Arlene Weissman şi Aaron Beck

Scala de atitudini disfuncţionaleDAS-A

Instrucţiuni: Acest chestionar cuprinde o serie de atitudini şi convingeri pe care unele persoane le au în diverse situaţii. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi în ce măsură sunteţi sau nu de acord cu ea. Bifaţi cu „x” pe foaia de răspuns, pentru fiecare afirmaţie din scala prezentată mai jos, descrierea care corespunde în cea mai mare măsură modului în care gândiţi. Alegeţi un singur răspuns pentru fiecare afirmaţie în parte. Deoarece oamenii sunt diferiţi, nu există răspunsuri corecte sau greşite. Pentru a vă asigura că o anumită atitudine vă caracterizează, aveţi în vedere modul în care gândiţi în cea mai mare parte a timpului (în general).

Analizaţi fiecare afirmaţie pe următoarea scală:

Sunt cu totul de acordSunt în mare măsură de acordSunt întrucâtva de acordSunt neutruSunt întucâtva în dezacordSunt în mare măsură în dezacordSunt în total dezacord

1. Este dificil să fii fericit/ă dacă nu eşti prezentabil/ă, inteligent/ă, bogat/ă şi creativ/ă.

2. Fericirea depinde în mare măsură de atitudinea mea faţă de mine, decât de ce simt alţii faţă de mine.

3. Oamenii mă vor aprecia probabil în mai mică măsură, dacă voi comite o greşeală.

4. Dacă nu reuşesc să fac totul bine de fiecare dată, nu voi fi respectat de ceilalţi.

5. Chiar şi asumarea unui risc minor este un lucru nesăbuit, deoarece pierderile pe care le antrenează pot fi dezastruoase.

6. Poţi câştiga respectul unei persoane, chiar dacă nu eşti deosebit de talentat într-un domeniu oarecare.

7. Nu pot fi fericit/ă decât dacă sunt admirat/ă de majoritatea persoanelor pe care le cunosc.

8. A cere ajutorul cuiva este un semn de slăbiciune.9. Dacă nu mă descurc la fel de bine ca alţii, înseamnă că sunt o

persoană inferioară.10. Dacă eşuez la locul de muncă, înseamnă că sunt un ratat.11. Dacă nu poţi face un lucru ca lumea, atunci nici nu merită să te apuci

de el.12. Este în regulă să faci greşeli, deoarece poţi învăţa din ele.

13. Dacă cineva nu este de acord cu mine, asta înseamnă probabil că nu mă simpatizează.

14. Dacă eşuez parţial, este la fel de rău ca şi cum aş fi un om ratat.15. Dacă alţii află cum eşti în realitate, te vor aprecia în mai mică

măsură.16. Dacă o persoană pe care o iubesc nu mă iubeşte, înseamnă că sunt un

nimeni.17. O activitate îţi poate oferi plăcere, indiferent de rezultatul ei.18. Înainte de a se apuca de ceva, omul trebuie să ştie că are sorţi de

izbândă.19. Valoarea mea ca persoană depinde în mare măsură de părerea

celorlalţi despre mine.20. Dacă nu îmi fixez aspiraţii înalte, voi deveni o persoană „de mâna a

doua”.21. Pentru a fi o persoană valoroasă, trebuie să fiu cu adevărat

excepţională în cel puţin un domeniu important.22. Oamenii care au idei bune sunt mai valoroşi decât ceilalţi.23. Dacă fac o greşeală este normal să fiu supărat.24. Părerea mea despre mine este mai importantă decât ceea ce cred alţii

despre mine.25. Dacă vreau să fiu o persoană bună, morală şi valoroasă, trebuie să

ajut pe oricine are nevoie de ajutor.26. Dacă pun o întrebare las impresia că sunt o persoană inferioară.27. Este groaznic să fii dezaprobat de persoanele importante pentru tine.28. Dacă nu ai pe cine să te sprijini, eşti condamnat la tristeţe.29. Pot realiza lucruri importante, chiar dacă nu mă hărţuiesc ca pe un

sclav.30. Este posibil ca cineva să fie dojenit fără ca asta să-l supere.31. Nu pot avea încredere în ceilalţi, deoarece m-ar putea trata cu

cruzime.32. Nu poţi fi fericit dacă ceilalţi nu te plac.33. Este mai bine să renunţi la propriul tău interes, pentru a face pe plac

celor din jur.34. Fericirea mea depinde în mai mare măsură de alţii decât de mine.35. Nu am nevoie de aprobarea celorlalţi pentru a fi fericit.36. Dacă evit problemele, acestea dispar de la sine.37. Pot fi fericit, chiar dacă pierd multe din părţile bune ale vieţii.38. Este foarte important ce cred alţii despre mine.39. Izolarea de ceilalţi duce la nefericire.40. Pot fi fericit, chiar dacă nimeni nu mă iubeşte.

