44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata pe « poduri » plate si

traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu ridica probleme de

inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala regulata. Zona pentru

locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul localitatii este ocupat de

dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de dotari este estimata la 2 ha,

din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu

DJ561A

Comuna Balacita es 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata

pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu

ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala

regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul

localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de

dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la

intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita es 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata

pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu

ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala

regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul

localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de

dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la

intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita es 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata

pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu

ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala

regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul

localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de

dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la

intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita es 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata

pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu

ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala

regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul

localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de

dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la

intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita es 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata

pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu

ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala

regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul

localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de

dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la

intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita es 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata

pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu

ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala

regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul

localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de

dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la

intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita es 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata

pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu

ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala

regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul

localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de

dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la

intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita es 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata

pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu

ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala

regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul

localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de

dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la

intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita es 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata

pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu

ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala

regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul

localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de

dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la

intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita es te situata in partea de est a judetului, la o distanta de 45 km. de judet,

municipiul Dr. Tr. Severin si are in componenta trei localitati: localitatea Balacita resedinta de

comuna si localitatile Gvardenita si Dobra. Bălăcița este o comună în județul

Mehedinți, Oltenia, România. Centrul comunei se află la 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098

- longitudine estică. Este asezata pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat

dar care in intravilanul localitatii nu ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma

regulata, adunata cu o trama stradala regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare

ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc

cele trei localitati. Suprafata ocupata de dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar

majoritatea dotarilor sunt concentrate la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

lucrari de amendare a terenurilor arabile si pasuni cu produse fertilizante In teritoriul localitatilor sunt

rezervate suprafete partial ocupate cu constructii (in conservare) in care se pot desfasura din

initiativa privata diverse activitati agrozootehnice, depozitare, prelucrare produse agricole. La

Balacita exista o moara in conservare.

În localitatea Bălăcița se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista

monumentelor istorice 2004 Județul Mehedinți, cu următorul cod LMI:[3] MH-I-s-B-10055.

Bălăcița este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România. Centrul comunei se află la

44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata pe « poduri » plate si

traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu ridica probleme de

inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala regulata. Zona pentru

locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul localitatii este ocupat de

dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de dotari este estimata la 2 ha,

din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu

DJ561A

Comuna Balacita este situata in partea de est a judetului, la o distanta de 45 km. de judet, municipiul

Dr. Tr. Severin si are in componenta trei localitati: localitatea Balacita resedinta de comuna si

localitatile Gvardenita si Dobra.

In teritoriul comunei prezenta ancestrala a omului este atestata de izvoare istorice, documente,

sapaturi arheologice, situl arheologic « Brazda lui Novac » - sec.IV epoca romana, santul de aparare

trece prin localitatea Balacita, inclus in Lista cu obiectivele de patrimoniu la poz. 31, MH-I-s-B-10055

-si cel din Dobra, in curtea scolii, acesta fiind o asezare din epoca bronzului, cultura Verbicioara,

pozitia MH-I-s-B-10069, din lista parimoniului national.

Balacita este atestat printr-un hrisov din 12.06.1535. Dobra este amintit pentru prima data in 30 mai

1533.

Teritoriul comunei Balacita in suprafata de 9895 ha este amplasat in partea de est a judetului

Mehedinti in unitatea de relief cunoscuta sub denumirea “campie inalta”.

Relieful se caracterizeaza prin interfluvii sub forma de poduri plate (campuri) separate de vai largi se

spune campie inalta datorita altitudinii ridicate a acestor campuri si a “Balacitei” urmare a situarii

localitatii in centrul campurilor.

Satele Balacita, Dobra sunt asezate pe poduri plate iar satul Gvardenita, pe valea paraului Desnatui.

Caile de comunicatie care strabat comuna Balacita sunt reprezentate prin drumuri judetene si

drumuri comunale.

Teritoriul administrativ este strabatut de drumul judetean DJ 606, limita judetului Dolj – Balacita –

Vanju Mare, DJ 561A, drum prin care se face legatura rutiera a comunei cu orasul Vanju Mare pe de

o parte, si cu judetul Dolj, pe de alta parte. Acest drum trece prin localitatile Balacita, Gvardenita si

Dobra, facand legatura rutiera intre ele si este modernizat.

In localitatea Balacita drumul judetean DJ606 se intersecteaza cu un alt drum judetean DJ 607

Tamna – Baclesi - Gvardenita, prin care se face legatura comunei cu drumul national DN6 si cu

celalalte comune invecinate. Acest drum strabate localitatile Balacita si Gvardenita si este

modernizat. Teritoriul administrativ al comunei Balacita mai este strabatut de drumul DJ 561A

Balacita – Oprisor, limita judetului Dolj, prin care se face legatura rutiera a comunei cu localitatile

invecinate precum si cu Judetul Dolj. Acest drum este modernizat si trece prin localitatea Balacita

unde se intersecteaza cu celalate doua drumuri DJ 606 si DJ 607. Drumul comunal DC 93 face

legatura intre Dobra si Padina Mare. Acest drum strabate localitatea Dobra, se intersecteaza cu DJ

606. Drumul DC 93 nu este modernizat, ceea ce face ca circulatia rutiera sa se desfasoare greoi.

Restul cailor de comunicatie in cadrul comunei resedinta sunt strazi nemodernizate din balast si

pamant. Intersectiile intre aceste strazi si drumurile principale nu sunt sistematizate corespunzator.

Teritoriul comunei Balacita este strabatut de paraul Desnatui, care la intersectia cu drumurile

principale sau cu strazile existente impune existenta unor poduri de beton, pe care circulatia sa se

desfasoare in conditii bune. Vetrele satelor s-au dezvoltat pe ‘Campia inalta a Balacitei’ in

extremitatea medie de relief care face trecerea de la dealurile Motrului la nord si Campia Olteniei la

sud si pe alocuri usor bombate si in Valea Desnatuiului. Satele Balacita si Dobra s-au dezvoltat pe

poduri plate iar Gvardenita in Valea Desnatuiului.

Campia inalta se caracterizeaza prin interfluvii largi cunoscute sub denumirea de poduri plate

(cimpuri) separate de vai largi, altitudinea mare a acestor cimpuri variaza de la 270-280 m la 240-

250 m. Zonele de versant cu energia mare de relief sunt afectate de fenomene de instabilitate .

