rândul lor, î i invitprietenii pentru a petrece împre-un dou zile de mare s rb -toare.Nici în acest an nu s-a f cutrabat de la nici un efort pentruca Ruga fie un eveniment cuadev rat deosebit. Astfel, Con-siliul local Giroc a alocat de labuget suma de 40 000 RON,sum egal cu cea pentru Rugade la Giroc, bani care au con-tribuit la buna desf urare aevenimentului.

rb toarea a debutat cu un cu-vânt al primarului Iosif-IonelToma, care a urat un c lduros„La Mul i Ani” tuturor celor carepoart numele Sfintei Marii, aapreciat efortul depus de orga-nizatorii Felicia i Ioan Alexa ia dat startul petrecerii.Ansamblul „Ghiocelul”, subconducerea coregrafic a luiVictor Jicherean, a încântatasisten a cu un program dedansuri populare b ene. For-

ma ia condus de Marian Rista,din Chi oda, i-a acompaniat peElena Jurjescu-Todi, AdrianStanca, Otilia Duma i FlorinCom ni (Chi oda), care, deasemenea, au l sat o impresieextrem de pl cut .Seara s-a încheiat la CasaNa ional , proasp t renovat ,cu un bal de poveste, la care for-ma ia condus de Marian Ristai-a adus din nou contribu ia.

În cea de-a doua zi a s rb torii,programul a început în acor-durile b ene ale aceleia ineobosite forma ii ce i-a acom-paniat pe Cornelia Lupulescu,

Angelica Constantin i FlorinCom ni . Distrac ia s-a înche-iat cu un joc, urmat de disco-tec .Sentimentul general a fost dereu it deplin , sentiment gene-rat de calitatea actului artistic, deambian a pl cut din CasaNa ional i de servirea exem-plar . Singura bil neagr ar fi,dup cum spuneau mul i dintreparticipan i, lipsa, i în acest an,a preotului care ar fi trebuit s

rb toreasc i domnia-sa, cupoporul, hramul Bisericii Orto-doxe pe care o p store te.

Daniel ILIE

Cele dou edi ii trecute au de-schis drumul pe care edi ia a III-aa Festivalului „Iosif Sivu iCosmin Golban”. Amploareaacestui eveniment cultural, de-venit simbol pentru Chi oda, sedatoreaz , în primul rând, profe-sionalismului i virtuozit ii princare cei doi instrumenti ti i-aucinstit harul i meseria. Se re-marc preocuparea organizato-rilor de a ridica în fiecare annivelul festivalului i al mediatiz riilui. Noutatea cu care ne-a în-tâmpinat edi ia acestui an este în-fiin area Asocia iei culturale„Iosif Sivu i Cosmin Golban”(pre edinte Nistor Gara , vi-cepre edinte Viorica Golban),asocia ie care se va dedica exclu-siv acestui eveniment. Dacacum un an am putut s v oferimdetalii cu privire la partea finan-ciar , tot ce putem spune acumse rezum , cum a precizat dl.Nistor Gara : la solide i lichide.

Prima zi de festival a început în 21august, printr-o slujb de come-morare, urmat de depunereacoroanelor de flori la mormântullui Sivu i Cosmin Golban. Con-cursul a debutat printr-un „Joc depoman ”, în amintirea valoro ilorinterpre i, specific Banatului, inter-pretat de Ansamblul „Ghio-celul”, în coregrafia lui VictorJicherean. Acompania i de Or-chestra Ansamblului „Bujorul”din Timi oara, concuren ii i-auprezentat apoi programul artisticla ambele sec iuni. Finalul primeizile a fost încununat de un spec-tacol de excep ie sus inut deFluiera ii de la coala cu claseleI-VIII „Iosif Ciorogariu“ din Chi oda,sub bagheta profesorului DorinCuibaru, urma i fiind de îndr gi-tul interpret chi o-zean Petric

Moise & „Virtuozii Banatului”,care au încheiat seara în acorduri

ene.

Festivalul î i p strez menirea dea descoperi i promova tinereletalente ale muzicii populare. Ca ipân acum, concursul a avutdou sec iuni: interpretare vo-cal i instrumental . Partici-pan i din 13 jude e, plus cei dinBucure ti, au venit cu gândul s

câ tige Trofeul i Marele Pre-miu. Fiecare concurent a inter-pretat o doin / balad (facompaniament) i un cântec dejoc, pentru ca Juriul, format dinGelu Stan – pre edinte, GeluFurdui – redactor Radio Cluj,Gheorghe unea – pre edinteleCentrului de Cultur i ArtCara -Severin, Dorin Cuibaru –solist instrumentist i PetricMoise – solist vocal, s -i poatnota.

Gala laurea ilor ispectacolul de gal

Cea de-a doua zi a debutat printr-o cântare de grup a tuturor con-curen ilor, „Hai An , nan ,mândr floare b an ”, ur-mat de prezentarea laurea ilor.Marele Premiu i Trofeul Festi-valului au fost câ tigate, la am-bele sec iuni, de LoredanaStreche (nai i vocal), din jude ulOlt. La sec iunea soli ti instru-menti ti Premiul I i-a revenit luiRemus Novac (clarinet), Timi-

oara, Premiul II lui Radu ViorelNeme (vior cu goarn ), Bihor,Premiul III lui Radu Cuciureanu(taragot), Timi , iar Premiul spe-cial al Asocia iei culturale „IosifSivu i Cosmin Golban” i-a fostatribuit lui Andrei Munteanu(saxofon sopran), Timi . S-a maiacordat i o Men iune, pentruCosmin Golban (taragot), Timi-oara.

La sec iunea soli ti vocali aufost acordate urm toarele recom-pense: Premiul I – EmiliaDoroban u (Olt), Premiul II –Milena aran (Timi ), Premiul III– Bogdan Toma (Hunedoara),

Premiul special Radio Timi-oara – Romina Neme (Bihor),

Men iune – Georgiana M il(Bucure ti), Men iune – BogdanCioranu (Vâlcea), Men iune –Ana-Maria N cu iu (Bistri a-

ud).

Juste ea i corectitudinea juriuluia fost apreciat de public i spec-tatori, demonstrând înc o datcalitatea acestuia. Dup festivi-

tatea de premiere a începutSpectacolul de gal , un specta-col ce a reunit nume grele ale fol-clorului b ean i care, cutalentul i profesionalismul cucare ne-au obi nuit, au încântatnumeroasa asisten , buncunosc toare a muzicii populare

ene.

enii de la munte nu au vrut ne lase singuri la aceast bu-

curie i au venit la Chi oda. Spec-tacolul ce a urmat a stat „subsemnul Semenicului”, cum spu-neam i la edi ia trecut , unde in-terpre i de renume: Ramona Vi a,

il Vincu, C lina Pâ lea,

au adus omagii prin cântul lorcelor doi interpre i disp ru i. Inter-pretarea muzical a fost sus inutcu vrednicie i talent de dansatoriide la Ansamblul „Ghiocelul”.Celor de la Ansamblul „Se-menicul” li s-au al turat atâtsoli ti vocali de renume cât i in-trumenti ti de excep ie: GabiZaharia, Ionic Ivan, MariaDidraga, Traian Barbu, CarmenDumbrav , Lia Lungu, DumitruStoic nescu, Mircea Ardeleanuambal), tefan Moac (trompet ),

Cristian B lteanu (vioar ), PavelCebzan (clarinet), Dorin Cuibaru(clarinet), Bujor Polhac (taragot),Sorin Dumbrav (saxofon). Peparcursul spectacolului, dansatoriide la „Ghiocelul” au alternat cucei de la „Semenicul”. Seara afost încheiat de inconfundabilulsolist Traian Jurchela i de foculde artificii.