Arlene Weissman şi Aaron Beck

Scala de atitudini disfuncţionaleDAS-B

Instrucţiuni: Acest chestionar cuprinde o serie de atitudini şi convingeri pe care unele persoane le au în diverse situaţii. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi în ce măsură sunteţi sau nu de acord cu ea. Bifaţi cu „x” pe foaia de răspuns, pentru fiecare afirmaţie din scala prezentată mai jos, descrierea care corespunde în cea mai mare măsură modului în care gândiţi. Alegeţi un singur răspuns pentru fiecare afirmaţie în parte. Deoarece oamenii sunt diferiţi, nu există răspunsuri corecte sau greşite. Pentru a vă asigura că o anumită atitudine vă caracterizează, aveţi în vedere modul în care gândiţi în cea mai mare parte a timpului (în general).

Analizaţi fiecare afirmaţie pe următoarea scală:

Sunt cu totul de acordSunt în mare măsură de acordSunt întrucâtva de acordSunt neutruSunt întucâtva în dezacordSunt în mare măsură în dezacordSunt în total dezacord

1. Poţi să fii o persoană fericită, chiar dacă nu faci mereu imposibilul pentru a-i mulţumi pe ceilalţi.

2. Trebuie să-mi impresionez noile cunoştinţe cu şarmul, inteligenţa sau înţelepciunea mea, altfel nu o să mă placă.

3. Dacă pun nevoile celorlalţi înaintea propriilor mele nevoi, aceştia vor trebui să mă ajute când îi rog să facă ceva pentru mine.

4. Este ruşinos să îţi arăţi slăbiciunile.5. Oamenii pot să ţină la mine, chiar dacă nu sunt o persoană plină de

succese.6. Cei care poartă semnul succesului (arată bine, sunt celebri, bogaţi) au

mai multe şanse să fie fericiţi decât ceilalţi.7. Trebuie să-i impresionez pe ceilalţi, dacă vreau ca aceştia să mă

placă.8. Dacă cineva la care ţin nu mă iubeşte, înseamnp că nu pot fi iubit/ă.9. Ar trebui să îmi pot rezolva problemele repede şi fără prea mult efort.10. Dacă cineva mă tratează cu indiferenţă, înseamnă că nu mă place.11. Ar trebui să pot mulţumi pe toată lumea.12. Celorlalţi le poate păsa de mine, chiar dacă îmi cunosc toate

slăbiciunile.13. Este îngrozitor ca oamenilor de care îmi pasă să nu le pese de mine.14. Critica nu trebuie neapărat să supere persoana căreia i se adresează.

15. Dacă nu sunt un om de succes, înseamnă că am trăit degeaba.16. Oamenii ar trebui să se pregătească pentru ce e mai rău, altfel riscă să

fie dezamăgiţi.17. Dacă nu reuşesc să fiu o persoană utilă, productivă şi creativă viaţa

mea nu are nici un sens.18. O persoană ar trebui să aibă o părere mai proastă despre sine, dacă

ceilalţi nu îl/o acceptă.19. Nu am nevoie de aprobarea celorlalţi pentru a fi fericit/ă.20. Pot să mă simt bine chiar şi atunci când ceilalţi nu mă plac.21. Valoarea mea ca persoană depinde în mare măsură de părerea

celorlalţi despre mine.22. Dacă spun o prostie, înseamnă că sunt un/o prost/proastă.23. Dacă cineva rămâne singur/ă pentru mai mult timp, acesta/aceasta va

suferi de singurătate.24. Omul ar trebui să aibă sub control ceea ce i se întâmplă.25. Fără succes viaţa nu are nici un sens.26. Nu trebuie neapărat să fii plăcut de ceilalţi pentru a fi fericit.27. Numai egoiştii comit fapte egoiste.28. Trebuie să am întotdeauna control desăvârşit asupra emoţiilor mele.29. Ar trebui să pot fi fericit/ă întotdeauna.30. Faptul că alţii nu mă consideră atrăgător/atrăgătoare nu trebuie să mă

necăjească.31. Ori de câte ori risc sau îmi încerc norocul, nu fac decât să caut

necazul cu lumânarea.32. O persoană nu îşi poate schimba reacţiile emoţionale, chiar dacă ştie