Localitatile comunei sunt electrificate insa dispun de sistem centralizat de alimentare cu apa si nu au

canalizare; sistemele locale de alimentare cu apa care functioneaza nu acopera necesarul

locuitorilor ele deservind grupuri de gospodarii si zona centrala unde sunt amplasate majoritatea

obiectivelor. In administrativul comunei intra trei localitati cu o populatie totala de 3453 locuitori a

caror ocupatie de baza este agricultura. Localitatile comunei au avut o scadere usoara, dar

permanenta a populatiei, rezultat si al activitatilor slab reprezentate economic si multe functiuni au

fost stopate.

Cu exceptia satului Balacita care are 1600 locuitori si Gvardenita care are 1400 locuitori, satul Dobra

se inscrie in categoria asezarilor mijlocii (545 locuitori) .

Vetrele au suprafete mari, si pe langa terenul afectat gospodariilor, suprafete mari din intravilan sunt

ocupate de culturi agricole, de livezi sau sunt terenuri neproductive. Localitatile sunt constituite din

gospodarii individuale de tip rural, cu suprafete mari de peste 1500 mp in medie, cu dotari minime de

confort, locuintele sunt construite din materiale semidurabile: caramida si din lemn, paianta, in regim

de inaltime P preponderent, dar si P+1,2 nivele in ultimii 20 de ani. In general, fondul construit este

in stare buna iar dupa 1990 locuintele au fost construite preponderent din materiale durabile precum

caramida, beton. In ceea ce priveste evolutia localitatilor comunei in perspectiva, acesta este

dependenta de gasirea si aplicarea unor politici de dezvoltare coerente ce constau in identificarea

solutiilor de reabilitare a agriculturii, dezvoltarea industriei mici, elaborarea unor programe de

finantare externa pentru echiparea localitatilor, acordarea unor facilitati pentru eventualii investitori

care sa dezvolte activitati economice utilizind forta de munca si resursele naturale din teritoriu.

Din punct de vedere al potentialului turistic din judet cu arealele de concentrare a valorilor turistice,

comuna Balacita, se incadreaza in zona III turistica, zona arealului de campie, fiind considerata ca o

” poarta de acces ” dinspre si inspre Judetul Dolj. Comuna este putin atractiva sub raport turistic,

peisajele sunt monotone si prezinta urme de timpuri stravechi si obiective culturale: In localitatea

Dobra se semnaleaza un frumos conac boieresc – Conacul « Poienaru » care are si avantajul

existentei unui frumos parc dendrologic. Localitatea Gvardenita prezinta un valoros conac din punct

de vedere arhitectonic – conacul « Zavanescu » ce se impune a fi restaurat.

Dupa restaurare se impune a primi functiuni turistice. Toate aceste elemente punctiforme reprezinta

elemente de atractie pentru turismul de tranzit. In localitatea Balacita, are loc un insemnat bilci

anual, precum si un tirg de vite anual ce se desfasoara la finele lunii martie, acestea putind constitui,

alaturi de nedeile hramului fiecarei biserici, elemente punctiforme de atractie turistica. Din punct de

vedere al agrementarii populatiei locale, comuna Balacita nu dispune de o zona de agrement. O

zona de agrement s-ar putea amenaja in padurea de stejar, salcam si nuci de circa 3 ha de la

Gvardenita. Nu exista o baza turistica sau dotari precum hanuri, campinguri, case de vacanta,

pensiuni turistice, astfel ca in zona se poate practica doar turismul de tranzit si agroturismul.

Clima Climatul este temperat continental cu influente submediteraneene, vanturile dominante sunt

cele de vest, nord–vest si nord–est, directie care in mare parte este influentata de orientarea

unitatilor de relief. Caracteristicile climatice sunt : * durata medie anuala a soarelui – 1.300 -1.500

ore * temperatura medie anuala = 11 gr. ; * temperatura medie a lunii ianuarie ; -2 gr. C *

temperatura medie a lunii iulie ; =21 gr. C- +22 gr .C * media anuala a umezelii relative ; 76 % *

precipitatii medii anuale = 500 mm * intervalul posibil cu strat de zapada ; 60 – 70 zile/an * viteza

medie a vantului – 20 m/sec.

Influenta antropica a dus la disparitia sau restrangerea unor specii de plante si animale.

Padurea ce ocupa podul teraselor pana in secolul al XIX –lea a fost defrisata si terenul redat

agriculturii.

Pajistile si fanetele naturale care ocupau intinse suprafete au fost destelenite, terenul redandu-se

agriculturii. In cadrul comunei Balacita exista o suprafata de 107 ha padure, in a carei alcatuire intra

urmatoarele specii lemnoase: cer, stejarul, salcamul (robinia pseudocacia). In afara de aceste specii

mai intalnim: tufarisuri, dudul alb, dudul negru, nucul.

Reprezentativ pentru vegetatia ierboasa apar: pajistele xerofile de paius ingust si de colilii. Pasunile

ocupa o suprafata de 1443 ha, ca plante existente mentionam: ciocul berzii, martisorul de camp,

murul, firuta bulboasa.

Vegetatia cultivata cuprinde culturi de grau si porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, mazare, etc.

Fauna e reprezentata de animale de campie, in special rozatoare ca sobolanul cenusiu, popandaul,

harciogul. Ca rapitoare mici representative zonei sunt: dihorul, nevastuica.

Pasarile ce populeaza arealul sunt: prepelita, potarnichea, prigoria, dumbraveanca albastra, diferite

specii de ciori (cioara de semanaturi, stancuta gusata), turtureaua, gugustiucul, lastunul. Solurile

Principala resursa a comunei o reprezinta suprafata agricola care ocupa 9527 ha. si este in procent

de 83% reprezentata de terenuri arabile cu clasa III de fertilitate si favorabilitate. Teritoriul comunei

este dominat de soluri de tip brun-roscate. Rocile pe care s-au format aceste soluri sunt variate:

luturi lossoide, luturi argil44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este

asezata pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul

localitatii nu ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama

stradala regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25

ha.Centrul localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata

ocupata de dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate

la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita este situata in partea de est a judetului, la o distanta de 45 km. de judet, municipiul

Dr. Tr. Severin si are in componenta trei localitati: localitatea Balacita resedinta de comuna si

localitatile Gvardenita si Dobra. Bălăcița este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România.

Centrul comunei se află la 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este

asezata pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul

localitatii nu ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama

stradala regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25

ha.Centrul localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata

ocupata de dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate

la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

lucrari de amendare a terenurilor arabile si pasuni cu produse fertilizante In teritoriul localitatilor sunt

rezervate suprafete partial ocupate cu constructii (in conservare) in care se pot desfasura din

initiativa privata diverse activitati agrozootehnice, depozitare, prelucrare produse agricole. La

Balacita exista o moara in conservare.