Mai amintim c partenerii mediaai festivalului au fost Radio Timi-oara i televiziunea „Favorit”.

De asemenea, îi amintim pe ceicare au f cut posibil realizareaacestei edi ii: Bumerang, spon-sor principal, Chit – Lasou, DoiAmici, mvtLogistik, VivralTrans, Bled Trans, Novatim,Electrica., Borsec, Scalini iMuster Line.

Înainte de a încheia, se cuvine sspunem câteva cuvinte i desprevaloarea premiilor. Trofeul festi-valului i Marele Premiu, ad-judecate de Loredana Streche,însumeaz , în cote egale, 5000lei. În timp ce i celelalte premiiacordate ating valori consistente:Premiul I – 2000 lei; Premiul II –1500 lei; Premiul III – 1000 lei;Men iune – 400 lei.

Festivalul „Iosif Sivu i Cosmin Golban”edi ia a treia

Ruga Chi ozean Casa Na ional din Chi odaun look nou i o dubl lovitur

Daniel ILIE & David

ICA

Oare de câte ori nu i-a ridicatrug ciunile spre cer, cerând sse schimbe ceva în starea

ii ei, oare de câte ori nui-au trecut, rând pe rând, prinfa , amarul tuturor zilelortr ite, oare de câte ori numeleei nu a fost scris în nume-

roasele acatiste de c tre prie-teni, rude sau cunoscu i?N-a fost s fie altfel decât a acum s-a întâmplat: boalanecru toare a pus cap t uneisuferin e care i-a produs multelacrimi ce i-au ars obrajii.Nu a tr it decât pentru a muncii pentru a face bine altora, nu

a tr it pentru a face averi, cipentru a aduce o pâine pemasa celor pe care Dumnezeui-a dat în grij i pentru caace tia s nu duc lipsa zileide mâine. A ales s trudeascla ora , unde a crezut înreu ita unei munci adev ratei a unei crâncene lupte cu

via a. Nu a avut niciodatgaz s spun altora i nici

chiar propriei sale familii câtde grea este goana de asupravie ui i chiar în ultimeleclipe ale vie ii sale atât dezbuciumate a crezut c maieste timp, înc , s mai facceea ce nu a f cut.Nu a strigat niciodat de dure-rea pricinuit de povara grijilorunei femei, so ii i mame, aperceput r ul din jurul s u cai o stare de fapt, uneori nece-

sar , nu a luptat i nu a r s-pl tit cu r u pe nimeni dintrecei care nu au în eles-o i au

cut-o s sufere. A muncit ovia întreag în ateliere, înbirou i chiar în birou deprimar, luând cu ea tainelesuccesului i l sându-ne t ce-rile i suferin ele nespuse, pri-cepute doar de unii.A respirat aerul greu alsuferin ei pân în ultima clipa vie ii sale i nu a împov ratpe nimeni cu suferin a sa, cudurerea sa, ci, dimpotriv , aavut pân în ultima clip ,cuvinte de încurajare pentruto i acei cu care a avut o ultimîntâlnire: s tr iasc bucuria iminunea vie ii ce le-a dat-o

Dumnezeu.A crezut în permanen îndragostea pentru slove, a tiut

me te ugeasc cuvintele ile-a spus auditoriului a a cumvoia el s le aud , transfor-mate chiar numai pentru a-lbine-dispune. A înv at, încdin copil rie, care este efectul

ului i nu l-a promovat

niciodat i nu a crezutvreodat c va fi r pus deacesta. A crezut tot timpul îndragostea pentru oameni, i-aiubit pe to i i i-a respectatpân în ultima clip a vie ii,în elegând c acesta nu-i devânzare pe p mânt, de i, suntconvins, ar fi dorit s g -seasc orice lucru care s -iprelungeasc via a câteva zilei chiar s i-o transforme, pro-

ducându-se astfel o minune. Asim it tot timpul tumultul vie ii,a fost întotdeauna de parteaiubirii fa de oameni, a urâttr darea i a c utat, ca olupt toare cum o tiam, s icroiasc o c rare lin idreapt , printre mojiciile coti-diene. Nu s-a l sat niciodat

lcat de t lug ca, o femeieputernic , la propriu i lafigurat, pân când, din zonetotal necunoscute nou , aintrat în trupul ei boala care aînvins-o.A luptat necontenit pentru aridica în jurul ei oameniadev ra i, care s poat faceceva pentru to i acei care suntneputincio i i au r mas defi-nitiv la p mânt.Nu cred c s-a gândit vreodat

scrie ceea ce a tr it i aînf ptuit de-a lungul vie ii saletumultuoase deoarece a cre-zut c ceea ce a f cut pentrunoi, cu for ele ei i cu eforturilenecontenite, nu va muri nicio-dat .Mi-a vorbit, odat , atât defrumos i poetic despre opulbere de stele pe care le-aasemuit cu tinerii care urmau

se impun în via a noastrde zi cu zi, de schimb rile pecare ace tia urmau s le aducpe acest p mânt, semn c nua fost mul umit de ceea ces-a produs dup Revolu ia din1989. În amintirea tuturor i a

celor care citesc aceste rân-duri, s nu uit m c FloareaLochinger a iubit democra ia,a avut încredere în schimbare

i, mai ales, în tinerii care oputeau face.Ica noastr a fost un ominteligent, voluntar i energic,generos i sincer, onest i cuo bogat via interioar pecare a tr it-o ardent.Neobosit în c ut rile sale, aajuns la marginea pr pastiei,acolo unde, în fa a ei, nu eraaltcineva decât moartea.Ea, omul viguros i fericit,încrez tor în tot ceea ce eraviu în jurul ei, a sim it deodat

nu mai poate tr i. Boala,nile, dragostea, momentele

pierdute, dar mai ales celetr ite, greut ile vie ii s-au ivittoate deodat , ca un test finalal limitelor fiin ei sale.