că îi fac rău.33. Aş putea influenţa comportamentul celorlalţi, dar nu îl pot controla.34. Oamenii te vor respinge dacă îţi cunosc slăbiciunile.35. Cei care greşesc trebuie criticaţi.36. Trebuie căutate soluţii practice pentru problemele care apar şi nu

soluţii ideale.37. Dacă ceva îmi iese bine, asta se datorează probabil norocului; în

schimb, dacă lucrurile ies prost, probabil că este vina mea.38. Modalitatea de a-i face pe ceilalţi să te placă este să îi impresionezi

cu personalitatea ta.39. A cere sfatul sau ajutorul cuiva este o dovadă de slăbiciune.40. Trebuie să reuşeşti în tot ceea ce faci.

1. Introducere

Depresia clinică este o condiţie diferită de stările de tristeţe care survin uneori în viaţa fiecăruia dintre noi. Conform DSM IV-R (2000), persoanele afectate de depresie clinică se simt triste şi fără speranţă săptămâni de-a rândul. De cele mai multe ori, acestea îşi pierd interesul în lucrurile care înainte le făceau plăcere şi au probleme cu somnul şi alimentaţia. Totodată, le vine greu să depună efortul de a găsi soluţii la problemele pe care le au, iar uneori nu se pot concentra suficient nici măcar pentru activităţile cotidiene. De regulă, persoanele deprimate petrec multe ore gândindu-se la sinucidere, moarte sau la faptul că le-ar fi mai bine dacă nu ar mai exista. Aceste simptome sunt asemănătoare cu cele întâlnite la persoanele care trec prin situaţii de doliu, însă în cazul depresiei clinice fie lipsesc evenimentele de pierdere, fie manifestările durează cu mult mai mult decât ar fi normal în astfel de situaţii. Manifestările menţionate produc dificultăţi majore de adaptare, tulburarea depresivă majoră constituind şi una dintre cauzele importante de deces, în asociere cu ideaţia suicidară.

Printre cele mai eficiente metode de tratament în tulburarea depresivă majoră se numără intervenţiile cognitiv-comportamentale. Elementul central care diferenţiază abordările cognitiv-comportamentale de celelalte abordări psihoterapeutice este conceptualizarea cognitivă a problemelor psihice. Conceptualizarea cognitivă oferă cadrul de interpretare şi explicare a modului în care au apărut şi s-au menţinut problemele pacientului. Terapiile cognitiv-comportamentale pleacă de la asumpţia că emoţiile şi problemele emoţionale ale oamenilor provin din modul în care aceştia interpretează şi gândesc asupra situaţiilor de viaţă (Ellis, 1994; Beck, 1995).

Perspectiva lui Aaron Beck asupra depresiei (Beck, 1967; Beck, Rush, Emery şi Shaw, 1979) porneşte de la asumpţia că depresivii au scheme de sine biasate negativ, care filtrează informaţia pozitivă în avantajul aspectelor negative. O schemă cognitivă este o structură de cunoştinţe care interacţionează cu informaţiile noi, orientând selectiv atenţia, expectanţele, interpretările şi reactualizarea din memorie (WiIliams.Watts, MacLeod şi Mathews, 1997). Aspectele relevante asociate cu şinele se structurează o dată cu experienţa personală; în timp, anumite elemente centrale sunt interrelaţionate cu un număr mare de informaţii, devenind astfel mai accesibile. Astfel, ele ajung să ghideze modul în care sunt interpretate situaţiile ambigue, precum şi codarea şi reactualizarea din memorie a informaţiei încărcate emoţional (Williams şi colab., 1997). în timp ce schemele se prezintă ca structuri cognitive existente în mintea persoanei, credinţele centrale (i.e., „core beliefs") sunt conţinuturile specifice ale schemelor respective (Beck, 1964).

în cadrul teoriei cognitive asupra depresiei (Beck şi colab., 1979) schemele de tip depresiv şi credinţele centrale constituie structuri latente, care pot fi activate de evenimentele de viaţă stresante. O dată activate, aceste structuri cognitive susţin generarea de gânduri automate. Modelul cognitiv al lui A. Beck postulează faptul că depresivii gândesc mai negativ despre sine, lume şi viitor decât persoanele neafectate de această tulburare. Această perspectivă negativă asupra vieţii - exprimată în sintagma „triadă cognitivă negativă" stă în spatele simptomelor specifice tulburării depresive majore (Beck, 1967,1976,1987). O dată activate, schemele disfuncţionale produc erori sistematice în gândire. Câteva dintre distorsiunile tipice în cazul persoanelor cu depresie sunt:(1) Gândirea de tip „ totul sau nimic" - tendinţa de a gândi în termeni extremi sau absolutişti.(2) Inferenţa arbitrară - tendinţa de a trage concluzii negative în absenţa unor date care să le susţină.(3) Abstractizarea selectivă - tendinţa de a se focaliza pe detalii negative fără a acorda importanţă unor aspecte semnificative ale unei situaţii/ probleme.