În localitatea Bălăcița se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista

monumentelor istorice 2004 Județul Mehedinți, cu următorul cod LMI:[3] MH-I-s-B-10055.

Bălăcița este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România. Centrul comunei se află la

44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata pe « poduri » plate si

traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu ridica probleme de

inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala regulata. Zona pentru

locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul localitatii este ocupat de

dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de dotari este estimata la 2 ha,

din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu

DJ561A

Comuna Balacita este situata in partea de est a judetului, la o distanta de 45 km. de judet, municipiul

Dr. Tr. Severin si are in componenta trei localitati: localitatea Balacita resedinta de comuna si

localitatile Gvardenita si Dobra.

In teritoriul comunei prezenta ancestrala a omului este atestata de izvoare istorice, documente,

sapaturi arheologice, situl arheologic « Brazda lui Novac » - sec.IV epoca romana, santul de aparare

trece prin localitatea Balacita, inclus in Lista cu obiectivele de patrimoniu la poz. 31, MH-I-s-B-10055

-si cel din Dobra, in curtea scolii, acesta fiind o asezare din epoca bronzului, cultura Verbicioara,

pozitia MH-I-s-B-10069, din lista parimoniului national.

Balacita este atestat printr-un hrisov din 12.06.1535. Dobra este amintit pentru prima data in 30 mai

1533.

Teritoriul comunei Balacita in suprafata de 9895 ha este amplasat in partea de est a judetului

Mehedinti in unitatea de relief cunoscuta sub denumirea “campie inalta”.

Relieful se caracterizeaza prin interfluvii sub forma de poduri plate (campuri) separate de vai largi se

spune campie inalta datorita altitudinii ridicate a acestor campuri si a “Balacitei” urmare a situarii

localitatii in centrul campurilor.

Satele Balacita, Dobra sunt asezate pe poduri plate iar satul Gvardenita, pe valea paraului Desnatui.

Caile de comunicatie care strabat comuna Balacita sunt reprezentate prin drumuri judetene si

drumuri comunale.

Teritoriul administrativ este strabatut de drumul judetean DJ 606, limita judetului Dolj – Balacita –

Vanju Mare, DJ 561A, drum prin care se face legatura rutiera a comunei cu orasul Vanju Mare pe de

o parte, si cu judetul Dolj, pe de alta parte. Acest drum trece prin localitatile Balacita, Gvardenita si

Dobra, facand legatura rutiera intre ele si este modernizat.

In localitatea Balacita drumul judetean DJ606 se intersecteaza cu un alt drum judetean DJ 607

Tamna – Baclesi - Gvardenita, prin care se face legatura comunei cu drumul national DN6 si cu

celalalte comune invecinate. Acest drum strabate localitatile Balacita si Gvardenita si este

modernizat. Teritoriul administrativ al comunei Balacita mai este strabatut de drumul DJ 561A

Balacita – Oprisor, limita judetului Dolj, prin care se face legatura rutiera a comunei cu localitatile

invecinate precum si cu Judetul Dolj. Acest drum este modernizat si trece prin localitatea Balacita

unde se intersecteaza cu celalate doua drumuri DJ 606 si DJ 607. Drumul comunal DC 93 face

legatura intre Dobra si Padina Mare. Acest drum strabate localitatea Dobra, se intersecteaza cu DJ

606. Drumul DC 93 nu este modernizat, ceea ce face ca circulatia rutiera sa se desfasoare greoi.

Restul cailor de comunicatie in cadrul comunei resedinta sunt strazi nemodernizate din balast si

pamant. Intersectiile intre aceste strazi si drumurile principale nu sunt sistematizate corespunzator.

Teritoriul comunei Balacita este strabatut de paraul Desnatui, care la intersectia cu drumurile

principale sau cu strazile existente impune existenta unor poduri de beton, pe care circulatia sa se

desfasoare in conditii bune. Vetrele satelor s-au dezvoltat pe ‘Campia inalta a Balacitei’ in

extremitatea medie de relief care face trecerea de la dealurile Motrului la nord si Campia Olteniei la

sud si pe alocuri usor bombate si in Valea Desnatuiului. Satele Balacita si Dobra s-au dezvoltat pe

poduri plate iar Gvardenita in Valea Desnatuiului.

Campia inalta se caracterizeaza prin interfluvii largi cunoscute sub denumirea de poduri plate

(cimpuri) separate de vai largi, altitudinea mare a acestor cimpuri variaza de la 270-280 m la 240-

250 m. Zonele de versant cu energia mare de relief sunt afectate de fenomene de instabilitate .

Localitatile comunei sunt electrificate insa dispun de sistem centralizat de alimentare cu apa si nu au

canalizare; sistemele locale de alimentare cu apa care functioneaza nu acopera necesarul

locuitorilor ele deservind grupuri de gospodarii si zona centrala unde sunt amplasate majoritatea

obiectivelor. In administrativul comunei intra trei localitati cu o populatie totala de 3453 locuitori a

caror ocupatie de baza este agricultura. Localitatile comunei au avut o scadere usoara, dar

permanenta a populatiei, rezultat si al activitatilor slab reprezentate economic si multe functiuni au

fost stopate.

Cu exceptia satului Balacita care are 1600 locuitori si Gvardenita care are 1400 locuitori, satul Dobra

se inscrie in categoria asezarilor mijlocii (545 locuitori) .

Vetrele au suprafete mari, si pe langa terenul afectat gospodariilor, suprafete mari din intravilan sunt

ocupate de culturi agricole, de livezi sau sunt terenuri neproductive. Localitatile sunt constituite din

gospodarii individuale de tip rural, cu suprafete mari de peste 1500 mp in medie, cu dotari minime de

confort, locuintele sunt construite din materiale semidurabile: caramida si din lemn, paianta, in regim

de inaltime P preponderent, dar si P+1,2 nivele in ultimii 20 de ani. In general, fondul construit este

in stare buna iar dupa 1990 locuintele au fost construite preponderent din materiale durabile precum

caramida, beton. In ceea ce priveste evolutia localitatilor comunei in perspectiva, acesta este

dependenta de gasirea si aplicarea unor politici de dezvoltare coerente ce constau in identificarea

solutiilor de reabilitare a agriculturii, dezvoltarea industriei mici, elaborarea unor programe de

finantare externa pentru echiparea localitatilor, acordarea unor facilitati pentru eventualii investitori

care sa dezvolte activitati economice utilizind forta de munca si resursele naturale din teritoriu.

