Tara romaneasca 4

20
Trebuie remarcat insS c[, a$a cum rezultd, din raportul la Congresul din 1914, muncitorii aveau o adevdratd repulsie pentru lupta politicd, mai ales dupa momentul 1899, ajung6ndu-se la o adevdrati rivalitate intre miqcarea sindical[ gi partid, suslindtorii primei combdt6nd pe cel de-al doilea. Pozi[ia PSD fala de primul rdzboi mondial a avut importante urmdri asupra imaginii partidului in opinia publicd qi in atitudinea autoritalilor in acea perioadi gi in anii imediat urmdtori incheierii rdzboiului. La scurt timp dup[ izbucnkea rdzboiului PSD a adresat un manifest Cdtre to{i salarialii, cdtre tntreg poporul romdn in care ardta cd ,,politica noastr6 trebuie si tindd spre o neutralizare completd a [drii fa[d de aceste doud mari puteri" (referirea se fEcea la cele doud blocuri politico-militare, Tripla Alianyd qi Tripla inlelegere). Aceeaqi atitudine a fost menlinutd qi dupd intrarea Rom6niei inrdzboi, ceea ce a dus Ia luarea de mdsuri restrictive ale guvemului. Sediile organiza[iilor muncitoregti (politice gi sindicale au fost) sigilate, ziarele qi revistele interzise, o parte a membriior au fost mobilizali iar unii fruntagi, printre care qi Cristian Racovski au fost arestali ceea ce a determinat la recurgerea la forme ilegale de acfiune. 8. DE,ZYOLTAREA ECONOMICA INDEPENDENTA $I MAREA A ROMANTEI INTNN UNIRE (1878-1918) Cucerirea independen[ei a insemnat o schimbare fundamentalS pentru pozilia statului romdn in raport cu celelalte state europene qi nu numai. Au fost create condiliile pentru consolidarea sistemului politic gi institulional (al cdrui 95

Transcript of Tara romaneasca 4

Trebuie remarcat insS c[, a$a cum rezultd, din raportul la Congresul din

1914, muncitorii aveau o adevdratd repulsie pentru lupta politicd, mai ales dupa

momentul 1899, ajung6ndu-se la o adevdrati rivalitate intre miqcarea sindical[

gi partid, suslindtorii primei combdt6nd pe cel de-al doilea.

Pozi[ia PSD fala de primul rdzboi mondial a avut importante urmdri

asupra imaginii partidului in opinia publicd qi in atitudinea autoritalilor in acea

perioadi gi in anii imediat urmdtori incheierii rdzboiului. La scurt timp dup[

izbucnkea rdzboiului PSD a adresat un manifest Cdtre to{i salarialii, cdtre

tntreg poporul romdn in care ardta cd ,,politica noastr6 trebuie si tindd spre o

neutralizare completd a [drii fa[d de aceste doud mari puteri" (referirea se fEcea

la cele doud blocuri politico-militare, Tripla Alianyd qi Tripla inlelegere).

Aceeaqi atitudine a fost menlinutd qi dupd intrarea Rom6niei inrdzboi, ceea ce a

dus Ia luarea de mdsuri restrictive ale guvemului. Sediile organiza[iilor

muncitoregti (politice gi sindicale au fost) sigilate, ziarele qi revistele interzise, o

parte a membriior au fost mobilizali iar unii fruntagi, printre care qi Cristian

Racovski au fost arestali ceea ce a determinat la recurgerea la forme ilegale de

acfiune.

8. DE,ZYOLTAREA ECONOMICA

INDEPENDENTA $I MAREA

A ROMANTEI INTNN

UNIRE (1878-1918)

Cucerirea independen[ei a insemnat o schimbare fundamentalS pentru

pozilia statului romdn in raport cu celelalte state europene qi nu numai. Au fost

create condiliile pentru consolidarea sistemului politic gi institulional (al cdrui

95

ro1 a sporit in mod evident in procesul dezvoltirii social-economice), pentru

promovarea unei politici corespullzdtoare intereselor ldrii, pentru accelerarea

procesului de modernizare a societdfii.

