Irigarea tutunului aduce sporuri de productie faradiminuarea calitatii foilor, dupa MUSTE (2008). 3.5.Recoltarea frunzelor de tutun Numarul frunzelor de tutun pe planta este variabil, n functie de tipulsi soiul de tutun, oscilnd de la 14-16 si pna la 40-46 si chiar mai mult. Tutunurile orientale (cu frunza mica) au un numar mare de frunze petulpina, spre deosebire de tutunurile cu frunza mare (Virginia, Burley simare consum), care au un numar mic de frunze. Dispunerea frunzelor pe tija, modul lor esalonat de coacere dinspre baza spre vrf si calitatea n momentul recoltarii duc la delimitarea etajelor foliare. Acestea sunt n numar de 5 la tutunurile cu frunza mica (baza sau poala, sub mijl oc, mijloc, sub vrf si vrf) si n numar de 3 la tutunurile cufrunza mare (baza sau poala , mijloc si vrf).Frunzele de baza se dezvolta n conditiile mai slabe, ducnd la obtine rea unui tutun de calitate inferioara.Frunzele din etajele de mijloc sunt mai consis tente, cu tesut plin, cu un continut ridicat de elemente chimice, ceea ce face ca dupa recoltare sa se obtina tutunuri de calitate mijlocie si de multe ori chiar de calitate sup erioara. Frunzele din etajele de vrf au un tesut plin si elastic cnd ajung la maturitate si dau tutunuri de cea mai buna calitate.Avnd n vedere diferentierea calitativa a frunzel or pe tija dinspre baza spre vrf, recoltarea trebuie sa se faca ntotdeauna pe etajele fo liare, fara a se amesteca frunzele din diferite etaje, ceea ce ar conduce la o nrautatir e a calitatii tutunului uscat, dupa HODISAN (2006) .7.nsiratul tutunului Ajunse la locul de nsirat (magazii, soproane etc.) frunzele de tutun seaseaza n "n asada", ntr-un singur strat, pe dusumele, pe ciment sau pepamnt uscat, fara a fi expuse d irect la soare. Pozitia frunzelor va fi aproape verticala, cu vrful n sus si cotorul n jos. Este bine sa fie nsirate n aceeasi zi.nainte de a se ncepe nsiratul propriu-zis, se va face obligatoriu sortarea frunzelor n functie de marime, de integritate, de gradul de vatamare mecanica sau din cauza bolilor sau daunatorilor. Cu ct sortarea se face cu mai multa exigenta, cu att se usureaza procesele de dosp ire si uscare si deci obtinerea unui tutun de buna calitate.La nsirat vor fi respectate urmatoarele conditii: Frunzele marunte ct si cele coapte si recoltate pe timp uscat vor fi nsirate mai d es;n zonele cu clima uscata pe o sfoara se vor nsira mai multe frunze dect n zonele cu clima umeda; Frunzele rascoapte si prea dospite se nsira mai rar dect cele coapte si dospite no rmal, la fel si frunzele mari si consistente; Frunzele din etajele inferioare si cele mici, care cedeaza usor apa, ctsi frunzel e neajunse la maturitate se nsira mai des, deoarece ele dospesc mai ncet, iar daca s e nsira rar se usuca prea repede; Pe un sir spatiul dintre doua frunze nvecinate trebuie sa fie cel putinct grosimea nervurii principale; nsiratul frunzelor cu multa apa sau prea vestede este greoi, deoarece n primul caz nervura se rupe usor, iar n al doilea caz nervurile sunt moi,prea elastice si fru nzele se lipesc cu usurinta una de alta. Se vor evita aceste situatii, care diminueaza productivitatea muncii (HODISAN, 2 006). 3.8.Dospirea si uscarea Foile verzi de tutun, pentru a deveni industrializabile, sunt supuseprocesului t ehnologic de dospire-uscare. Calitatea tutunului poate fi mbunatatita daca procesul este bi ne condus si, dincontra, orict de bun ar fi tutunul produs n cmp, calitatea lui este diminuata mult, daca procesul de dospire-uscare nu este condus n mod corespunzato r. Acest procesinfluenteaza, n primul rnd, compozitia chimica si caracteristicile fiz ice, care determina calitatea industriala si fumativa a tutunului. Principiile stiintifice care stau la baza procesului tehnologic de dospire-uscar e a tutunului sunt aceleasi la toate tipurile de tutun si la toate metodele si proce deele de dospire-uscare. n cadrul acestor principii stiintifice generale, procesul tehnolo gic este dirijat prin parametrii factorilor de mediu, pentru obtinerea diferitelor calita ti de tutun de diferite culori.n momentul recoltarii frunzei verzi de tutun de pe plant a, fenomenele anabolice (asimilatia) nceteaza, dar si continua, si uneori cu mai mare intensitate, fenomenele catabolice (dezasimilatia) Prin dirijarea temperaturii si a umiditatii relative a aerului,transformarile fi ziologice si cele biochimice din frunza sunt activate sau ncetinite, dupa caz, pentru obtin erea unei bune calitati de tutun.La recoltare, frunzele verzi contin n medie 85% apa si 15% substanta uscata. Dupa uscare, acest raport se inverseaza si tutunul contine 15% apa si85% substantauscata. Continutul apei din frunza verde poate varia nsa mult(de la 78% pna la 90% ), n functie de tipul de tutun, conditiile de crestere aplantei, etajul si gradul de maturitate al frunzelor etc.Frunzele mai putin coapte, cele de la etajele superi oare si cele provenite de la plante crescute n soluri mai fertile au un continut mai mare de apa. Dupa uscare foile ajung la un continut n umiditate de 6-7%, darpentru a putea fi manipulate fara degradari, ele trebuiesc umezite pna la 15-20% continut de umiditate si la u nele tutunuri chiar mai mult. Procesul de dospire-uscare trece prin mai multe faze, care se refera fie la culo area frunzei ,ceea ce corespunde cu dospirea, fie la continutul n apa