Din punct de vedere al potentialului turistic din judet cu arealele de concentrare a valorilor turistice,

comuna Balacita, se incadreaza in zona III turistica, zona arealului de campie, fiind considerata ca o

” poarta de acces ” dinspre si inspre Judetul Dolj. Comuna este putin atractiva sub raport turistic,

peisajele sunt monotone si prezinta urme de timpuri stravechi si obiective culturale: In localitatea

Dobra se semnaleaza un frumos conac boieresc – Conacul « Poienaru » care are si avantajul

existentei unui frumos parc dendrologic. Localitatea Gvardenita prezinta un valoros conac din punct

de vedere arhitectonic – conacul « Zavanescu » ce se impune a fi restaurat.

Dupa restaurare se impune a primi functiuni turistice. Toate aceste elemente punctiforme reprezinta

elemente de atractie pentru turismul de tranzit. In localitatea Balacita, are loc un insemnat bilci

anual, precum si un tirg de vite anual ce se desfasoara la finele lunii martie, acestea putind constitui,

alaturi de nedeile hramului fiecarei biserici, elemente punctiforme de atractie turistica. Din punct de

vedere al agrementarii populatiei locale, comuna Balacita nu dispune de o zona de agrement. O

zona de agrement s-ar putea amenaja in padurea de stejar, salcam si nuci de circa 3 ha de la

Gvardenita. Nu exista o baza turistica sau dotari precum hanuri, campinguri, case de vacanta,

pensiuni turistice, astfel ca in zona se poate practica doar turismul de tranzit si agroturismul.

Clima Climatul este temperat continental cu influente submediteraneene, vanturile dominante sunt

cele de vest, nord–vest si nord–est, directie care in mare parte este influentata de orientarea

unitatilor de relief. Caracteristicile climatice sunt : * durata medie anuala a soarelui – 1.300 -1.500

ore * temperatura medie anuala = 11 gr. ; * temperatura medie a lunii ianuarie ; -2 gr. C *

temperatura medie a lunii iulie ; =21 gr. C- +22 gr .C * media anuala a umezelii relative ; 76 % *

precipitatii medii anuale = 500 mm * intervalul posibil cu strat de zapada ; 60 – 70 zile/an * viteza

medie a vantului – 20 m/sec.

Influenta antropica a dus la disparitia sau restrangerea unor specii de plante si animale.

Padurea ce ocupa podul teraselor pana in secolul al XIX –lea a fost defrisata si terenul redat

agriculturii.

Pajistile si fanetele naturale care ocupau intinse suprafete au fost destelenite, terenul redandu-se

agriculturii. In cadrul comunei Balacita exista o suprafata de 107 ha padure, in a carei alcatuire intra

urmatoarele specii lemnoase: cer, stejarul, salcamul (robinia pseudocacia). In afara de aceste specii

mai intalnim: tufarisuri, dudul alb, dudul negru, nucul.

Reprezentativ pentru vegetatia ierboasa apar: pajistele xerofile de paius ingust si de colilii. Pasunile

ocupa o suprafata de 1443 ha, ca plante existente mentionam: ciocul berzii, martisorul de camp,

murul, firuta bulboasa.

Vegetatia cultivata cuprinde culturi de grau si porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, mazare, etc.

Fauna e reprezentata de animale de campie, in special rozatoare ca sobolanul cenusiu, popandaul,

harciogul. Ca rapitoare mici representative zonei sunt: dihorul, nevastuica.

Pasarile ce populeaza arealul sunt: prepelita, potarnichea, prigoria, dumbraveanca albastra, diferite

specii de ciori (cioara de semanaturi, stancuta gusata), turtureaua, gugustiucul, lastunul. Solurile

Principala resursa a comunei o reprezinta suprafata agricola care ocupa 9527 ha. si este in procent

de 83% reprezentata de terenuri arabile cu clasa III de fertilitate si favorabilitate. Teritoriul comunei

este dominat de soluri de tip brun-roscate. Rocile pe care s-au format aceste soluri sunt variate:

luturi lossoide, luturi argi44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este

asezata pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul

localitatii nu ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama

stradala regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25

ha.Centrul localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata

ocupata de dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate

la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita este situata in partea de est a judetului, la o distanta de 45 km. de judet, municipiul

Dr. Tr. Severin si are in componenta trei localitati: localitatea Balacita resedinta de comuna si

localitatile Gvardenita si Dobra. Bălăcița este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România.

Centrul comunei se află la 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este

asezata pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul

localitatii nu ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama

stradala regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25

ha.Centrul localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata

ocupata de dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate

la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

lucrari de amendare a terenurilor arabile si pasuni cu produse fertilizante In teritoriul localitatilor sunt

rezervate suprafete partial ocupate cu constructii (in conservare) in care se pot desfasura din

initiativa privata diverse activitati agrozootehnice, depozitare, prelucrare produse agricole. La

Balacita exista o moara in conservare.

În localitatea Bălăcița se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista

monumentelor istorice 2004 Județul Mehedinți, cu următorul cod LMI:[3] MH-I-s-B-10055.

Bălăcița este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România. Centrul comunei se află la

44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata pe « poduri » plate si

traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu ridica probleme de

inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala regulata. Zona pentru

locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul localitatii este ocupat de

dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de dotari este estimata la 2 ha,

din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu

DJ561A

Comuna Balacita este situata in partea de est a judetului, la o distanta de 45 km. de judet, municipiul

Dr. Tr. Severin si are in componenta trei localitati: localitatea Balacita resedinta de comuna si

localitatile Gvardenita si Dobra.

In teritoriul comunei prezenta ancestrala a omului este atestata de izvoare istorice, documente,

sapaturi arheologice, situl arheologic « Brazda lui Novac » - sec.IV epoca romana, santul de aparare

trece prin localitatea Balacita, inclus in Lista cu obiectivele de patrimoniu la poz. 31, MH-I-s-B-10055

-si cel din Dobra, in curtea scolii, acesta fiind o asezare din epoca bronzului, cultura Verbicioara,

pozitia MH-I-s-B-10069, din lista parimoniului national.

Balacita este atestat printr-un hrisov din 12.06.1535. Dobra este amintit pentru prima data in 30 mai

1533.

Teritoriul comunei Balacita in suprafata de 9895 ha este amplasat in partea de est a judetului

Mehedinti in unitatea de relief cunoscuta sub denumirea “campie inalta”.

