ARTA ROMANEASCA · tata de natura a proape ca o tara deosebita a Banatului, ... 1 V. publicalia...
25
N. IORGA ARTA ROMANEASCA IN BANATUL MUNTOS oore ".#4. ACADEMII POPULAtt =coot.= EXTRAS DIN "BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICe, FASCICOLA 98, OCTOMBRE-DECEMBRE 1938. czhe=x=ec. I 9 4 0 ikezamantul tipografic DATINA ROMANEASCA" Valenii-de-Munte (Prahova) 41.44/0 0 I. o'LN:=1
-
Upload
nguyenthuy -
Category
Documents
-
view
258 -
download
5
Transcript of ARTA ROMANEASCA · tata de natura a proape ca o tara deosebita a Banatului, ... 1 V. publicalia...
N. IORGA
ARTA ROMANEASCAIN BANATUL MUNTOS
oore".#4. ACADEMII
POPULAtt
=coot.=EXTRAS DIN "BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELORISTORICe, FASCICOLA 98, OCTOMBRE-DECEMBRE 1938.
czhe=x=ec.
I 9 4 0
ikezamantul tipografic DATINA ROMANEASCA" Valenii-de-Munte (Prahova)
41.44/0
0
I.
o'LN:=1
N. IORGAr=r:a=1
ARTA ROMANEASCAIN BANATUL MUNTOS
otocaoEXTRAS DIN .BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELORISTORICE`f, FASCICOLA 98, OCTOMBRE-1DECEMBRE 1938.
10T E10'
ACADEVILI
PIP1110.1
1 9 4 0
A.ezamantul tipografic DAT1NA ROMANEASCA" Valenii-de-Munte (Prahova)
0
*
Fi'llaitu
=4.=74=1V=I
4:
wive LIO're
klell POPULACEI
ARTA ROMANEASCA iN BANATUL MUNTOS
0 cercetare indelungatd, facuta zi de zi de lasat la sat, de la o biserica la alta biserica, imi
Biserica de lemn a putut sa aibd flint& cala Capat, in Torontal (fig. I, 2), in aceasta parte
rasariteana muntoasa, strict delimi-tata de natura a proape ca o taradeosebita a Banatului, numai in tim-purile cat se continua aici o viatataraneasca aproape autonomd, suptocrotirea, adesea intermitenta, a prin-tilor maghiari din Ardeal, sau, adaug,si in epoca, destul de indelungata, incare stapanirea turceasca s'a intinsasupra acestei regiuni, fara sa aducaun nou fel de zidire, moscheile elensesi trebuind sa fi fost, foarte tarziu,nurnai in centrele mari, caci Turciinu se asezau in sate si, chiar dacaar fi facut-o, ei ar fi fost in num&mic si nu s'ar fi putut gandi sa ridiceacolo un lacas de inchinare. Din arhi-tectura turceasca a putut sa ramana,mai mult decat dintr'o influenta pecare ar fi exercitat-o Tara-Romaneasc a
Fig. 1. Biserica din Capat.
ingaduie sa aduc inainte resultatele care reiese dinacest studiu, care poate adaugi un capitol noula cunoasterea arhitecturii, picturii, chie r lucrului,in lemn la Romani.
Nu este nicio indoiala cd aid, ca si in Ardeal,cea d'intaiu forma de cladirea lacasurilor bist ricestiprecum si a caselor de locuinta, a trebuit sa fiein lemn. Aceasta prima forma insa a disrarut,caci n'am gasit nici o singura biserica din acestmaterial asamanator cu acela, asa de numeros, pecare-I intalnim in Ardeal, poate i in uneleale Banatului, pe care nu le-am vazut, in Bucovina,unde forma este aceiasi ca si la bisericile rutenedin Galitia, in unele parti ale Moldovei si chiar, cala Valeni, langa Piatra Neamtului, ici si colo, ca laPosesti, din partile muntoase ale vechii Domnii aTarii-Romanesti. De lemn se pastreaza numai, pelanga masivele alcatuiri de piatra si de caramida(fig. 3, 4,6), adaposturile trecatoare pe care, pentru lu-crul campului, si le-au facut si le pastreaza Romaniidin aceste parti in mijlocul a ceia ce ei numescpamante" sau paminte", aceasta locuintd provi-sorie avand in graiul ardelenesc numirea de salas".