RUDI

Noi to i cei care l-au cunoscuti au tr it în jurul celui care a

fost Ludovic Kovacs (Rudi),am avut de tr it, cu siguran ,o mare durere deoarece, într-osingur clip , au fost spul-berate, printr-un gest de nea-ten ie, toate visele i spe-ran ele de via ale unui omadev rat.Aceast percep ie ar dori s sepoat proiecta i în ochiicelorlal i, care nu l-au cunos-cut, dar au putut s tr iasclini ti i deoarece fiin a nev -zut a aceluia care a îmbr atriscanta meserie de a-i ap ra,îi înconjoar .Rudi a tiut s i apropieoamenii de caracter, cu senti-mente nobile ca i ale lui,

sându-ne impresia s cre-dem c Dumnezeu a dorit cato i s tr im ca în sânul uneifamilii, bucurându-ne de celmai de pre dar, via a.

s î i cunoasc destinul,fiind obi nuit s tr iasc întreoameni ca într-o familie mare,a l sat o urm atât de adâncprin dispari ia sa încât mii deoameni au ajuns s l crimezela plecarea lui definitiv de peacest p mânt.Înv at s tr iasc cu pu in idin pu in, a apreciat munca is-a dedicat unei meserii, de aap ra câ tigurile cinstite aleoamenilor, de a-i îndruma pecei r ci i în a a fel încât snu se întâlneasc cu f de-legea i s nu treac prin via

s lase ceva bun în urmalor.

i unii dintre noi îi dator mchiar realiz rile noastre, lacare el a contribuit în diferiteforme, necunoscute nou , cidoar de Dumnezeu (l-amîntâlnit în locuri în care nu ne-am a teptat niciodat ), mânatparc i pentru a ne împ rt idin dreptatea i din optimis-mul s u.Nu tiu dac putem s vorbimdespre o recuno tin ve nic ,

pentru c eu nici ast zi nu pot cred c el nu mai exist ,

fiind urm rit înc de încura-rile pe care mi le-a adresat în

tot ceea ce urma s fac i sconstruiesc. Îl simt atât deaproape încât parc ar fi învia .Am în eles repede cum staulucrurile. Ele exist într-unspa iu virtual, atât de mult iatât de puternic, încât fiecaredintre noi ne putem închipuidestul de u or c el înctr ie te.Dragostea lui de via erainegalabil i doar sufletul luipoate ti cât de chinuit a murit,cât de greu s-a ridicat la ceruri,nu pentru c nu l-a iubitsuficient pe Dumnezeu, cipentru c nu a vrut s îi lasesinguri pe aceia pe care îiiubea atât de mult i pentrucare i-a d ruit toat via a.Plecând dintre noi, a l sat însufletul nostru un bulg re de

pad rece pentru a ne trezila realitate i a ne îndemna lavia , f s fim cuprin i deur , de patim i de dorin a deînavu ire, ar tându-ne, ca iceilal i dragi nou care auplecat dintre noi, cât de singuriplec m i cât de goi.În gesturile sale, cât a tr it, s-asacrificat pentru to i acei pecare i-a iubit i pentru care,prin natura func iei, a trebuit

îi ocroteasc de r u. Amas anonim în multe dintre

ac iunile sale, pentru c a a avrut el s fie sau pentru c al iiau dorit s se laude cu sacri-ficiile sale.În dragostea sa pentru oamenii pentru via s-a transformat

în sprijin în fa a unor zidurigata s se surpe peste noi i

ne striveasc , crezând din

tot sufletul c astfel poate sspl teasc oamenilor ceea

ce oamenii i-au dat când nus-a putut ap ra, fiind copil fsprijin.Zâmbetul de care nu s-adesp it niciodat în via a luia fost, cu siguran , tot o

splat adus oamenilor,acelora care, atunci când aavut nevoie, i-au întins o mâni nu l-au l sat s piar în

anonimat.

rba i i femei, tineri sautrâni, personalit i sau sim-

pli trec tori care s-au oprit laaceast înmormântare au

crimat pentru un suflet preapu in cunoscut fa de meri-tele sale, fa de faptele salede iubire fa de oameni.A fost atât de îndr git i nimicnu m face s cred c va

mâne la fel i dup moartepentru c eu îi cunosc foartebine pe to i aceia care, larândul lor, l-au cunoscut i maiam convingerea c Rudi va fiun model pentru mul i dintrenoi, chiar dac nu vom m rtu-risi acest lucru niciodat .Cuvintele rostite cu pio enie icu respect sunt acum, dupplecarea sa, o m rturie clar aomului care a tr it în stimaoamenilor, a colegilor i acelor care i-au f cut atât depl cut via a.Dac ar fi suferit de o boal i,în cele din urm , ar fi trebuit streac la cele ve nice ar fi fostmai pu in dureros. Îns oculpierderii, r nile adânci provo-cate de un accident nemilosau întins la maxim limiteledurerilor la care a fost supustrupul s u i sufletele celorapropia i.A trecut acest test cu dem-nitate, ca un adev rat ofi er ia plecat pe un drum drept,spre ceruri, f grab , luândcu el lucruri f sens i unmare secret al vie ii care i-amarcat în bine existen a.Nou nu ne r mâne decât sîn elegem c din toate expe-rien ele nepl cute, avem întot-deauna ceva de înv at, iar

nile, tr rile i loviturilecare ne frâng inima nu trebuie

ne afecteze via a atât depre ioas pe care ne-a dat-o

Dumnezeu, ci, dimpotriv , sne înt reasc i s ne des-chid calea spre bine i sprepace.Rememorez firea sa plin delumin i sufletul s u atât demare i mai vreau s spundoar atât: Nu po i opri clipatragic a destinului, dar tre-când peste durerea nem r-ginit , po i s faci s d inuieamintirea unui om.

O FIL DE DOLIU ÎN VIA A COMUNIT IIOAMENI CARE NU MAI SUNT PRINTRE NOI

RIC

Am înv at, de mic copil, s mînchin, cu smerenie, în fa acelor care, cu dar de laDumnezeu, st pânesc anumitemeserii puse în slujba comu-nit ii, dar i în locuri mairestrânse, în favoarea progre-

sului tehnic i al prefacerilor.lit în vremuri dure, omul

Gherban Laz r i-a p stratsufletul deschis i generos,încât cuvintele mele sunt preamici s îi r spl teasc bun -tatea.S-a c lit la „vatra focului”,acolo unde „mizeria uman ”era prezent i unde era preapu in ap curat s o spele. Afost un om neastâmp rat, însensul bun al cuvântului, într-o permanent c utare a proble-melor ce se a teptau s fierezolvate i nu a pierdutniciodat timpul f a vorbi curost i f a ac iona cu pri-cepere. A fost un noroc atâtpentru mine, cât i pentruîntreaga comunitate din celedou localit i Giroc iChi oda s îl avem ca i aldoilea diriginte de antier, întimpul introducerii re elelor deap i de canalizare. Ar fi putut

se retrag în casa lui, atât delini tit , zidit de mâna lui,

teptând s vin nepo ii pegenunchii s i, plângând pentrua fi mângâia i sau dornici sasculte pove tile minunatedespre via a pe care a tr it-o.Dar nu a f cut-o.