Relieful se caracterizeaza prin interfluvii sub forma de poduri plate (campuri) separate de vai largi se

spune campie inalta datorita altitudinii ridicate a acestor campuri si a “Balacitei” urmare a situarii

localitatii in centrul campurilor.

Satele Balacita, Dobra sunt asezate pe poduri plate iar satul Gvardenita, pe valea paraului Desnatui.

Caile de comunicatie care strabat comuna Balacita sunt reprezentate prin drumuri judetene si

drumuri comunale.

Teritoriul administrativ este strabatut de drumul judetean DJ 606, limita judetului Dolj – Balacita –

Vanju Mare, DJ 561A, drum prin care se face legatura rutiera a comunei cu orasul Vanju Mare pe de

o parte, si cu judetul Dolj, pe de alta parte. Acest drum trece prin localitatile Balacita, Gvardenita si

Dobra, facand legatura rutiera intre ele si este modernizat.

In localitatea Balacita drumul judetean DJ606 se intersecteaza cu un alt drum judetean DJ 607

Tamna – Baclesi - Gvardenita, prin care se face legatura comunei cu drumul national DN6 si cu

celalalte comune invecinate. Acest drum strabate localitatile Balacita si Gvardenita si este

modernizat. Teritoriul administrativ al comunei Balacita mai este strabatut de drumul DJ 561A

Balacita – Oprisor, limita judetului Dolj, prin care se face legatura rutiera a comunei cu localitatile

invecinate precum si cu Judetul Dolj. Acest drum este modernizat si trece prin localitatea Balacita

unde se intersecteaza cu celalate doua drumuri DJ 606 si DJ 607. Drumul comunal DC 93 face

legatura intre Dobra si Padina Mare. Acest drum strabate localitatea Dobra, se intersecteaza cu DJ

606. Drumul DC 93 nu este modernizat, ceea ce face ca circulatia rutiera sa se desfasoare greoi.

Restul cailor de comunicatie in cadrul comunei resedinta sunt strazi nemodernizate din balast si

pamant. Intersectiile intre aceste strazi si drumurile principale nu sunt sistematizate corespunzator.

Teritoriul comunei Balacita este strabatut de paraul Desnatui, care la intersectia cu drumurile

principale sau cu strazile existente impune existenta unor poduri de beton, pe care circulatia sa se

desfasoare in conditii bune. Vetrele satelor s-au dezvoltat pe ‘Campia inalta a Balacitei’ in

extremitatea medie de relief care face trecerea de la dealurile Motrului la nord si Campia Olteniei la

sud si pe alocuri usor bombate si in Valea Desnatuiului. Satele Balacita si Dobra s-au dezvoltat pe

poduri plate iar Gvardenita in Valea Desnatuiului.

Campia inalta se caracterizeaza prin interfluvii largi cunoscute sub denumirea de poduri plate

(cimpuri) separate de vai largi, altitudinea mare a acestor cimpuri variaza de la 270-280 m la 240-

250 m. Zonele de versant cu energia mare de relief sunt afectate de fenomene de instabilitate .

Localitatile comunei sunt electrificate insa dispun de sistem centralizat de alimentare cu apa si nu au

canalizare; sistemele locale de alimentare cu apa care functioneaza nu acopera necesarul

locuitorilor ele deservind grupuri de gospodarii si zona centrala unde sunt amplasate majoritatea

obiectivelor. In administrativul comunei intra trei localitati cu o populatie totala de 3453 locuitori a

caror ocupatie de baza este agricultura. Localitatile comunei au avut o scadere usoara, dar

permanenta a populatiei, rezultat si al activitatilor slab reprezentate economic si multe functiuni au

fost stopate.

Cu exceptia satului Balacita care are 1600 locuitori si Gvardenita care are 1400 locuitori, satul Dobra

se inscrie in categoria asezarilor mijlocii (545 locuitori) .

Vetrele au suprafete mari, si pe langa terenul afectat gospodariilor, suprafete mari din intravilan sunt

ocupate de culturi agricole, de livezi sau sunt terenuri neproductive. Localitatile sunt constituite din

gospodarii individuale de tip rural, cu suprafete mari de peste 1500 mp in medie, cu dotari minime de

confort, locuintele sunt construite din materiale semidurabile: caramida si din lemn, paianta, in regim

de inaltime P preponderent, dar si P+1,2 nivele in ultimii 20 de ani. In general, fondul construit este

in stare buna iar dupa 1990 locuintele au fost construite preponderent din materiale durabile precum

caramida, beton. In ceea ce priveste evolutia localitatilor comunei in perspectiva, acesta este

dependenta de gasirea si aplicarea unor politici de dezvoltare coerente ce constau in identificarea

solutiilor de reabilitare a agriculturii, dezvoltarea industriei mici, elaborarea unor programe de

finantare externa pentru echiparea localitatilor, acordarea unor facilitati pentru eventualii investitori

care sa dezvolte activitati economice utilizind forta de munca si resursele naturale din teritoriu.

Din punct de vedere al potentialului turistic din judet cu arealele de concentrare a valorilor turistice,

comuna Balacita, se incadreaza in zona III turistica, zona arealului de campie, fiind considerata ca o

” poarta de acces ” dinspre si inspre Judetul Dolj. Comuna este putin atractiva sub raport turistic,

peisajele sunt monotone si prezinta urme de timpuri stravechi si obiective culturale: In localitatea

Dobra se semnaleaza un frumos conac boieresc – Conacul « Poienaru » care are si avantajul

existentei unui frumos parc dendrologic. Localitatea Gvardenita prezinta un valoros conac din punct

de vedere arhitectonic – conacul « Zavanescu » ce se impune a fi restaurat.

Dupa restaurare se impune a primi functiuni turistice. Toate aceste elemente punctiforme reprezinta

elemente de atractie pentru turismul de tranzit. In localitatea Balacita, are loc un insemnat bilci

anual, precum si un tirg de vite anual ce se desfasoara la finele lunii martie, acestea putind constitui,

alaturi de nedeile hramului fiecarei biserici, elemente punctiforme de atractie turistica. Din punct de

vedere al agrementarii populatiei locale, comuna Balacita nu dispune de o zona de agrement. O

zona de agrement s-ar putea amenaja in padurea de stejar, salcam si nuci de circa 3 ha de la

Gvardenita. Nu exista o baza turistica sau dotari precum hanuri, campinguri, case de vacanta,

pensiuni turistice, astfel ca in zona se poate practica doar turismul de tranzit si agroturismul.