a frunzei si nervurilor, ceea ce corespunde cu uscarea. Dospirea. Dospirea unei frunze normale de tutun din punct de vedere biologic si tehnologic poate trece prin urmatoarele faze de culori: verde,verde-galbui, galben verzui, galben lamie, galben portocaliu, rosu, brun deschis, castaniu si brun nchis. ntre aceste culori pot fi diferite nuante intermediare.Aceasta succesiune de culo ri se produce numai la frunze ajunse la maturitate tehnologica normala cu un continut normal de apa si n conditii de mediu cu parametri determinati de temperatura si umiditate r elativa a aerului, precum si cu durate de timp corespunzatoare pentru fiecare faza de do spire. Uscarea tutunului se produce prin eliminarea apei din tutun n faza dorita de dosp ire. n uscare se deosebesc fazele: uscarea limbului foliar si apoi a nervurilor si mai ales a nervurii principale.n cursul verii, soiurile orientale Djebel si Molovata dospesc n 1-2 zile, soiul Ghimpati n 2-3 zile, iar soiurile cu foi mari, usoare la fumat ntigare te (Banat,Baragan), dospesc n medie n 3-4 zile. Foile de poala si sub mijloc, ca si c ele bine ajunse la maturitate tehnologica au nevoie de o perioada mai scurta de dosp ire. Foile de la etajele superioare cele mai putin coapte, cele provenite de la plant e crescute n soluri fertile dospesc mai greu, ntr-o perioada mai lunga. La tutunurile pentru tigari de foi, dospitul dureaza mai mult, caci foile s-au r ecoltat la maturitate incipienta, deci foarte vitale. Dupa ngalbenirea acestor foi, ele sunt tinute mai departe la umiditati mari, procesele de dezasimilatie continund pna cnd foile s e nrosesc si apoi trec n culoarea bruna nchisa. Numai acum se considera ncheiata dospirea la aceste tutunuri si se trece la uscar ea foilor prin ventilatii active.Durata dospirii, indicata mai sus n medie n zile la cteva tutunuri de la noi, variaza deci cu numerosi factori biologici, privind frunzeleverzi, si tehnici, privind parametrii mediului, sub 16C activitatea celulara ncetineste, iar sub 4C ea nceteaza. Foile pot ramne verzi dupa uscare daca nu a fost degradata clorofila. Iar clorofi la nu se degradeaza n special n doua cazuri: fie la temperaturi scazute, cnd este ncetinita activitatea vitala a frunzei verz i, fie la temperaturi ridicate, cnd apa este eliminata din frunze nainte ca princip alele substante, printre care si clorofila, sa aiba timp sa fie degradate. Dospirea decurge mai bine la temperaturi variind n medie ntre 27 si32C si umiditati relative ale aerului ridicate, 70 pna la 95%, dupa starea frunzelor ce sunt supus e dospirii.Procesul de dospire este condus dupa caracteristicile fizice externe al e foilor de tutun, care nsa sunt n corelatie strnsa cu transformarile biochimice ce au loc n tutun. ngalbenirea foilor constituie, deci, un indice extern al vietii latente si reprezinta, deci, o limita care separa doua fazea propiate si succesive. n prima faza, n foile de culoare galben-verzuie, deci vitala, se produc transforma ri de natura biochimica cnd eliminarea apei se produce prin procese fiziologice, prin transpiratie. Dupa distrugerea biostructurii n urma producerii unui deficit apos; transformarile din foi au un caracter autolitic si sunt de natura fizico-chimica , eliminarea apei fiind un proces fizic. Colorarea foilor, dupa galben, n rosu si apoi n brun poate avea loc spre sfrsitul procesului vital, dar nca vital, al foilor.Daca vitalitatea foilor este ntrerupta prin ridicari bruste de temperatura care accelereaza transpiratia pna cnd foile ajung s ub deficitul apos, tutunul se va fixa si usca n situatia respectiva, de exemplu verd e clorofila neavnd timp sa fie degradata.De asemenea, datorita prelungirii starii v itale prin umiditati mari n foi si n aer, si prin temperaturi moderate, tutunul dupa cul oarea bruna poate fi invadat de microorganisme,care-l pot degrada complet. ngalbenirea este produsa practic prin degradarea clorofilei si iesirea n evidenta a xantofilei (galbena) si a carotinei (portocalie). Cnd doua treimi din suprafata f oliara este galben-verzuie, ngalbenirea se considera terminata si se trece la faza urmat oare de fixare a culorii galbene (la tutunul Virginia bright). Uscarea. Uscarea foilor consta n fixarea culorii obtinute n faza de dospire (galbena la Vir ginia, bruna la tutunul pentru tigari foi), prin uscarea propriu-zisa a limbului foliar si a nervurii principale. Aceasta se obtine prin ridicarea temperaturii mediului si scaderea umiditatii di n foi si mediu. Apa din foi scaznd sub limita deficitului apoi, foaia si pierde vitalitatea, transpiratia nceteaza, iar eliminarea apei este activata si se produce printr-un proces fizic de evaporare. n functie de subfaza de dospire si de viteza uscarii se obtin foi de culori diferite. n acest stadiu se poate produce o oxidare a compusilor taninosi, care au un carac ter fenolic si duc la brunificare, daca foile mai au nca suficienta umiditate.Prin us care se obtine deci un tutun conservabil si care se poate manipula bine, daca are o umid itate de 15 la 20%, dupa tip si soi. Caracteristicile foilor verzi de tutun proaspat recoltate si capacitatealor de dospire-uscare depind de mai multi factori: conditiile de crestere a plantelor, climatice si pedologice; tehnica de cultura; tipul si soiul de tutun;gradul de maturitate al frunzelor n momentul recoltarii; etajul