File de istorie giroceanA · 2016. 11. 23. · 2 iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144...

8
Întâmpinarea Domnului este prăznuită la 40 de zile de la naşterea lui Iisus Hristos, pe data de 2 februarie. Mântuitorul este dus la Templu, de către Fecioara Maria şi dreptul Iosif, pentru împlinirea Legii, care prevedea că orice întâi născut de parte bărbătească să fie închinat lui Dumnezeu, în a 40 a zi de la naştere. În acest moment, se făcea şi curăţirea mamei. În Templu sunt întâmpinaţi de către dreptul Simeon şi prorociţa Ana. Potrivit tradiţiei, dreptul Simeon a făcut parte din traducătorii Pentateuhului din limba ebraică în greacă. În momentul în care a ajuns la textul: „Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu”, a înlocuit termenul „fecioara” cu „femeie”. Pen- tru necredinţa sa, Dumnezeu i-a făgă- duit că nu o să moară până nu va vedea pe Mesia născut din Fecioara (Luca 2, 25-26). Simeon, om al rugăciunii, reprezintă aşteptarea împlinirii profeţiilor. În mo- mentul în care acesta Îl ia în braţe pe Hristos, rosteşte: „Acum, eliberează pe robul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău, în pace, că văzură ochii mei mântuirea Ta, pe care ai gătit-o înaintea feţei tutu- ror popoarelor, lumina spre desco- perirea neamurilor şi slava poporului Tău, Israel” (Luca 2, 29-32). Simeon cere să fie eliberat nu pentru că era plic- tisit sau obosit, ci pentru că era împlinit. Din cântările specifice acestei sărbători, aflăm că el pleacă spre a vesti şi morţilor că Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat. Sărbătoarea Întâmpinării Domnului a fost introdusă la Roma de Papa Gelasiu, în anul 494. Astfel, a fost înlocuită străvechea sărbătoare păgână a Luper- caliilor, de la începutul lui februarie, când aveau loc şi procesiuni în jurul oraşului, cu făclii aprinse, în onoarea zeului Pan, supranumit şi Lupercus, adică ucigătorul lupilor sau ocrotitorul turmelor împotriva lupilor. În Răsărit, această sărbătoare s-a intro- dus în penultimul an al domniei împăratului Justin I (526), iar gene- ralizarea ei s-a făcut în cursul secolului VI, începând din anul 534, când îm- păratul Justinian a schimbat data sărbă- torii, de la 14 februarie, la 2 februarie (40 de zile socotite din 25 decembrie, noua dată a sărbătorii Naşterii Domnu- lui). (M.S.) Î Î n n t t â â m m p p i i n n a a r r e e a a D D o o m m n n u u l l u u i i I I i i s s u u s s H H r r i i s s t t o o s s Anul XVII Numărul 1 (231) ianuarie-februarie 2014 Primarul comunei Giroc şi-a prezentat Raportul pe anul 2013 În prima şedinţă a Consiliului Local Giroc din acest an, pri- marul comunei noastre, dom- nul dr. Iosif-Ionel Toma, a prezentat, în faţa consilierilor, Raportul anual privind starea economică, socială şi de mediu a comunei Giroc. La şedinţă a fost prezent şi deputatul Cole- giului 6, domnul Cătălin Tiuch. Raportul domnului primar dr. Iosif-Ionel Toma prezintă, de- taliat şi pe capitole, toate acţiunile, realizările şi proiec- tele din anul trecut ale admi- nistraţiei locale girocene. Cei interesaţi, pot consulta acest raport, accesând site-ul Primăriei comunei Giroc, w.ww.giroc.ro. File de istorie giroceanA R Re es st t i i t t u ui i r r i i: : G Gi i r ro oc cu ul l ş şi i C Ch hi i ş şo od da a î î n n a an ni i i i c ce el lu ui i d de e- - a al l D Do oi il l e ea a R Ră ăz zb bo oi i M Mo on nd di i a al l , , i i u un ni ie e 1 19 94 40 0 - - a au ug gu us st t 1 19 94 44 4 ( (1 1) ) primul episod al unui nou serial despre istoria acestor locuri, în pagina 6 M Ma ae es s t t r r u ul l V V i i c ct t o or r J J i i c c h he er r e ea a n n, , a an n i i v v e er r s s a at t l l a a 4 4 5 5 d de e a an n i i d de e d da an n s s p po o p pu ul l a ar r Duminică, 26 ianuarie, a avut loc la Bata, judeţul Arad, un spectacol folclo- ric maraton, intitulat „45 de ani de dans popular”, organizat în cinstea maes- trului Victor Jicherean, coregraful Ansamblului folcloric „Ghiocelul”, din Giroc. Detalii, în pagina 4 Z Zi iu ua a U Un ni ir ri ii i a a f fo os st t m ma ar rc ca at tă ă ş şi i î în n c co om mu un na a n no oa as st tr ră ă detalii în pagina 5 H.C. Giroc termină la egalitate meciul amical de handbal cu Mako K.C. pagina 8

Transcript of File de istorie giroceanA · 2016. 11. 23. · 2 iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144...

Page 1: File de istorie giroceanA · 2016. 11. 23. · 2 iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144 DIALOGCUCETĂŢENII Ziledepost şi posturi Miercurile şi vinerile de peste an, afară

Întâmpinarea Domnului este prăznuităla 40 de zile de la naşterea lui IisusHristos,pe data de 2 februarie. Mântuitorul estedus la Templu, de către Fecioara Mariaşi dreptul Iosif, pentru împlinirea Legii,care prevedea că orice întâi născut departe bărbătească să fie închinat luiDumnezeu, în a 40 a zi de la naştere. Înacest moment, se făcea şi curăţireamamei. În Templu sunt întâmpinaţi decătre dreptul Simeon şi prorociţa Ana.Potrivit tradiţiei, dreptul Simeon a făcutparte din traducătorii Pentateuhului dinlimba ebraică în greacă. În momentul încare a ajuns la textul: „Iată, Fecioara valua în pântece şi va naşte fiu”, a înlocuittermenul „fecioara” cu „femeie”. Pen-tru necredinţa sa, Dumnezeu i-a făgă-duit că nu o să moară până nu va vedea

pe Mesia născut din Fecioara (Luca2, 25-26).Simeon, om al rugăciunii, reprezintăaşteptarea împlinirii profeţiilor. În mo-mentul în care acesta Îl ia în braţe peHristos, rosteşte: „Acum, eliberează perobul Tău, Stăpâne, după cuvântul Tău,în pace, că văzură ochii mei mântuireaTa, pe care ai gătit-o înaintea feţei tutu-ror popoarelor, lumina spre desco-perirea neamurilor şi slava poporuluiTău, Israel” (Luca 2, 29-32). Simeoncere să fie eliberat nu pentru că era plic-tisit sau obosit, ci pentru că era împlinit.Din cântările specifice acestei sărbători,aflăm că el pleacă spre a vesti şimorţilor că Fiul lui Dumnezeu S-aîntrupat.Sărbătoarea Întâmpinării Domnului a

fost introdusă la Roma de Papa Gelasiu,în anul 494. Astfel, a fost înlocuităstrăvechea sărbătoare păgână a Luper-caliilor, de la începutul lui februarie,când aveau loc şi procesiuni în juruloraşului, cu făclii aprinse, în onoareazeului Pan, supranumit şi Lupercus,adică ucigătorul lupilor sau ocrotitorulturmelor împotriva lupilor.În Răsărit, această sărbătoare s-a intro-dus în penultimul an al domnieiîmpăratului Justin I (526), iar gene-ralizarea ei s-a făcut în cursul secoluluiVI, începând din anul 534, când îm-păratul Justinian a schimbat data sărbă-torii, de la 14 februarie, la 2 februarie(40 de zile socotite din 25 decembrie,noua dată a sărbătorii Naşterii Domnu-lui). (M.S.)

ÎÎnnttââmmppiinnaarreeaa DDoommnnuulluuii IIiissuuss HHrriissttooss

Anul XVII Numărul 1 (231) ianuarie-februarie 2014

Primarul comunei Giroc şi-a prezentatRaportul pe anul 2013

În prima şedinţă a ConsiliuluiLocal Giroc din acest an, pri-marul comunei noastre, dom-

nul dr. Iosif-Ionel Toma, aprezentat, în faţa consilierilor,Raportul anual privind stareaeconomică, socială şi de mediua comunei Giroc. La şedinţă afost prezent şi deputatul Cole-

giului 6, domnul Cătălin Tiuch.Raportul domnului primar dr.Iosif-Ionel Toma prezintă, de-

taliat şi pe capitole, toateacţiunile, realizările şi proiec-tele din anul trecut ale admi-

nistraţiei locale girocene.Cei interesaţi, pot consulta acest

raport, accesând site-ul Primăriei comunei

Giroc, w.ww.giroc.ro.

File de istorie giroceanA

RReessttiittuuiirrii:: GGiirrooccuull şşii CChhiişşooddaa îînn aanniiii cceelluuii ddee--aall DDooiilleeaaRRăăzzbbooii MMoonnddiiaall,, iiuunniiee 11994400 -- aauugguusstt 11994444 ((11))

primul episod al unui nou serial despre istoria acestor locuri, în pagina 6

MMaaeessttrruull VViiccttoorr JJiicchheerreeaann,,aanniivveerrssaatt llaa „„4455 ddee aannii

ddee ddaannss ppooppuullaarr””Duminică, 26 ianuarie, aavut loc la Bata, judeţulArad, un spectacol folclo -ric maraton, intitulat „45de ani de dans popular”,organizat în cinstea maes -trului Victor Ji che rean, co re graful Ansambluluifolc loric „Ghiocelul”, dinGiroc.