i dorea foarte mult s n-aibgrija zilei de mâine, dar nuacesta a fost principalul motivpentru care a dorit s mun-ceasc cot la cot cu consul-tan ii tehnici. A vrut s fie defolos comunit ii în care s-a

scut, a tr it i a sfâr it demn.A împ it, în mod egal, cumine povara grijilor pentrureu ita acestor re ele, a pri-ceput repede care îi este roluli, datorit str daniei sale,

aceste mari lucr ri au fostduse la bun sfâr it. A crezutpân în ultima clip în putereasa de a lupta cu ceva necu-noscut lui i a r mas înactivitate pân în clipa în care

moartea l-a r pit definitiv delâng noi.Nu a l sat niciun fel de poveriasupra urma ilor, ci doar odragoste nem rginit pentruace tia, oameni cu mult carte,care se pot mândri oriunde ioricât cu cel care a fostGherban Laz r (L ric ).

scut cu un deosebit sim almeseriei i al lucrului bine

cut, a iubit meseria i autat, pe toate c ile, s fac

din aceasta o art , o art a lui,pe care doar adev ra ii profe-sioni ti o pot în elege iaprecia.A plecat dintre noi mult preadevreme, a plecat la întâlnireacu prietei s i, al turi de care î icâ tiga cu greu bucata depâine i care, la rândul lor, s-auridicat la ceruri.Gherban Laz r (L ric ) nu a

sat în urma sa scrieri, el aavut un mod original de a scriepe p mântul acesta pe care îl

lc m în fiecare zi i pe undetrec toate conductele de cana-lizare i de ap .Iar când toate acestea func io-neaz bine ne gândim c omân de maistru le-a a ezat ile-a potrivit a a de bine, încât

scrie o pagin din istoriacomunit ii pe care a p sit-odefinitiv.Fire vesel i iubitoare, s-a pustot timpul în slujba celornevoia i i, prin interven iilelui, i-a f cut s se bucure deinven iile tehnicii care, uneori,mai d dea i rateuri. Activ iinventiv, nu s-a l sat convins

or de cei mai preg ti i , decâtatunci când sim ul lui deosebit,de profesionist înn scut, îispunea c lucrurile merg pe opant bun .Eu l-am cunoscut altfel decâtacei care citesc aceste rânduri:un om sensibil, cu respectdeosebit, cu un suflet mare,

ruit în fiecare clip meserieivie ii sale, de instalator iiubitor de oameni. Ar fi pututavea un alt destin, dar nu a fost

fie a a. S-a sfâr it precum atr it, activ i implicat în toateproblemele vie ii înconjurat delumina i pacea lui Dumnezeu.Gherban Laz r (L ric ) nu a

vrut niciodat s fie un erou, cidoar o fiin participativ într-un domeniu pe care-l cuno teafoarte bine.Dac este s vorbim despreregretul pierderii unui omminunat, trebuie s v spunvou , cei care nu l-a i cunoscuti nu l-a i întâlnit, c a i pierdut,

pentru c asemenea altor miide oameni i el a trecut prinvia a aceasta drept i bine-

tor.Îi dator m cu to ii recuno tinpentru ceea ce a f cut, pentruconfortul de care ne bucur mzi de zi cu to ii. S-a sacrificat pesine, uitând de boala care s-ainstalat în trupul s u i pentruacest lucru nu cred c mareledisp rut, Gherban Laz r, vaputea fi uitat.

DOI CORI TI

Cu siguran , nu exist nici unloc pe p mânt mai sfânt i maiadev rat decât Biserica, CasaDomnului, acolo unde p imcu smerenie pentru a ne rugapentru noi i pentru cei draginou . P im cu fric , împo-

ra i de p catele noastre defiecare zi i cerem iertare pen-tru tot ceea ce am înc lcat cutiin sau ne tiin , ocupând

un loc în Sfânta Biseric , deunde putem asculta SfântaSlujb i privi la în imeacerului.Exist un loc în Sfânta Bisericunde, de fiecare dat , cei cares-au n scut cu darul de acânta, se adun spre a ridicaslav lui Dumnezeu. Aici, înacest loc, au cântat de-a lungula câteva sute de ani credin-cio i din localitatea noastrsau din alte p i, talentedeosebite care, dup trecerealor în nefiin , au l sat câte unstrop din sufletul lor, dintalentul lor i multe amintiri.Au trecut atât de repede prinaceast via încât, cu sigu-ran , de unii nu ne mai adu-cem aminte spre marele nostruregret i al comunit ii în care

tr im.Nu de pu ine ori mi se pare cvocea unui corist, talentat itrecut în nefiin se aseam

cu a altuia care cânt înprezent i nu de pu ine ori, sevorbe te despre talentul deo-sebit al unuia sau altuia carenu mai exist .Rând pe rând, pleac dintrenoi, chema i de Dumnezeu ise topesc în negura vremurilor,unele de mult apuse, f slu m în seam acest lucru.Nu realiz m pierderea acestoradecât în momentele în care,prezen i fiind în acest loc,observ m locurile r masegoale pe care se a eaz doarimaginea celor care au fost iau contribuit cu toat fiin a lorla bunul mers al Corului

rb tesc al Bisericii Ortodoxedin Giroc.Am avut ocazia s cunosc pemul i dintre ace tia, fapt ce monoreaz , dar m i oblig la oinut moral de excep ie

atunci când m aflu în mijlocul

unor oameni minuna i, cu osensibilitate aparte, talenta i icare nu au cerut niciodatnimic.Ei, dragii mei de cori ti, î i potumple sufletul de bucurie doarpentru o mic i neînsemnatreu it a unui cântec, dar amsim it cât de înalt le estesatisfac ia lor ca atunci când,

în biseric fiind, sau pe diferitescene, pot cânta cu o bucurienem rginit pentru slava luiDumnezeu.

Iubi i credincio i i credin-cioase, iubi i-i pe ace tioameni talenta i, cu o dragosteaparte pentru c ei meritacest lucru i mai mult, merit

ne ridic m în picioare atuncicând intr înso i de falniculDrapel al corului, cu însemnultricolor.Ridica i p ria i întinde i-le omân cald atunci când îisaluta i pentru c ei suntoameni cu dar de la Dumnezeui ne sensibilizeaz sufletele i

ni le înnobileaz prin putereacântecului. Acorda i o cât demic aten ie fiec rui momentdin via a spiritual a credin-cio ilor no tri cori ti i de to iacei care, prin talent înn scut,îi conduc spre culmi, spreîmp ia divin .Se cuvine a aminti numele adoi mari disp ru i, Colgeu Ioani Avr mu Gheorghe.

Amândoi, dup o lung i greasuferin , au plecat definitiv înaugustul acestei veri sprelocuri senine i pline dedragoste, unde, cu siguran ,

i vor g si lini tea atât de multutat .