Este necesard insd, pentru mai buna inlelegere a problematicii aduse in

disculie o aten{ie aparte raporturilor dintre factorii interni qi externi. Rela}iile

economice cu statele puternic dezvoltate erau de multe ori neechitabile, marcate

de pdtrunderea a capitalului strdin dar qi de ingerin{e qi presiuni politice. tn noul

context creat de cucerirea independenfei, marile puteri europene vor c6uta noi

cdi gi mijloace pentru a-gi promova propriile interese intre care presiunile

concertate, amenintdrile, ofertele de ajutor militar. Cu toate acestea, Rom6nia,

in anumite momente grave (perioada aplicdrii prevederilor Tratatului de la

Berlin, tratativele legate de alian[a cu Puterile Centrale, perioada crizei din anii

1899-1900, rlscoala din 1907, anii neutralitefii) a reugit sd iqi apere interesele,

devenind chiar un factor important al relafiilor interna{ionale din Sud Estul

Europei.

Industria

in aceastd perioad6 se desfrqoari un proces de industrializare cu trdsbturi

specifice determinate de stadiul de dezvoltare social-economicl dar gi de

raporturile cu statele dezvoltate din Europa OccidentalS.

Cea mai semnificativd trdsdturd a acestui proces o reprezintd politica de

tncurajare a industriei promovatd de cdtre statul romdn. Legislafia de proteclie

gi incurajare a industriei nalionale a asigurat condiliile necesare pentru aparilia

gi dezvoltarea unui mare numdr de intreprinderi industriale.

I . Intreprinderi tncuraj at e

96

Industrializarca a ocupat un

important loc in dezbaterile opiniei

I 866 I 893 I 901 I9t s

Total

intreprinder

236 403 625 1149

lncurajate 83 115 r82 837

politice gi publice. M.G. Orleanu declaru cd ,,pentru ca si putem fine in Europa

rangul la care ndzuim, trebuie sI avem industrie cdci numai ea ne va putea da

bog6lii1e cu care sd facem fafd exigenlelor unui stat modern; de la agriculturd nu

putem niciodatd aqtepta cea ce o industrie ne poate da". in anii 1882 gi 1884 s-

au desfEgurat la Iaqi doud Congrese economice. Programul miscdrii economice

din Romdnia prezentat la al doilea congres de citre Mina Minovici prevedea,

intre altele, pentru incurajarea gi ocrotirea industriei autohtone: aplicarea cu

strictele a principiului protec[ionist pentru toate ramurile industriale;

adoptarea principiului de apdrare de taxe vamale Si comunale pentru toate

categoriile de materii prime Si produse fabricate in Romdnia; legi organice

pentru societd{ile anonime gi mutuale; legi pentru tncurajarea industrie

nalionale, in stare de a o face aptd sd lupte pe piala internd cu produsele

strdine; legi organice pentru exploatarea minelor; aplicarea principiului de

scutire de taxe vamale pentru toate masinile, materiile prime Si materialele

necesare industriei; acordarea de prime de produclie din partea statului

intreprinderilor industriale particulare; legi pentru proteclia mdrcilor de

fabricd, precum Si pentru brevete de inven[ie.

in privinla legislaliei, o operd importantd au realizat-o liberalii in cadrul

guvemirilor dintre 1876-1888 qi lg0l-lg}4. in prima perioadd au fost adoptate

Legea pentru tncurajarea industriei zahdrului, Legea pentru tncurajarea

fabricdrii de lesdturi Si sfoard, Legea pentru scutirea tdbdcdriilor de vamd la

importul tanan{ilor. Deosebit de importante au fost Tariful vamal general

97

(1886), adevdratd declaralie de independenld economicd qi Mdsurile generale

pentru a veni in ajutorul industriei nalionale (1887). Conform ultimei legi cine

infiinla o fabricd cu minimum25 de lucrStori qi 50000 lei capital beneficia timp

de 15 ani de scutire de vamd pentru importul de maqini, de reducetr la

transportul pe cdile ferate, de prioritSli pentru furnituri la stat. Av0nd in vedere

posibilitalile qi necesitSlile fdrii liberalii au protejat gi incurajat in primul rAnd

industria de fabrica care abia se dezvolta in Romdnia. Era o primd condilie in

incercarea de a contracara concurenla strdin6; mica industrie, meseriile

rdm6neau o sarcin[ de perspectiv[.

t, cea de-a doua perioadi a fost adoptat un nou tarif vamal prin care

proteclia vamald. creqtea de la 8,38Yo intre 1901-1905 la ll,3Yo pentru perioada

1906-1910.

