CAPITOLUL IVDREPTUL ŞI STATUL

Secţiunea 1. Noţiunea de „ stat”. Scurt istoric.

Cea mai importantă instituţie politică a unei societăţi este statul. Elementele de bază ale organizării, funcţionării şi conducerii oricărei societăţi se înfăptuiesc cu şi prin instituţiile statale.

Statul a apărut cu circa 6.000 de ani în urmă în Orientul antic unde au apărut state precum India, Babilon, Egipt.

Secţiunea a 2-a. Sensurile termenului „ stat” şi definiţia statului.

A. Sensul istorico-geografic. B. Sensul politico-juridic.

Secţiunea a 3-a. Elementele statului.

A. Teritoriul . B. Populaţia . C. Forţa publică .

Secţiunea a 4-a. Puterea de stat. Exercitare şi trăsături definitorii.

1. Exercitarea puterii de stat. Separaţia puterilor .Separaţia puterilor în stat este menită să asigure un echilibru sociale şi

ea a apărut în Secolul Luminilor ca o adevărată reacţie de împotrivire la adresa monarhiei absolute şi a celebrei formule a regelui Ludovic al XIV-lea „ L’ état c’est moi” ( Statul sunt eu).

Asigurarea unui echilibru între cele trei puteri revine dreptului, .... prin fixarea cadrului legal de funcţionare a fiecărei puteri, cadrul în care trebuie să se regleze şi raporturile fireşti de cooperare a puterilor şi de integrare a acestora în sistemul social politic de organizare socială.1

2 .Trăsăturile puterii de statPuterea statală reprezintă o formă de organizare de stat a puterii

populare. a. Ea exprimă voinţa poporului. Voinţa poporului este voinţa

generală şi obligatorie.b. Puterea de stat se exercită prin organele şi instituţiile

puterii.c. Obiectul puterii de sta îl reprezintă guvernarea întregii

societăţi.d. Puterea de stat se exercită în cadrul legal, iar în caz de

nevoie este permisă folosirea forţei coercitive a organelor şi instituţiilor specializate.

1 Nicolae Popa, op.cit., pp. 86-87.

31

Secţiunea a 5-a. Organele statului.

Funcţiile statului se realizează prin mecanisme şi instituţii proprii având competenţe specifice deferite de Constituţie sau alte acte normative.

Elementul de bază al mecanismului statului îl constituie organul de stat... acea parte componentă a aparatului de stat, învestită cu competenţă şi putere şi care se caracterizează prin aceea că cei care o compun au o calitate specifică-deputaţi, funcţionari de stat sau magistraţi.2

Fiind o expresie a celor trei puteri etatice, organele de stat se împart în:1. organele puterii legislative care au ca principală funcţie elaborarea

de acte normative. Denumirea acestor organe este variată, dar toate sunt învestite cu puterea de legiferare ( parlament, congres, adunare etc.)

2. organele puterii executive au ca principale atribuţii aplicarea legii şi administrarea societăţii. Organele puterii executive sunt centrale şi locale fiind conduse de miniştri sau de înalţi funcţionari publici ( de exemplu, prefectul).

3. Organele judecătoreşti îndeplinesc o funcţie jurisdicţională având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor omului şi a ordinii juridice în ansamblu său..

Secţiunea a 6-a. Consideraţii privind statul de drept. Trăsături.

Statul de drept reprezintă o mare victorie în evoluţia umanităţii pentru că elimină opresiunile şi arbitrariul forţei publice. Scopul principal îl reprezintă transformarea statului într-un instrument aflat în slujba cetăţeanului, sub domnia legii ( rule of law).

Trăsături ale statului de drept:a. Autonomia dreptului. b. Previzibilitatea şi predictibilitatea.

2 Nicolae Popa, op.cit., p. 87.

32