Prin prezen a acestora înCorului Bisericii Ortodoxe dinGiroc au depus o m rturieve nic des-pre d inuirea idespre talentul lor.

vorbim despre ei cu respecti cu recuno tin pentru c , în

felul lor, au fost oameni deo-sebi i, anima i de sentimentenobile.Boala i greut ile vie ii le-augr bit sfâr itul. Parc acum, caniciodat , graba de a se în aa fost tr it cu atâta durere defo tii colegi, încât din multeleclipe din via a lor acela a fostcel mai trist dintre toate.Vor r mâne cunoscu i deîntreaga comunitate i deurma ii urma ilor no tri prin

parea în piatr a celor dounume: COLGEU IOAN iAVR MU GHEORGHE.

Dumnezeu s -i odihneasc înpace!

Iosif-Ionel TOMA

OAMENI CARE NU MAI SUNT PRINTRE NOIO FIL DE DOLIU ÎN VIA A COMUNIT II

Aceast s rb toare, de origineveche este legat de sfin ireabisericii construite la Sevastia,pe mormântul presupus alÎnaintemerg torului lui Hristos.Cu numele de „T ierea capului”,

rb toa-rea apare la data de29 august, dat corespunzândunei a doua reg siri a capuluiSfântului Ioan, transportatatunci în Biserica „Sf. Silvestru”din Roma. În afar de acestedate istorice, despre IoanBotez torul avem relat rileevangheli tilor, cu deosebirea

Sfântul Luca ne vorbe tedespre na terea lui, desprevia a lui în pustiu i desprepredica lui, iar Sfântul Marcu serefer la moartea lui.Ioan Botez torul a fost trimis „desus” s fac cunoscut oamenilor

Mesia cel binecuvântat esteaproape, ba mai mult, c venisechiar. A ajuns profet în anul al15-lea al domniei lui TiberiuCezar, pe când Pon iu Pilat eradreg tor în Iudeea. Ioan în-deamn toat lumea la de -teptare, la schimbarea vie ii, lapreg tire: „Eu sunt glasul Celuice strig în pustie: preg ti icalea Domnului, drepte face i

rile Lui”. „Poc i-v c îm-ia Cerurilor este aproape”.

Este limpede, a adar, cuvântulprofetic al lui Ioan nu are altscop decât s preg teascvenirea i lucrarea lui HristosCel a teptat s vin , în centrulacestui apostolat stând m rtu-risirea p catelor i botezulpoc in ei în apele Iordanului, deunde i numele lui IoanBotez torul.Momentul de culme din via a luiIoan este momentul când i-a

zut visul cu ochii, momentulcând descoper , în sfâr it,printre contemporanii lui, peMesia, pe care-L c uta, înpersoana lui Iisus. i astfel cubucuria chem rii lui împlinitpân la cap t, Ioan prime te,transfigurat s intre în umbr , caun sublim apus de soare,

teptând baia de sânge amartiriului care avea s -l

pun .Cu toate acestea, „cel mai mare

dintre profe i” nu a încetat s ifac auzit vocea acolo unde afost necesar de a îndrepta „c ilestrâmbe” ale r ului. A dojenit înpublic purtarea scandaloas alui Irod Antipa i a cumnatei saleIrodiada. Mânia lor, pe care el aprev zut-o, l-a aruncat în tem-ni a grea, pe malul de r rit al

rii Moarte.Sfâr itul acestui incident estecunoscut. Cu prilejul unui ban-chet, fiica Irodiadei, Salomea,dovedind excelente calit i dedansatoare, l-a entuziasmat peIrod; drept r splat , la sfatulmamei sale, a cerut i a ob inutde la Irod capul lui IoanBotez torul. Astfel, a încetat smai vorbeasc înaintemer-

torul lui Mesia, glasul cel maiputernic dintre vestitorii apro-piatului mesaj evanghelic. IoanBotez torul este ultimul profet iprimul apostol; El i-a dat via aîn împlinirea misiunii sale ibiserica îl a eaz în rândulSfin ilor martiri.Acest act sângeros pare s fifost îng duit de Dumnezeu pen-tru c dup ce a fost pe p mânt,Sfântul Ioan Botez torul s fiede asemenea în împ ia mor-ilor i s mearg s în tiin eze

pe mor ii cei drep i de speran aîn Mântuire, venirea apropiat alui Mesia, care trebuia ssparg prin Cruce por ile iînchiz torile Iadului.Prin via a precum i prinmoartea sa, Înaintemerg torul

mâne de asemenea pentruto i cre tinii un Profet i unst pânitor al vie ii spirituale. Princomportamentul s u irepro abil,el îi înv a s lupte pân lamoarte împotriva p catului, nunumai pentru respectul drept iii ascultarea Legii lui Dumnezeu,i pentru a înainta în virtute i

cur ia inimii. Orice con tiincizelat prin meditarea asupraLegii lui Dumnezeu se asea-

deci cu Înaintemerg toruli croie te „c ile Domnului” în

sufletul care se c ie te, pentrua-i da cunoa terea Mântuirii.

Mircea STURZA

RELIGIE ierea capului SfântuluiIoan Botez torul – 29 august

Dincolo de periodicele ciocnirizgomotoase dintre reprezen-tan ii autorit ii locale i cei doipreo i parohi ortodoc i din co-mun se poate afirma c ra i-unea a triumfat întotdeaunacând s-a luat în discu ie rea-lizarea unor obiective importantepentru cele dou comunit iortodoxe.Renun ând la orgolii m runte,primarul i consilierii locali au de-blocat de fiecare dat situa ia,disponibilizând sumele nece-sare. A a s-a reu it împrej-muirea celor dou cimitire,construirea caselor-paznic i acapelei de la Giroc, dar i intro-ducerea înc lzirii prin par-doseal la biserica din Chi odai marcarea Bisericii din Giroc ca

monument istoric.La aceast serie de reu ite, cedemonstreaz , f putin de

gad , grija ale ilor locali pen-tru nevoile actuale ale celor

dou comunit i ortodoxe, seadaug înc dou , foarte re-cente i de-a dreptul spectacu-loase. La ideea preotului IonelAdrian Chermeleu, la care s-araliat i parohul chi ozeanTraian Debucean, Consiliullocal a hot rât disponibilizareaunei sume totale de 115.854 leipentru montarea ceasurilor deturn i a dispozitivelor automati-zate pentru ac ionarea i progra-marea clopotelor în cele doubiserici. Din aceast sum ,67.450 lei au fost disponibiliza ipentru Chi oda, iar 48.404 leipentru Giroc, diferen a aceastafiind sus inut prin sponsorizarede c tre firma „TRIO”.În fiecare turl au fost montatecâte patru cadrane de ceas ana-logice, precum i sistemele elec-tronice de comandare de ladistan a clopotelor i reglareautomat , prin satelit, a cea-surilor. Ac ionarea automatizata clopotelor s-a impus ca nece-sitate, întrucât, în urma veri-fic rilor realizate de speciali ti, laclopotele de la cele dou bisericis-au constatat uzuri accentuatei disfunc ionalit i ale modului

de b taie. Prin urmare, ambelenecesitau repara ii urgente pen-tru a se evita posibile accidenteprovocate de ruperea i c derealag relor de greutate mare.Repara iile ar fi costat o sumimportant de bani, îns , da-torit for elor cu care se ac io-

neaz sistemul de tragere, uzuras-ar fi instalat din nou în câ ivaani i, vorba românului, al i banii alt distrac ie. În cazul acesta

s-a decis s se procure un sis-tem automatizat de ac ionare aclopotelor, care asigur o loviremedie, sacadat i uniform cenu pericliteaz prin uzur meca-nismele. i dac tot s-a adoptataceast solu ie s-a hot rât imontarea unor cadrane de ceasîn turnul bisericilor pentru cacest mijloc de m surare sonora timpului lipsea în ambele lo-calit i.Preciz m c asemenea meca-nisme exist doar în localit ilecare se respect , i în care pre-ocup rile administrative se înge-

neaz cu cele spirituale, iarGirocul i Chi oda onoreaz dinplin aceste condi ii.