Conservatorii au l6sat in urma lor mai puline reahzdri legislative, dar nu

rnai pu{in importante: Legea minelor din 1895 qi Legea tncurajdrii industrie

nalionale din 1912. Ultima venea s5 remedieze unele neajunsuri ale legii din

1887. De exemplu, nu se stipulase perioada in care se bucurau de incurajare

intreprinderile qi mai ales mdrimea 1or, pentru cE legea anterioard, nu prevdzuse

avantaje pentru intreprinderile mici gi mijlocii. Acestea au fost incurajate acum

(intreprinderile cu minim 4 lucrdtori puteau fumrza produse statului la preluri

cu 5%o mai mari dec6t produsele similare din alte ldri) ca qi cele care foloseau

materii prime furnizate de agriculturd qi subsol, fiind in consonanld cu doctrina

conservato are care punea accent pe agricultur5 in defavoarea industriei.

Pe ramuri de produclie, se constatd evolulii inegale, cantitative qi

calitative, in special in privinla dotdrii tehnice. in industria mordritului, a

zahdrului, cimentului, hdrtiei, cherestelei, petrolului, siderurgiei,

transporturilor Si telecomunica{iilor avem de-a face cu un progres evident in

privinfa inzestrdrii tehnice. Putem afrma cd,, in aceste domenii, revolu{ia

98

industriali s-a incheiat la inceputul

secolului XX. in alte ramuri-

industria textild- industrializarea

se afla la inceputul secolului XX in

plin proces de desfb$urare. in plus,

unele ramuri lipsesc aproape

Forla

motric

Nr.

pers.

ocupal

Capii

alfix

invet

tit

Val.

Proe

1901 100 100 100 100

1910 t63 tt7 113 152

19l5 264 148 133 238

2. CreSterea industriei mari

in indici relativi

comp

metal

cons

le

electrotehnica, chimia.

3. Evo lulia indus triei pr elucrdtoare

Produ

Mii

Tone

tSBs 1890 1900 1910 I9t 3

Petrol 27 54 227 1346 1 848

Cdrbu 63 104 t44 230

Sare 83r----:

108 110 130 125

Yal.

prod.

mil.le

;omplet-,

netalurgi

a,

mstruclii

'demasini,

tT,rtut

tntrel

\-Uy

fixmil.

pers.

ocupal

r90t/

1902

625 247,, 39.746 229,1

191s 847 329,i 58.871 547,1

4. Evolulia industriei extr active

99

5. Structura Si gradul de dezvoltare a industriei Romdniei tn preajma primului rdzboi

mondial

100

Tabelul 5 ne oferd o imagine edificatoare asupra structurii qi gradului de

dezvoltare a industriei Rom6niei. Semnificativd" ni se pare diferenla enormd

It{r. tntrepr. Capital fix (mil.lei, Personal (mii)

Ind. mare incurajati qi

Neincurajatd

rt49 30,55 58,9 (ind. incuraja

Ind. mijlocie (mori, fier

cuptoare var)

7000 55,0

Ind. Mici 56000 140,0 t27,8 (1908)

Ind. extractivS, petrolif< 535,7 14,5

Alte mine qi cariere 9,0

intre capitalul investit pentru industria mare gi extractivd fald de industria

mijlocie qi micd. De asemenea are loc o restrdngere a ariei industriei

megtequgdregti, a atelierelor qi manufacturilor datoritd creqterii ponderii

produselor autohtone de fabric6.

La inceputul secolului XX se constatd pdtrunderea masivd a capitalului

strdin, atdt sub forma tmprumuturilor de stat cdt Si a investiliilor directe.