Detalii, în pagina 4

ZZiiuuaa UUnniirriiii aa ffoosstt mmaarrccaattăăşşii îînn ccoommuunnaa nnooaassttrrăă

detalii în pagina 5

H.C. Giroc termină laegalitate meciul amicalde handbal cu Mako K.C.p

ag

ina

8

Page 2: File de istorie giroceanA · 2016. 11. 23. · 2 iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144 DIALOGCUCETĂŢENII Ziledepost şi posturi Miercurile şi vinerile de peste an, afară

2 DIALOG CU CETĂŢENIIiiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144

Zile de post şi posturiMiercurile şi vinerile de peste an, afarăde cele cu dezlegare, însemnate cuharţiAjunul Bobotezei (5 ianuarie)Tăierea Capului Sfântului IoanBotezătorul (29 august)Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie)Postul Sfintelor Paşti (3 martie - 19aprilie)Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel(16 iunie - 28 iunie)Postul Adormirii Maicii Domnului (1august - 14 august)Postul Naşterii Domnului (14 noiem-brie - 24 decembrie)

Zile în care nu sesăvârşeşte Sfânta

LiturghieMiercuri şi vineri, în săptămâna di-naintea Postului Sfintelor Paşti (16aprilie şi 18 aprilie)Luni şi marţi, în prima săptămână aPostului Sfintelor Paşti (21 aprilie şi22 aprilie)Vineri, în săptămâna Patimilor (18aprilie)

Nu se fac nunţiÎn toate zilele de post de peste anÎn zilele Praznicelor împărăteşti şi înajunul acestoraÎn săptămâna lăsatului sec de carne (23februarie - 1 martie)În Postul Sfintelor Paşti (2 martie - 20aprilie)În Săptămâna Luminată (21 aprilie -27 aprilie)În Postul Sfinţilor Apostoli Petru şiPavel (16 iunie - 28 iunie)În Postul Adormirii Maicii Domnului(1 august - 14 august)În postul Naşterii Domnului (14noiembrie - 24 decembrie)În perioada de la Crăciun până laBobotează (25 decembrie - 6 ianuarie)

Sărbători bisericeştinaţionale

Înălţarea Domnului - Ziua Eroilor (29mai)Sf. Apostol Andrei cel întâi chemat -Ocrotitorul României (30 noiembrie)

Zile şi sărbători legaleîn care nu se lucrează

1 şi 2 ianuarie, Anul Nou1 mai, Ziua Internaţională a Muncii21 aprilie şi 22 aprilie, prima şi a douazi de Paşti15 august, Adormirea Maicii Domnu-lui1 decembrie, Ziua Naţională aRomâniei25 şi 26 decembrie, prima şi a doua zide Crăciun

Zile şi date importanteDuminică, 17 mai, Ziua Naţională aFamilieiDuminică, 7 iunie, Ziua mamei şicopilului1 septembrie - Ziua rugăciunii pentrumediu13 noiembrie - Ziua Bibliei

RRâânndduuiieelliibbiisseerriicceeşşttii -- 22001144

CCaalleennddaarr ccrreeşşttiinn--oorrttooddooxxSfântul Vasile cel Mare

Sfântul Vasile episcopulCezareii, este unul dintre ceimai importanţi părinţi ai bisericii ortodoxe şi unul din-tre cei mai mari teologi creş-tini. S-a născut în Pont, înjurul anului 329, şi a murit înCezarea, în ziua de 1 ianuarie379.Provenea dintr-o familiecreştină binecunoscută: tatălsău, Sfântul Vasile cel Bătrân,a fost un renumit învăţător înPont, iar sora sa, Macrina, şifratele său, Grigore dinNyssa, au devenit, de aseme-

nea, sfinţi.Sfântul Vasile a studiat la Cezarea, Constantinopol şi Atena,remarcându-se, încă de tânăr, prin profunde cunoştinţe înfilosofie, astronomie, geometrie, medicină şi retorică. LaAtena, a legat o strânsă prietenie cu Grigore de Nazianz, carea fost întotdeauna impresionat de inteligenţa şi spiritul săuprofund. Sfântul Vasile a devenit, apoi, un strălucit profesorîn Neo Cezarea.La 14 iunie 370, Sfântul Vasile este ales episcop al Cezareii,cel mai important susţinător al său fiind Grigore Nazianzus.În această înaltă funcţie, el era totodată Mitropolit al Cap-padociei şi Exarh al Pontului, autoritatea sa întinzându-seîntre Balcani, Mediterană, Marea Egee şi până la Eufrat. Ela depus un enorm efort la organizarea bisericii şi a luptatpentru drepturile clerului, totodată punând un mare accentpe temeinica pregătire canonică şi spirituală a preoţilor.O mare atenţie a acordat Sfântul Vasile păturii sărace şi acelor oprimaţi, iniţiind nenumărate acte de caritate. Începânddin anul 373, o serie de evenimente întristează viaţa sa, în-cepând cu moartea fratelui său, Grigore, şi ruptura cu Grigo -re Nazianzus. La acestea se adaugă situaţia generală dinImperiul Roman şi atacurile goţilor. Sfântul Vasile moare înanul 379, iar la înmormântarea sa participă un număr marede creştini, evrei, păgâni, localnici şi străini, ca dovadă amarii sale popularităţi. (M.S.)

Botezul Domnului, BoboteazaPe 6 ianuarie, Bisericaortodoxă sărbătoreşte bo -tezul Mântuitorului IisusHristos. Boboteaza încheieciclul celor 12 zile ale săr-bătorilor de iarnă careîncep în Ajunul Crăci-unului. În greceşte, cuvân-tul Bobotează este numitTeofanie sau Epifanie, carese traduce prin „ArătareaDomnului”, adică a SfinteiTreimi.Biblia îl menţionează peIoan Botezătorul, consid-erat de creştini ca înainte-mergătorul lui Iisus

Hristos, care ar fi propovăduit venirea acestuia, îndemnândpe iudei la pocăinţă. Îmbrăcămintea pustnicului Ioan erafoarte simplă, făcută din blană de cămilă; el purta o cingă-toare de piele împrejurul mijlocului şi se hrănea cu lăcuste şimiere sălbatică. Icoanele au păstrat de-a lungul timpuluiaceastă imagine, înfăţişându-ni-l pe Botezător cu părul şibarba lungi. Considerându-l proroc, locuitorii din Ierusalimşi din întreaga Iudee se strângeau în jurul lui pentru a-i as-culta cuvintele şi, mai ales, pentru a fi botezaţi de el în râulIordan.Ioan le cerea, înainte de a-i boteza, să-şi spovedească pă-catele şi să se pocăiască, spunându-le că el îi botează doar cuapă, dar „cel ce va veni după el” îi va boteza cu Duh Sfântşi cu foc. Despre „cel ce va veni după el”, Ioan spunea căacela este mult mai mare şi mai puternic decât el.Evanghelia relatează că şi Iisus a venit, din Galileea, pentrua fi botezat de Ioan, care, văzându-l, a spus: „Iată mielul luiDumnezeu, cel ce spăla păcatul lumii”. Conform acestei re-latări, ieşind din apa Iordanului, Iisus ar fi spus „cerurile s-au deschis şi duhul lui Dumnezeu s-a vărsat, coborându-seca un porumbel şi venind peste el. Şi glas din ceruri zicând:acesta este Fiul Meu cel iubit întru care am binevoit”. (M.S.)

Soborul Sfântului Ioan Botezătorul

După cum este obiceiul, Bise -rica dreptmăritoare a rânduitca după unele mari sărbătoriale Mântuitorului sau aleMaicii Domnului, în ziua careurmează praznicului să fie cin-stit principalul personaj se-cundar al marii sărbători.Astfel, în ziua după BotezulDomnului, facem prăznuire desfântul Ioan Botezătorul şiÎnaintemergătorul Domnului,cel mai mare dintre profeţi,glasul care strigă în pustie:„Gătiţi calea Domnului”, tur-tureaua pustiei, care a bine -vestit primăvara harului, făclia Luminii dumnezeieşti,răsăritul ce a vestit pe Soarele Dreptăţii, ca un înger pămân-tesc şi om ceresc, care stă la graniţa dintre cer şi pământ şiuneşte Vechiul şi Noul Testament. Trimis de Dumnezeu, îndeşert, să anunţe vestea cea bună a venirii lui Mesia Hristo-sul, şi să pregătească calea lui Iisus, Ioan îşi împlineşte mi-siunea botezând pe Isus în apele Iordanului. De acumstrălucirea lui urma să scadă, iar a Mântuitorului să crească.Totuşi, chiar după venirea Harului şi moartea lui ca martir,Ioan Botezătorul continuă să fie pentru creştini, în sensduhovnicesc, Înaintemergătorul Domnului. Model de în-frânare, pocăinţă, curăţire de patimi prin asceză şi rugăci-une, iniţiator al vieţii monastice şi a celei pustniceşti, Ioan nuva înceta niciodată să fie cel care pregăteşte calea ce duce laHristos.Mai multe despre viaţa sfântului Ioan Botezătorul nepovestesc sinaxarele celorlalte sărbătoriri pe care Biserica ile-a rânduit: Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul (23 sep-tembrie), Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie);Tăierea capului Înaintemergătorului (29 august), Aflările ca-pului (24 februarie şi 25 mai). (M.S.)

Sfinţii Trei IerarhiPricina acestui praznic a fosturmătoarea: în zilele împăratu -lui Alexie Comnen, care a luatsceptrul împărăţiei în anul1081, după împăratul Botaniat,s-a iscat neînţelegere între oa-menii cei mai de cinste şi maiînţelepţi. Unii cinsteau maimult pe Vasile cel Mare,zicând că este înalt la cuvânt,ca unul care a cercetat prin cu-vânt firea celor ce sunt, că lafapte se aseamănă aproape cuîngerii, că nu era lesne iertător,că era fire hotărâtă şi nu erastăpânit de nici un lucrupământesc. În schimb, pogorau pe dumnezeiescul Ioan Gurăde Aur, zicând că ar fi fost, oarecum, potrivnic lui Vasile,pentru că ierta prea lesne şi îndemna la pocăinţă. Iar alţiiînălţau pe acest dumnezeiesc Ioan Gură de Aur, zicând căeste mai omenească învăţătura lui şi că îndreaptă pe toţi, şi-i înduplecă spre pocăinţă prin dulceaţa graiului său. Alţii în-clinau spre dumnezeiescul Grigorie, că adică el ar fi întrecutpe toţi, şi pe cei vechi, vestiţi în învăţătura elinească, şi pe ainoştri, prin înălţimea, frumuseţea şi cuviinţa cuvântărilor şiscrierilor lui. Mai târziu, după câţiva ani, sfinţii aceştia se arătară, unulcâte unul, după aceea câte trei împreună, aievea, iar nu învis, arhiereului care păstorea atunci cetatea Evhaitenilor, şicare se numea Ioan, fiind bărbat înţelept în toate, cunoscătoral învăţăturii elineşti, cum se vede din scrierile lui şi careajunsese pe culmea virtuţilor. Atunci, sfinţii grăiră într-unglas către dânsul că între ei nu este nici împotrivire, nici vrajbă, ci una sunt în faţa lui Dumnezeu. Acestea zicându-le,s-a părut că ei se suie iarăşi la ceruri, îmbrăcaţi în lumina nespusă şi chemându-se unul pe altul, pe nume. Iar minu -natul om care a fost Ioan Evhaitul, după ce se sculă, a făcutaşa cum îi porunciseră sfinţii, potolind mulţimea şi pe cei cese certau, căci acesta era om vestit pentru viaţa lui îm-bunătăţită. El a dat Bisericii sărbătoarea aceasta spre a fiprăznuită. (M.S.)