(4) Maximizare / Minimizare - tendinţa de a exagera importanţa evenimentelor negative şi de a minimiza semnificaţia evenimentelor pozitive.(5) Etichetarea şi generalizarea excesivă - tendinţa de a trage concluzii negative globale pe baza unui singur exemplu/ fapt sau a unui incident/ caz izolat, ignorând aspectele care ar putea sugera o concluzie alternativă.

Atitudinile disfuncţionale reflectă conţinutul schemelor cognitive stabile (Beck, Brown, Steer, şi Weissman, 1991). O serie de studii anterioare (Dent şi Teasdale, 1988; Marton, Churchard şi Kutcher, 1993; Weich, Churchill şi Lewis, 2003) au demonstrat că atitudinile disfuncţionale se asociază cu prezenţa simptomatologiei de tip depresiv.

2. Ce măsoară scala?

Scala de atitudini disfuncţionale (DAS - Weissman, 1979; Weissman şi Beck, 1978) este un instrument care permite evaluarea atitudinilor ce pot constitui o predispoziţie pentru instalarea depresiei.

Forma iniţială a scalei avea 100 de itemi, transformată ulterior în două forme paralele a 40 de itemi fiecare (DAS-A şi DAS-B). Utilizând un lot clinic cu tulburări de anxietate şi afective de 2.023 de subiecţi, Beck, Brown, Steer şi Weissman (1991) au arătat că structura factorială a formei originale includea nouă factori principali: (1) vulnerabilitate, (2) aprobare, (3) perfectionism, (4) nevoia de a-i mulţumi pe ceilalţi, (5) evitarea slăbiciunilor, (6) controlul emoţiilor, (7) dezaprobarea, (8) cerinţele absolutiste şi (9) nevoia de a-i impresiona pe ceilalţi.

Analizele factoriale efectuate pe cele două forme paralele relevă structuri diferite, în funcţie de populaţia ţintă. Astfel, Cane, Olinger, Gotlib şi Kuiper (1986) au analizat forma A a DAS folosind un grup nonclinic de 664 de studenţi şi au găsit doi factori pe care i-au numit „evaluarea performanţelor" (peformance evaluation) şi „aprobare din partea celorlalţi" (approval by others). Un an mai devreme, în 1985, Oliver şi Baumgart au administrat ambele forme ale DAS unui grup de 275 de persoane format din personal medical şi soţii/ soţiile acestora şi au constatat o lipsă de echivalenţă factorială între cele două forme ale scalei. în 1984, Parker, Bradshaw şi Blignault au aplicat ambele forme ale scalei pe două grupe (117 şi 126 subiecţi) de pacienţi ai unor medici de familie şi au identificat patru factori: „stimă de sine externalizată" {externalized self-esteem), „stimă de sine anaclitică" (anaclitic self-esteem), „incertitudine" (tentativeness) şi „nevoia de aprobare" (need for approval). Rezultatele obţinute utilizând loturi de persoane în vârstă indică faptul că tendinţele identificate la persoanele tinere nu persistă la această grupă de vârstă. Mai mult, structurii factoriale obţinute pe loturile de vârstnici îi lipseşte consistenţa, fiind relevaţi în aceeaşi măsură unul, doi sau chiar trei factori (Floyd, Scogin şi Chaplin, 2004).

2.1. Descrierea îtemilor

Cei 40 de itemi ai fiecărei variante a scalei (A şi B) sunt formulaţi ca afirmaţii care stau, în general, la baza gândirii idiosincratice tipic depresive. Răspunsul, la fiecare

item S oferă informaţii referitoare la atitudinile disfuncţionale ale persoanei, care funcţionează ca scheme prin intermediul cărora persoana îşi construieşte realitatea

(Weissman şi Beck, 1978).Spre exemplu, itemul 4 al formei A - „Dacă nu reuşesc să fac totul bine de

fiecare dată, nu voi fi respectat de ceilalţi" reflectă o atitudine disfuncţională şi este evaluat pe o scală Likert de la 1-7, unde:1=sunt cu totul de acord2-sunt în mare măsură de acord

3-sunt întrucâtva de acord 4=sunt neutruS=sunt întrucâtva în dezacord 6=sunt în mare măsură în dezacord

7=sunt în dezacord total Scala DAS (A şi B), indică măsura în care atitudinile disfuncţionale sunt considerate ca fiind proprii gândirii subiectului: cu cât scorul total este mai mare, cu atât nivelul atitudinilor disfuncţionale este mai mare.