George LÂN

Anun at de mai multe ori ca unimportant praznic, TârnosireaBisericii Ortodoxe din Giroc,cu Hramul „Sfântul MareMucenic Dimitrie“, a avut loc în26 iulie a.c. Târnosirea, în faptresfin irea bisericii, a fostocazionat de finalizarea lu-cr rilor de restaurare i de în-noire a picturii i a l ca ului decult.Prezen a la acest eveniment aPrea Sfin itului Episcop vicarPaisie Lugojanu a adus unnum r foarte mare de enoria iîn biseric . Sfin ia Sa a sfin itSfânta Mas din altar prin pune-rea Sfintelor moa te i a hri-sovului i pecetluirea acesteia.Iar în continuare a oficiat slujbade resfin ire a bisericii, pre-cum i Sfânta Liturghie, împre-un cu Prea Onoratul P rinteprotopop dr. Ioan Bude, P rin-tele arhidiacon Radu Bogdan,

rintele diacon Eugen Babescu,preotul paroh Ionel AdrianChermeleu i preo ii Traian

Debucean i Drago Debuceande la Biserica din Chi oda.Preg tit cu mult timp înainte deacest eveniment, Biserica giro-cean a îmbr cat adev ratestraie de s rb toare. Ceremoniaa debutat cu primirea PreaSfin itului Episcop vicarPaisie Lugojanu, întâmpinat dedl Iosif Ionel Toma, primarulcomunei i condus în fa a bise-ricii, unde clericii prezen i l-auprimit cu Evanghelia.La slujba de târnosire au parti-cipat oficialit i din afara co-munei, oaspe i de seam , vice-primarul comunei, dl IonelPopazie i majoritatea consilie-rilor locali. Cu ocazia aceluia ieveniment, preotului parohIonel Adrian Chermeleu i-afost conferit cea mai înalt dis-tinc ie biseri-ceasc : rangul de„iconom stavrofor“, dimpreuncu brâul ro u i crucea de aur.Unic în via a actualei comu-nit i ortodoxe girocene, ziua de26 iulie 2009, ce ne-a umplut ini-

mile de emo ie i bucurie, se vaînscrie cu litere de ne ters înHronicul comunei nostre.

Târnosirea Bisericii Ortodoxe din Giroc• i rangul de „iconom stavrofor“ pentru preotul Ionel Adrian Chermeleu

George LÂN

Modernizarea celor dou Biserici OrtodoxeCeasuri electronice i clopote ac ionate automatizat

Monument pentru cori tiiBisericii Ortodoxe din Giroc

Întru slava Sfintei Treimi, pre-cum i întru cinstea i amin-tirea membrilor Corului Bise-ricii Ortodoxe „Sf. Dimitrie“ –Giroc, vii i adormi i, Consiliullocal Giroc a hot rât reali-zarea unui monument de mar-mur alb .Pentru crucea de mari dimensiuni

(260 cm x 45 cmx 30 cm i 68 cmanvergur bra e),dup ideea preo-tului Ionel AdrianChermeleu se vordisponibiliza 40000 lei.Monumentul, ceva consemna pecele dou fe e numele tuturorcelor ce au slujit în acest cor, vii

i adormi i, precum i pe cel aldirijorilor, va fi amplasat încurtea bisericii i va fi dezvelit laaniversarea a 120 de ani deexisten a Corului.Un gest de recuno tin fa deto i acei care, f vreun benefi-ciu material, au adus slavDumnezeirii prin cântarea biseri-ceasc , de s rb tori i duminicde duminic , ani buni.

Ioana VÂLCEANU

DIVERTISMENT

BANCURI, BANCURI...

Vinovat îi Cupidon

Concursul ini iat anul trecut de redac-ia noastr continu !

Pentru participare, trimite i/depune ila redac ia Ziarului „Dialog cu cet -enii”, din Sediul Prim riei, camera 2,

sau la cutiile po tale „DCC” din Giroci Chi oda, o fotografie a copilului

dumneavoastr (portret 9x13), înso itde nume, prenume, data i locul na -terii, adresa p rin ilor. Pentru a puteafi contacta i, obligatoriu se va precizaun num r de telefon.Vârsta maxim pentru participare estede apte ani.

Redac ia

Ba, al meu e mai frumos!

Paula i Roxana Cionca1 an i 6 luni, Chi oda

Frizeria ClaudyToat lumea tie c -n Banat b rba ii-s f lo i i mândri pentru c sunt „griji i” defemei frumoase i harnice. Nu se putea ca în inima Banatului de câmpie, la Chi oda,

nu fie un loc în care s te dichise ti. Chiar la intrarea în localitate, exclusiv pen-tru b rba i i copii, afli frizeria Claudy, care te prime te cu ospitalitate i cu serviciide calitate.Localul este dominat de un ambient pl cut i luminos, dat de un design interior mo-dern i de bun gust, pân la cele mai mici detalii. Pe lâng atmosfera primitoare icald , Claudia, frizeri a, te întâmpin tot timpul cu un zâmbet, o vorb bun i ocafea proasp .Când ajungi pe scaunul de ferchezuial , m iestria i profesionalismul cu care e titratat te îndeamn s te întorci, imediat ce bagi de seam c e ti mai pu in fru-mu el. Pentru c nu mai exist scuze s nu fii aranjat corespunz tor, ine cont deurm torul program:Luni: 14-20; Mar i: 9-16; Miercuri: 14-20; Joi: 9-16; Vineri: 13-19; Sâmb : 9-16.Dac în acest r stimp n-ai apucat s treci pe la frizerie, ai o problem , pentru c ,

a cum e normal, Claudia duminica se odihne te i frizeria este închis . Pro-gram ri i alte detalii la tel. 0721 718 227.

David

m dau cu capu-n pom, într b, ca ori e om,

ine-i Cupidon, m frace, le zbidue p toace,

Ce fr mânt , ce su ie ceâ d cap ce bolânz cie.Cu s jeata lui a lung

Dac -n chi i o s ce-mpung ,În bobri i sau poace-n coast ,

Ce z ui i c ai nevasti-o s îmbli ca p spini,Holdob ra prin ve ini,

ce-o bolânzât ve inaî-i dripe ci noapcea gr gina,Prin bujiac i prin sc i,

pt lani î cr st ve i,Ba d-a lungu, ba d-a latu’,

Pân’ s n e b rbatu’î ce-a ceapt c-o dârjal

â ce ia la sococeal :ie cau i în gr gina lui?