Page 3: File de istorie giroceanA · 2016. 11. 23. · 2 iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144 DIALOGCUCETĂŢENII Ziledepost şi posturi Miercurile şi vinerile de peste an, afară

3DIALOG CU CETĂŢENII iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144

Trageri în poligonul ChişodaÎn perioada 28 ianuarie - 26 iunie, în Poligonul de tragere Chişoda se execută trageri, ziua şi noaptea,

cu întreg armamentul de infanterie.În luna februarie se execută trageri în zilele de: 4, 5, 6, 11, 12, 13, 18, 19, 20, 25, 26 şi 27

Efectivul Poliţiei Locale Giroc îşiva desfăşura activitatea, în pe-rioada imediat următoare, ca ur-mare a mai multor sesizări alecetăţenilor, în scopul depistării şisancţionării persoanelor care nurespectă normele legale referitoarela mediu, mai ales privind obliga -ţia ce le revine proprietarilor orideţinătorilor de terenuri, cu titlusau fără titlu, de a preveni deterio-rarea calităţii mediului şi de a nudegrada mediul prin depozitărinecontrolate de deşeuri de orice fel. Vom acţiona şi pentru respectarea,în zona instituţiilor aparţinândunităţii teritorial-administrative, aregimului opririi şi staţionării, ur-mând să aplicăm sancţiuni contra-venţionale, respectiv puncte deamen dă şi puncte de penalizare, laOUG nr. 195/2002. Vom efectuacontroale la ieşirile în carosabil depe şantierele aflate în lucru pe razade competenţă, în scopul depistăriiconducătorilor auto ce intra cu

vehiculele necurăţate, acoperind,astfel, şoseaua cu noroi.De asemenea, vom iniţia, împreu -nă cu personal abilitat, verificări înceea ce priveşte existenţa, dar şilegalitatea panourilor situate lafiecare lucrare în construcţie, pre-cum şi desfăşurarea acestor lucrăriîn conformitate cu prevederilelegale şi identificarea persoanelorcare execută astfel de activităţi.Vom avea în atenţie şi efectuareade controale la unităţile comer-ciale, în ceea ce priveşte respec -tarea regimului autorizării, urmândsă ne deplasăm la fiecare firmă,deoarece am consatat, din veri-ficările anterioare, că numeroaseunităţi comerciale care au caobiect de activitate desfăşurarea deservicii către populaţie nu au acordde funcţionare emis de către servi-ciul specializat al primăriei.

Şef Serviciu Poliţie Locală, jr. Daniel SGURĂ

Poliţia Locală Giroc vă informeazăLa finalul anului trecut, am stat de vorbă cu Aure-lian Gîrd, şeful Postului de Poliţie din Giroc, care,cu amabilitate, ne-a creionat o imagine asupra ac-tivităţii unităţii pe care o conduce, în anul care s-aîncheiat.În condiţiile în care echipade poliţie din Giroc a lucrataproape tot anul cu un ommai puţin, rezultatele activi -tăţii poliţiştilor din Girocsunt cu atât mai lăudabile.Vorbim despre aproape 300de dosare cu autori ne-cunoscuţi, dintre care aproxi -mativ o treime rezolvate,peste 150 de dosare cu autoricu noscuţi, peste 70% dintreele soluţionate (50% in-fracţiuni de furt, 30% lovirisau alte violenţe), care au făcut parte din activitateaPoliţiei din Giroc, în anul 2013. Pe lângă acestea,100 de petiţii şi reclamaţii au fost anchetate, s-auluat măsuri de ordine şi protecţie cu ocazia

diferitelor manifestări locale şi au fost alte 500 deactivităţi cu caracter general, care au venit să com-pleteze acţiunile desfăşurate.Au fost date 400 de amenzi contravenţionale, dincare aproximativ 100 pe Legea nr. 61/1991 (ordinea

şi liniş tea publică), s-au apli-cat 150 amenzi de circulaţie,20 de permise şi 15 taloane aufost ridicate sau suspendate.Sunt cifre care ar putea să nesperie, făcând referire la activ-itatea infracţională din zonă.Cu toate acestea, este importantcă a scăzut cu mult numărulfurturilor din locuinţe, prin de-structurarea a două grupări in- frac ţionale. Predomină, însă,numărul furturilor de peşantiere, din cauza neasigu -

rării pazei. De asemenea, îmbucurător este faptulcă a scăzut mult numărul de accidente auto, inclu-siv cele cu victime.

Ovidiu IGNEA

EEvveenniimmeennttee ggrraavvee mmaaii ppuuţţiinnee,, ddaarr aaccttiivviittaatteebbooggaattăă îînn 22001133 llaa PPoolliiţţiiaa ccoommuunneeii GGiirroocc

Şedinţa Consiliului Local al comunei Giroc,din luna ianuarie, a avut 14 puncte pe ordinea de zi, 13 dintre acestea vizând pro-iecte supuse votului consilierilor locali, ultimul punct fiind dedicat capitolului „Diverse”.Au fost votate următoarele proiecte de ho-tărâre:1. Raportul primarului comunei Giroc asu-pra stării sociale, economice şi de mediu peanul 2013;2. Proiectul de hotărâre privind tarifele debază lunare pentru închirierea spaţiilor dinimobilele proprietate publică sau privată acomunei Giroc, precum şi tarifele minimede concesionare a terenurilor din proprieta-tea publică sau privată a comunei Giroc;3. Proiectul de hotărâre privind aprobareaacoperirii definitive, din excedentul buge-tului local, a deficitului secţiunii de dezvol-tare aferent anului 2013, în sumă de441.659,59 lei;4. Proiectul de hotărâre privind aprobareabugetului local al comunei Giroc, pe anul2014;5. Proiectul privind aprobarea bugetului devenituri şi cheltuieli al S.C. GIROCEANAS.R.L., pe anul 2014;6. Proiectul privind aprobarea încheieriiunui act adiţional la Contractul de delegarea serviciului de alimentare cu apă şi canali-zare nr. 2.540/24.05.2007, care are următo-rul cuprins: „Se completează art. 10 dincontract, în sensul că se adaugă un nou ali-neat care va avea următorul cuprins: Rede-venţa se actualizează anual cu rata inflaţieicomunicată de Institutul Naţional de Statis-tică. Plata redevenţei se va încheia până lasfârşitul primului semestrul al fiecărui an”;7. Proiectul privind actualizarea componen-ţei Comisiei Locale de Ordine Publică a co-munei Giroc, constituită prin H.C.L. nr.286/30.11.2011 şi H.C.L. nr. 65/30.11.2005,după cum urmează:1. Iosif-Ionel Toma, primarul comuneiGiroc – preşedinte;2. Dorina Huţan-Jurca, secretarul comuneiGiroc – secretar;3. Daniel Sgură, şeful Poliţiei Locale Giroc– membru;4. Reprezentantul Poliţiei Municipiului Ti-mişoara – secţia 1 Rurală, respectiv şefulPostului de Poliţie al comunei Giroc –membru;5. Octavian Gruiţa, consilier local – membru;

6. Gheorghe Golban, consilier local – membru;7. Mircea Bota, consilier local – membru;8. Proiectul privind numirea domnuluiIosif-Ionel Toma, primarul comunei Giroc,pentru evaluarea performanţelor profesio-nale individuale ale secretarului comunei;9. Proiectul privind abrogarea art. 1 din Ho-tărârea nr. 128/25.10.2013 privind consti-tuirea comisiei de evaluare a ofertelordepuse pentru atribuirea contractelor avândca obiect lucrări de construcţii şi achiziţiiprin procedura cerere de ofertă pentruobiectivele: LOT 1 – Lucrări de execuţiepentru infrastructura de transport – „Mo-dernizare drum comunal DC 318” din co-muna Giroc, jud. Timiş; LOT 2 – Lucrări deconstrucţii civile – Înfiinţare centru de copiitip „After School” în comuna Giroc, jud.Timiş; LOT 3 – Achiziţie costume popularepentru Ansamblul Folcloric „Ghiocelul” –Păstrarea şi promovarea tradiţiilor culturalelocale prin Ansamblul Folcloric „Ghioce-lul” Giroc, Judeţul Timiş şi aprobarea com-ponenţei comisiei de evaluare a ofertelorcare vor fi depuse în cadrul procedurii„ACHIZIŢIA DE DOTĂRI PENTRU ÎN-FIINŢAREA UNUI CENTRU DE COPIITIP «AFTER SCHOOL» ŞI PĂSTRAREAŞI PROMOVAREA TRADIŢIILOR CUL-TURALE LOCALE PRIN ANSAMBLULFOLCLORIC «GHIOCELUL» GIROC,JUDEŢUL TIMIŞ – LOTURILE 1,2,3,4,5”,prin procedura cerere de ofertă, având ur-mătoarea componenţă:1. Mirel Muşat – preşedinte cu drept de vot;2. Florin Roman – membru;3. Maria Haneş – membru;4. Andrei Zima – expert cooptat fără dreptde vot;Membru de rezervă: Alina Mihoc;10. Proiectul privind completarea H.C.L. nr.172/12.12.2013 privind aprobarea PlanuluiUrbanistic Zonal „Construire parc fotovol-taic în vederea racordării la sistemul ener-getic naţional (SEN)” – extravilan Giroc,CF 407444, 404192, 407633, Giroc, nr. cad.407444 (vechi A278/4/2), 404192 (vechiA278/4/3) şi 407633 (vechi A278/4/3)Giroc, beneficiar S.C. TERMOFORESTS.R.L. prin introducerea art. 2¹, care va aveaurmătorul cuprins: „Se aprobă introducerea„Se aprobă introducerea în intravilanul ex-tins al comunei Giroc a suprafeţei de 34.700mp, înscrisă în CF 407444 Giroc, 407444(vechi A278/4/2), CF 404192 Giroc, nr. cad.