3. Administrare şi cotare

Scala se administrează în varianta creion-hârtie, atât individual, cât şi în grup. în cazul administrării în grup, este indicat ca grupurile să nu fie mai mari de 15 persoane. Se recomandă administrarea individuală ori de câte ori este posibil. Când grupul este mai mare de 15 persoane, numărul examinatorilor trebuie să crească, păstrându-se raportul de un examinator la maximum 15 persoane evaluate.

Materiale necesare• Scala cu instrucţiunile de completare;• Foaia de răspuns;• Instrument de scris.

Condiţii de administrare• Mediu securizant şi ferit de zgomote;• Persoana examinată să fie motivată pentru completarea scalei şi odihnită;

• Mobilier şi iluminare adecvate, care să permită subiectului examinat completarea în condiţii bune a foii de răspuns;• în cazul aplicării în grup, sala trebuie să fie suficient de mare pentru a oferi confort persoanelor examinate.

Instrucţiuni de aplicareScala se administrează fără limită de timp.

După ce materialele şi condiţiile necesare pentru administrarea scalei sunt asigurate, persoanei examinate i se spune:

Acest chestionar cuprinde o serie de atitudini şi convingeri pe care unele persoane le au în diverse situaţii. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi decideţi în ce măsură sunteţi sau nu de acord cu ea. Bifaţi cu "X" pe foaia de răspuns, pentru fiecare afirmaţie din scala prezentată mai jos, descrierea care corespunde în cea mai mare măsură modului în care găndip. Alegeţi un singur răspuns pentru fiecare afirmaţie în parte. Deoarece oamenii sunt diferiţi, nu există răspunsuri corecte sau greşite. Pentru a vă asigura că o anumită atitudine vă caracterizează, aveţi în vedere modul în care gândiţi în cea mai mare parte a timpului (in general).

Cotarea răspunsurilorFiecare item al DAS (forma A sau B) este cotat pe o scală Likert de la 1 la 7. Variantele de răspuns sunt:1 =sunt cu totul de acord2=sunt în mare măsură de acord3=sunt întrucâtva de acord4=sunt neutru5=sunt întrucâtva în dezacord 6=sunt în mare măsură în dezacord 7=sunt în dezacord total în funcţie de conţinut, itemii sunt cotaţi direct sau invers. Următorii itemi sunt cotaţi ca fiind adaptativi dacă răspunsul merge spre aprobare sau acord total (itemi cotaţi direct):

Forma A: itemii# 2 #29# 6 #30

#12 #35#17 #37#24 #40Forma B: i temi i

# 1 #20# 5 #26

#12 #30#14 #33#19 #36

Ceilalţi itemi ai scalei sunt cotaţi în direcţia inversă: 7=sunt cu totul de acord 6=sunt în mare măsură de acord 5=sunt întrucâtva de acord 4=sunt neutru3=sunt întrucâtva în dezacord2=sunt în mare măsură în dezacord

1=sunt în dezacord total Itemii care au fost omişi se cotează cu zero. Dacă subiectul omite să dea răspunsuri la un numă? mare de itemi, atunci testul nu se ia în considerare. Scorul maxim posibil este 280 (7x40 itemi), iar scorul minim posibil este 40 (1x40 itemi). Cu cât scorul total este mai mare, cu atât nivelul atitudinilor disfuncţionale este mai mare.

4. Fidelitate şi validitate 4.1. FidelitateFidelitatea unui test psihologic se referă la acordul sau stabilitatea aşteptată a

măsurilor analoge. Dacă un instrument este fidel, atunci rezultatele obţinute în condiţii similare prezintă o anumită stabilitate în timp (Dempster şi Brainerd, 1995).

Fidelitatea unui instrument de măsurare este cel mai adesea exprimată pe baza consistenţei interne şi a stabilităţii în timp a rezultatelor (Anastasi, 1988).

Consistenţa internă a unei scale se referă la măsura în care toţi itemii scalei măsoară aceeaşi variabilă. Stabilitatea rezultatelor testării ne indică în ce măsură la aplicări diferite în timp un subiect obţine rezultate similare la un test sau scală.