Clima Climatul este temperat continental cu influente submediteraneene, vanturile dominante sunt

cele de vest, nord–vest si nord–est, directie care in mare parte este influentata de orientarea

unitatilor de relief. Caracteristicile climatice sunt : * durata medie anuala a soarelui – 1.300 -1.500

ore * temperatura medie anuala = 11 gr. ; * temperatura medie a lunii ianuarie ; -2 gr. C *

temperatura medie a lunii iulie ; =21 gr. C- +22 gr .C * media anuala a umezelii relative ; 76 % *

precipitatii medii anuale = 500 mm * intervalul posibil cu strat de zapada ; 60 – 70 zile/an * viteza

medie a vantului – 20 m/sec.

Influenta antropica a dus la disparitia sau restrangerea unor specii de plante si animale.

Padurea ce ocupa podul teraselor pana in secolul al XIX –lea a fost defrisata si terenul redat

agriculturii.

Pajistile si fanetele naturale care ocupau intinse suprafete au fost destelenite, terenul redandu-se

agriculturii. In cadrul comunei Balacita exista o suprafata de 107 ha padure, in a carei alcatuire intra

urmatoarele specii lemnoase: cer, stejarul, salcamul (robinia pseudocacia). In afara de aceste specii

mai intalnim: tufarisuri, dudul alb, dudul negru, nucul.

Reprezentativ pentru vegetatia ierboasa apar: pajistele xerofile de paius ingust si de colilii. Pasunile

ocupa o suprafata de 1443 ha, ca plante existente mentionam: ciocul berzii, martisorul de camp,

murul, firuta bulboasa.

Vegetatia cultivata cuprinde culturi de grau si porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, mazare, etc.

Fauna e reprezentata de animale de campie, in special rozatoare ca sobolanul cenusiu, popandaul,

harciogul. Ca rapitoare mici representative zonei sunt: dihorul, nevastuica.

Pasarile ce populeaza arealul sunt: prepelita, potarnichea, prigoria, dumbraveanca albastra, diferite

specii de ciori (cio44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata pe

« poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu

ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala

regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul

localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de

dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la

intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

Comuna Balacita este situata in partea de est a judetului, la o distanta de 45 km. de judet, municipiul

Dr. Tr. Severin si are in componenta trei localitati: localitatea Balacita resedinta de comuna si

localitatile Gvardenita si Dobra. Bălăcița este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România.

Centrul comunei se află la 44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este

asezata pe « poduri » plate si traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul

localitatii nu ridica probleme de inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama

stradala regulata. Zona pentru locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25

ha.Centrul localitatii este ocupat de dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata

ocupata de dotari este estimata la 2 ha, din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate

la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu DJ561A

lucrari de amendare a terenurilor arabile si pasuni cu produse fertilizante In teritoriul localitatilor sunt

rezervate suprafete partial ocupate cu constructii (in conservare) in care se pot desfasura din

initiativa privata diverse activitati agrozootehnice, depozitare, prelucrare produse agricole. La

Balacita exista o moara in conservare.

În localitatea Bălăcița se află o porțiune din Brazda lui Novac de nord, cuprinsă în Lista

monumentelor istorice 2004 Județul Mehedinți, cu următorul cod LMI:[3] MH-I-s-B-10055.

Bălăcița este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România. Centrul comunei se află la

44.385462 - latitudine nordică şi 23.126098 - longitudine estică. Este asezata pe « poduri » plate si

traversata de paraul Desnatui neregularizat dar care in intravilanul localitatii nu ridica probleme de

inundabilitate. Vatra satului are o forma regulata, adunata cu o trama stradala regulata. Zona pentru

locuinte si functiuni complementare ocupa o suprafata de 126.25 ha.Centrul localitatii este ocupat de

dotarile publice care deservesc cele trei localitati. Suprafata ocupata de dotari este estimata la 2 ha,

din total intravilan, iar majoritatea dotarilor sunt concentrate la intersectia DJ606 cu DJ607 si cu

DJ561A

Comuna Balacita este situata in partea de est a judetului, la o distanta de 45 km. de judet, municipiul

Dr. Tr. Severin si are in componenta trei localitati: localitatea Balacita resedinta de comuna si

localitatile Gvardenita si Dobra.

In teritoriul comunei prezenta ancestrala a omului este atestata de izvoare istorice, documente,

sapaturi arheologice, situl arheologic « Brazda lui Novac » - sec.IV epoca romana, santul de aparare

trece prin localitatea Balacita, inclus in Lista cu obiectivele de patrimoniu la poz. 31, MH-I-s-B-10055

-si cel din Dobra, in curtea scolii, acesta fiind o asezare din epoca bronzului, cultura Verbicioara,

pozitia MH-I-s-B-10069, din lista parimoniului national.

Balacita este atestat printr-un hrisov din 12.06.1535. Dobra este amintit pentru prima data in 30 mai

1533.

Teritoriul comunei Balacita in suprafata de 9895 ha este amplasat in partea de est a judetului

Mehedinti in unitatea de relief cunoscuta sub denumirea “campie inalta”.

Relieful se caracterizeaza prin interfluvii sub forma de poduri plate (campuri) separate de vai largi se

spune campie inalta datorita altitudinii ridicate a acestor campuri si a “Balacitei” urmare a situarii

localitatii in centrul campurilor.

Satele Balacita, Dobra sunt asezate pe poduri plate iar satul Gvardenita, pe valea paraului Desnatui.

Caile de comunicatie care strabat comuna Balacita sunt reprezentate prin drumuri judetene si

drumuri comunale.

Teritoriul administrativ este strabatut de drumul judetean DJ 606, limita judetului Dolj – Balacita –

Vanju Mare, DJ 561A, drum prin care se face legatura rutiera a comunei cu orasul Vanju Mare pe de

o parte, si cu judetul Dolj, pe de alta parte. Acest drum trece prin localitatile Balacita, Gvardenita si

Dobra, facand legatura rutiera intre ele si este modernizat.

In localitatea Balacita drumul judetean DJ606 se intersecteaza cu un alt drum judetean DJ 607

Tamna – Baclesi - Gvardenita, prin care se face legatura comunei cu drumul national DN6 si cu

celalalte comune invecinate. Acest drum strabate localitatile Balacita si Gvardenita si este

modernizat. Teritoriul administrativ al comunei Balacita mai este strabatut de drumul DJ 561A

Balacita – Oprisor, limita judetului Dolj, prin care se face legatura rutiera a comunei cu localitatile

invecinate precum si cu Judetul Dolj. Acest drum este modernizat si trece prin localitatea Balacita

unde se intersecteaza cu celalate doua drumuri DJ 606 si DJ 607. Drumul comunal DC 93 face

legatura intre Dobra si Padina Mare. Acest drum strabate localitatea Dobra, se intersecteaza cu DJ

606. Drumul DC 93 nu este modernizat, ceea ce face ca circulatia rutiera sa se desfasoare greoi.

Restul cailor de comunicatie in cadrul comunei resedinta sunt strazi nemodernizate din balast si

pamant. Intersectiile intre aceste strazi si drumurile principale nu sunt sistematizate corespunzator.