Aceastd situalie a fost determinatd de insuficienla capitalurilor interne, lipsa

utilajului industrial, tendinla de a se investi tn ramuri cu necesitd{i financiare

reduse Si profituri imediate.

in societdfile industriale capitalul strdin reprezetrta 80Yo din capitalul

acestora iar in bdncile mari 40 o/o. La fel se int6mpla gi in industria petrolului.

Aici, 35%o era germal,25,2 Yo engl.ez, l3,Iyo olandez qi doar 5,5oh romAnesc.

PNL era de acord cu participarca capitalurilor strdine la dezvoltarea

industrialS a[itrii cu respectarea ins6 a unor condilii: investiliile striine trebuiau

sd punS in valoare avufia gi munca nfiionald, folosul fiind de partea statului, a

populaliei gi bineinleles a bwgheziei autohtone. Dimitrie A. Sturdza declara

101

,,numai munca noastrd poate da capttalurilor strdine insuqirea de a ne creqte

avulia. De aceea am fugit de Rockfeller, fiindc6 el venea cu capitaluri mari, dar

el vroia numai el (sic!) sd aibi toate profiturile ...Era un pericol de existenlE ca

piala economicd romAnd s5 o domine chiar in RomAnia qeful unui trust

american..." $i Ion I. C. Brdtianu a precizat in mai multe rAnduri conceplia

partidului asupra colabordrii cu capitalul strdin. ,,Partidul liberal nu a fost nici in

declaraliunile sale, nici in intreaga sa politicd, contra introducerii capitaiurilor

strdine. Desminfirea acestei legende o dd istoria noastr[ economicd, in1';-eagd

[...] Dar noi am zis totdeauna cd statul are dreptul gi datoria de a se preocupa

pentru ce scop vin aceste capitaluri strdine [...] Dacd vin pentru a pune in

yaloare munca gi bog[lia na]iona16, asociindu-se cu d0nsa gi lisAnd in schimb o

valoare echivalenti, o valoare compatibil[ cu aceea pe care o ia afluen]a 1or, e

desigur in interesul statului, qi orice om de stat trebuie si se grdbeasci ca sd

incurajeze venirea 1or. Daci ins6, intreprinderile au de scop sd speculeze 9i s[

sece oricare bogd{ii, frrd a ldsa valoarea coresptnzdtoare in loc, desigur nu e o

politicd sdndtoasd a statului ca sd le incurajeze."

tn schimb, conservatorii aveau o atitudine diferitS. Pentru ei banii nu au

nici miros nici nafionalitate qi, in consecinld, ,,flarl s5 amestecim chestiuni de

amor propriu na{ional in chestiuni bdnegti", industria nalionali era ,,industria

frcutd pe pimAntul Rom6niei de oricine, nalional sau strdin." $i intruc6t

economia romAneascd avea mare nevoie de capital- cici nici un popor ,,n-a

ajuns deodatd gi prin propriile forfe la indllimea civr\izSiei"- $i dezvoltarea unei

industrii mar1 era imposibilS ftrd capital strdin, a pune piedici qi condilii

echivala cu fr6narea conqtientd a dezvoltdri economiei nalionale. Pentru P.P.

Carp, capitalurilor str6ine trebuiau sd li se pund doar dou[ condilii: de a nu se

acordaposesorilor drepturi politice qi nici de proprietate asupra pdmAntului. Ca

urmare liderul conservator fficea apel la partide qi guverne de a deschide larg

t02

porfile capitalurilor strline cdci ,,nu vom putea face nici un pas, nu vom face, vd

afrm, nici un progres fdrd, capitaluri striine."

Conqtien{i de faptul cd ,,o industrie nu poate fi o reaiitate nafionald, dacd,

nu participd in mod efectiv capitalul nafional sau cel pufin na[ionalizat" liberalii

vor acliona pentru consolidarea poziliilor capitalurilor autohtone, pentru

limitarea ldrgirii sferei de influenld. a capitalurilor striine. Rezistenla fald de

presiunile trustului Standard - Oil, apoi fa[d, de cele ale unui grup financiar din

Germania qi Franla (1905), atitudinea manifestatd in legdturd cu concesionarea

iluminatului capitalei (1906) semnific6 pozi{ia burgheziei romdne de apdrare a

interes elor economice nalionale.