într-un studiu pe populaţie de limbă engleză, Weissman şi Beck (1978) găsesc un coeficient de fidelitate (Alfa Cronbach) de 0.89 pentru ambele forme şi o corelaţie de 0.81 între DAS-A şi DAS-B.

Fidelitatea DAS-A a fost estimată prin calculul coeficientului de consistenţă internă Alfa Cronbach. Eşantionul utilizat a fost de 682 subiecţi, valoarea Alfa obţinută fiind de .86 (Tabelul 1). Această valoare indică o consistenţă internă bună, ceea ce exprimă faptul că itemii testului evaluează acelaşi construct descris de Beck (1976)- atitudinile disfuncţionale asociate cu depresia.

Tabelul 1. Statistici descriptive şi indicii Alfa Cronbach de consistenţă internă

DAS-A Adulţi (vârsta cuprinsă între 15-73 ani, m=34.42 )

Femei Bărbaţi Subiecţi lipsă date sex

Total

Scor total m 131.32 136.50 93.87 125.92A.S. 24.11 24.16 27.09 28.87

N 398 163 121 682

a .81 .79 .84 .86

4.2. Validitate

Validitatea este o caracteristică a unui test (sau scală) care arată măsura în care acesta măsoară ceea ce se spune că măsoară. Altfel spus, validitatea se referă la măsura în care inferenţele pe care le facem pornind de la rezultatele obţinute la un test sunt corecte (Messick, 1995).

Validitatea de conţinut se referă la examinarea sistematică a itemilor testului/scalei pentru a vedea dacă ei acoperă un eşantion reprezentativ al domeniului pe care dorim să îl măsurăm. în elaborarea celor două forme ale DAS (A şi B) s-a pornit de la formularea a 100 de itemi pornind de la teoria lui A. Beck asupra depresiei şi a distorsiunilor cognitive subiacente (Beck, 1967; Beck şi colab, 1979). Scala a fost astfel concepută încât itemii săi să acopere diferitele categorii de atitudini disfuncţionale. Spre exemplu, un item de tipul „Dacă o persoană pe care o iubesc nu mă iubeşte, înseamnă că sunt un nimeni" se referă la etichetare şi generalizare excesivă. Ulterior unor studii de analiză factorială, cei 100 de itemi au stat la baza elaborării celor două forme paralele, A şi B.

Validitatea de construct se referă la măsura în care testul/ scala reflecta constructs pe care îl măsoară. în cazul testelor utilizate pentru măsurare, validarea relativă la criteriu este o componentă a validării relative la constructs măsurat (Albu, 1998). Ea apreciază „gradul în care rezultatele furnizate de test corelează cu rezultatele altui instrument de evaluare despre care se presupune că măsoară acelaşi construct sau unul similar" (Haynes, apud Silva, 1993).într-un studiu efectuat pe populaţie românească (Macavei, 2006 - lucrare nepublicată) s-a încercat determinarea măsurii în care atitudinile disfuncţionale (măsurate cu DAS-A) se asociază cu anumite emoţii şi cogniţii specifice, conform modului teoretic propus de Aaron Beck (Beck, 1967; Beck şi colab, 1979). Asumpţia de bază a modelului amintit este că la baza problemelor de tip emoţional şi comportamental stau distorsiunile cognitive (atitudinile şi schemele dezadaptative). Atunci când cineva deţine credinţe adaptative despre sine, lume şi viitor va trăi emoţii pozitive sau negative, însă nu va trăi emoţii invalidante. Astfel, dacă asumpţiile modelului sunt corecte, ne aşteptăm să găsim: 1. o asociere pozitivă între atitudinile disfuncţionale şi anxietate şi depresie ca sindrom (manifestări de ordin emoţional, comportamental, fiziologic, cognitiv);

2. o asociere pozitivă între atitudinile disfuncţionale şi emoţiile negative;2. o asociere pozitivă între atitudinile disfuncţionale măsurate cu DAS-A şi

alte credinţe dezadaptative;3. o asociere negativă între atitudinile disfuncţionale şi acceptarea

necondiţionată a propriei persoane;La studiu au participat în total 701 subiecţi; o parte dintre aceştia au fost

studenţi recompensaţi pentru participare prin recunoaşterea unor activităţi de profil prevăzute în curricula şcolară. Ceilalţi subiecţi au fost incluşi în studiu pe bază de voluntariat, în urma unor anunţuri publice. Pentru participarea persoanelor cu vârste sub 18 ani s-a cerut acordul unui părinte sau tutore legal. Datele statistice oferite mai jos reflectă şi faptul că unii dintre participanţii la studiu au omis sau refuzat să ofere informaţii complete vizând nivelul educaţional, vârsta, statutul marital etc.