foilor pe tulpina si timpul cnd se recolte aza. Astfel, uscarea se face mai greu la foile provenite de la plante cultivate n tere nuri mai fertile, bogate mai ales n azot, cnd spatiile sunt mai mari ntre plante, n care plantele sunt crnite, la foile recoltate n anii secetosi, de la etaje superioare e tc. Unele soiuri se usuca mai repede si si fixeaza mai usor culoarea galbena (orienta le si Virginia), iar altele se usuca mai greu si si nchid culoarea trecnd spre rosu (Banat si Baragan), din cauza capacitatii biochimice diferite de cedare a apei d in limb si din nervura principala. La soiurile cu foaia mica, nervura cedeaza mai repede apa dect limbul foliar, n ti mp ce la tutunurile cu foaia mare nervura cedeaza apa mai ncet dect limbul. Iata de ce pentru nlaturarea dezechilibrului ntre cedarea apei din nervura princip ala si din limbul foliar se aplica uneori presarea, zdrobirea sau despicarea nervuri i principale, cnd aceasta este foarte mare, ca la tutunul Kentucky. Foile coapte si cele recoltate dupa amiaza se ngalbenesc si se usuca mai repede d ect cele crude (necoapte) si recoltate dimineata.Aceste diferente determina deosebir i ntre continuturile biochimice, care influenteaza asupra potentialului de dospire-usca re al foilor de tutun.Temperatura si umiditatea relativa a aerului din mediul de dospi re-uscare sunt factorii hotartori prin care se dirijeaza parametrii necesari obtinerii unui tutun de culoare determinata si de calitate anumita. Ventilatia mediului de dospire-uscare este necesara pentru eliminarea excesului de umiditate provenita din transpiratie sau evaporare, a bioxiduluide carbon si amoniacului p rovenite din respiratia foilor. De asemenea,trebuie sa existe n mediu cantitatea necesara de oxigen folosita de f oi la respiratie. Concentratii mai mari de 4% de bioxid de carbon n aer sunt daunatoare , putnd duce pna la ncetarea starii vitalea foilor. Amoniacul si alti produsi eliminati n aer prin degradarea substantelor de rezerva din foi sunt, de asemenea, foarte d aunatori peste anumite concentratii. De aceea este necesara ventilatia. Procesul de uscare se produce cu att mai repede cu ct aerul care nconjoara foile de tutun se misca mai repede si este mai uscat. Vitezele mici de circulatie a aerul ui duc la o uscare nceata si neuniforma care poate determina nchiderea culorii tutunului. Vitezele prea mari ar grabi prea mult uscarea si s-ar putea obtine tutun uscat d e culoare verde. Pentru tutunul Burley, viteza liniara optima de circulatie a aerului n int eriorul uscatoriei ar fi, dupa Jeffrey(1946), de 4,50 m/minut.Pack (1956), citati de ANITIA siMARINESCU(1983), arata rezultate asemanatoare pentru tutunul cultivat s ub corturi n Connecticut (5 m/min). Desigur ca viteza circulatiei aerului n uscatorie este mai mica n timpul dospirii si este mai mare n timpul uscarii tutunului. La tutunurile Virginia, aceasta viteza poat e ajunge n uscator, nanumite faze, pna la 1 m/s. Durata uscarii variaza n functie de metoda de uscare, de tipul de tutun si, evide nt, de parametrii procesului tehnologic. Tutunurile de tip oriental se usuca n 7-12 zile , cele cu foaia mare uscate la umbra si curenti de aer se usuca n 3-12 saptamni si c hiar mai mult. Uscarea la foc indirect dureaza 4-7zile.Durata fiecarei faze, n functie de temperatura, umiditate si ventilatie,asigura realizarea parametrilor procesului tehnologic, n functie de culoarea si calitatea tutunului ce se urmareste sa se obtina. La tutunurile Virginia bright, procesul de dospire este ntrerupt n faza n care frun zele au devenit galbene si portocalii, trecndu-se rapid la fixarea culorii de galben ( sau portocaliu, dupa dorinta), prin eliminarea apei din foi si uscarea limbului foli ar si apoi a nervurilor. Tutunurile orientale se dospesc la umbra n uscatorii si se usuca lasoare. Parametrii de dospire-uscare nu pot fi stapniti si mai ales nu pot fi dirijati, a stfel ca, pe lnga culoarea preponderenta de galben, la aceste tutunuri se obtin toate culo rile de tutun uscat, dupa conditiile de crestere a plantei, caracteristicile frunzelor v erzi la recoltat si parametrii de tem-peratura si umiditate relativa a aerului sub care a decurs procesul de dospire-uscare. Culoarea n timpul dospirii-uscarii este si un factor ereditar al tipului si chiar al soiului de tutun.Tutunul semioriental, cum este la noi soiul Ghimpati, dupa usca re la soare are culoarea preponderent roscata. Dospirea tutunului Burley n uscatorii se ntrerupe cnd foile au ajunsla culoarea bru n deschis, castaniu, trecndu-se la uscarea foilor. La tutunurile pentru tigari de f oi dospirea este cea mai lunga, durnd pna foile devin brun nchis.Acesta este procesulclasic de dospire-uscare la tutunurile normale,cum s-a mentionat anterior. Nu toate tutunurile si frunzele de tutun se ncadreaza n acest mers de dospire-usca re, din cauze determinate de caracteristica genetica si de conditiile de crestere a tutunului, ca si de starea frunzelor n momentul recoltarii si, desigur, de posibilitatea de dirijare a parametrilor tehnici de temperatura si umiditate a aerului si de durata fiecar ei faze. Astfel, sunt cazuri cnd una sau mai multe din subfazele de dospire sunt trecute. Mai mult, chiar n practice, se pot vedea cazuri cnd frunzele de tutun dupa recoltare, dupa o anumita perioada, de la culoarea verde trec direct n culoarea bruna. Cauzele gene rale se nscriu n cele aratate mai sus: conditii de crestere a plantei si de recoltare a frunzelor,parametrii tehnici de dospire etc.Din cele de mai sus rezulta ca producerea materiei prime si conducerea proce sului tehnologic de dospire-uscare trebuiesc cunoscute si dirijate competent, pentru a se obtine rezultate bune,cum se va arata si la procesele tehnologice de dospire-uscare pen tru fiecare tip de tutun (HODISAN, 2006). 