Se poate aprecia c6, in ajunul primului rdzboi mondial, are loc un proces

evident de modernizare economici, o dezvoltare mai accentuatd cunosc6nd

produclia de bunuri de consum gi exploatarea materiilor prime. Deficitare

r5.m6.n ramurile producitoare de magini qi utilaje ceea ce duce la dependenla de

mijloacele de producfie strdine. De asemenea industria nu satisfEcea intr-o

manierd corespunzdtoare agricultura iar capitalurile strdine au afectat

independenla economici gi uneori qi pe cea politica.

Creditul Sifinanlele

La 1 decembrie 1880 $i-a inceput activitatea Bonca Nalionald a

Romdniei (BNR) pun6ndu-se astfel bazele sistemului de credit in Romdnia. BNR

era in acelasi timp unica bancd de emisiune dar Si bancd comerciald centrald.

De la inceput rolul hotdr6tor in conducerea BNR a revenit PNL. Sucursale ale

BNR erau la Brdila, Constanla Craiova, Giurgiu, Iaqi, Piteqti,PiatraNeam!.

Pdnd la tnceputul secolului XX se infiinfeazd 27 de bdnci dintre care:

Banca Generald Romdnd (capital german), Banca Comerlului Craiova (capital

103

rcmAnesc), Banca de Scont BucureSti (capital romdnesc), Banca Agricold.

Pdnd la primul rdzboi mondial s-au mai infiinlat gi alte binci: Banca de Credit

Romdn (capital austriac), Banca Marmorosch-Blanck & Co. (capital german,

francez, maghiar, romdnesc), Banca Comerciald Romdnd (capital austriac,

francez, englez), Banca Romdneascd (capital romdnesc).

Marii proprietari aveau la dispozifie patru mari institufii de credit la carc

se adduga din 1894 Banca Agricold. Pentru !5rdnime, s-au infiinlat in 1891

bdncile populare care, in 1914 numdrau2g0l unit61i, 584000 membrii qi 107,3

rnilioane lei capital. De asemenea, in 1903 s-au creat obqtile de arendare,

ajungAnd La495 in 1913 cu76700 membrii qi 4,3 milioane lei capital.

6. Dinamica sistemului de credit

1900 I 914

Societdli bancare 30 215

Capitalul social 94,3 mil.lei 281,5 mil.l

Stocul metalic aI BNR 49,2 mil.lei 153,0 mil.l

Cdtre inceputul

primului rdzboi mondial creditul este constituit gi consolidat in special

favoarea burgheziei gi marilor proprietari; [drdnimea, mica industrie

meseriagii nu aveau suficiente mijloace financiare.

Bugetul reprezintd o cheie de control pentru dinamica gi dimensiunile

unei evolulii social-economice. Bugetul Romdniei a cunoscut o evolulie

predominant ascendentS. intre 1864 gi 1914 veniturile au crescut de la 60,1

milioane lei la 608,5 milioane lei iar cheltuielile de la 62,3 la 572,2 milioane lei.

De asemenea, in balanta venituri-cheltuieli, av predominat bugetele

excedentare, deci cu un surplus al veniturilor fa15 de cheltuieli. in acelagi timp

1n

qi

104

Transpo

rturile Si

urbanistica

Natura cheltuielilor Suma (lei)

Cdi ferate 655.461.66:

Poduri de fier (peste Dunire) 69.497.489

Gdri, cantoane, ateliere 12.7st.340

Material rulant, vagoane, etc. 28.219.276

Docuri qi antrepozite 17.156.852

Portul Constan{a 8.5r9.914

ual de comunica[ie 28.t26.935

Navigafie (maritima, fluvial6) 20.225.398

Construcfii qcolare, institufii de cultr 5t.39t.771

Construc{ii administrative 44.561.0s3

Construcfii militare, fortifica

armament,

echipament militar

266.315.80,

Total 1.60s.447.6

Modernizarea economicd impune existenla unui sistem eficient de

comunicalii iar industria favorizeazd, in aceeagi misurd in care solicitd

dezv oltar ea tran sp orturi I o r.