Teritoriul comunei Balacita este strabatut de paraul Desnatui, care la intersectia cu drumurile

principale sau cu strazile existente impune existenta unor poduri de beton, pe care circulatia sa se

desfasoare in conditii bune. Vetrele satelor s-au dezvoltat pe ‘Campia inalta a Balacitei’ in

extremitatea medie de relief care face trecerea de la dealurile Motrului la nord si Campia Olteniei la

sud si pe alocuri usor bombate si in Valea Desnatuiului. Satele Balacita si Dobra s-au dezvoltat pe

poduri plate iar Gvardenita in Valea Desnatuiului.

Campia inalta se caracterizeaza prin interfluvii largi cunoscute sub denumirea de poduri plate

(cimpuri) separate de vai largi, altitudinea mare a acestor cimpuri variaza de la 270-280 m la 240-

250 m. Zonele de versant cu energia mare de relief sunt afectate de fenomene de instabilitate .

Localitatile comunei sunt electrificate insa dispun de sistem centralizat de alimentare cu apa si nu au

canalizare; sistemele locale de alimentare cu apa care functioneaza nu acopera necesarul

locuitorilor ele deservind grupuri de gospodarii si zona centrala unde sunt amplasate majoritatea

obiectivelor. In administrativul comunei intra trei localitati cu o populatie totala de 3453 locuitori a

caror ocupatie de baza este agricultura. Localitatile comunei au avut o scadere usoara, dar

permanenta a populatiei, rezultat si al activitatilor slab reprezentate economic si multe functiuni au

fost stopate.

Cu exceptia satului Balacita care are 1600 locuitori si Gvardenita care are 1400 locuitori, satul Dobra

se inscrie in categoria asezarilor mijlocii (545 locuitori) .

Vetrele au suprafete mari, si pe langa terenul afectat gospodariilor, suprafete mari din intravilan sunt

ocupate de culturi agricole, de livezi sau sunt terenuri neproductive. Localitatile sunt constituite din

gospodarii individuale de tip rural, cu suprafete mari de peste 1500 mp in medie, cu dotari minime de

confort, locuintele sunt construite din materiale semidurabile: caramida si din lemn, paianta, in regim

de inaltime P preponderent, dar si P+1,2 nivele in ultimii 20 de ani. In general, fondul construit este

in stare buna iar dupa 1990 locuintele au fost construite preponderent din materiale durabile precum

caramida, beton. In ceea ce priveste evolutia localitatilor comunei in perspectiva, acesta este

dependenta de gasirea si aplicarea unor politici de dezvoltare coerente ce constau in identificarea

solutiilor de reabilitare a agriculturii, dezvoltarea industriei mici, elaborarea unor programe de

finantare externa pentru echiparea localitatilor, acordarea unor facilitati pentru eventualii investitori

care sa dezvolte activitati economice utilizind forta de munca si resursele naturale din teritoriu.

Din punct de vedere al potentialului turistic din judet cu arealele de concentrare a valorilor turistice,

comuna Balacita, se incadreaza in zona III turistica, zona arealului de campie, fiind considerata ca o

” poarta de acces ” dinspre si inspre Judetul Dolj. Comuna este putin atractiva sub raport turistic,

peisajele sunt monotone si prezinta urme de timpuri stravechi si obiective culturale: In localitatea

Dobra se semnaleaza un frumos conac boieresc – Conacul « Poienaru » care are si avantajul

existentei unui frumos parc dendrologic. Localitatea Gvardenita prezinta un valoros conac din punct

de vedere arhitectonic – conacul « Zavanescu » ce se impune a fi restaurat.

Dupa restaurare se impune a primi functiuni turistice. Toate aceste elemente punctiforme reprezinta

elemente de atractie pentru turismul de tranzit. In localitatea Balacita, are loc un insemnat bilci

anual, precum si un tirg de vite anual ce se desfasoara la finele lunii martie, acestea putind constitui,

alaturi de nedeile hramului fiecarei biserici, elemente punctiforme de atractie turistica. Din punct de

vedere al agrementarii populatiei locale, comuna Balacita nu dispune de o zona de agrement. O

zona de agrement s-ar putea amenaja in padurea de stejar, salcam si nuci de circa 3 ha de la

Gvardenita. Nu exista o baza turistica sau dotari precum hanuri, campinguri, case de vacanta,

pensiuni turistice, astfel ca in zona se poate practica doar turismul de tranzit si agroturismul.

Clima Climatul este temperat continental cu influente submediteraneene, vanturile dominante sunt

cele de vest, nord–vest si nord–est, directie care in mare parte este influentata de orientarea

unitatilor de relief. Caracteristicile climatice sunt : * durata medie anuala a soarelui – 1.300 -1.500

ore * temperatura medie anuala = 11 gr. ; * temperatura medie a lunii ianuarie ; -2 gr. C *

temperatura medie a lunii iulie ; =21 gr. C- +22 gr .C * media anuala a umezelii relative ; 76 % *

precipitatii medii anuale = 500 mm * intervalul posibil cu strat de zapada ; 60 – 70 zile/an * viteza

medie a vantului – 20 m/sec.

Influenta antropica a dus la disparitia sau restrangerea unor specii de plante si animale.

Padurea ce ocupa podul teraselor pana in secolul al XIX –lea a fost defrisata si terenul redat

agriculturii.

Pajistile si fanetele naturale care ocupau intinse suprafete au fost destelenite, terenul redandu-se

agriculturii. In cadrul comunei Balacita exista o suprafata de 107 ha padure, in a carei alcatuire intra

urmatoarele specii lemnoase: cer, stejarul, salcamul (robinia pseudocacia). In afara de aceste specii

mai intalnim: tufarisuri, dudul alb, dudul negru, nucul.

Reprezentativ pentru vegetatia ierboasa apar: pajistele xerofile de paius ingust si de colilii. Pasunile

ocupa o suprafata de 1443 ha, ca plante existente mentionam: ciocul berzii, martisorul de camp,

murul, firuta bulboasa.

Vegetatia cultivata cuprinde culturi de grau si porumb, floarea soarelui, sfecla de zahar, mazare, etc.