3.9.Metode de uscare Uscarea naturala sau uscarea la aer cald natural cuprinde toate procedeele de us care a tutunului fara folosirea sau interventia mijloacelor tehnice, industriale. Acestea sunt: a)uscarea la soare(sun-curing ); b)uscarea la aer n uscatorii(air-curing ),numita si uscarea la umbra si curenti d e aer. Tutunurile uscate la aer (air-curing) sunt fie mai usoare la fumat si mai deschi se la culoare (light air-curing), cum sunt tutunurile Burley si Maryland, fie grele si tari la fumat si de culoare nchisa (dark air-curing),cum sunt tutunurile One Sucker,Green River si Virginia sun cured. .11.Pastrareasi conditionarea tutunului uscat Pastrareatutunului uscat. Dupa uscare, sirele cu tutun sunt depozitate sau prelucrate.Pastrarean evenghiuri a sirelor uscate se face pe gherghefuri, rame,carucioare sau n uscatorii la umbra. Evenghiul sau legatura se formeaza n medie din patru sire la tutunurile cu foaia mare, din sase sire la cele cu foaia mijlocie si din opt sire la tutunurile cu foaia m ica. Sirele sunt ndoite n doua n legatura, cu grija sa nu se zdrobeasca, fiindca tutunul este acum foarteuscat (cu7-10% umiditate). Evenghiurile se prind n cuie, crlige sau sipci n tavanul magaziilor, ndesate, pentru a evita o uscare prea accentuata si a asigura conditii bune de pastrare.Tutunul mai bun cu tesut mai consistent, ca si cel verzui, se aseaza n mijlocul s tivei (lotului) de evenghiuri, deoarece aici se definitiveaza si se uniformizeaza culo area, disparnd n buna masura nuantele verzui.La asezare trebuie ca sirele sa fie la cel putin 50 cm distanta de pardoseala si de peretii laterali ai magaziilor. ntr-o magazie mare se lasa culoare de circulatie din 4 n 4 m pentru controlul tutu nului. ntr-un spatiu de depozitare se pot pastra 12-14 evenghiuri, cu masa totala de 5060 kg tutun uscat. Umiditatea relativa optima a aerului n magazia de pastrat tutunul uscat este de 6 0-65%. Pastrarea n baschii sau mese se face pentru sirele sau foile de tutun din soiuri mai valoroase. Baschia este un pod de scndura situat la 15-20 cm de la podea, pe care se asaza tutun pna la 0,80-1,00m naltime. Foile sau sirele de tutun se aseaza ordonat, pe doua rnduri, cu foile ndreptate n aceeasi directie si se acopera cu rogojini.n magaziile nalte se poate face o pastr are combinata: sus, de plafon, se atrna evenghiurile, iar jos, pe dusumea, se asaza b aschiile. Tutunul sufera unele transformari lente n timpul pastrarii, cum este disparitia n uantelor verzui si uniformizarea culorii. Foile devin mai elasticesi capata un gust si o aroma mai puternica. n ansamblu, c alitatea tutunului se mbunatateste n timpul pastrarii. Conditionarea foilor n vederea sortarii. n timpul pastrarii, tutunulnu trebuie sa aiba un continut de apa mai mare de 12%, caci se poate altera si nchide la culoare. Pentru a putea fi manipulate, foile trebuie sa fie elastice, sa nu se zdrobeasca, n care scop se umezesc pentru a avea ntre 14-16% um iditate. Umezirea poate fi realizata pe cale naturala sau artificiala. Umezirea naturala. Toamna pe vreme umeda, sirele de tutun se asaza n ncaperi deschise. n 8-10 ore, foi le de tutun fiind higroscopice absorb apa necesara unei elasticitati corespunzatoare, spre a se putea manipula farazobire.Daca vremea este uscata, sirele se scot afara n cursul noptii si se atrna pe corlati. Aici tutunul este umezit de roua. Cnd vremea este geroasa, a dus de la gerul de afara (sau din magazii) n camera calda unde se alege, tutunul se umez este de la sine, datorita condensarii vaporilor de apa.Un alt mijloc de umezire naturala a tutunului este asezarea sirelor de tutun ntr-o ncapere n care se stropeste apa pe j os. Prin aceasta se ridica mult umiditatea relativa a aerului, tutunul se umezeste, avnd tendinta sa atinga umiditatea de echilibru.Umezirea artificiala. Se aplica la tutunuri uscate, cu ajutorul aburului.Aburul se introduce direct n c amera cu tutun. Aceasta operatie se face cu ajutorul unor tevi de 25 mm diametru, cu gaur i de 5 mm. Umezirea se face pna ce tutunul atinge un continut de 14-16% apa si foile pot fi manipulate fara sa se zobeasca, dupa Anitia si Marinescu, 1983, citati de HODIS AN(2006). 