Tabelul 2. Date statistice privind subiecţii incluşi în studiu

Nivel educational N=701 100%Şcoală primară= 22 (3.1 %)

Şcoală profesională2 28 (4.0 %)Liceu= 222 (31.7 %)

Şcoală postliceală= 60 (8.6 %)Facultate = 346 (49.3 %)

Studii postuniversitare2 19 (2.7 %)Altceva = 4 (0.6 %)

Vârsta N=695Date lipsă N=6

M=34.42 Min.=15 Max.=73

Sex N=574Date lipsă N=127

Bărbaţi= Femei= 169 405

Statut marital N=567Date lipsă N=134

Căsătorita Necăsătorit2 326 241

Instrumentele utilizate au fost:

Scala de atitudini disfuncţionale - DAS-A (Dysfunctional Attitudes Scale - form A -Weissman, 1979; Weissman şi Beck, 1978) este un instrument de 40 de itemi care permite evaluarea prezenţei atitudinilor/credinţelor disfuncţionale associate simptomatologiei de tip depresiv.

Inventarul de depresie Beck - BDI (Beck Depression Inventory - Beck, Rush, Shaw, şi Emery, 1979) conţine 21 de itemi şi a fost utilizat pentru identificarea prezenţei simptomatologiei de tip depresiv, exprimată prin emoţii, comportamente, credinţe şi manifestări fiziologice specifice.

Scala de atitudini şi convingeri 2 -ABS2 (Attitudes and Beliefs Scale 2 -DiGiuseppe, Leaf, Exner, şi Robin, 1988) este formată din 72 de itemi şi este un instrument valid pentru identificarea prezenţei credinţelor iraţionale şi raţionale centrale teoriei raţional-emotive şi comportamentale. Varianta în limba română a scalei prezintă proprietăţi psihometrice bune (Macavei, 2002).

Chestionarul de acceptare necondiţionată a propriei persoane - USAQ (Unconditional Self-Acceptance Questionnaire - Chamberlain şi Haaga, 2001) este format din 20 de itemi şi măsoară acceptarea necondiţionată a propriei persoane, ca factor protectiv care previne declanşarea anumitor forme de psihopatologie la contactul cu situaţiile negative de viaţă.

Profilul distresului afectiv - PDA (Opriş şi Macavei, 2005) este un instrument de 39 de itemi care măsoară prezenţa emoţiilor negative funcţionale şi disfuncţionale (ca anxietatea, îngrijorarea, deprimarea, tristeţea) şi a emoţiilor pozitive; utilizează principiul de construcţie al Profilului dispoziţiilor afective, forma scurtă (DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999) şi se bazează pe teoria lui Albert Ellis asupra distresului emoţional (Ellis, 1994). Instrumentul are proprietăţi psihometrice bune (Opriş şi Macavei, sub tipar).

Profilul dispoziţiilor afective - forma scurtă - POMS-SV (Profile of Mood States-Short Version - Shacham, 1983; DiLorenzo, Bovbjerg, Montgomery, Valdimarsdottir, şi Jacobsen, 1999) este un instrument de 47 de itemi care măsoară emoţiile pozitive şi negative.

Chestionarul gândurilor automate -ATQ (Automatic Thoughts Questionnaire - Hollon şi Kendall, 1980) conţine 30 de itemi care reflectă gândirea e tip depresiv.

Sfafe and Trait Anxiety Inventory - STAI-X1 şi STAI-X2 (Inventarul de anxietate ca stare şi trăsătură - Spielberger, 1983).) este alcătuit din 2 scale de autoevaluare a câte 20 de itemi fiecare pentru măsurarea a două aspecte distincte privind anxietatea. Starea de anxietate (A-stare) şi anxietatea ca trăsătură (A-trăsătură).

Procedura de lucru a implicat în prima fază solicitarea consimţământului de participare la studiu, după care subiecţii au fost completat individual câte un pachet conţinând instrumentele menţionate anterior, fără limită de timp.

Tabelul 3. Corelaţii între scorurile la DAS-A şi scorurile la alte instrumente de evaluare a cogniţiilor şi emoţiilor funcţionale/disfuncţionale.