404192 (vechi A278/4/3) şi CF 407633,Giroc nr. cad. 407633 (vechi A278/4/3)Giroc, proprietatea SC TERMOFORESTSRL";11. Proiectul privind aprobarea Documen-taţiei tehnice întocmită de S.C. Geo-cad&Asociaţii S.R.L. în vederea intabulăriiimo bilului înscris în nr. cad. 1000/1, în su-prafaţă de 423 mp şi aprobarea efectuăriidemersurilor la Oficiul de Cadastru şi Pu-blicitate Imobiliară Timiş pentru înscriereadreptului de proprietate asupra imobiluluiîn favoarea domeniului privat al comuneiGiroc, respectiv a dreptului de administrarea Consiliului Local al comunei Giroc;12. Proiectul privind însuşirea Raportuluide informare şi consultare a publicului în-tocmit de arhitectul-şef referitor la PlanulUrbanistic Zonal „ZONĂ REZIDEN-ŢIALĂ CU FUNCŢIUNI COMPLEMEN-TARE” – intravilan Giroc, CF 409702Giroc, nr. cad. 409702 în suprafaţă totală de8.001 mp; aprobarea Planului UrbanisticZonal „ZONĂ REZIDENŢIALĂ CUFUNCŢIUNI COMPLEMENTARE” şi in-troducerea în intravilanul extins al comuneiGiroc a suprafeţei de 8.001 mp, proprietateadomnului Lucian Roşca şi a doamnei Pa-raschiva Roşca şi stabilirea condiţiilor deconstruire; autorizarea executării construc-ţiilor va fi permisă numai dacă există posi-bilităţi de acces la drumurile publice, directsau prin servitute;13. Proiectul privind constatarea dreptuluide proprietate asupra unor imobile:1. Constarea dreptului de proprietate al co-munei Giroc asupra imobilului înscris în CF404691 Giroc, nr. cad. 404.691, în supra-faţă de 100 mkp, dobândit în proprietateaprivată a comunei Giroc, urmare a declara-ţiei de renunţare la dreptul de proprietate,emisă de către titularii acestui drept, domniiValentin Georg Knab şi Vasile Cionca;2. Constarea dreptului de proprietate al co-munei Giroc asupra imobilului înscris în CF404701 Giroc, nr. cad. 404701, în supra-faţă de 300 mp, dobândit în proprietateaprivată a comunei Giroc, urmare a declara-ţiei de renunţare la dreptul de proprietate,emisă de către titularii acestui drept, domniiValentin Georg Knab şi Vasile Cionca;3. Constatarea dreptului de proprietate alcomunei Giroc asupra imobilului înscris înCF 404706 Giroc, nr. cad. 404706, în su-

prafaţă de 214 mp, dobândit în proprieta-tea privată a comunei Giroc, urmare a de-claraţiei de renunţare la dreptul deproprietate, emisă de către titularii acestuidrept, domnii Valentin Georg Knab şi Vasile Cionca;4. Constatarea dreptului de proprietate alcomunei Giroc asupra imobilului înscris înCF 404696 Giroc, nr. cad. 404696, în su-prafaţă de 525 mp, dobândit în proprieta-tea privată a comunei Giroc, urmare adeclaraţiei de renunţare la dreptul de pro-prietate, emisă de către titularii acestuidrept, domnii Valentin Georg Knab şi Vasile Cionca;5. Constarea dreptului de proprietate al co-munei Giroc asupra cotei de 1.650/15.467din imobilul înscris în CF 410337 Giroc,nr. cad. 41033, în suprafaţă totală de3.235 mp, dobândit în proprietatea privată acomunei Giroc, urmare a declaraţiei de re-nunţare la dreptul de proprietate, emisă decătre titulara acestui drept, doamna EvaOana;6. Constarea dreptului de proprietate al co-munei Giroc asupra imobilului înscris în CF401154 Giroc, nr. cad. 401154, în supra-faţă totală de 4.394 mp, dobândit ca ur-mare a declaraţiei de renunţare la dreptul deproprietate, emisă de către titularii acestuidrept, domnii Cosmin-Mihai Degan, Florin-Ion Cojeia, doamna Marinela-VirginicaHambaraş şi domnul Ioan Hambaraş;7. Constarea dreptului de proprietate al co-munei Giroc asupra imobilului înscris în CF401592 Giroc, nr. cad. 401592, în supra-faţă totală de 254 mp, dobândit în proprie-tatea privată a comunei Giroc, urmare adeclaraţiei de renunţare la dreptul de pro-prietate emisă de către titularii acestui drept,domnul Ionel Stan şi doamna Gabriela Nistor;8. Constarea dreptului de proprietate al co-munei Giroc asupra imobilului înscris în CF411097 Giroc, nr. cad. 411097, în supra-faţă totală de 2.197 mp, dobândit în pro-prietatea privată a comunei Giroc, urmare adeclaraţiei de renunţare la dreptul de pro-prietate, emisă de către titularul acestuidrept, domnul Dorin-Constantin Avrămuţ.

Vasile TOMOIAGĂ

DDiinn aaggeennddaa CCoonnssiilliiuulluuii LLooccaall aall ccoommuunneeii GGiirroocc

Page 4: File de istorie giroceanA · 2016. 11. 23. · 2 iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144 DIALOGCUCETĂŢENII Ziledepost şi posturi Miercurile şi vinerile de peste an, afară

4 DIALOG CU CETĂŢENIIiiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144

Duminică, 26 ianuarie, a avut loc, laBata, judeţul Arad, un spectacol fol-cloric maraton, intitulat „45 de ani dedans popular”, organizat în cinsteamaestrului Victor Jicherean, coregrafulAnsamblului folcloric „Ghiocelul” dinGiroc, dansatorii giroceni fiind prezenţiîn comuna natală a unuia dintre cei careau reuşit ca numele locali tăţii noastre săfie rostit, cu respect, în folclorulbănăţean şi românesc.Cu acest fericit prilej, maestrului VictorJicherean i-a fost înmânată, din parteaComunei Giroc, „Diploma de exce-lenţă” pentru activitatea de la Ansam-blul „Ghiocelul”, pentru cei 45 de anide carieră şi pentru împlinirea a 69 deani. Din partea Ansamblului „Ghioce-lul” i-a fost oferit un tablou.Aşa cum era de aşteptat, spectacolulgăzduit de Căminul Cultural din Bata afost cu totul deosebit. Manifestarea afost realizată în onoarea coregrafului dedans popular Victor Jicherean, fiu al satu -lui Ţela, stabilit la Timişoara. De-a lun-gul timpului, a obţinut ne număratepremii la diferite concursuri sau festi-valuri, cu Ansamblul „Ghiocelul“ dinGiroc reuşind să monopolizeze, ani larând, Marele Premiu al Festivalului-concurs „Lada cu Zestre a Neamului”,organizat de Consiliul Judeţean şi Cen-trul pentru Cultură şi Artă Timiş.La casa din Ţela, profesorul Victor

Jicherean a primit vizita primarului co-munei Bata, a preotului paroh, a rude-lor, prietenilor şi invitaţilor săi, pe carei-a omenit după tradiţie; toţi s-au îndreptat, apoi, spre Căminul Cul-tural din Bata, unde a avut loc specta-colul. Cei 168 de artişti dansatori, dinopt ansambluri folclorice, alături de nu-meroşi instrumentişti şi interpreţi, auparticipat la patru ore şi jumătate despectacol folcloric bănăţean de cea maiînaltă clasă. Li s-au alăturat şi interpreta

Larisa Horvat, dar şi instrumentistulAurel Danciu, vecini ai sărbătoritului,de la Ţela. Au fost urmăriţi de peste 400de spectatori – sala fiind arhiplină,lumea a stat şi pe coridoare – dar şi detelespectatorii şi ascultătorii Inedit TV,Naşul TV, Radio Timişoara şi VictoriaTV (din Serbia). A fost prezent şi sena torul Traian Igaş, dar şi profesorulCiprian Cipu – fost director la Centrulpentru Cultură şi Artă al JudeţuluiTimiş, precum şi fiica sărbătoritului,

Daniela Jicherean, ea însăşi coregraf desucces.Ion Micurescu i-a acordat lui VictorJicherean o „Diplomă de excelenţă cuplachetă”, pentru întreaga activitate cul-tural-artistică desfăşurată în domeniulculturii tradiţionale. „Mă bucur că amavut prilejul drag de a acorda fiului satu-lui Ţela această distincţie, pentru deo se -bita sa activitate. Pentru VictorJicherean, coregrafia dansului popularreprezintă o profesiune de credinţă, pecare a făcut-o cu pasiune, ştiinţă şi artă”,a spus primarul din Bata.În cuvântul său, senatorul Traian Igaş asubliniat importanţa iniţiativei în efortulgeneral de a reevidenţia „va loarea ines-timabilă a folclorului românesc original,cel bănăţean fiind parte a lui”.Fiica sărbătoritului, Daniela Jicherean,i-a oferit maestrului o diplomă onorificăşi i-a adresat felicitări, în aplauzele în-tregii săli. (A.B.)

MMaaeessttrruull VViiccttoorr JJiicchheerreeaann,, aanniivveerrssaattllaa „„4455 ddee aannii ddee ddaannss ppooppuullaarr””

Chiar dacă pronia divină a rânduit ca unelesate, cum este cazul Girocului, să fie aşezatgeografic „la margine” de oraş, acestea nu şi-au trădat, nicidecum, identitatea şi au tra-versat istoria păstrându-şi „aura” ruralităţii„neaoşe”, în care orice se întâmplă, produceun „efect de ecou”, în toată suflarea. Este ştiutcă stâlpii de susţinere ai unei asemenea aşezăriumane sunt „vârfurile” sociale, culturale şi istorice – Popa, Dascălul şi Primarul (sub di-versele denumiri în timp).Deşi, la fel ca mai toate satele bănăţene,Girocul a înregistrat şi el, la sfârşitul secoluluial XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea,nenumărate schimbări importante cu disipareradială, însă, cu toate acestea, unele„năravuri” vechi au rămas constitutive traiuluide la sat, anume, „încrucişarea săbiilor” întreintelectualii responsabili cu misiunea „lu-minării” omului simplu.O astfel de „încăierare” s-a produs între preo-tul Alexiu Chişozan, paroh în Giroc, şi maimul ţi colegi, enoriaşi şi autoritatea bise -ricească.Documentele de arhivă relevă că preotul încauză a aprins o „vâlvătaie” care cu greu s-aputut stinge. Cei dintâi scandalizaţi de com-portamentul clericului Chişozan au fost mem-brii Consiliului Parohial – Atanasiu Baicu,Mihai Bocşa, Trăilă Jebelean şi Trăilă Buibaşi,care, în semn de protest, şi-au dat demisia dinorganul de conducere parohială.Reclamaţiile au început să curgă cu im-petuozitate de cascadă şi din partea preoţilorIosif Gaiţă, David Voniga şi a altora – IosifCerbu, Traian Voniga.Consilierul eparhial Mihai Păcăţianu de laEpiscopia Aradului încearcă să dezlege „iţele”acestui scandal ce perturba pacea şi linişteacomunităţii. Pe baza raportului întocmit detrimisul episcopal, preotul Chişozan este de-ferit Consistoriului Spiritual Eparhial de cătreepiscopul Grigorie Gh. Comşa.