Fig. 2. Biserica din Capat: vedere din feta.
Reproducem dou5 vedeil ale ei dupd brosura parinteluiCaius Pascu, Din trecutul bisericii de lenin din Capdt(jud. Tim4-Torontal), Timlsoara 1939.
1
iACAliEldlu1
parti
1
MARVAit
-IV
41
°
A
-
-
4 N. IORGA
Fig. 3. Case din comuna Pecinisca.
Fig 4 Casa in stil romanesc in comuna Cornea.
-
rrt
11j-
-
;,.0_1
.+4A;11;
Pr
ARTA ROMANEASCA IN BANA1 Ul. MUNTOS 5
0 ea influentata de stilul Turcilor otomani, acele sant Bufeni, adeca acei oameni din padurea cudeschideri boltite ale unor case sau i cateva bufnite, ci FrOtuti Indigeni, autohtoni, se observapridvoare bisericesti, sprijinite, nu pe stalpi, cipe nipe p1latrl patrati, de un caracter de stul devulgar, pe care le gase0e cineva numai icicolo amestecate cu arhitectura ob4nuitä, carenu cuprinde nimic inaintea paretelui din fala allacaplui gain.
Elementul vechiu s'ar elute in zadar, cu toatezvonurile care circula une ori, in anumite pri
Fig. 5. Sfesnice de lemn din biserica din Domasnia.
din Banat, cum sant cele douazeci si cloud desate unde s'au asezat, in mai multe randuri,de-a secolului al XVIII-lea, asa-numniiBufeni sau Tereni, venni din Oltenia si intre-buintati la lucrul minelor, element curios si desigur preps, cu privire la care realitatea pe caream putut-o observa in patru centre de ale loreste fard indoiala inferioara frumoasei legendepoetice pe care o raspandesc intelectualii ridicaidintre dansii, cum a fost povestitorul de talentDamian Izverniceanu. Este adevarat ca aici, de o obinuirna adusa din patria cea veche pe carealtfel i in cateva alte casuri, unde locuitorii nu acesti stramutati o vedeau necontenit in visul
Fig. 6 Chivot din biserica de la Bolvasnita.
cate un cerdac de lemn care se adauga la cla-direa de cararnid. Acolo putem sa recunoastem
Fig. 7. Biserica din comuna
si
...
7
t;
:
.,
r:r.4151..kr. .
5
4.11 la
At.
Globu-Riu.
4.
6 N. IORGA
lor ca in cutare insemnari pe o carte biseri- numele prefacut de administratia austriaca s'aceased in care until, aratand ca a ajuns in Tara transmis Ungurilor , au pastrat foarte multe ele-
Fig. 8. Eiserica din Mehadia.
Banatului", spune ca el este din Tara-Roma-neasca", i ca, de oare ce toti oamenii tin maimult la vatra lor, ii doare inima pentru aceastamosie parasita Dar biserica Bufenilor n'are nicicel mai mic element care s'o deosebeasca debiserica acelor frati fata de cari ei raman i panaastazi inteo atitudine de isolare.
Casa de barne a Banatenilor romani, fara deo-sebire de origine locala, aceasta casa mica, aco-perita cu stuf sau cu coceni, este mentionata siin carp destul de tarzii, cum este frumoasadescriere a acestei regiuni de Leonard BOhm,la 1861.
Ici si colo am putut sa fac a se fotografia lo-cuinte de acestea mai vechi, astazi lasate inparasire sau intrebuintate ca grajd, asa incat,uitandu-ne prin micile ferestre patrate, care para fi potrivite pentru apararea impotriva deselornavaliri ale Turcilor pe vremea razboaielor cuAustriecii, in loc sa descoperim o batrana ase-zata la rosturile ei casnice am gasit vaca gos-podarului.