3.12.Aprecierea calitatii tutunului Calitatea tehnologica este n functie de soi, conditiile pedo-climatice,tehnologia de cultivare si prelucrare si se exprima prin: marimea si forma foilor,aceasta trebuie sa fie cuprinsa ntre 5-7cm la soiurile de tip oriental si de 100 cm, la cele de tip Kentucky; forma fiind data de raportul dia metral; culoarea foilor indica gradul de maturare la recoltare si modul de parcurgere a fazelor procesului tehnologic la dospire-uscare. Tonalitatea,intensitatea si uniformitat ea culorii sunt n corelatie cu unele nsusiri decalitate; nervurile foilor (principale si secundare), pot fi n proportie mai mica la cele d e tip oriental (14-18%), ajungnd la cele cu foaie mare pna la30%. Cu ct nervatia este mai putin grosiera cu att calitatea tutunului este mai buna; greutatea foilor este diferita n functie de marime, soi/etaj siconditii de cultu ra; greutatea pe unitatea de suprafata, este un indice care variaza ntre 37-83g/m2; consistenta foilor este dependenta de compozitia chimica si constitutia celulelo r. Un tesut consistent este mai aromat, iar cele cu consistenta slaba, au gust si a roma slaba; rezistenta si elasticitatea influenteaza integritatea foilor; nsusirile higroscopice asigura absorbtia si retinerea umiditatii; combustibilitatea este mai redusa la tutunurile orientale si de tip Burley, mai ridicata la cele de tip semioriental, Virginia si mare consum, ea este aceea care pune n e videnta aroma si gustul. Combustia se poate aprecia prin determinarea randamentului la a rdere (n %), si se determina dupa formula: R= 100 (1-g1/g) unde: g = cantitatea de subs tanta organica atutunului, g1= cantitatea de substanta organica incomplet arsa din scr um, cenusa putnd avea culoarea alba (n cazul arderii complete) sau mai neagra(n cazul arderii complete) (MUSTE 2008)Sortarea si alegerea tutunului pe clase. Sortarea tutunului uscat nefermentat se face pe clase, dupa caracteristicile mor fologice si nsusirile fizice ale foilor, tinnd seama de foi si de destinatia tutunului n fabricatie. Clasarea tutunului nefermentat pentru tigarete. Soiurile Djebel,Molovata si Virginia uscat la caldura artificiala se aleg pe 5 c lase: superior,I, II, III si IV, iar celelalte soiuri pentru tigarete se alegnumai pe 4 clase, dela I la IV.Sortarea si clasarea se fac dupa urmatoarele caracteristici ale foi loruscate: culoare, marime, grad de integritate, calitatea tesutului (consistenta,elasticit ate, rezistenta etc.), etaj, deteriorari mecanice, pete si vatamari provocate de boli si daunatori, corpuri straine, miros strain, uniformitatea alegerii din teanc si st are de umiditate. Culorile de baza pentru diferite clase sunt urmatoarele: tutunul galben este caracteristic pentru clasele superior si I.Delimitarea ntre e le este determinata de marime, consistenta, etajulfoilor si nuanta culorii; tutunul rosu de diferite nuante, inclusiv rosu nchis este caracteristic pentru cl asa II; tutunul brun este caracteristic pentru clasa III, unde se admit si culori castan ii si verzui. La clasa IV se admit tutunurile de toate culorile, inclusiv cele deschise la cul oare, dar care au nsusiri fizice inferioare (rupturi,pete etc.) 3.13.Ambalarea tutunului Dupa ce tutunul uscat a fost ales pe clase, el este supus la douao peratii: asez area foilor n legaturi si apoi ambalarea tutunului pentru aputea fi manipulat. Asezarea foilor din aceeasi clasa separat se face n stos, papusi sau fascicule. Asezarea foilor n stos consta din suprapunerea foilor una peste alta, n acelasi se ns, dupa ce au fost sortate si netezite, avnd grija ca nervurile principale sa se suc ceada (si sa nu se suprapuna) una lnga alta. Acesta este modul cel mai simplu si mai ec onomic de a aseza tutunul. Tutunurile facute stos se asaza apoi n baschii (mese). Papusa de tutun consta din 15-25 foi netezite, asezate una peste alta si legata la baza cu un f ir de rafie, tei topit sau cu fsii nguste de paputa de porumb.Fasciculele constau din manunchi uri de 8-10 foi nentinse si legate labaza cu o foaie de tutun ndoita n sensul lungimii, ca o panglica. Se practica la tutunurile pentru tigari din foi ca si la tutunuri le de tip Virginia uscate la foc indirect, pentru tigareteFoarte rar se mai face si asezarea foilor n pastale, la tutunurile orieritale de cea mai buna calitate. Foile se ntind cu grija si se asaza cu regularitate una peste alta. Asezarea n ton ga consta n asezarea n vrac a foilor alese pe clase.Indiferent de asezarea foilor, fi e n stos, pastale, papusi, fascicule sau n tonga, este necesar ca ntr-o astfel de unit ate de asezare sa fie foi de o singura clasa. Ambalarea tutunului se face n teancuri sau n baloturi.Teancul este format din dou a cadre de lemn (clesti). Fiecare cadru este compus din 3 sipci de 70-90 cm lungim e, asezate paralel la 20-25 cm distanta unele de altele si prinse cu cuie la capete prin al te doua sipci de 40-50 cm lungime.Papusile de tutun sunt asezate ntre aceste cadre pe dou a rnduri, cu vrful spre interior si cotoarele n afara. Cantitatea dintr-un teanc variaza ntr e 20-40 kg.Balurile de tutun de 20-30 kg sunt nvelite pe partile laterale cu pnze. Asezarea papusilor n bal se face tot cu vrful foilor spre interior si cu cotoarele spre exterior, ntocmai ca la teancuri. 