Procesul s-a desfăşurat în şedinţele ţinute în18, 25 ianuarie şi 19 februarie 1928. „Com-pletul de judecată” era constituit din dr. Nico-lae Popoviciu, Melentie Şora, Iosif Paşcu,Aurel Pârvu şi Ioan Georgea. Probele de ladosar l-au făcut vinovat de următoarele:- nu a luat în considerare Ordinul ConsiliuluiEparhial nr. 4305-927 din 8 august 1927, princare a fost îndatorat a suplini pe confratele săuDavid Voniga în zilele de 14 şi 15 august1927, când acesta era plecat în pelerinaj lamănăstirea Hodoş Bodrog;- a avut şi are mai multe procese civile cu maimulţi parohieni, cu preotul David Voniga, cuînvăţătorii Atanasie Baicu şi Mihai Bocşa, cuConsiliul Parohial, cu Consiliul Eparhial, cuConsiliul Mitropolitan şi cu Ministerul deCulte;- mai mulţi fruntaşi şi intelectuali din lo ca li -tate au fost purtaţi la Judecătorie, Parchet şiJandarmerie;- nu s-a prezentat în 17 aprilie 1928, când afost chemat telegrafic, la reşedinţa episcopalădin Arad;- fiind citat la Protopopiatul din Timişoara, nua dat curs acestui act oficial;- întreruperea fără motiv întemeiat a SfinteiLiturghii din 5 august 1928;- nu s-a prezentat la ancheta din 23 noiembrie1928;- batjocorirea nepermisă a delegatului chiriar hal;- îndeletnicirea cu afaceri potrivnice Preoţiei ş.a.Preotul „litigant” Chişozan mai fusese pedep-sit de trei ori cu amendă în bani – 1923, 1926şi 1928, aşa că pedeapsa dată de forul de jude-cată bisericească de primă instanţă – „oprireatotală dela săvârşirea lucrărilor sfinte ca parohîn Giroc pe timp de un an de zile, cu reţinereade jumătate a întregului beneficiu preoţesc” –nu l-a clintit din perseverenţa sa conturba-toare.

(Va urma)Viorel Dorel CHERCIU

PPrreeoottuull AAlleexxiiuu CChhiişşoozzaann ddiinn GGiirrooccÎn baza Legii nr. 223/2010, pentru modificarea articolului 4 dinLegea nr. 395/2005, privind suspendarea pe timp de pace a ser-viciului militar obligatoriu şi trecerea la serviciul militar pe bazăde voluntariat, cetăţenii români, bărbaţi, au obligaţia ca, în ter-men de şase luni de la data împlinirii vârstei de 18 ani, să se pre-zinte la centrele militare, numai pentru luare în evidenţa militarăşi înmânarea adeverinţei de recrutare.Neprezentarea cetăţenilor menţionaţi anterior la centrele mili-tare, în termenul prevăzut, constituie contravenţie şi se sacţio-nează cu amendă de la 100 la 300 de lei.Documentele necesare pentru luarea în evidenţă, la centrele mi-litare, sunt următoarele: actul de identitate; alte documente jus-tificative care atestă anumite situaţii de incompatibilitate, cum arfi: boală sau invaliditate, au fost condamnaţi prin hotărâre jude-cătorească la pedepse privative de libertate; sunt hirotoniţi sauordinaţi şi aparţin cultelor religioase recunoscute de lege, res-pectiv, consacraţi oficial ca deservenţi ai unui asemenea cult,precum şi călugării care au vechime în mănăstire de cel puţindoi ani.Activitatea de luare în evidenţă a tinerilor se desfăşoară la Biroulinformare-recrutare Timiş, din Timişoara, Piaţa Libertăţii nr. 5-7, telefon 0256-293.757.Luarea în evidenţă se face după următorul program: luni, marţi,joi şi vineri – între orele 8.30-16.30; miercuri – 8.30-18.30. (A.B.)

În atenţia tinerilor din Giroc şi Chişoda

Doriţi să vă continuaţi studiileîntr-o instituţie de prestigiu, încare să beneficiaţi de condiţii

de excepţie?AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE

PENTRU CONCURSUL DE ADMITERE LA

ACADEMIILE MILITAREPentru informaţii şi înscriere,vă aşteptăm la Biroul infor-mare-recrutare al Centrului

militar zonal Timiş, Piaţa Libertăţii nr. 5-7, Timişoara,

sau ne puteţi contacta la tel. 0256-293.757.Deviza noastră este:

FORŢĂ – PROFESIONALISM –RESPECT

Doriţi să vă continuaţi studiileîntr-o instituţie de prestigiu, încare să beneficiaţi de condiţii

de excepţie?AU ÎNCEPUT ÎNSCRIERILE PENTRU CONCURSUL DE

ADMITERE LA COLEGIILE MILITARE LICEALE

Pentru informaţii şi înscriere,vă aşteptăm la Biroul infor-mare-recrutare al Centrului

militar zonal Timiş, Piaţa Libertăţii nr. 5-7, Timişoara,

sau ne puteţi contacta la tel. 0256-293.757.Deviza noastră este:

FORŢĂ – PROFESIONALISM –RESPECT

Page 5: File de istorie giroceanA · 2016. 11. 23. · 2 iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144 DIALOGCUCETĂŢENII Ziledepost şi posturi Miercurile şi vinerile de peste an, afară

5DIALOG CU CETĂŢENII iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144

ZZiiuuaa UUnniirriiii aa ffoosstt mmaarrccaattăă şşii îînn ccoommuunnaa nnooaassttrrăăChişoda

Împlinirea a 155 de ani de la UnireaPrincipatelor Române a fost marcatăşi în comuna Giroc, la Şcoala Gim-nazială „Iosif Ciorogariu” din Chişoda.Manifestările au început în dimineaţazilei de 24 ianuarie, când profesorulde istorie, domnul Liviu Rămneanţu,le-a vorbit elevilor despre măreţiamomentului petrecut în urmă cu 155de ani, când Moldova şi Ţara Româ-nească au reuşit să realizeze primulpas spre reîntregirea patriei şi a fiin-ţei naţionale. De asemenea, copiilorli s-a relatat şi despre reformele pe

care le-a înfăptuit Alexandru Ioan Cuza în timpul domniei sale,punând accent pe cea a învăţământului, care stipula învăţământulobligatoriu şi gratuit la ciclurile primar şi gimnazial.

La Giroc, fanfara condusă deIonel Pascotă a intonat, în de-butul manifestărilor dedicate„Unirii Mici”, un marş, apoiImnul Naţional „Deşteaptă-te, române!”. Doamna Ma-rieta Deneş, directoareaLiceului Teoretic „David Vo-niga” din Giroc, a rostit unmic discurs, prin care a amin-tit că s-au împlinit 155 de anide la Unirea Moldovei cuŢara Românească, un mo-ment foarte important pentrutoţi românii.Profesorul de istorie Alexan-dru Koşa a prezentat, dinpunct de vedere istoric, eta-pele pe care le-a parcurs po-porul român în aceaperioadă.Preşcolarii grupelor mari dela Grădiniţa cu Program Pre-lungit din Giroc au prezentatun program artistic, în coor-donarea educatoarelor lor şia doamnei Lenuţa Terteci, încadrul căruia au cântat şi aurecitat poezii patriotice.Corul Liceului Teoretic„David Voniga” din Giroc,condus de domnul prof. Mir-cea Sturza, a interpretat oserie de cântece patriotice,după care fanfara condusă dedomnul Ionel Pascota a into-nat Hora Unirii, iar cei pre-zenţi s-au prins în horă,marcând astfel ziua de 24 ia-nuarie.

Giroc

UUnniirreeaa PPrriinncciippaatteelloorr,, pprriimmuull ppaasssspprree ffăăuurriirreeaa RRoommâânniieeii mmooddeerrnnee

Ziua de 24 ianuarie 1859 reprezintă un moment crucial al istorieinoastre: Unirea celor două Ţări Româneşti, primul pas ferm cătreceea ce avea să se împlinească la 1 decembrie 1918: România Mare.Meritul de o importanţă istorică ieşită din comun, dacă raportăm laîmprejurările interne şi externe ale vremii, îi revine acelei minunateşi exemplare generaţii paşoptiste, o „generaţie eroică”, aşa cum anumit-o Nicolae Iorga, intelectuali de largi cuprinderi culturale, caredupă ce au cunoscut Occidentul au înţeles să înfrunte toate opreliştile,să nu ţină seama de nici o ameninţare pusă în practică de autorităţilevremii, care au acţionat cu duritate, folosind toate armele represiunii.După ce Unirea Ţărilor Române a devenit o realitate, ei au trecut larealizarea reformelor menite să înscrie ţara lor în contextul civiliza-ţiei europene.Pentru această generaţie, unirea şi progresul formau un tot. Cel careavea să-i întruchipeze convingerile în cel mai înalt grad a fost MihailKogălniceanu, pe care învăţatul Dimitrie Onciul îl caracteriza, în anul1917, drept: „Cel mai de frunte om de stat şi cel dintâi istoric criticce a născut neamul românesc”. Gheorghe I. Brătianu îi definea astfellocul în istoria României: „În aceste preocupări naţionale, spre uni-tate, cum le-a cules din frământarea Germaniei contemporane, libe-rale şi sociale, spre îmbunătăţirea păturei ţărăneşti, care va rămâneobiectul principal al preocupărilor lui de mai târziu, vedem de acumîntreaga ideologie a omului de Stat, din vremea Unirii, a sfetniculuilui Cuza Vodă şi Carol I”.Piatră de temelie a gândirii istorice româneşti, cuvântul pentru des-chiderea cursului de istorie naţională la Academia Mihăileană, rostitîn 24 noiembrie 1843 – curs care după această primă lecţie a fost deasemenea interzis – afirma, cu şaisprezece ani înainte de îndeplinireaUnirii, acest ideal: „Eu privesc patria mea toată această întindere deloc unde se vorbeşte româneşte şi ca istorie naţională, istoria Moldo-vei întregi înainte de sfâşierea ei (răpirea Basarabiei n.n.) a Valahieişi a fraţilor din Transilvania. Această istorie este obiectul cursuluimeu”. De aceea, 24 ianuarie 1859 nu reprezintă un joc al hazardului, o sim-plă oportunitate deschisă de lupta pentru sferele de influenţă ale ma-rilor puteri din acea vreme.