Atunci cand de sus, oficial, a venit o indrumarecatre noua forma de cllidire taraneasca, de carene vom ocupa indata, unii Romani, ca acei dinCorni, in lumea administrativa romaneasca: Cornia,
1 V. publicalia mea, Observafii $1 probleme beindfene,in Studii $i cercetdri ale Academie! Remise, despre istoriaacestui Banat de R5särit.
Fig. 9. Biserica din Ieselnita.
mente din vechea zidire neinfluentata de arhi-tectura rurala a Apusului. Cate una din aceste
, .
,t, z: .5 . 1 5 ?,
1,-,,,
.
:.
1.
_
-
.44Vicak :1F
. .
_
'41
NN 4
-
:
!
,
,
ARTA ROMA NEASCA IN BANATUL MUNTOS 7
baba parasita, cea din stanga fiind intrebuintatapentru pastrarea graului, canepei, fasolelorpentru depunerea deosebitelor unelte de casa, lamijloc fiind vatra, al aril fum mi s'a parut canu se duce in intregime prin horn. Aceasta arfi o forma de casa romaneasca.
0 alta, tot cu cerdac, nu are incapereasa incat bucataria a trebuit sa se faca intr'oinjghebare din curte, si intri deci de-a dreptulintr'o odaie foarte mica, intrebuintata ca deposit,iar in dreapta, si pentru locuinta si pentru pri-mirea oaspetilor, este o camaruta ingrijita, peparetii careia, in lipsa oricarii griji pentru ras-
Fig. 10. Inscriptia zugravita a bisericii din lablanita.
case cu cerdac in fata este alcatuitA din treiodai, din care cea din dreapta, tinuta destul decurat, chiar atunci cAld inauntru locuieste o biata
Fig. 11. Icoand din biserica de la Dornasnia.
pandirea icoanelor $ si a tablourilor in legatura cudinastia si cu rosturile tarii, astazi unificata, seatarna tot felul de banale iconite catolice, carese \rand la balciuri. In sfar0t, in gospodaria ceamare, la intrare, inteo groapa, este fabrica detuica, prin adancul intunerec vazandu-se, in
vremea fabricarii acestui licvid, scanteierea ve-chilor cazane de arama. De jur imprejur, ca la
hanurile din vechea tara libera, se intinde cori-dorul, din care se intra in odaia de o oranduiremai complicata.
Asupra unor mai vechi injghebari de lemncare au fost distruse, si in concurenta cu aceastaincercare de adaptare a vechilor amintiri cu
.2:
.
"`, 3
7`.
env a
'
^ 44sel
, "4I :
r
1
A
r
7° 77:4
mijlocie,
_
:1/4 -gt
-
-
8 N. IORGA
Fig. 12. Icoani din:biserica de la Domapia. Fig. 13. Icoana din biserica de la Corni.
3.41...ft
Cf7. ......1
-
A ; `"selig 1 la d; IMIguidethet.st liataitt,
7 .
1:tr,
a4
10. 41. --11
.r ,?-;
p-,
_
^
..
: .
-;
Tf13,4, t.
11 PIM P4
i!14
.co
anc
din
bise
rica
de
la C
olni
ARTA ROMANEASCA IN BANATUL MU.TIOS
Fig 14. Icoane din biserica de la Comb
Fig. 15. Icoane din biscrica de la Bozovici.
9
rca
'errr.
-,,,.".171T
v
,11
*Efcr
_ ,
.
0,-(
,
-;
1.)
00
NS
C.:
.10
;El
0
1
ea)
LI;
Fig. 16. Icoani din biserica de la Pecin4ca. 7 Fig. 17. Icoani din biserica de la Corni.
UAL
64. .
Cr 4'6e
, .
cite 45';
;,
.1
;71
ARTA ROMANEASCA IN BANATUL MUNTOS 11
modelul cel nou, s'a asternut prin casa ca i prin dosul paretelui de la Vest, in linii zugravite, decalbiserica stilul cel nou pe care 1-a adus admiv in cateva mai rari casuri, ca la Bolvasnita, pentrunistratia austriaca, instalata, cum se stie, la 1718, sfarsitul secolului al XVIII-lea, la Oravita, pentru
Fig. 18 Icoane de la biserica din I lugova.
prin pacea de la Polarevi6-Passarowitz i men- 1828 (fig. 10,20,22), si la Corni, pentru 1862 (fig. 21)1.tinuta cu toata infrangerea din razboiul de la Protocoalele, pe care n'am avut fireste vremea1733-39 (fig. 7, 8, 9). sa le cercetez unul ate unul, dar care vor trebui
Fig. 19. Icoane de la biserica din leselnita.