Refeaua de cdi ferate cregte de la 1229 knt in 1878 La3549 km in 1914.

Se construiesc numeroase gdri, inclusiv Gara de Nord, Podul de la Cemavoda.

Refeaua rutierd cregte de la 3219 km in 1879 la peste 28000 km in 1916

rdmdndnd insd cu mult in urma statelor dezvoltate.

in 1890 se infiinleazd Navigalia Fluviald Romdni iar in 1895 Serviciul

Maritim Rom6n.

Se reamenajeazd porturile Constanla, Brdila, Giurgiu, Galali qi se

conecleazd, La rc[eaua de cdi ferate.

106

obligaliile financiare ale contribuabililor au crescut deIa8,2lei in 1864la 78 lei

in 1914.

T.Volumul bugetului

1900

8. Structura cheltuielilor bugetare la

-L

Anul Venituri

(mil.lei)

1 890/1 89 170,4

1 898/1 89 236,8

t899/190 193,9

t9001190 209,5

t901/190 237,2

t9021190 248,4

1903/r90 246,7

1904/190 23t,5

1905/190 232,6

19061t90 236,9

19151191 662,4

r05

(Jrbanizarea ia amploare ca urunarea efortului ficut de cdtre stat pentru

sistematizarea qi reconstrucfia oragelor. S-au realizat numeroase edificii in

multe orage ale !6rii, dovezi ale intensului ritm de dezvoltare alldrii.

Agricultura

La inceputul secolului XX 80% din populalia fdrii lucra in agriculturd,

ramurA care asiguru 213 din produsul social gi era principala furnizoare pentru

export.

1r, ce"a ce privegte repartilia pdmdntului, 4l7l de proprietari cu peste 100

ha. defineau 3.810.351 ha. adicd 54,72 Yo iar 920.939 \drani cu pdn[ la 10 ha

delineau 3.153.645 ha adic6 45,28yo. Dintre aceqtia, 292.000 de familii aveau

pdmdnt penA in 2 ha iar aproape 300.000 nu aveau pimdnt deloc. Aproximativ

60% din suprafala cultivabili mai mare de 100 ha era exploatatd de 3332

arendaqi. Aceastd structurd a pdm6ntului cultivabil punea ldrdnimea intr-o

situafie de net6 inferioritate ceea ce explic[ existen]a unei acute ,,probleme

agrate".

in ceea ce priveqte repartilia culturilor, agricultura Romdniei are un

pronunlat caracter cerealier. Cereale reprezentau 82-85% din totalul

suprafelelor cultivate. Dintre acestea se remarci porumbul cu 43oA, gr6ul cu

33,5%o orzul gi ovdzul cu22,3o/o. Explicalia ponderii cerealelor sti in prelurile

avantajoase obfinute la export in preajma primului rdzboi mondial. Are loc qi o

creqtere a producliei la ha, in medie de 13 hllha, comparabilS cu cea din Statele

Unite (13,3 hl) qi superioari Argentinei (9,6 hl).

Referitor la inventarul agricol, la 1905 existau 10.498 magini cu aburi din

care 52,2 %o apafiineau mogierilor cu peste 100 ha, 39,8 yo erau delinute de

marii arendaqi restul fiind in proprietatea a 629 de antreprenori care le inchiriau

107

qi a328 de agricultori cu mai pulin de 100 ha. Pentru perioada de pAnS Ial9l4

au fost importate in medie intre 12.514 qi 17.953 torc maqini cu aburi. O

imagine sugestivi asupra disproporliei existente qi in cadrul inventarului agricol

cu tracliune animal[ ne-o oferd tabelul 9.

f . inzestrarea cu masini cu tracliune animald

MaSini c

semdnat

Secerdtori Secerdtori-

legdtori

Alte masini

Proprietari de mogii mai

mari de 100 ha qi

arendaqi

12.151 3500 3960 3571

Proprietari de suprafele

mai mici de 100 ha

370 10.556 374 391

in ciuda unui proces relativ intens de inzestrare tehnic6, aceasta rdm0ne

ins6 insuficienti qi inechitabil repartizatd, ldranii lucrdnd in continuare cu unelte

,,c1asice".

in ceea ce priveqte creqterea vitelor, are loc o sporire importantd qi in

acest sector. Cea mai mare parte a qeptelului apa(inea lSranilor, fiind folositd

la lucrarea pim6ntului. Sporul creqterii vitelor nu este mare qi din cauza

transformirii unor suprafele acoperite cu piquni in pSmdnt cultivabii.