3.14.Deficiente de uscare si modul lor de remediere n timpul procesului de uscare pot interveni o serie de deficiente, cum ar fi : -puncte maronii-maronirea-umiditate de suprafata la nervuri si / sau frunze-lips ade ofilire-alterarea-uscare prematura-ntrzierea uscarii nervurii-ntreruperi de energie electrica Puncte maronii. Temperaturile de colorare mai mari permise n uscarea bulk-curing tind sa ntrzie dezvoltarea ciupercilor sau sa le distruga. Daca raspndirea acestor ciuperci poat e fi prevenita ntimpul uscarii, rezultatele uscarii se vor caracteriza prin mai buna c alitate. Maronirea. Maronirea tutunului n faza de colorare nseamna ca temperatura avanseaza prea reped e pentru cantitatea de umezeala din frunze.Rata cu care temperatura poate sa avans eze n timpul colorarii si uscarii frunzei depinde de conditiile n care este uscat tutun ul. Se va parasi valoarea de 40 C nainte ca o treime din partea de jos a tutunului sa fie complet colorata si se va tine o umiditate relativa mai ridicata. .15.Fermentarea tutunului Tutunul rezultat n urma procesului de dospire si uscare, nu este un produs conser vabil pentru lunga durata. Tutunul fumat direct dupa uscare da un gust aspru, ntepatorsi amarui cu un fum necacios, aceste caracteristici negative fiind mai accentuate la tutunurile brune si verzi care mai contin cantitati importante de clorofila, ami don si substante proteice cu masa moleculara mare.Pe lnga lipsa de gust foile de tutun nefermentate sunt supuse alterarii datorita capacitatii ridicate de absorbtie si retinere a apei (35-40% din greutate) care n conditii favorabile pot constitui un mediu pr ielnic pentru germinarea si dezvoltarea diferitelor mucegaiuri si bacterii ce se gasesc din abundenta n aer sau pe suprafata frunzelor. n timpul uscarii, prin omorrea tesutulu i foliar, activitatea fermentilor se ntrerupe.Datorita higroscopicitatii tutunul us cat, la cea dinti ocazie n urma absorbtiei apei, activitatea fermentilor rencepe si se dezvolta cu o intensitate mai mult sau mai putin sensibila n raport cu cantitatea de apa absorbita de frunzele de tutun si conditiile mediului.Ca o consecinta a celor de mai sus calitatea produsului nefermentat este expusa schimbarii continue, ceea ce consti tue o mare piedica pentru obtinerea unui produs stabil. Prin fermentarea tutunului se urmareste obtinerea unui produs conservabil cu o c ompozitie calitativa constanta si n acelas timp mbunatatita, dupa Anitia si Marinescu, 1983, citati de HODISAN (2006). Teorii asupra fermentarii. Fermentarea tutunului este un procescomplex de natura enzimatica, microbiologica si chimica. Teoria chimica: formulata de Nessler n anul 1867 si potrivit careia oxidarile care se produc n tut un sunt catalizate de fier si mangan . Teoria microbiologica: a fost introdusa de E. Suchsland n anul 1891 care atribuie microorganisme specifi ce pentru fiecare tutun. Ea consta n nsamntarea tutunului cu microorganisme selectiona te nainte de fermentare.Prin aceasta metoda s-a reusit sa se amelioreze aroma tutunu lui si presupune un continut ridicat n apa al frunzelor.Prezinta importanta n cazul fermentarilor tutunurilor grele de culoare nchisa. Teoria enzimatica: potrivit careia principalele procese din timpul fermentarii au loc n deosebi sub actiunea oxidazelor si hidrolazelor ramase n tutun dupa uscare. S-a introdus drept criteri u de stabilire a gradului de fermentare indicele de oxigen potrivit caruia tutunurile seconsidera fermentate cnd acesta are o valoare de 0,2 cmoxigen absorbit/gram/ora. A.I.Smirnov a dovedit rolul enzimelor n fermentarea tutunului,steriliznd tutunul c u solutii antiseptice. n aceste conditii microorganismele aufost distruse dar enzim ele ramn active, iar tutunul absoarbe oxigenul din aer si se degaja boxid de carbon, producndu-se transformarile dintr-o fermentare normala.n timpul fermentarii tutunu l ncepe sa se ncalzeasca ceea ce denota ca activitatea enzimelor a renceput. La uscare celulele nceteaza activitatea vitala astfel ca enzimele trec n forma ina ctiva (zimogena), iar n timpul fermentarii enzimele avnd un mediu prielnic(umiditate si caldura) trec n forma activa, iar dirijarea actiunii lor se face n mare parte de conditiil e mediului. Metode de fermentare. Toate tipurile de tutun, dupa recoltare si uscare, trebuiesc fermentate pentru a putea fi folosite la fabricarea produselor pentru consum, fumat, prizat sau masticat. Din tutunul pentru fumat se pot fabrica tigarete, tigari de foi sau tutun taiat pentru pipa. Tutunurile de culoare deschisa cum sunt cele orientale si Virginia bright au nev oie de o fermentare mai usoara, n care se fac transformari. mai reduse, dar strict necesar e pentru mbunatatirea calitatii fumative. Tutunurile brune si verzi au nevoie de o fermentare mai intensa, cu transformari mai profunde. Fara aceste transformari, aceste tutunuri nu pot fi fumate, din cauza unui miros greu, de pene arse, al fumului Fermentarea este deci necesara la toate tipurile de tutun. Procesul tehnologic d e fermentare a tutunului se poate face prin doua metode principale: metoda naturala si metoda industriala. Metoda naturala de fermentare a tutunului se face atunci cnd conditiile climatic e de mediu asigura parametrii de temperatura si umiditate necesari pentru fermentare. Aceasta metoda se mai numeste si sezonala,pentru ca, dupa climatul zonei respec tive, numai ntr-un anumit sezon, la noi primavara clima asigura parametrii favorabili fermentarii. Prin urmare n metoda naturala sau sezonala de fermentare a tutunului nu se intervine cu factori artificiali sau industriali pentru a asigura parametrii de fermentare. n cazul fermentarii naturale, procesul se desfasoara n conditii de mediu natural, caldura necesara fermentarii rezultnd din reactiile exotermece au loc n foaia de t utun. n acest scop tutunul este asezat n mase sau n baloturi puse n stive, acestea se autoncalzesc si si maresc treptat temperatura fata de temperatura mediului, datori ta faptului ca pierderile de caldura n exterior ale masei de tutun sunt mai mici dect caldura rezultata n urma reactiilor biochimice. Pentru a se asigura