In ce priveste bisericile, niciuna nu poarta, studiate de o misiune de studenli, care sa ia pedupa obiceiul din Tara, o inscriptie. Ea nu se Cetirea kscripliilor, in studiul citat la Academiagasqte nici sapata in piatra la intrare, nici in Rornana.
2vs, L30T E OAN,
ktAilENIE:'No POPULattO
1
oPlo
,L'"el*
.
^
. a
LI
, - ia
1:3sill
.
'
-
12 N. IORGA
Fig. 20. Inscriptia bisericii din Bolvasnita.
;
tger4e34ettrst,flit,;"4- ",tlytat:".40140.1,111k,1/4.4":*:11";,tirrvilit#,3;
r1.11A1A. MI Cats. ANish", 1"1.1 isms kicikio, 11.4i a lion woiAtoi,Aid. Ankmuit trraiNmilIVIOW AAA H 1140 44 10 Cc 11.1 ropi "Romp 8,Efl oil0.11111 0,./S014 HO aniTpiti 11E14 limtult. IncII ihm&s: c Et. No litt fatlii,ACIptvw410110,4 Alttitcr,-4Aungl
3AmIAOHApitiluicKt.'11,,moC1X0tallillWilaC:1/4\liVAIV1.11I NUL MI1,191419, PIROANE
EmAlt I1 ista12 AcIMi, Noll Mtn Mt SA hVIAmtpirpeat t ACItrc MONTANA A. AlIttA AM
i A KbflpAp10 PARAIAt jNplag CA Mai nii
Fig. 21 Inscriptia bisericii din Corni.
(..: fri", To ap 14 rib to ri r 1 e. KOH CNA VI Mil, j WI(tt4a F e Kt' TTI° &gob ciVot lib, 2. ,qa
=i0)1 A tilK4.3+ tviS.1.1,114* /, eic..M VIU,1 4111346 IT g444,,P 1*-1' ' ,:t IV 4141v,v41-loi,
Fig 22. Inscriptia bisericii din Oravita.
..F -01.glie25..) ,
....4.: .
. -.-- .1,-,,EJ .-,. KA ::. . -
,.o IvAnwric."NkroraAr 1...0,4s
. i r r `,..-
1#141LiI Yin% kiro;&pattilt 17 * O W 41
0, L 6.e, - ,- .I. F,11, I ' ...4 4
4 L ' i,-.J, '-4- ' =Li
... 1, r.'.,:oNollE4-.,-,..-.T.aL-7 ''''', .! 2,5, .... nr:`,,,a, .,.. ..... _ P.- .`.. `...,.-:-.- ., - .p,....t.r..mw -S-...-,,,-2:. .4.,..-hk.,± .a.
,1,-. ","r1 ..-' Pr
11;
°4ra
.. -4,J
1.41osIt ,, ...-
.-PT .: lu;'.....:- !VA. off .'a ... ..- 1.ti 1. ...... ?
-a ' ° 1; kku. i i It'll4411161.4 111110.00 )01111111.11tt .......,r, ,.. t- - 4 t/nu "OA "1i -L ie.--
1 0 ,.. . . Asii - ' t
., Line.r,...., 'Al IIIIII joNt %swum,M..' ..)..- A.
.' NMI% .4 tin
. K. ' :
t Ala *AI Id Po
c i..
,.. ,... 14quAt, Come Ap.. '' -- --.
;t' LI
I 'wontlitTALY114K,11611%
*LI r
-.
= ..
- ,,...°A
F. ' .a
1- -.
F Ik,
' -1. '....
a.1:7"A
-% 5 22
'7 -
LiL
-
.