Iar tu în ier i s -i spui,Cum-n cum, ca un cocon:

„Vinovat îi Cupidon!” ce crege el, ori nu,

Sâm p piele numa’ tu!

Cupidonu’ dân poveastCe nimear f veast !

e ci cin r, hai â hai... e ci mo , îi mare bai!

ai bab i nepoi s râd d cine to ,

Povestând p unge pot:„Mo u s-o scrâncit d tot!”

C-un ve in, alalt -sar ,Stând cu el la o âgar

-o uiag , lâng noi,Povestî c , într-o jioi,

ru’ lui, pu ân n rod,i-o c zut în cap dân pod,O dat un anun în foaie

C-ar vrea una mai b laie,Dar s fie pântru cas :

Mândr , cin â gras . are iorsag o vil

-o cocoa d c mil ,Ochilari, dou p rechi,

-o tr gul în urechi aud ca î omu’

Când îi sun t lifonu.Cu el nime nu s punie

î-i viril ca î un jiune.-o vinit, nu- i vinie-a crege,Zâna dân P durea Verge,Doda Mara, poace-o cii,

Care scrie poezii.Cu p r f rbuit în ro u,î-i pl cu tare lu mo u...

- M , tu, Petre, dac vine,Într-o noapce, î la cine,

Ca un lotru, în vore ,Cupidonu cu s ge ?

- M , tu, Lio, ânie mince, ce ciu un om cumince:Dac o veni la mine,Îl pa aportez la cine.

Iar când Lenca, cu tot sporu,Ia la cine su itoru,

O s -i spui c ce-o-n pat,Într-o dzî, când ai fost bat,

Cu un ac g sât în fân,Cupidonu l b trân...

Sunet de musc

Nu trebuie s ai talent,Nici statutul definit,

Poa’s doarm -n Parlament,Orice om obi nuit!

Unui patron pe litoral

Ap ru printre banchizeInsul înc rcat de ani,Sosit cu dou valize

Ca s spele ni te bani!

Vibra ie

cia f margini,Iat î i schimbase forma,

C-ap ruse în imaginiRomânia. Cu reforma!

i diferite

Unii bat s se-n eleag vor ziua s o dreag

Al ii bat, cu bun tiin ,Câmpii, din obi nuin !

Degrad ri

Ne-a adus noua structur ,Nu constituie-un mister,Lipsa cras de culturCa i cea de caracter!

Unor imitatori

Când totu-n jurul t u pulseaz , fii pasiv e neloial,

Pe unii îns -i antreneazi m tile de carnaval!

Gura p tosului:

eful t u e o lichea,Ce mi-l lauzi atât, vecine?Ia mai d -l în D.N.A.

-i mai mare ho ca mine!

Confra ilor olteni:

Str mo easca noastr vatrDe olteni e ast zi plin .Mul i din ei sunt neam de piatr .Dar mai mul i... de rogojin !

Destin:

i anonim i agramatÎn via mi-am croit un rost:Din când în când sunt publicat

i be telit de câte-un prost!

Unei moderatoare radio:

În meseria- i gra ioasti cea dintâi, nu te contest!

Ai calit i, c e ti frumoas ...Dar te întreb: ce ai în rest?

Epigrame

Epigrame

Petru CHIRA

Petru CHIRA

K

Simion C U,Timi oara

Î: Ce b rbat din istorie a pus femeia lalocul ei ?R: Me terul Manole.

Românii la olimpiad . În prima zi au luato medalie.A doua zi au mai luat una. A treia zi i-auprins.

Se întâlnesc orbul i chiopul.Orbul: Merge, merge??

chiopul: Dup cum vezi...

În Bucure ti, un autobuz tocmai sepreg tea s închid u ile i s plece dinsta ie.

oferul vede un om alergând disperatspre autobuz i îl a teapt . Omul ajungei îl întreab pe ofer:- Ce ma in e asta?- Iveco! zice oferul i pleac ...

Î: Care e diferen a între o baterie i o fe-meie?R: Bateria are i o parte pozitiv .

Interceptate de Iunouhu

Ionu Pascot : un girocean ca glon ul

Extras din banca de idei aprimarului Iosif-Ionel Toma,ideea proiectului „Modernizaredrum comunal, înfiin are centrude copii de tip «after school»,

strarea i promovarea tradi-iilor culturale locale prin An-

samblul folcloric «Ghiocelul»Giroc“ este extrem de valoroas .Iar proiectul, unul complex, ceurmeaz a fi finan at cu fondurieuropene prin sura 322 dinPNDR.Din chiar numele s u de botez sevede c acest proiect are trei p icomponente.

Modernizareadrumului comunal

Este vizat drumul de la ie irea dinGiroc i pân la digul Timi ului i

presupune asfaltarea lui pe 4,5km (l ime 5,5-6 m), plus o pistde biciclete. Por iunea dincomun (de 1,22 km i o l ime de8-10 m), ce corespunde str ziiTrandafirilor, urmeaz a fi, deasemenea, asfaltat ca i str ziledin comun , cu balast, piatrspart , doroport, binder i strat deuzur . Pe aceast lungime se vorasigura rigole, o parcare i o pistde biciclete.Deosebit de important pentru casigur accesul la p dure i laTimi , drumul comunal în discu ie(DC 318/1 i DC 318/2) urmeaz

valorifice turistic zona, în cares-a aprobat deja un PUZ peambele lui p i i s-a începutconstruc ia la câteva case i la

stirea greco-catolic „SfântaTreime”.

Dar pentru ca modernizarea s fieposibil , Consiliul local a hot râtca drumul în discu ie s treac înproprietatea public a comuneiGiroc i în administrarea sa.Aceast hot râre s-a luat înedin a ordinar din 24 iulie a.c. i

tot atunci s-a mai hot râtinventarierea domeniului public alcomunei i completarea acestuiadeoarece, în timp, au ap rut oserie de modific ri: intr ri i ie iridin inventar.Trebuie s amintim c în aceea iedin consilierii au aprobat un

proiect de perteneriat între Con-siliul local Giroc i Asocia ia„Sport Club T tucu Giroc-Chi oda”, care asigur imple-mentarea componentei sociale„Înfiin are centru de copii de tip«after school» i a componentei

culturale „P strarea i promo-varea tradi iilor culturale localeprin Ansamblul «Ghiocelul»” încomuna Giroc.