A. BORBELY

Page 6: File de istorie giroceanA · 2016. 11. 23. · 2 iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144 DIALOGCUCETĂŢENII Ziledepost şi posturi Miercurile şi vinerile de peste an, afară

6 DIALOG CU CETĂŢENIIiiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144

Începând cu acest număr, ne-am propus sărememorăm câteva aspecte legate de isto-ria localităţilor Giroc şi Chişoda. Mărtu-risim că în realizarea acestui studiu ampornit după ce am efectuat cercetări la Ar-hivele Statului din Timişoara, unde amdescoperit documente inedite, multe din-tre ele oferite de puţină vreme cercetăriipublicului larg. Informaţiile au fost com-pletate cu câteva interviuri realizate per-soanelor contemporane cu evenimenteledesfăşurate în perioada celui de-al doilearăzboi mondial. Aducem mulţumiri peaceastă cale doamnelor Victoria Moise,Domnica Avrămuţ şi domnilor Petru Urşica, Petru Avrămuţ, Aurel Jivi şi SeverLazăr, pentru sprijinul acordat în realiza-rea acestui studiu.Anul 1940 a fost unul fatidic pentru isto-ria contemporană a României. Atunci, aufost cedate Basarabia, Bucovina de Nord,Ardealul de Nord şi Cadrilaterul. Ca maitoţi locuitorii acestei ţări care au trăit eve-nimentele respective, şi consătenii noştriau rămas consternaţi cum în mai puţin detrei luni au fost pierduţi peste 100.000 dekm² şi 6.700.000 de locuitori, din caremarea majoritate erau români. Şi în sateleGiroc şi Chişoda a existat o perioadă denelinişte şi nesiguranţă. O parte dintrebărbaţi au fost concentraţi chiar în pro-vinciile cedate, unde la fel ca şi ceilalţi ca-marazi nu au putut trage un foc de armăpentru apărarea teritoriilor respective. Lascurt timp, cei concentraţi au fost în mareparte demobilizaţi. Din păcate, eveni-mentele s-au repercutat şi asupra elevilor,mulţi dintre ei având în toamna anului1940 o frecvenţă redusă la şcoală1.În decursul a patru ani, din Ardealul deNord s-au refugiat sau au fost expulzaţi decătre maghiari peste 217.000 de români2.În acest context, au fost primiţi la Girocrefugiaţi ardeleni. Familiile respective ve-neau din judeţul Cluj. Refugiaţilor le-aufost repartizate casele evreilor IsidorKohn şi Emeric Greber, care, în contextulguvernării legionare, părăsiseră localitatea3.În Chişoda au fost primite şapte familii derefugiaţi din Satu Mare. O parte a pribe-gilor au fost găzduiţi în casa părinteluiVictor Aga. După retrocedarea Ardealuluide Nord României (1944) refugiaţii arde-leni din Giroc au optat pentru a rămâne înaceastă localitate. Sătmărenii din Chişodaau ales să se întoarcă în locurile de baştină4.Revenind la toamna anului 1940, subli-niem că situaţia ţării noastre era încă in-certă. Prim-ministru a fost numitgeneralul Ion Antonescu. Regele Carol alII-lea (1930-1940) a fost obligat să re-nunţe la tron în favoarea fiului său MihaiI (1940-1947). Pe 23 noiembrie 1940, ge-neralul Ion Antonescu va semna tratatulde aderare la Pactul Tripartit. În scurtăvreme au intrat în ţară 600.000 de soldaţigermani. O parte a acestora au invadat Iu-goslavia în aprilie 1941. Vecinii noştri aufost atacaţi de germani (Operaţiunea 25)şi dinspre frontiera bănăţeană, fără ca ge-neralul Ion Antonescu să angajeze truperomâneşti în zdrobirea fostului aliat. Unfapt inedit s-a petrecut pe 6 aprilie 1941,când trei bombardiere iugoslave au lansat12 bombe asupra Timişoarei, fără a pro-voca victime5.Intrarea efectivă a României în război aavut loc pe data de 22 iunie 1941. Alăturide germani, românii au eliberat în trei săp-

tămâni Basarabia şi Bucovina de Nord.Atât girocenii, cât şi chişozenii au contri-buit la eliberarea acestor provincii, dar şila continuarea războiului dincolo de fron-tiere, în URSS. Menţionăm că, la ambelecampanii (est şi vest), din Giroc au parti-cipat în jur de 150 de persoane (în 1990mai trăiau aproximativ 100 de veterani derăzboi). Contribuţia Chişodei a fost deasemenea însemnată, de aici au plecat pefront peste 100 de persoane. Cu cât s-aprelungit mai mult războiul, cu atât maimare a fost tributul de sânge dat de tineriicelor două localităţi. În continuare, men-ţionăm eroii neamului nostru care aucăzut la datorie atât pe Frontul de Est, câtşi pe cel din Vest. Din Giroc au dat sacri-ficiul suprem: Alexa Nicolae, Avrămuţ Vichente, Bacai Petru, Bocea Petru, fraţiiBosa Ion şi Bosa Petru, Buibaş Trifu,Gherban George, Loica Nicolae, LudwigIacob, Marcu Ion, Marincu Constantin,Marincu Vichentie, Opriţa Ion, RaicuTuţu, Rohs Francisc, Rotaru Gheorghe,Sfei Petru, fraţii Stoia Ion şi Stoia Marcu,Şocodol Ion şi Urşica Ioan6.

Din Chişoda au căzut la datorie: CioncaIosif, Cocioba Ilie, Cocioba Octavian,Färber Anton, Jivi Pavel, Lazăr Ioan, Löchinger Petru, Mălan Ioan, MunteanPuvi, Stoicu Aurel.Trista veste a pierderii celor dragi a îm-părtăşit-o pentru o scurtă perioadă fami-liilor din Giroc consăteanul Petru Urşica.Deoarece poştaşul Drăguţ a fost trimis pefront, dirigintă de poştă a devenit preo-teasa Vişoiu, care a înmânat corespon-denţa consăteanului nostru. Telegrameleanunţau, familiilor, trista veste. „Din pă-cate domn‘ profesor, într-o perioadăscurtă de timp a trebuit să duc două scri-sori familiei Stoia şi alte două familieiBosa, ambele pierzând pe front câte doicopii. Nu pot exprima în cuvinte necazulfamiliilor respective”, rememorează poş-taşul acelor vremuri7.Dacă la eliberarea Basarabiei şi a Buco-vinei de Nord trupele noastre aveau unmoral ridicat din motive lesne de înţeles,nu acelaşi lucru îl putem spune despreparticiparea la luptele care au urmat dupătrecerea Nistrului. Ţăranul român era ro-bust, deloc pretenţios, capabil să facămulte sacrificii. Din păcate, mulţi dintreei abia ştiau să scrie şi să citească. Laşcoală, elevilor li s-a inoculat faptul că ro-mânii au participat în toată istoria lor doarla războaie de apărare (idee profund înră-dăcinată în mentalul colectiv). Ei nu

puteau să înţeleagă de ce războiul conti-nua dincolo de Nistru fiind trimişi la miide kilometri distanţă de propriile frontiere(Crimeea, Ucraina, Stepa Calmucă, Caucaz,Stalingrad) pentru a lupta cu un duşmanfie el şi istoric. Mai menţionăm faptul că,spre deosebire de soldaţii germani, careerau îndoctrinaţi ideologic, soldaţii ro-mâni nu cunoşteau acest fenomen. Esteadevărat că mareşalul Ion Antonescu a de-clarat războiul nostru ca unul „Sfânt”, darmult trâmbiţata „Cruciadă împotriva bol-şevismului” a avut un efect redus asupramoralului soldatului român.De aceea, nu mai miră pe nimeni faptul căfoarte mulţi soldaţi români nu s-au pre-zentat la încorporare ori au dezertat pur şisimplu de pe front. În situaţia respectivă s-au aflat mulţi giroceni şi chişozeni. Deoarece arhivele militare sunt la Piteştişi nu ne-am propus enumerarea persoane-lor care au făcut acest lucru, ne rezumămla a menţiona că, doar la Giroc, au fostcirca zece dezertori. În Chişoda, avem cu-noştinţă de existenţa a doi dezertori. Ace-ştia s-au ascuns pe la casele lor, la

neamuri sau la pădure, fiind căutaţi perio-dic de jandarmeria locală. Contemporaniai acelor vremuri, consăteni de-ai noştri,îşi reamintesc cum jandarmii ConstantinApetrei, Gheorghe Ursu şi Mihail Diaco-nescu căutau frecvent dezertorii. Martoriimai povestesc cum unii dintre cei urmă-riţi riscau să fie prinşi, „umblând seara pela birturi sau pe la rugile de la Uliuc şiUnip” unde, ce este drept, nu erau cunos-cuţi de prea multă lume8.Când menţionăm diferite evenimente dinrăzboi şi nu numai, trebuie să ne transpu-nem în timp, în acea perioadă, pentru a în-ţelege mentalitatea celor de atunci.Subliniem că deciziile consătenilor noştrinu trebuie privite cu asprime, mulţi dintreei participând la anumite faze ale războ-iului, dar datorită ororilor trăite acolo nuau mai putut să facă faţă unei noi trimiteripe front. Pentru a scăpa de linia întâi,mulţi soldaţi au luat crunta decizie de a seautomutila. Într-o discuţie cu un partici-pant la războiul din răsărit, acesta ne-a ex-plicat o parte din grozăviile prin care atrecut. Respectivul veteran ne-a împărtă-şit un episod al luptelor din Crimeea(1942). Ruşii au debarcat trupe la Feodo-sia, iar Brigăzile 3 şi 4 munte române aufost trimise de feldmareşalul Erich vonManstein să le oprească înaintarea. LaSudak, sovieticii au debarcat alte trupe înspatele dispozitivului românesc, pentru a

destabiliza frontul. Consăteanul nostru afost în acea zonă. Ceea ce a urmat a fostcutremurător: „Îi vedeam pe ruşi cum înaintau cu bărcile la un kilometru depăr-tare de poziţia noastră spre alte unităţi ro-mâneşti. Din acel grup de desant marins-a desprins o barcă şi se îndrepta sprecompania noastră. Noi aveam efectivcomplet (150 de oameni) şi eram culcaţisus pe mal, aşteptându-i. Când barca aajuns la mal, i-am somat să se predea.Fiind de vreo cinci ori mai mulţi, ruşii s-au predat fără nici o ripostă. Ceea ce aurmat m-a marcat pentru toată viaţa. Înrândul celor 30 de prizonieri erau şi doicomisari politici. Căpitanul nostru a în-trebat cine vrea să-i execute pe aceşti po-litruci fanatici. Cu stupoare, am observatcum colegi de-ai mei au ridicat mâna însus pentru a face parte din plutonul deexecuţie. A urmat execuţia celor doi co-misari. Acesta este doar un episod carenu-mi dă linişte nici astăzi. Auzisem căaceşti comisari îi împuşcau pe propriiisoldaţi, dacă se retrăgeau din faţa inami-cului, dar cei doi nu ne-au făcut nimic şis-au predat la fel ca şi ceilalţi ruşi. Dupăacest moment, am căutat din răsputeri săscap de front. În 1943 s-a ivit ocazia. Îm-preună cu un coleg de încredere, am ho-tărât să ne împuşcăm cu o armă ruseascăde captură. Am considerat că ar fi maipuţin dureros dacă ne-am împuşca înmâini. Am ridicat mâna şi colegul a trasde la trei metri pentru ca pe rană să nuapară urme de pulbere sau arsuri. Apoi l-am rănit eu. Am curăţat plăgile şi am puspâine să nu se infecteze. Am fost bănuiţică ne-am automutilat, dar în cele din urmăam fost trimişi acasă. Aşa am scăpat defront”. Şi veteranul a continuat cu câtevaexplicaţii: „Trebuie să ştiţi, domn’ profe-sor, că nu oricine este croit să vâre o baio -ne tă în pieptul altui om. Doar cei care autrecut prin iadul războiului pot să ne înţe-leagă, dar nici ei nu au dreptul să ne judece”9.După o asemenea relatare, nu putem şi nuavem dreptul de a condamna deciziile al-tora. Completăm că în urma dezastruluide la Stalingrad (1942) erau prea puţinicei care mai credeau în posibilitatea cagermanii şi românii să câştige războiul.Motivele enumerate au cântărit enorm îndeciziile soldaţilor de a se automutila saude a dezerta, pentru a scăpa de front.NOTE1. Lazăr Ioan, veteran de război, inter-viu realizat în 2010.2. Zamfir, Banciu, 2013, vol. VII, p. 651.3. Urşica Petru, interviu realizat în 2013.4. Moise Victoria, interviu realizat în 2013;Urşica Petru, interviu realizat în 2013.5. Scafeş, Şerbănescu, Scafeş, Dănilă,Avram, Andonie, Şerbănescu, 1996, p.15; Zamfir, Banciu, 2009, vol. III, p.128-129.6. Gruiţa, Murariu, Matei, 2010, p. 71-72.7. Urşica Petru, interviu realizat în 2013.8. Urşica Petru, interviu realizat în2013; Avrămuţ Petru, interviu realizatîn 2013; Moise Victoria, interviu reali-zat în 2013.9. Interviu realizat unui veteran de răz-boi din Giroc în 2002 (Familia nu adorit să-i prezentăm identitatea).