; ik ri1- F4, LtWt *b
t\,,5 V.' 41"
4 -1-16 _N tKtfit../C:rirk4r--.1-.LNt (fir.Witikf I .110111464;:trof-:L
e.
2 1
y.1" e:
f5-''.'. : 'fi1 i':..* '%.; i.z.A.:.i.:,..,.--t.it.:,:-,.pi..::,z .t'Vreiff id- W' ''..c6s.. . Z. -,-,-;A:..4.
ill.,14'81.1kh, :,.,1:.: f101/1:1?.-.it) N;;6:;:174,UtT
c-,,.0,.....:41,:i.A 8 (-; iiit.L6k,ti,e..1:-.14. W.. vi.ki.^M.
...! , It pip .,:ero c.-.!1; ii,s.t.;.'' .6.
RFT .08419.c;te --
gil
:.
AR
TA
RO
MA
NE
ASC
A IN
BA
NA
TU
L M
UN
FOS
13
VV,e1
V0Cr3
14 N. 1ORGA
I 1. VC,V1".01 Ih i v1.41,1
. .
,
./ ,{it ". 1,1,"
rand deosebltele biserici, fara a copia de maimulte ori un text identic, incep prin anii 1780,fiind redactate romaneste si de episcopii sarbl, cari,in mare parte, ca Iosif Ioanovici Sacabent, eraucunoscatori al limbii noastre si initiati in toaterosturile românesti. Dt la punctul de plecare alprotocolulul, ici si colo pastrat in intregime, sepoate ajunge neaparat la stabilirea unei datepentru intaia ridicare al lacasului. Pe alocuri seda insa una de caracter traditional, precum este,intr'un cas, aceia de 1777.
Asa, cred ca, sl in ce priveste casele taranestisi in ce priveste bisericile, afara de rari ex-ceptii,- si, chiar atunci, s'ar putea admite ca dataanterioara numai o injghebare primitiva, care adisparut, modelele au fost aduse si impuse po-pulatiel si preotilor numai dupa stabilirea uneilinisti permanente in acest Banat, in momentulcand Casa de Austria a renuntat sa caute prinrazboiu intinderea granitii posesiunilor sale panadeparte in Balcani. Deci catre sfarsitul domnieilui I Isif al II-lea, dupa incheierea pacii de laSistov, si dupa ce doi succesori ai lui au intaritinstitutia, mat veche cu aproape un sfert de secol,a graniceratului, adeca a serviclului militar sta-tornic, pana la o anumita vrasta, al taranilor
tik I
rämasi in satul lor i ducandu-si pe alaturiocupatia lor agricola, s'a creat ca basa a intregiiacestei arhitecturi, forma, obisnuita si pentru lo-cuinta si pentru biserica, in regiunile apusene,de unde venia dinastia, si in toata lumea ger-,mana, pana in aceste margeni ale Rasaritulul.Fig. 25. lcoani din biserica de la Bolvasnita.
Fig. 26. Icoana din biserica de la Bozovici.
fr -111?` 4:s,
"is'48
°1/40;nter, I
G5 3 I I. . ndI
ILV.- I1,1
c to
z ''.11;14171;y1
r?
si
.
ARTA ROMANEASCA IN BANATUL MUNTOS
Este vorba deci de o casd avand normele deconstructie din regiunea Rinului, a Bavariei, aSuabiei, de un sistem de sat in care casele acesteasant legate una de alta, insirandu-se odaile inlungime, fard curte in fund si, in feta, numai unspatiu destul de ingust. Este, adeca, nu o creatiea vechilor Germani, cari traiau cu totul in alteirnprejurari, ci irnprumutarea normelor care aupresidat la firmarea stilului galo-roman din Apus,asa cum se vede i astazi, alaturi de ferme iso-late, in tot Sudul Franciei ; dar ceia ce predom-neste este caracterul militar. Granicerii acestia segasesc asezati in fragmentele, intru totul asemenea,
Fig. 27. Icoana din biserica de la Domasnia.