DAS-A

1 PDA-scor total (N=539) .262 PDA - tristeţe (N=555) .213 PDA-deprimare (N=555) .274 PDA-anxietate (N=554) .255 PDA-îngrijorare (N=558) .196 PDA-emoţii negative funcţionale (N=551) .227 PDA - emoţii negative disfuncţionale (N=548) .288 BDI (N=230) .509 USAQ (N=234) -.6910 ATQ (N=231) .5211 ABS2-IB (N=220) .7712 POMS-VS - scor total (N=215) .4713 POMS-VS - emoţii negative (N=220) .4514 POMS-VS - emoţii pozitive (N=230) -.3615 STAI X1 .4516 STAIX2 .55* toate corelaţiile sunt semnificative la p<.05

11

Rezultatele arată că prezenţa atitudinilor disfuncţionale se asociază pozitiv cu alte distorsiuni cognitive (ex. gânduri automate negative, credinţele iraţionale), cu emoţii negative, cu anxietate şi depresie. De asemenea, există o asociere negativă între atitudinile disfuncţionale pe de o parte şi acceptarea necondiţionată a propriei persoane şi emoţiile pozitive pe de altă parte.

Pentru a evalua capacitatea DAS-A de a discrimina între persoane cu un nivel ridicat şi scăzut al emoţiilor -negative, au fost create grupe extreme prin adăugarea şi scăderea 1 A.S. la şi de la medie. în tabelul 4, grupul „mediu" include scorurile aflate între cele două extreme.Tabelul 4. Statistică descriptivă pentru scalele utilizate la crearea grupelor extremeInstrument m A.S. N Grupul cu

scoruri scăzute

Grupul cu scoruri ridicate

PDA- scor total 49.80 18.77 782 <31 >69PDA - scala de depresie 12.71 6.28 811 <6 >19POMS-VS scor total 50.05 29.61 224 <20 >80

Pentru toate modal i tăţ i le de evaluare a emoţi i lor negat ive, d i ferenţele între grupele extreme au fost semnif icat ive ( tabelul 5) . Luând în considerare numărul relat iv mic de subiecţ i , rezul tatele obţ inute reprezintă un argument în plus pentru val id i tatea versiuni i în l imba română a DAS-A.

Tabelul 5. Comparaţii între grupe extreme la DAS-A.DAS^A

Grupul m A.S. N F

PDA- scor total PDA - scala de depresie

Ridicat 144.03 24.01 60 F(2,536)=11.27,p<.05 (toate grupele)

Mediu 132.23 23.93 422Scăzut 123.14 24.67 57

PDA- scor total PDA - scala de depresie

Ridicat 146.02 22.86 60 F(2, 552)=10.37, p<.05 (toate grupele)

Mediu 131.01 24.21 460Scăzut 132.03 23.32 35

PDA- scor total Ridicat 139.49 25.95 35 F(2, 212)=17.36, p<.05 (toate grupele)

Mediu 109.97 31.34 151Scăzut 98.17 31.02 29

în concluzie, datele disponibile până în acest moment sugerează că varianta în limba română a DAS-A are proprietăţi psihometrice bune, asemănătoare variantei originale, în limba engleză. Datorită limitelor studiilor existente până în acest moment, până la investigaţii viitoare, se impune prudenţă în utilizarea DAS-A, varianta în limba română.

5. Etalonare

Cotele sau clasele stabilite asupra grupului de referinţă constituie etalonul sau tabelul de norme. Cotele brute capătă semnificaţie numai dacă sunt raportate la etalon. Pentru construcţia etaloanelor am utilizat 682 subiecţi.

Etalonul a fost construit pe cinci clase normalizate. Prima clasă include 6.7% din subiecţi, cei cu cel mai scăzut nivel de atitudini disfuncţionale. A doua clasă, în sens ascendent al atitudinilor disfuncţionale, include următorii 24.2% dintre subiecţi, a treia clasă include următorii 38.2%, a patra clasă include următorii 24.2%, iar a cincea clasă include ultimii 6.7% dintre subiecţi, cei cu cel mai înalt nivel de atitudini disfuncţionale.

întrucât nu există diferenţe semnificative în funcţie de sex (t=2.30, p > .05), etaloanele sunt valabile atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi

Tabelul 6. Etaloane pentru scala DAS-ADAS-A (N=682)

Clase Descriere ScoruriI Nivel foarte scăzut al atitudinilor disfuncţionale £79II Nivel scăzut al atitudinilor disfuncţionale 80-112III Nivel mediu al atitudinilor disfuncţionale 113-142rv Nivel ridicat al atitudinilor disfuncţionale 143-169V Nivel foarte ridicat al atitudinilor disfuncţionale £170

12