temperaturi diferentiate n functie de varietate si clasa, dimensiunea maselor sau a stivelor estemarita sau micsorata corespunzator.Fermentarea naturala se aplica n special n tari le cu clima calda. n aceste conditii fermentarea are loc n special n lunile de primavara. Sunt tari care folosesc fermentarea sezonala numai pentru tutunul care nu a putu t fi fermentat prin alte metode (industriale), cum este cazul tarilor Balcanice.n alte tari, cum este Franta, se aplica fermentarea n mase a tutunului n ncaperi ncalzite. Fermentarea naturala reclama un mare volum de munca, iar rezultatele calitative sunt influentate de conditiile de mediu. Indiferent de metoda naturala sau industriala de fermentare a tutunului si indif erent de procesele sau variantele de fermentare din fiecare metoda,tutunul trebuie supus unor anumiti parametri de fermentare, specifici fiecarui tip si clase de tutun. Numai astfel se vor putea realiza transformarile chimice si biochimice n fiecare tip si clasa de tutun spre a-si mbunatati calitatea. Procesul de fermentare are, n linii generale, 3 faze principale: faza I consta din ridicarea parametrilor de temperatura si umiditate din aer si din tut un la cei specifici fiecarui tip si clase de tutun; faza II numita si de stabilizare,consta n mentinerea acestor parametri din tutun pe o dur ata determinata de timp, pna ce procesele din tutun au loc complet; faza III consta n coborrea temperaturii tutunului la, sau aproape de,nivelul mediului din ncaperea de fermentare.Dupa fermentare, tutunul trebuie lasat n anumite conditii specifice fiecarui tip si clase pentru maturizare o perioada de timp, de asemene a specifica fiecarui tip si clase de tutun. Pentru ca tutunul sa treaca prin aceste medii specifice si pe durate de timp anu mite, desigur ca trebuiesc alegeri, ambalari, conditionari etc. care toate cer mna de l ucru, operatii, instalatii etc., specifice nsasi tipurilor si claselor respective de tu tun, pna la dispozitia fabricilor pentru prelucrare.ntr-o schema cu totul generala, de principiu, a procesului tehnologic de fermentare a tutunului, se pot da parametr i de temperatura, de stabilizare,la care se fermenteaza si umiditatea initiala a tutu nului ce se asaza pentru fermentare.Astfel, tutunurile galbene, de tip oriental si Virgin ia bright, trebuie sa aiba un procent redus de umiditate, de 16-18-20%, iar temperatura de stabilizare maxima poate varia ntre 35 45C, uneori ea trebuind sa fie numai cu cteva C mai ridicata dect mediul.Tutunurile de culoare rosie fermenteaza la temperaturi de 45-55C, cu umiditati initiale de 18-22%.Tutunurile brune, verzi, grele la fumat, ferment eaza la temperaturi de55-60C si uneori peste 60C si cu umiditati n tutun mai mari (20-24%) si uneori si mai mari Fermentarea tutunului direct din verde. Metoda a fost elaborata de I.Trifusi I. Mihailovici n anul 1953, citati de Anitia si Marinescu 1983. Aceasta metoda consta din conexarea tratamentelor de dospire, uscare si fermenta re ntr-un flux continuu care are loc n ncaperi dotate cu instalatiide ncalzire, uscare, venti lare, umezire si racire.n timpul acestui tratament, n 12- 14 zile, n foile de tutun reco ltate la maturitate industriala, se produc toate transformarile de natura fizica si b iochimica, care le imprima si le definitiveaza caracteristicile unui tutun fermentat de cal itate buna. Procesul tehnologic se poate efectua fie prin miscarea tutunului prin 4- 6 compa rtimente succesive cu regimuri diferite de mediu, n raport cu diagrama de fermentare, fie n tr-o singura ncapere n care se poate asigura o variatie a temperaturii ntre 20- 60C si a umiditatii relative ntre 30- 95%.Pentru prefixarea culorii dorite, se face o usca re partiala a limbului foliar si apoi se trece la fermentarea propriu-zisa. n timpul acestei faze se uniformizeaza si se definesc nuante de culoare, iar pe m asura ce procesul se apropie de terminare, are loc si completarea uscarii foilor pna la continutul de apa necesar manipularilor n vederea ambalarii. Calitatea se mbunatateste datorita obtinerii unei proportii nsemnate de tutun de c uloare deschisa. Prin aceasta metoda se reduce numarul manipularilor, aplicarea metodei la scara industriala reclama nsa lucrari de investitii mari. Fermentarea accelerata a tutunului . Acest procedeu se bazeaza pedeclansarea activitatii enzimelor cu ajutorul oxidul ui de etilen. Metoda a fost preconizata de A. Bobiersi A.Lepigre,n 1951, citati de ANIT IA si MARINESCU (1983). Avantajele acestui procedeu sunt: durata fermentarii este de doua zile,se reduc manopera si deseurile, oxidul de etilen este n acelasi timp fungicid si insecticid.Procede ul necesita urmatorul echipament: autoclave de vid, pompa devid, gazometru de oxid de etilena si oxigen si aparatura electronica pentru desfasurarea automata a proces ului. Acest procedeu a fost experimentat n mai multe tari, dintre care si n tara noastra . Procedeul de fermentare preaccelerata Bobier Lepigre a fost experimentat pe tutunurile noastre Molovata de clasa I-a si Ghimpaticlasa I-a, ambele cu foi galbene, obtinndu-se practic rezultate bunedupaI. Trifu siI. Mihail ovici, 1958, citati de HODISAN (2006).Procedeul duce la mbunatatirea calitatii comerciale a tutunului,precum si la redu cerea riscului de mucegaire a acestuia. El necesita nsa un aparataj special foarte cost