ale unei uriase casarmi de alminteri, in uneleinsemnari de danii pe agile bisericestl de lainceputul secolului al XIX-lea, dandu-se numeledonatorului si calitatea lui in aceasta oaste spe-ciald, se adaugia numarul pe care-I poarta el, inalcatuirea osteasc-a localitatii.- In .-astfel de-conditii, evident cd nimeni n'are dreptul la ori-ginalitate. Celulele acestea stau gata pentru a sesupune unor ordine, trimetandu-se locuitorii lapaza vre unei gherete sau altui punct de su-praveghere pe linla Dunarii, on I ducandu-sesupt steagul imparatesc pentru a lua parte la olupta cu dusmanul pagan de peste Dunare. Epoca
15
românesti este Inchisd pentru tot-deauna, si, din generatie in generatie, oamenii
Fig 28. rictur di biserica de la Oravio.
Fig. 29. Picturi din biserica de la Domasnia.
au pierdut obiceiul de a gandi personal, de aavea un gust al lor, afard doar de acele remi-
;--originalitiifii
-
g -.1
rop:.,- - -,-1,,i,esz7.---- -- .!.;.-.-;c ---T-, -
. rk...,.......- .....01". I. .
*40;419' '''.3ri$ . L'" V.' -.......t-c-7- -__. .;,. . L'ilf* 1 f_........, - .
-'1*;-'1.1 ....;,..V., Il,0 4.4.10' 114- ''"141 ;',.. 4.
_....yrke ... ..a ', . ra ,.- ,, ...4. .0 , r: '**51
72771k '4,11,;LIP
'I
:
fria
-
;
; 0...cL-.
.;rtsR,
ty;;If.,I.k';.S.
ILIf; =
43.
-'AvAw=";MVP
F
I. - .
r
.--
. -
71.
7 ;J.: *Ai* a 0..to .Ft44...
bligaraERVOEM4339[10,2=6.
17 '44*t.
-
MR
:f11
11,E
9IIM
MC
fff;
PMIM
I!IM
ITII
1 6 N. IORGA
T_
Fig. 30. IcoanA din biserica de la Bo1vasnila.
Fig. 31. Icoane din biserica de la Corni.
. . . .
l'-4-1**.-t.,1"i!ti:
AR
TA
R
OM
AN
EA
SCA
IN
B
AN
AT
UL
MU
NT
OS
Fig. 32. Usile impiritesti din biserica de la Plesevita. Fig. 33. Usile impiritesti in biserica de la Corni.
,
I.
u:;1 I
r Imipt
z
- .
t:
i ; '17 vl
, . 7 i, -
,. ..rt.
Ir? I
18 N. IORGA
niscenle, tolerate de guvern, pe care le-amsemnalat la Corn!. Nu este un sat, ci o stradd,
Fig. 34. Biserica din Valea-Bolvanita: cerdac de lemn pentru cor.
nu este o stradd, ci este un front, gata sdrdspundd la opel.
Venind la biseric6, aid ca si in Bucovina, s'aintrodus, aproape la aceiasi epoca, forma bisericii
litaresc, ea insasi lipita de aceasta singura incaperea lacasului. Zic : singura incapere, fiindca aici nupoate fi vorba de un aclevArat pronaos, desparlitprin coloane sau printr'un zid, ci constructia areo singura intindere, de si o usa in LW estedeschisa pentru femei, brbaii intrand pe altausa, in dreapta, pentru ca, deci, cele doua sexurisa fie separate disciplinat intre dansele.
Fara indoiaI c poporul romanesc a avut dela cei mai departali stramosi ai sal in epocapreistorica un canon al frumuselii in ceia cepriveste construclia. Dar inchipuirea lui creatoares'a manifestat cu mult mai mult in ce privestepictura si in general artele decorative.