Fauna e reprezentata de animale de campie, in special rozatoare ca sobolanul cenusiu, popandaul,

harciogul. Ca rapitoare mici representative zonei sunt: dihorul, nevastuica.

Pasarile ce populeaza arealul sunt: prepelita, potarnichea, prigoria, dumbraveanca albastra, diferite

specii de ciori (cioara de semanaturi, stancuta gusata), turtureaua, gugustiucul, lastunul. Solurile

Principala resursa a comunei o reprezinta suprafata agricola care ocupa 9527 ha. si este in procent

de 83% reprezentata de terenuri arabile cu clasa III de fertilitate si favorabilitate. Teritoriul comunei

este dominat de soluri de tip brun-roscate. Rocile pe care s-au format aceste soluri sunt variate:

luturi lossoide, luturi argile si nisipuri.

In functie de roci pozitive in relief, conditii hidrice se deosebesc numeroase varietati: soluri brun-

roscate, brun-roscate podzolite, brun-roscate argiloase compacte. Aceste soluri se folosesc pentru

cultivarea graului, porumbului, florii soarelui ca si pentru livezi de pomi fructiferi.

Acest tip de sol permite desfasurarea activitatilor de agricultura. Subsolul Din punct de vedere al

resurselor subsolului, teritoriul comunei Balacita este sarac, avind un relief de cimpie inalta cu un

grad redus de fragmentare, nu au fost scoase la iveala substante minerale utile, iar prospectiunile

geologice si geofizice au fost reduse in aceasta zona. Pe anumite vai adinci eroziunea a scos la

iveala statia de nisipuri si pietrisuri , dar nu au fost cercetate cantitativ si calitativ. In aceasta situatie

se afla cariera de nisipuri si pietrisuri din zona satului Dobra si Gvardenita.

Comuna Balacita este situata in partea estica a judetului, in zona de influenta a orasului Vinju Mare.

In privinta circulatiei rutiere, teritoriul administrativ este strabatut de drumurile judetene (DJ 606,

DJ607, DJ561) modernizate. Drumul judetean modernizat DJ606 –drum prin care se face legatura

rutiera a comunei cu orasul Vinju ara de semanaturi, stancuta gusata), turtureaua, gugustiucul,

lastunul. Solurile Principala resursa a comunei o reprezinta suprafata agricola care ocupa 9527 ha.

si este in procent de 83% reprezentata de terenuri arabile cu clasa III de fertilitate si favorabilitate.

Teritoriul comunei este dominat de soluri de tip brun-roscate. Rocile pe care s-au format aceste

soluri sunt variate: luturi lossoide, luturi argile si nisipuri.

In functie de roci pozitive in relief, conditii hidrice se deosebesc numeroase varietati: soluri brun-

roscate, brun-roscate podzolite, brun-roscate argiloase compacte. Aceste soluri se folosesc pentru

cultivarea graului, porumbului, florii soarelui ca si pentru livezi de pomi fructiferi.

Acest tip de sol permite desfasurarea activitatilor de agricultura. Subsolul Din punct de vedere al

resurselor subsolului, teritoriul comunei Balacita este sarac, avind un relief de cimpie inalta cu un

grad redus de fragmentare, nu au fost scoase la iveala substante minerale utile, iar prospectiunile

geologice si geofizice au fost reduse in aceasta zona. Pe anumite vai adinci eroziunea a scos la

iveala statia de nisipuri si pietrisuri , dar nu au fost cercetate cantitativ si calitativ. In aceasta situatie

se afla cariera de nisipuri si pietrisuri din zona satului Dobra si Gvardenita.

Comuna Balacita este situata in partea estica a judetului, in zona de influenta a orasului Vinju Mare.

In privinta circulatiei rutiere, teritoriul administrativ este strabatut de drumurile judetene (DJ 606,

DJ607, DJ561) modernizate. Drumul judetean modernizat DJ606 –drum prin care se face legatura

rutiera a comunei cu orasul Vinju le si nisipuri.

In functie de roci pozitive in relief, conditii hidrice se deosebesc numeroase varietati: soluri brun-

roscate, brun-roscate podzolite, brun-roscate argiloase compacte. Aceste soluri se folosesc pentru

cultivarea graului, porumbului, florii soarelui ca si pentru livezi de pomi fructiferi.

Acest tip de sol permite desfasurarea activitatilor de agricultura. Subsolul Din punct de vedere al

resurselor subsolului, teritoriul comunei Balacita este sarac, avind un relief de cimpie inalta cu un

grad redus de fragmentare, nu au fost scoase la iveala substante minerale utile, iar prospectiunile

geologice si geofizice au fost reduse in aceasta zona. Pe anumite vai adinci eroziunea a scos la

iveala statia de nisipuri si pietrisuri , dar nu au fost cercetate cantitativ si calitativ. In aceasta situatie

se afla cariera de nisipuri si pietrisuri din zona satului Dobra si Gvardenita.

Comuna Balacita este situata in partea estica a judetului, in zona de influenta a orasului Vinju Mare.

In privinta circulatiei rutiere, teritoriul administrativ este strabatut de drumurile judetene (DJ 606,

DJ607, DJ561) modernizate. Drumul judetean modernizat DJ606 –drum prin care se face legatura

rutiera a comunei cu orasul Vinju e si nisipuri.

In functie de roci pozitive in relief, conditii hidrice se deosebesc numeroase varietati: soluri brun-

roscate, brun-roscate podzolite, brun-roscate argiloase compacte. Aceste soluri se folosesc pentru

cultivarea graului, porumbului, florii soarelui ca si pentru livezi de pomi fructiferi.

Acest tip de sol permite desfasurarea activitatilor de agricultura. Subsolul Din punct de vedere al

resurselor subsolului, teritoriul comunei Balacita este sarac, avind un relief de cimpie inalta cu un

grad redus de fragmentare, nu au fost scoase la iveala substante minerale utile, iar prospectiunile

geologice si geofizice au fost reduse in aceasta zona. Pe anumite vai adinci eroziunea a scos la

iveala statia de nisipuri si pietrisuri , dar nu au fost cercetate cantitativ si calitativ. In aceasta situatie

se afla cariera de nisipuri si pietrisuri din zona satului Dobra si Gvardenita.

Comuna Balacita este situata in partea estica a judetului, in zona de influenta a orasului Vinju Mare. In privinta circulatiei rutiere, teritoriul administrativ este strabatut de drumurile judetene (DJ 606, DJ607, DJ561) modernizate. Drumul judetean modernizat DJ606 –drum prin care se face legatura rutiera a comunei cu orasul Vinju