After school

Va cuprinde o sal de mesepentru 50-60 copii, o sal destudiu cu 100 locuri, o buc riecu toate anexele necesareautoriz rii i func ion rii cores-punz toare, spa ii de cazare irecreere.After-school-ul (program dupcoal ) deserve te 100-150 de

elevi, c rora le asigur o mas deprânz, dup care î i fac temele, seodihnesc i se recreeaz .

strarea i conservareapatrimoniului cultural

Este cea de-a treia parte aproiectului. Prin banii ob inu i seva asigura achizi ia mai multorseturi de costume populare,cizme, papuci, instrumente muzi-cale, sta ie de amplificare i tot ceeste necesar pentru func ionareaperformant a Ansamblului„Ghiocelul”.Cele trei proiecte cuprinse într-unul singur asigur 2,5 milioanede euro nerambursabili, pentrurealizarea obiectivelor prezentate.Prin ele, comuna noastr î i vaconsolida standardul de civiliza ie,dar i statutul cultural.

Ioana VÂLCEANU

PS V vom ine la curent cuderularea acestui proiect.

Semnalul de „ALARM AERIAN ” are15 sunete a 4 secunde fiecare, cupauz de 4 secunde între ele. Pentrusirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 15 sunete a 2 se-cunde fiecare, cu pauz de 2 secundeîntre ele.

Semnalul de „ALARM LA DEZAS-TRE” const în 5 sunete a 16 secundefiecare, cu pauz de 10 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat,semnalul se compune din 5 sunete a 8secunde fiecare, cu pauz de 5 se-cunde între ele.

„PREALARM AERIAN ” are 3sunete a 32 de secunde fiecare, cupauz de 12 secunde între ele. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 3 sunete a 16secunde fiecare, cu pauz de 6 se-cunde între ele.

„ÎNCETAREA ALARMEI” are sunetcontinuu, de aceea i intensitate, cudurata de 2 minute. Pentru sirenele cuaer comprimat, semnalul se compunedintr-un sunet continuu, de aceea i in-tensitate, cu durata de 1 minut.

Semnale de alarm

Nu pierde i niciun num r al ziarului nostru. Citi i-l constant pentru a fi corect informa i! A fi corect informat înseamn a fi puternic.

Iosif Ionel TOMA – director fondatorGeorge LÂN – redactor- ef

Traian ABRUDA – grafician & redactor; Daniel ILIE – redactor- ef adjunct; Claudia CÂNDEA,Valentina BERARIU – juridic, administra ie; Ileana SZABO – cultur , Lavinia DAVID– social,

Ioana VÂLCEANU – economic, David – tineret, divertismentDaniel Ciurel – tehnoredactare computerizat

Adresa: Giroc, str. Semenic, nr. 54, TimiTel. 0256-395.648, Fax: 0256-395.798, 0732-600.455; e-mail ziaragiroc@yahoo.com

Tipar executat la:

ISS

N 1

584-

3068

Timi oara, str. Brându ei, nr. 170256.422.247; 0722.328.672

De i pare c ne repet m, trebuie anun m c Ionel Pascot este

din nou campion. Senza ia deredundan apare tot din cauzamotociclistului, care, cam ca latoate accidentele, e de vin . Egreu i s numeri cele 20(dou zeci) de titluri de campionpe care le-a adunat de-a lungulcarierei, începând din 1996, darmai s i alergi pentru ele i, maiales, s le i câ tigi...Ionel Pascot , a a cum am maispus într-unul din numereletrecute, a fost primul român carea b gat de seam c trebuie sse rup de federa ia autohton i

i duc visul mai departe, totmai departe de o federa ie care,în loc s -l ajute, îi b ga, ca s zic

a, roate-n be e. Începând cuacest an, campionul nostrualearg sub acelea i culori aleechipei U.C.M.Re a, dar subegida federa iei austriece demotociclism. Dup ce ani de zile aconcurat pe Honda, din acestsezon Ionel a înc lecat pe

Yamaha R6 cu care, la clasa 600cmc, face legea.Înscris în trei competi ii: Cam-pionatul European Alpe-Adria,Romanian Super Bike i Cam-pionatul European de Est, Ionuse descurc de minune. De i aavut o serie de probleme înCampionatul European Alpe-Adria, par-example o c turspectaculoas , la aproximativ200 km/h, pe circuitul de laHungaroring, chiar pe „virajul luiMassa”, sau dou motoare sparteîn alte dou etape, giroceanulnostru se claseaz , cu douetape înainte de final, pe loculase, f anse la podium.

Problemele de care am pomenitse pare c au pornit de la ni te„gongi la suspensii”, cum spunecampionul i de la o setare nutocmai fericit a motorului.În schimb, la CampionatulNa ional privat Romanian SuperBike, Pascot este pe primul loc,cu dou etape înainte de final,având zece puncte avans, chiar

dac i aici a suferit o c tur ia terminat etapa cu pricina abia alpatrulea.La Campionatul European deEst, Ionu este campion. Ar mai fide disputat o etap , la Beograd,dar nu mai conteaz , nici dacgiroceanul nostru ar merge cuspatele. Are o sut de puncte, iarcel de-al doilea clasat are cutreizeci apte mai pu in. Laultima etap , desf urat , nurâde i, la Plevna, Ionu a doborâtrecordul circuitului, ob inând untimp de 1’35’’642 pe turul decircuit, cu aproape o secund maibun decât vechiul record.De i exilat, alergând pentrufedera ia austriac , Ionu are ocasc tricolor, pentru c , a a cumne spune, este prima dat români abia dup aia sportiv. Un gest

care ar trebui s dea de gânditmultor oameni. i gândul ar trebui

-i strabat cu viteza lui Ionu .Ca glon ul!

Daniel ILIE

SPORT

Trei proiecte într-unul singuri 2,5 milioane de euro, nerambursabili, pentru comun

Ajutor umanitar pentru NarcisMicul chi ozean NarcisEmanuel Cerciu, care zileletrecute a împlinit apte ani,sufer de distrofie muscularDuchenue, maladie confir-mat , în toamna lui 2008, ide Laboratorul de BiochimieGenetic i Molecular alunui spital din Paris. Cu acestdiagnostic, Narcis se în-cadreaz în gradul de Handi-cap Grav cu Asistent Per-sonal, rol dureros ce îi revinemamei sale.Micul Narcis are totu i oans i st în puterile marii

majorit i dintre noi s îl salv m. În China se practic un trata-ment cu celule stem (din sângele cordonului s u ombilical saudin m duvioara lui osoas ) al c rui cost este estimat la 32.000euro.Un tân r vl star al comunit ii noastre are nevoie de ajutorul nos-tru i nu putem r mâne indiferen i. Pentru c este vorba de via aacestui copil i pentru c , în fa a lui Dumnezeu, inimile noastrenu au cum r mâne de piatr .

facem, împreun , un gest de milostivenie i, mân de lamân , s asigur m aceast sum , încât tratamentul i salvarealui Narcis s fie împlinite cât mai rapid.Dumnezeu s v c uzeasc pa ii spre Banca Transilvania dinTimi oara i, din pu inul vostru, s depune i b nu i într-unul dincele trei conturi:

- cont lei: RO08 BTRL 0360 1213 6033 17XX

- cont euro: RO22 BTRL 0360 4201 6033 17XX

- cont USD: RO56 BTRL 0360 2201 6033 17XX

Ioana VÂLCEANU

Colectivul de redac ie