Aici, un trecut, care, led, a fost suprimat prinordin, se pastreaza si pand acum, de si nu inaceiasi masura pretutindeni. Aceasta conservarea vechilor si bunelor datine nu priveste insa casalaraneasca. Fireste nu poate fi vorba de zugra-virea paretilor inauntru ca in afara, dar in Oralibera femeile au urmarit cu cea mai mare atentiesculpture in piatra a bisericitor pentru a incercasa reproduca aceleasi motive, stilisandu-le, pe
Fig. 35. - Catapeteasmi de biserici bLnáteanâ.
dreptunghiulare, fara sinuri la dreapta si stanga,fara roluniirea altarului, lipsita de turnuldul dede-asupra naosului si avand clopotnila impuna-toare, care se vede de departe ca un steag mi-
pàreii umildor loc uinte ale satului. Numai decateva ori, in doua sau trei locuri din Banat, amputut observe astfel de ornamt rite de stuc decaracter linear. Sculpture in h mn se reduce la
,,
0 0 09, 1101,11101e01111+ a 01 0 t,t410011
-ra'LE)
,°--
_!'1
,4 . .1]
tqt i I .17.
-
."
3.
w -14w
. .
_
'44!
g-.
-r 0,21 c-15 C. °
i
It,
ci
-
SOIN
f1N
121VN
IVE
I N
i yD
svanlywoli
VIIIV
Fig: 36. Catapeteasma biscricii din Pecinisca. Fig. 37. Catapeteasma bisericii din Corni.
-161,42v; y°
-
i
c4)
-
144
1.7.-0"--r
rz4,
.. r- T., %Ems-- ,
0,4
" ' . 4
. -
,; _
i
Le71--
.:.,*b.,..).:
, .4 4 411 ..... .,
? it...,.; ii
%
,,,,,,,? -, . ...- -
:, i-41.4
' .
"e.,. 'o il, 1
.... e
eL 4 N,.., i
Fe
4
1
.
.
k,e 0
20 N. IORGA
Fig. 38. Catapeteasma bisericii din Ogradena Veche.
et,,a
"P-
a '
js. gita.
.. ... ,,,, .. 7...... . ... ,,,
" .' . . tog ?..... LI' ; .. .'. .- ,:-.
'' ... ' . 'J- ....AI;6 .4. -
\
11;lk .. 1E1-1-11-1111:
1.71. V 11
,°
r °
1.
4:1
%LW 'i-J ,
^ -.}
1-
ARTA ROMANEASCA IN BANATUL MUNI OS 21
cutare cerdac de cor, lucrat asa cum pana astdzi din Caransebes si pomenili in Monitorul Oficial",sant deprinsi Wang nostri a lucra ulucele lor a fost o goalei de zugravi in aceasta regiune,
Fig. 39. Catapeteasma bisericii din Dornania.
(fig. :33). Nicairi sdpdtura lemnului n'a fost intre- pornind de la acel diacon Vasile, venft din Tismana, a carui viala si mostenire o arat in publibuinlata pentru capiteluri de coloana.
Fig. 40. Catapeteasma bisericii din lablanita.
Este insa un domeniu de mai indelunga pastrare calia, paraleld cu aceasta, din Studii cercetdri alea tradillei. Pdnd la introducerea neinteligenta a Academiei Romane. E adevarat c n'am intalnitpictorilor brevetati, recomandati de Consistoriul o data anterioara secolului al XIX-lea, asa
-.0031111.re.-
10101-
TE °4,k4 ACABENIE1 %-47tit
ZIC11 POMOV°
3
ettir" 4-,
J
,:5
.-.i. . !
.:. , . i.. ;-,..... ...
.
:.
.
V, -,,_.
_ E = ":"r
'
rAe'
lErett1114.CMt174
.4;
q
-
'
i
nicAiri
-
-
ARTA ROMANEASCA IN BANATUL MUNTOS 23
Fig. 43. Catapeteasma bisericii din Oravita.
la .,: : -- ' ., ., /. .
If 1 4 1 °
*.g: 'di 'frt ..f '''. 13' 4 ..'4. ....* ..i. 4 . .7 ,...
B 1 ° o 44 .
., a 1110.,..
rl.' .04(% ... ....-if\ I.' , A ...? . .
/f'.17.1.3: 4",t.. . i -.. ." I':.. a. ,'e el,N..__: . . .
e i . a
i., .1,.,li.. .1 'A...J. ^ i . .., ' .,,,.1
Fl iiii4tIk. 'IF. .= 7----z---- ,i--'4. n=7,°' A ll' .° . -
.. i. 441., , . .. ... ..