Prof. dr. Florin Golban, Colegiul Tehnic ,,Ion I. C. Brătianu” Timişoara

File de istorie giroceanA

RReessttiittuuiirrii:: GGiirrooccuull şşii CChhiişşooddaa îînn aanniiii cceelluuii ddee--aall DDooiilleeaaRRăăzzbbooii MMoonnddiiaall,, iiuunniiee 11994400 -- aauugguusstt 11994444 ((11))

Page 7: File de istorie giroceanA · 2016. 11. 23. · 2 iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144 DIALOGCUCETĂŢENII Ziledepost şi posturi Miercurile şi vinerile de peste an, afară

7DIALOG CU CETĂŢENII iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144

„Ăla-i rău’ ăl măi mare –N-are trup, niś nume n-are;

Ăla-i rău’ śe nu fuźeDă Dumnedzău, niśi dă cruśe...”

(dîntr-o cântare bătrânască)

Capitolul II21. Vi-s dî la Bolomaśi, ha?

Apo’ ruşîńe să vă fie!- Văruţule Colă, fii bun şî nu ce mâńia, că nu eşcinuma tu dî la Bolomaśi; iaca, dî la Bolomaśi dzîśem şînoi că ńi-s! Că dor-că ăla n-ar fi şî satu nostru?!?...,śercai io să-l îmbunădz ca-când m-aş fi îmbunat prămińe. Dar el, śică:- Iaca dovada, vai dă cińe... ca-cumă n-ar fi şî vaige-dă-noi... Că numa o gură dă răchie d-a te am băut şîm-am şî dăşchilińit la mince. M-o dăzgurdzît răchiamincea ca-cumă dăzgurdzăşci maţîli la porc – careprîntru cârnaţ, care dă călbăşăţ, care prîntru bofârtailiăle măi mărunce o’-că zgurimace – după śe măi dîntâiai băşcăşît burfa şi cecu, cear şî beşîca prîntru şfarcăalbă, o’-că d-a măi supţîroańe, ca să prindă străluśi, dăn-o măi puńi supt cărămidă prîntru aia, d-a śe să faśeroşie, cec o’-că cear beşîcă dac-ar fi, dîn bofârtaiezmleśice ’mestăcace cu mătărial dă sânźerece... I-adăsă măi înghit o gură dă răchie, că mi s-o pus o poptă dăiacă-m pică zubiţa şî mi să puńe moment greomânt larândză...- Dă-i, Văruţule, dovada prăcum că să măi be o gură,da’ s-o şî probăluiască şî să ńe spună tătfurt dă fi-o ge-a dulśe gin pruńe ge vară dî la Văru Titós – să ńefacă la toţ dăşchilinîre, izgoadă şî rânduială nu încreasta minţî, numa supt poalili lu creasta minţî – cădor-că n-om rămâńe proşci noi întră noi! Basîmcă lacaregoge dîntră noi – că io mă uit la mińe – încă o măifi rămâńeat śeva mince pră supt creastă, mă nădăi...- Acuma tu mă laudz pră mińe, ńe laudz pră noi, laudzrăchia lu Văru Titós, o’-că ce laudz numa pră cińe? Nudă alta, numa să şcim cui să-i fie ruşîńe la faţa obra-zului...- Vigeţ voi, Văruţîlor – dzîsă Văruţu Relu, dară era başca-cumă am fi dzîs mácăr-care dîntră noi, numa el odzîsă – nu noi ńe ascungem şî ńe ferim supt dănumirea

satului nostru cu numili dă Bolomaśi, numa cear satunostru să piceşce dăzgurdzîndu-să aşa cumădăzgurdzăşci bofârtaili dîn porc să le faśi buńe dă mân-care şî să nu ce sudomeşci la foale – baş aşa cumă s-o-’tâmplat când o fost dă buiră turśii; ei s-or fost picitdăşchilinindu-să supt creasta minţî şî s-or strîgat – săaudă turcu! – ba Topolovău-ăl Mare, ba ăl Mic (cumăai dzîśe la o persoană dă om ba Lae, ba Lăiţă) ba Topolovăţu dă Sus, ba ăl dă Źos – prăcum, bunăoară,ai dzîśe cătră o persoană dă om ba Colă, ba Coluţ –iară turcu, audzînd toce aşcea, s-o bunduzît în capu luidă turc, i-or trăbuit vo câceva dzăśi dă ani (prăcum îiscriat în archivu dî la Stămbuliu) până o prăśeput că-ivorba tăt dăspră aia persoană dă sat – ş-atunśi s-o luvatcu mâńili dă cap, o scriat în bucfariu lui cumă că satuîi satu lu coşceleśi, i-o dzîs Coşceleac – şî ascuns suptnumili ăsta o rămâńeat până l-o zăflat śińe l-o zăflatpicit Coşceleac supt dănumirea năprăśepută a turcului...- ... Ş-atunśi Costică lu Şofroni, fracili lu Ńesuică, fi-iertat, dă i-or dzîs cât o trăit śică Tata, astă prim-ăvară s-o răgicat în piśioare în sala dî la Primărie ş-ostrîgat – cu glasu ţîvlit a’ lu mumă-sa, Teta Dărinca,Dumńedzău s-o ierce, śică: Oamińi buni! ’Po vigeţśińe ńi-s noi? Prăśepeţ śe ńi-s noi? Şî vigeţ că śińe-iaiśi, în momenturili aşcea, cu noi?!? Noi ńi-săm bolo-maśi dîn Bolomaśi, cumă bińe-o dzîs Colă lu Tutubă –iacătă-l ’iśi dă faţă... Şî prăstă ńeşce ańi o treśe atots-trada prî la noi; da’ noi nu măi avem pământ să-i dămsă treacă... lu atotştradu ăla.Di śe? Prîntru că di śe? Prîntru că dă bolomaśi śe-amfost, l-am perdut, dzîsă Vericu Ńiţă.

Glosardor-că = doarm-am dăşchilińit = m-am limpezitam dăzgurdzît = am descurcatşfarcă = tobăbofârtaie = măruntaie (de porc)străluśi = gelatină, aspicîmi pică zubiţa = îmi lasă gura apăizgoadă = reuşitămácărcare = oricareCoşceleac = deal (denumire)teta = uină, mătuşăŃesuică, Lăiţă, Coluţ = diminutive de la Nesa (Dionisie)Lae (Nicolae), Colă (Nicolae)’iśi = aiciatotstradă = autostradă

ÎÎnnttââmmppllăărrii ddîînnttrr--uunn rroommaann bbăănnăăţţaannśe baş acuma să scriadză

Ioan-Viorel Boldureanu s-a născut în 12 februarie 1950, în Topolovăţu Mare, Timiş. Şcoala generală aurmat-o în satul natal, liceul la Lugoj, iar studiile universitare la Timişoara şi la Cluj-Napoca. Îşi ia

doctoratul în ?lologie, la Timişoara, în anul 1985. A debutat în volum în anul 1984, cu „Povestiri de lamarginea Câmpiei”. Membru al unor cenacluri, colaborează la câteva ziare şi reviste literare. Este titu-lar al Cursului de Folcloristică şi Etnologie la Facultatea de Litere şi Filoso?e a Universităţii de Vest din

Timişoara. La Cenac lul „Gura Satului” este, însă, „concurat” de COLĂ LU TUTUBĂ, personajul cucare este adesea identi?cat. Din ianuarie 1996 a început să dea viaţă personajului UICA NIŢĂ („văr allui COLĂ”) la Televiziunea „Analog” din Timişoara, în rubrica zilnică „La givan cu Uica Niţă”. Pentruacei care îl cunosc mai puţin, amin tim că scriitorul are rădăcini ereditare şi în localitatea Chişoda, un

motiv în plus de a iubi aceste locuri şi oamenii lor.

IIaarrnnaaSupt fireang dă şeaţă, şeriu’

O picit soarili iară,Vicodolu’, zăbunit,

S-o pornit nebun d-asară!

Cu pusliuşele dă neauăO-nvelit căşîle toace,

Pomii-ncărunţîţ’ dă vremeSă-nchină, să-i lasă-n paşe!

O pămucă albă poartăŞî grăginile dân sat,

(Ostănice îs şî eleDă câge roage or dat!)

Socăşelele, baş toace,Tac, da’ în gând sococescCâce urme au pă dună,

Câţ’ păpuşi le-o zotronesc.

Doauă hoare, negre tare,Să gorgoane p’îng-un pom

Nu-şi află locu’ şî paşe,Pân’ nu le zogoane-un om.

Luminiţă pân fereşciS-arătă dân orişe casă,

Larma dă copii dân drumSă să stângă nu le lasă.

Un miros dă pită coaptăCeamă-acasă p-ai plecaţ’,Iar dîn crumpii dîn cipsâieFac cu ochiu’ tri cârnaţ’.

Zdreanţă dă ou, năstăvice,Cu zama dă părădaică,

Saltă-n oala-nşinsă bine,Dă sorocu’ parcă jioacă.

Scoasă-acuma dân cuptorStă plăşinta cu ludaie,Pă o parce-i rumânită,Iar p-ailaltă îi bălaie.