Agricultura inregistreazdin toate sectoarele sale creqteri substanliale dar

acestea sunt grevate de tensiunile sociale grave din lumea rura16.

Comerlul exterior

108

Cunoaqte o mare demoltare la tnceputul secolului XX determinatd de mai

mulli factori: creSterea cererii de produse agricole pe piala externd care a

determinat o sporire a prelurilor cu 15-25% iar calilatea gr6ului romAnesc era

recunoscutd; importul de utilaje, instalalii portuare, mijloace de transport,

necesare pentru dezvoltarea comunicaliilor gi industriei; importul de capital

investit in industrie, comer!, bdnci.

La export creqte ponderea produsele industriei petroliere qi forestiere in

raport cu cerealele (procentul acestora scade de la 84%o la 77%) in preajma

primului rdzboi mondial. Cantrtatea de petrol exportat va cunoa$te o creqtere

continui, de la 77.656 tone in 1900 la 214.345 tone in 1905,586.151 tone in

1910 ajungand b 1.036.446 tone in 1913.

La imporl ponderea revine utilajelor (procentul acestora se dubleaz[ in

perioada cuprinsi intre sfdrgitul secolului XIX qi inceputul secolului XX).

Dezvoltarea unor ramuri precum textile, pieldrie, sticld, h6rtie duce la

reducerea procentului importurilor de bunuri de larg consum de la 82,4%o la

57%.

10. Volumul comertului exterior

Anii

(totaluri a

5 ani)

Export

(mil.lei)

Procent 9 Import

(mil.lei)

Procent 9 Soldul

balanlei

comercial

(+)

Soldul

balan!ei

comercial

(-)

1862-t86' 677,6 100 3 55,1 100 265,5

r872-t87 838,9 137 596,7 168 )L) )

1892-t89 1539,2 25r 1875,6 528 336,4

109

1897-190 1290,3 218 1588,5 447 298

t902-190 1940,3 317 1624,3 471 326,4

t907-tgl 2706,7 442 2192,4 620 514,4

PAnd la primul rdzboi mondial cea mai mare pare a importului va

continua s5 se efectueze din Germania gi Austro-Ungaria. in privinla exportului,

structura in acegti ani este urmdtoarea: Austro-Ungaria-3 0o/o, Gennania-llYo,

Belgia-l4Yr, Fra$a qi ltalia-l7Yu Ponderea Austro-Ungariei in comerlul

exterior al Rom6niei are la bazd legbturile economice tradilionale dintre

Romdnia qi Transilvania; o confirmd faptul cd limitarea acestor relatii

economice in anii ,,rlzboiului vamal" a determinat o crizd economicd atAt in

Regat c6t gi in Transilvania.

I 1. Grupul de {dri partenere al Romdniei

lara Import (mii tone) Export (mii tone)

Anglia 50.837 31.488

Austro-Ungari 96.098 41.055

Belgia 7498 t46.864

Elve!ia 6236 35

Franta t6.748 18.551

Germania 91.473 34.67s

Grecia 1654 24ll

Italia 14.524 47.t93

Rusia 8937 3867

Tdrile de Jos 5tzl 83.400

Alte ldri 22.r13 26.839

110

Total 337.558 457.701

O ultimi constatare sugereazi foarte bine dinamica qi dimensiunile

comerlului exterior: in anul l9l2 valoarea comerlului exterior al Rom6niei era

mai mare decdt suma valorilor inregistrate in comerlul exterior de Bulgaria,

Grecia qi Serbia.