isitor..16.Maturizarea tutunului Pentru a se obtine un produs conservabil de lunga durata si cu nsusiri calitative mai bune, tutunul se supune fermentarii, proces prin care au loc o serie de transformari fizicochimice si biochimice, dar au loc si o serie de transformari nedorite cum ar fi reducerea elasticitatii foilor, intensificarea culorii, etc. De aceea, pentru o calitate mai buna a tutunului pregatit pentru confectionarea tigaretelor este suficienta o tratare a tutunului uscat n instalatia Redrying si maturizat apoi 1-2 ani.Tutunurile tip Burley si Virginia uscate la foc indirect se prelucr eaza cu succes prin tratamente termice (80-140C) de scurta durata, urmate de o perioada d e maturizare 1-2 ani, care asigura reducerea pierderilor tehnologice. Aceste tutun uri conditionate la 12-13% umiditate pot fi supuse maturizarii n foi ntregi sau n strip s, care asigura conservabilitatea lui si desfasurarea lenta a procesului de maturi zare. Aceste operatiuni duc la simplificarea procesului tehnologic n fabricile de tiga rete. Tutunurile se pot prezenta sub forma de fascicule, papusi, foi libere sau strips . nainte de tratamentul n instalatia Redrying tutunul poate fi denervurat sau nu. Tratamentele n aceasta instalatie, urmat de maturizarea lenta se pot aplica numai tutunurilor de culoare galbena, portocalie sau rosie(Virginia F1), care au fost recoltate la maturitate tehnologica si au fost uscate n conditii bune. La noi n tara sau aplicat si diagrame de maturizare cu perioada scurtade 21 zile la Virginia F1, dupa diagrame diferentiate: 1. Tutunurile galben-portocalii consistente sau de consistenta mijlocie: T = 36-38C Y = 60%T = temperatura tutunului Y = umiditatea relativa a aerului 2. Tutunuri de culoare rosie: T = 42-45C Y = 70%Prin aceasta metoda se asigura punerea n evidenta a aromei speci fice tutunului Virginia uscat la caldura artificiala mult mai bine dect prin fermentar ea tutunului. La noi n tara tutunul Virginia F1, pentru maturizare se ambaleaza n cutii de carto n de 175-200 kg. n alte tari este ambalat n butoaie mari de 185 kg si este maturizat n conditii de mediu natural timp de 1-2 ani.Tutunul tip Burley pentru tratarea n in stalatia Redrying si apoi maturizare este ales pe clase, desfacerea foilor n instalatii pn eumatice,tratarea n instalatii la 12-13% umiditate dupa care se ambaleaza n cutii de carton pentru maturizare n conditii de mediu natural.La noi n tara se prefera prelucrarea tutun ului fara nervuri (strips),compozitia chimica a nervurilor fata de cea a limbului fol iar difera. Dupa maturizare se obtin tutunuri calitativ mai bune, aromate cu elasticitate bu na n vederea confectionarii tigaretelor dect dupa fermentare. 3.17.Daunatorii tutunului fermentat Tutunul, fiind o materie organica vegetala, este supus alterarilor provocate de mucegaiuri, ori de cte ori acestea gasesc un mediu prielnic de dezvoltare.Astfel, este cazul n care tutunul fermentat mucegaieste cnd contine prea multa apa si este tinut la tempera turi ntre 15 si 40C si umiditate relativa ridicata a aerului.Chiar tutunul uscat, tinut n mediu cu umiditate relativa ridicata a aerului, absoarbe umezeala si mucegaieste , dupa Anitia si Marinescu (1983). Principalele ciuperci care provoaca mucegairea sunt Aspergillus flavus, Penicillium glaucum si Rhizopus nigricans. Tutunul uscat, n timpul fermentarii, dupa fermentare si sub forma de produs finit , poate fi atacat de daunatori. Cele mai nsemnate pagube le provoaca gndacelul si molia. Gndacelul tutunului (Lasioderma serricorne) ataca prin roadere tu-tunul si tigaretele cnd este n stare de larva, executnd galer ii. Insecta estede forma unui mic carabus de 2-2,5 mm, de culoare bruna-roscata. Larva are2-5 mm lungime si este de culoare albicioasa. Lasioderma are trei generatii pe an.Stadiul de ou dureaza 5-10 zile, cel de larva 5-10 sapt amni, iar forma adulta (gndacelul) traieste 11-23 zile. Invazia insectei poate provoca pagube foarte mari, att prin devorarea tutunului ct si prin excrementele ei,care murdares c si depreciaza tutunul. Molia (Ephestia elutella) sub forma de larva ataca tutunul, mai ales cel bogat n hidrati de carbon. Ea cons uma si distruge tesuturile foliare.Larva are 6-10 mm lungime si este galbena, cu capul roscat. Molia are 2-3generatii pe an.Odata cu devorarea foilor, larvele murdaresc tutun ul cu excrementele si cu nvelisurile lor naprlite. Acarienii sunt mici, de 0,1 mm, si pot aparea dupa fermentare, pe cotoarele papusilor de t utun. Ei dauneaza calitatii tutunului prin mirosul neplacut pe care l provoaca. Prevenirea si combatereadaunatorilor se face prin mijloace mecanice, fizice si chimice. Masurile preventive constau, n primul rnd, n curatenia perfecta a depozitelor. Combaterea prin mijloace mecanice consta n prinderea insectelor cu hrtie lipicioas a.Mijloacele de combatere fizice constau n producerea de temperaturi ridicate de 70C , la care pot fi supuse ambalajele tutunului si n temperaturi scazute de-15C, timp d e 4 zile.Prin acest mijloc simplu si ieftin se pot dezinfecta depozitele n timpul ier nii. n ultimul timp, pentru dezinfectarea depozitelor de tutun, se folosesc pe scara l arga bromura de metil si oxidul de etilen.Prin prevenirea si combaterea daunatorilor tutunului si a produselordin tutun, se previn pierderi mari n industria tutunului (HODISAN, 2006).