După şina cu dă toace,Căldura dân soba mareMoaie oasăli-ostăniceŞî le mână la culcare.

Rând pă rând, lumini să stâng,Numa’ luna nu să culcă,s-oglingeşce în zăpadă

Ş-o apucă dor dă ducă...Marinela PANŢIRU

Semnalul de “ALARMĂ AERIANĂ” are 15 sunetea 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalulse compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare,cu pauză de 2 secunde între ele. Semnalul de

“ALARMĂ LA DEZASTRE” constă în 5 sunete a16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secundeîntre ele. Pentru sirenele cu aer comprimat, sem-nalul se compune din 5 sunete a 8 secundefiecare, cu pauză de 5 secunde între ele.

“PREALARMA AERIANĂ” are 3 sunete a 32 desecunde fiecare, cu pauză de 12 secunde întreele. Pentru sirenele cu aer comprimat, semnalulse compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cupauză de 6 secunde între ele.

“ÎNCETAREA ALARMEI” are sunet continuu, deaceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Pen-tru sirenele cu aer comprimat, semnalul se com-pune dintr-un sunet continuu, de aceeaşiintensitate, cu durata de 1 minut.

Telefoane utile locuitorilor din comuna Giroc:Primărie - 0256 395648; Poliţia Comunală - 0732 600450; Poliţia Locală - 0733 666467; Pompieri - 0732 600432; Deranjamente RENEL - 0256 929;

Deranjamente APĂ-CANAL: 0752 192848; Stare civilă: 0256 486029; SPCLEP Giroc - 0256 486027; Pentru decese - 0753 101123

ISSN

1584

/306

8 Colectivul de redacţie:Iosif Ionel TOMA - director fondator

Petru Vasile TOMOIAGĂ - redactor-şef;Simona IVUŢ - secretar general de redacţie

Octavian GRUIŢA, Viorel Dorel CHERCIU, Mircea STURZA - cultură;

Lavinia DAVID - social; Anton BORBELY - tehnoredactare computerizată.

Adresa: Giroc, str. Semenic nr. 54, TimişTel: 0256 395648; Fax: 0256 395798, 0732 600455

e-mail: [email protected]

Nu pierdeţi nici un număr al ziarului nostru.Citiţi-l constant pentru a fi corect informaţi!A fi corect informat înseamnă a fi puternic!

Tiparul executat la SC West Tipo International SA,Timişoara, Calea Aradului nr. 1, tel. 0256-244007

Page 8: File de istorie giroceanA · 2016. 11. 23. · 2 iiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144 DIALOGCUCETĂŢENII Ziledepost şi posturi Miercurile şi vinerile de peste an, afară

8 DIALOG CU CETĂŢENIIiiaannuuaarriiee--ffeebbrruuaarriiee 22001144

Lisa-Maria Zuican,3 ani, Giroc

Robert-Adrian Zuican,7 ani, Giroc

Erick Dragoş,6 luni, Giroc

Casian Adrian Veleşcu2 ani şi 5 luni, Giroc

Ediţia din anul 2013 a Cupeide Iarnă la minifotbal, com-petiţie rezervată echipelordin Campionatul JudeţeanAlborz, a fost şi cea maiechilibrată de până acum.Multe partide au avut nevoieşi de serii interminabile delovituri de departajare: douămeciuri din sferturi, ambelesemifinale, dar şi cele douăfinale au necesitat lovituri dela 7 metri.În cele din urmă, campioanăde iarnă a fost declarată ASWMT Giroc, care benefi -ciază de aportul exponenţialal celui mai bun jucător deminifotbal din ţară în anul2013, totodată căpitanulechipei naţionale, portarulCristian Popa.Revenind la competiţie, putem spune că WMT aspart monopolul MAV Glissando în ceea ce priveştemarea câştigătoare a acestei competiţii şi a premiu-lui cel mare, un porc de 200 de kilograme. Se parecă despărţirea dintre Mav (Sport) şi (AS) Glissandoa echilibrat campionatul şi competiţiile adiacente,din toate punctele de vedere. Mav şi Glissando auajuns cu greu în semifinale, după ce s-au chinuit întururile anterioare, iar în penultimul act au pierdut la7 metri în faţa WMT şi a frumoasei surprize, Pario -rii. Astfel că, în finala mică, a avut loc un

„fratricid”, adjudecat de Glis-sando, care a învins după unmeci spectaculos Mav, lider încampionat, dar tot după 7metri.Finala mare a opus astfel Pario -rii şi WMT, două vecine declasament din preajma podiu-mului primei ligi. A fost 1-1 întimpul regulamentar, iar WMTs-a impus la lovituri de depar-tajare şi a câştigat astfel Cupade Iarnă. Succes meritat per-total pentru WMT, echipa man-ageriată de Levente Borsos,una dintre cele mai de tradiţiegrupări din campio natul Al-borz, dar şi din ţară, pe plannaţional reuşind să îşi adju deceşi o ediţie a Cupei Ro mâ niei.Aplauze şi pentru Red Star,

Maracana Biled şi Unirea Cerneteaz, echipe dineşaloane inferioare, care au reuşit să ajungă în fazelesuperioare ale competiţiei.Iată şi lotul cu care AS WMT Giroc (gruparea pa-tronată de WMT Timişoara, Horana Grup Arad şiPrimăria Giroc) a început acest sezon: Ovidiu Arde-lean, Cosmin Bocşan, Tibor Bokor, Florin Dochiţa,Constantin Drăguş, Sebastian Filip, Robert Jigum,Ionuţ Pastilă, Emanuel Pătraşcu, Cosmin Pătru,Cristian Popa, Cristian Puiu, Daniel Radu, DanielRupa, Traian Topliceanu.

A. BORBELY

AASS WWMMTT GGiirroocc aa ccââşşttiiggaattCCuuppaa ddee IIaarrnnăă llaa mmiinniiffoottbbaall

Cristi Popa de la AS WMT Giroc a câştigat

titlul de cel mai bunjucător român de minifotbal în 2013

La Timişoaraa avut loc pri -ma conferinţănaţională de di-cată exclusivmini fotbalu-lui românesc.Sub titlul „Mi -nif o t b a l u l ,între trecut,prezent şi...viitor”, întru -ni rea a adusalături reprezentanţi ai forului mondial, european şinaţional de minifotbal, pe cei care au pus bazele acestuisport în ţara noastră, dar şi mulţi reprezentanţi aicluburilor importante din România, dar şi din judeţulTimiş.Această adevărată gală a minifotbalului românesc s-aîncheiat cu o frumoasă premiere. A fost premiat cel maibun jucător român de minifotbal din 2013, dar şi cel maibun jucător al campionatului Alborz Timiş.Astfel, Cristi Popa (AS WMT Giroc) a câştigat titlul decel mai bun jucător român de minifotbal în 2013, por-tarul şi căpitanul naţionalei fiind cel mai bun ambasadoral acestui sport, devenit un adevărat fenomen social.

A. BORBELY

Îmi pare rău că nu am adus cameravideo la amicalul internaţional de hand-bal de la Giroc, de la sfârşitul săptămâ-nii trecute, să pot surprinde at mosferaantrenantă în care s-a desfăşurat partidadintre echipa locală şi ungurii de laMako. Pentru girocenii ce iubesc spor -tul, aşa cum ar trebui să fie în esenţa sa,evenimente ca şi acesta pot constitui osoluţie de petrecere mai mult decâtagreabilă a timpului liber. Deşi avea un caracter amical, am asistatla o partidă viu disputată, echilibrată, alcărei rezultat de egalitate a fost stabilitîn ultima secundă a meciului. De câşti-gat a avut însă spectacolul sportiv, cares-a ridicat peste nivelul competiţiilor încare joacă cele două echipe.„Meciul a fost frumos şi plin de am-biţie. Echipa maghiară a condus pânăîn minutul 58, dar concentrarea, pefinal, ne-a permis sa egalăm. Urmeazădeplasarea noastră la Mako, însă data

nu e clar stabilită încă. Ne bucurăm, to-tuşi, că suntem atât de aproape degraniţă şi putem dezvolta relaţii de

parteneriat cu echipe din Serbia şi Un-garia”, ne-a decla rat Ruxandra Guleran,preşedinta H.C. Giroc.Partida s-a încheiat la egalitate 36-36,după ce la pauză au condus maghiarii,cu 16-18.H.C. Giroc: Alin Trifa - 7 goluri, Sebastian Petrişor - 5, Ovidiu Dulgheru- 5, Vicenţiu Faifer - 4, Emil Stolojan -4, Alexandru Baranga - 4, Mark Bodola- 2, Adrian Neamţu - 2, Ovidiu Durnea,Radu Neagoe şi Mircea Anghel câte 1 gol.Au mai jucat: Ştefan Roşu, GraţianGhimişi, Cătălin Ilie.Portari: Florin Ilaşi, Dorin Mureşan şiAlexandru Covăsânţan.Mako K.C.: David Csondes - 13, DavidPapp - 8, Mark Kis - 6, Peter Zoldy - 5,Gergo Sarosi - 2, Tamas Vikor şi ZoltanSzilagy cate 1 gol.Au mai jucat: Tamas Morva, DominikSzabo şi Csaba Soti.Portar: Adam Patakfalvi.

Ovidiu IGNEA

HH..CC.. GGiirroocc tteerrmmiinnăă llaa eeggaalliittaattee mmeecciiuullaammiiccaall ddee hhaannddbbaall ccuu MMaakkoo KK..CC..

Remiză între UnireaGiroc şi juniorii B

de la ACS PoliDivizionara D Unirea Giroc a susţinut opartidă amicală, pe terenul sintetic delângă Stadionul „Dan Păltinişanu”, încompania juniorilor B de la ACS PoliTimişoara. Partida s-a încheiat nedecis,scor 0-0, ea desfăşurându-se după o for-mulă inedită: trei reprize a câte 35 deminute. ACS Poli juniori B: (repriza 1) Rusu –Motreanu, Cochinţu, Sturz, Cherecheş,Marin, Oprea, Totici, Simionov, Sorescu,Velcotă; (repriza a 2-a) Bercuci – Micu-laş, Jivcovici, Cochinţu, Istrate, Şimian,Al. Lazăr, Vâlceanu, Lică, Codrean,Golda; (repriza a III-a) Rusu, Sorescu,Szois, Elceanu, Fluţari, Lupăştean, Pop,Marin, Simionov, Al. Lazăr, Jicovici.Antrenor: Robert Fruşa Mircea Şchiopu; Unirea Giroc: Coca, Dumitru, Cocora,Gherghel, Ioviţă, Mădălin, Ardelean,Ropot, Cătău, Moricz, Racoţi. Au maijucat: Butircă, Sere, Maftei şi Marincu.Antrenor: Orlando Trandu. (A.B.)