Stadiul de dezvoltare social-economicd; locul ldrii tn context european

Prin nivelul de tnzestrare tehnicd, prin gradul de maturizare a relaliilor

capitaliste, Romdnia se situa tn rdndul ldrilor cu o economie predominant

agrard, concentrarea Si centralizareo capitalului afldndu-se tntr-o faza

incipientd.

Tabelul 12 ne oferd o imagine sugestivd cu privire la nivelul de

dezvoltare a forlelor de produclie gi a producfiei materiale prin intermediul

indicatorilor produs social qi venit na{ional,

12. Nivelul de demoltare aforlelor de produclie Si a producliei materiale

Ramurile Produsul social I 90 I /1 9r Venitul nalional I 90 I / I 9

Agricultura gi silviculturi 65 7l

Industria 20 15

Construclii J J

Transporfuri qi comuntca 5,5 4

Circulalia mirfurilor 55r t" 6

Alte ramuri 1 I

Total 100 100

111

Rom6nia trebuia si-gi gdseascl locul cuvenit intr-un context european

deosebite de complicat dupd Congresul de la Berlin, dominat de ciocnirile de

interese dintre marile puteri: Germania ) care urmirea sd iqi extindd dominalia

economici spre Orient, Austro-IJngari4 ce urmirea mdrirea Imperiului pe

seama statelor balcanice, Rusia care viza extinderea teritorialS sau cel pulin

mdrirea zonei de influen[d", rncluzdnd qi Strdmtorile.

Regatul Romdniei avea suprafala qi populalia mai mari dec6t statele de

la Sud de Dundre: 131.353 km2 faya de Serbia-48.382 km2, Bulgaria-95.704

km2, Grecia-64.688 km2. Populalia era de 6.000.000 locuitori la 1899

comparativ cu Serbi a-2.49 3 .7 00, Bulgari a-3 .7 3 3 .1 8 9, Greci a-2.43 0 .807 .

Situarea geograficd a Romdnrei prezenta o deosebitd importanli din

punct de vedere strategic:900 de km de granild cu Imperiul larist, aproape 1300

km cu Imperiul Austro-Ungx, pozigia la Dunire, deschiderea la Marea Neagrd

confereau Rom6niei atuuri importante in timp de pace sau de tdzboi.

Resursele economice (gr6u, petrol, lemn) reprezentau un impoftant

potenfial in eventu alitatea unui conflict qi contribuiau la asigurarea poziliei

dominante in Europa de Sud Est.

Sistemul de comunicalii Si telecomunicalii Si armata reprezentau valori

importante din perspectiva unui conflict european.

Ritmul inalt al modernizdrii a fost sesizat de contemporani-oameni

politici sau istorici-care supranumeau, uneori, Romdnia ca fiind ,,Belgia

Orientului" sau,,Japonia europeanS".

Tabelele 13, 14 qi 15 vin sd intregeascd imaginea privind locul Rom6niei

in ansamblul Europei.

I3. Baza tehnicd a industriei 14. Venitul nalional/cap locuitor

t12

lara Dotarea tehn

a industriei (C,P.,

Anglia 323

S.U.A. 29r

Germanii 156

Franla 15s

RomAnia 20-30

lara Venitul nalional pe c

de locuitor (lei)

Anglia 7999

Frunfa 7692

Germanir 6461

Romdnia 37t4

113

15. Structura populaliei dupd ocupalie

fara Anul Industrie, Comerl,

Transporturi

Agriculturd

Belgia 1910 2.090.000 500.000

Danemarca 1911 469.000 500.000

Finlanda 1911 4t7.000 900.000

Germania r907 48,6oh 34%

ltalia 1911 s.900.000 9.000.000

Norvegia 1911 294.A00 309.000

Olanda 1910 1.194.000 600.000

Portugalia 1910 1.410.000 din2.

mil. populalie

activd

Suedia 191 1 765.000 r.000.000

RomAnia 1911 I0-12% 7 s-80%

Se realizeazd" a1adar un stadiu nou, superior calitativ, de tttegrarea a

Romdniei in Europa capitalistS, consecinlE a intensitdfii procesului de

114