4'
? , .4.7. r. ;-...1.; fp-4:,.: t: ii,-,\...is, , ..._,,:A.......;,.. ;,;*- :. ' _ .7-,p" ...'" s
'' i J .., i ..,, C. ,-, 9 '' 1.2... :c...i ,..? .. iii4.1',, rl?..1 C
a eit q .4 D .2:11 3- aqi -140. ! .4, tlw, ::-444...
!
,..,-%!'
., .
..4 .
,, LNG'',
,k. '4 ,41 1.p
ri 4. ':.'..."
1 '1'. ' 1
, . .i
.- I° , .L. .., .I
V.1/
52 iet.1 ,t Fi'02..
8.
1
.sewer ,
tze!:rah r-
4,1&
,
24 N. IORGA
bleat nu se poate spune in ce fel erau impodobitiacesti prep si cum se presinta catapeteasma,
Fig. 44. Biserica din Pecinisca : candela orientali.
(fig. 34 l urm.), si nu numai la Corni, si la Domasnia,cu dar si aiurea, au un caracter arhitectural mai
ornat, din care nu lipseste originalitatea. Vechiisapatori in lemn, cart intindeau peste sculpturelor un invelis stralucitor de stuc aurit, au lucratnumai pe alocuri, dar ddnd mai mult fragmentede ornament ale catapetesmei, decat o impodo-bire cuprinzand tot spatiul. La Bozovici insa ca-tapeteasma se presinta cu stralucirea obisnuitain bisericile din Tara de dincoace, de si neavandnimic din migaloasa truda artistica pe care de atateaori o observam si In biserici marunte ale noastre,cum este, aceia de la Costestii-de-Vale (fig. 42)Acesti zugravi de biserica, numiti in limba stri-catä cu nemteste maleri" sau moaleri", dauprin urmare icoanele acestei catapetesme i uneleornamente florale care n'au fost reduse la for-mele geometrice ale artei populare. In genereei au urmat tipicul obisnuit la noi si in lacasulcel mai modest, presintand in ordine traditionaldpe Sfintii 1uptatori, scenele din viata lut Isusacelea care constituie viata Sfdntului de hram.
Dar, in acelasi timp, in stranele, une ori atatde frumos sapate, cum este casuist in bisericuta,asa de putin imbogapta, de la Bolvasnita, pentrusatenii cari-si au locurile lor fixate cu numelescris din generatia anterioara, se dau deosebitescene din Scriptura, sau chine de parrabole, cum este aceia a bogatului nemilostiv.Mai mult dupa inchipuire cleat dupa modelescrise in cart! sau recomandate in pagini deErminie", se presinta o intreaga opera populara(fig. 11 i urm.), de o foarte mare varietate, in carenu lipseste inspiratia personala a artistului. Pe dosulscaunului vlddicesc apare iarasi o figura sacra sau,cum este casul in unele biserici ale Bufenilor,figura marelui arhiereu aguna. Aici este unintreg folklore care ar trebui urmarit de la oicoana la alta, observand de cafe ori apare unelement nou care se adauge la traditia pre-cedenta. De obiceiu, data acestor zugraveli esteprin anti 1830, cum se intAmpla cu acelea, nudintre cele mai bune, din biserica de la Mehadia.
Acestea sant observatiile pe care le-am pututculege ; o astfel de cercetare ar trebui sa seintinda si asupra celorlalte biserici din Banat,care se pot presupune a fi mult mai putin origi-nate decat acelea din regiunile muntoase. In felulacesta capitolul de care vorbiam la inceput arputea sa fie complectat fara o deosebita osteneald,ci numai cu oarecare cunostinti generale si cumulta Jragere de inima, intovarasMdu-se asemenealucrari de fotografia tuturor pieselor caracteristice.
tot ceia ce neaparat trebuie sa figureze pe &Ansa.In treacat observ ca un in:a este catapetesme
I.
_
's;)
r.;.
V., pentru orlginea lor i centrele balcanice de fabri-catie, la care ar fi sa se adauge ale noastre, Ocunev, irArchivum kondakovianum, Ill.
rf
-
-111 to
VS574.
En
.
1-
Si
--
*-
rindV
t
