Suport Curs(Sumar) Competente Antreprenoriale(1)

7/25/2019 Suport Curs(Sumar) Competente Antreprenoriale(1)

1/82

S.C. MULTIPRO CONSULT S.R.L.S.C. MULTIPRO CONSULT S.R.L.Furnizor autorizat de formare profesionala a adultului conform O.G. nr. !"#!$$$

Rmnicu Vlcea, str. Digului nr. 32, CUI 16747089, 38!840!2004, tel. 0748716421e"mail# multi$r%c%nsult2004&'a(%%.c%m

- COMPETENE ANTREPRENORIALE -

CUR)

C*+--/- /R-R-/*RI-

1


2/82




CURS.............................................................................................................................1COMPETENTE ANTREPRENORIALE........................................................................1CUNOTINE, DEPRINDERI I ATITUDINI ESENIALE CARE AU LEGTUR CUACEAST COMPETEN...........................................................................................3MANAGER, LIDER SI/SAU ANTREPRENOR?!..........................................................5I.CADRUL LEGISLATIV...............................................................................................81.INFIINTAREA UNEI SOCIETATI..............................................................................10

1.1.Actul constitutiv..............................................................................................................................................10CONTINUTUL CADRU AL ACTULUI CONSTITUTIV...............................................101..INMATRICULAREA SOCIETATII.........................................................................13

O"#$%&'((...............................................................................1).INTREPRINDERILE MICI SI MI*LOCII...................................................................1)

CUPRINS.....................................................................................................................0S'&(+($#& &'#-$((+$ # &'$#$#$( 2 #(4+ &'$#$#$(&+ ( & ##"('67(+$ #

#4&$# ( ("'$4($#........................................................1.1. STAILIREA CATEGORIILOR PENTRU EVALUAREA I COTAREAANTREPRENORILOR I A PONDERII ASOCIATE FIECRUI CRITERIU..............9.1. CRITERII DE EVALUARE A OPORTUNITILOR..........................................9.1.3 ERORI FRECVENTE :N EVALUAREA OPORTUNITILOR.........................;.1.9. PROCESUL DE EVALUARE A OPORTUNITILOR.....................................8

.1.9.1. E%&+4&$#& (


3/82




OMPETENE ANTREPRENORIALE

Aceste competene se refer la capacitatea unui individ de a pune ideile n

practic. Aici intr creativitatea, inovaia, asumarea riscurilor, precum i

capacitatea de a planifica i de a manageria proiecte n scopul atingerii

obiectivelor. Aceasta sprijin indivizii nu numai n viaa lor de zi cu zi, dar i la

locul de munc, fcndu!i contieni de conte"tul muncii lor, fcndu!# capabili s

profite de oportuniti i constituie temelia pentru deprinderi i cunotine multmai specifice cerute de cei care stabilesc sau contribuie la o activitate social ori

comercial. Aceasta trebuie s includ contientizarea valorilor etice i s

promoveze buna guvernare.

Cunotine, deprinderi i atitudini eseniale care au legturcu aceast competen$unotinele necesare includ capacitatea de a identifica oportuniti pentru

activiti personale, profesionale i%sau de afaceri, cuprinznd o fresc a

problematicii, care s arate conte"tul n care oamenii triesc i lucreaz, cum ar fi

o bun cunoatere a mersului economiei, a oportunitilor i provocrilor cu care

se confrunt un angajator sau o organizaie. #ndivizii trebuie s fie, de asemenea,

contieni de latura etic a spiritului ntreprinztor i de faptul c pot fi un

e"emplu de bine, cum ar fi comerul cinstit sau aciunile sociale.

&eprinderile se raporteaz la managementul de proiect proactiv 'incluznd, de

e"., capacitatea de a planifica, organiza, gestiona, conduce i delega, analiza,

comunica, raporta, evalua i nregistra(, reprezentare efectiv i negociere,

precum i la capacitatea de a lucra att individual, ct i n colaborare cu ec)ipa.

$apacitatea de a aprecia i identifica punctele tari i slabe, de a evalua i de a!i

asuma riscuri, dac apar, i cnd ele sunt justificate, este esenial.

* atitudine antreprenorial se caracterizeaz prin iniiativ, atitudine proactiv nviaa personal i social la fel ca i n timpul orelor de lucru.

+


4/82




Aceasta include, de asemenea, o motivare i o determinare n a veni n

ntmpinarea obiectivelor, daca e"ist scopuri personale i inte comune cu altepersoane, inclusiv la locul de munc.

ANTREPRENOR SAU MANAGER? definitii si

diferentieri

Antreprenorul este caracterizat de creativitate, inclinatia spre a descoperi %

inventa lucruri noi si este modelul perfect de vizionar cu initiativa de afaceri.

otodata, este persoana care intelege ca riscurile sunt necesare si nu pot fi evitate

daca vrei sa ajungi undeva. -le pot fi insa controlate. -"ista insa si parti proaste

ale antreprenorilor, parti care pot face ca o firma sa nu e"celeze. na dintre aceste

parti proaste este reprezentata, in mod parado"al, de multitudinea de idei. -"ista

cazuri in care antreprenorul nici nu a apucat sa puna in aplicare o idee ca, imediat,

ii vine o alta, care pare si mai buna decat precedenta. &in aceasta cauza e"ista

riscul ca idei bune, viabile, sa nu fie duse la bun sfarsit, sa nu se materializeze din

cauza frecventei ridicate de idei care par bune. /e cunosc destui antreprenori care

au recunoscut ca au o problema cu aceste idei. $a o ultima caracteristica a

antreprenorului as putea mentiona entuziasmul. Absolut toti antreprenorii sunt

persoane entuziaste. /unt entuziasmate de tot ceea ce fac si prin acest entuziasm

inspira incredere angajatilor, asociatilor sau finantatorilor. Au acea sclipire pe care

oamenii cu ceva e"perienta in lucrul cu oamenii o recunosc din momentul in care

acea persoana intra in camera.

Producatoruleste cel care preia un proiect si duce lucrurile la capat, o persoana

e"trem de organizata care nu pierde timp c)estionand alternative ci preia resursele

si urmareste cat mai atent procesul de productie astfel incat rezultatul sa fie cel


5/82




dorit. #n sc)imb producatorului ii lipseste initiativa si, in general, isi asuma cat

mai putine riscuri.n integratoreste o persoana care are o inclinatie deosebita pentru lucrul cu

oamenii, si, dupa parerea mea, desi nu este o persoana absolut necesara in firma,

e"ista momente in care un astfel de om poate salva o societate. /i cand spun asta

ma gandesc in primul rand la tot ce tine de managementul sc)imbarii, de

reorganizarea unei firme etc. #ntegratorul este cel care are abilitatea de a intelege

si de a lucra cu sisteme mari vine, studiaza sistemul, propune solutii si pleaca.-ste o persoana care e destul de greu acceptata de fondatorii unei firme, mai ales

din cauza orgoliului de care beneficiem3 cu totii. 4ezi ideea foarte ve)iculata in

5omania6 eu am facut firma asta nimeni nu cunoaste firma asta mai bine ca

mine daca eu nu o pot face mai buna nimeni nu poate3.

Managerulsau administratorul unei firme ar trebui sa fie persoana care vine ca

angajat intr!o firma care deja are capacitatea de a functiona fara ca fondatorul samai fie prezent. n manager trebuie sa fie un bun gestionar de resurse, un om care

respecta regulile si care se asigura ca manualul de proceduri este respectat. 7u

este necesar ca managerul sa fie un vizionar si nici nu are nevoie de intiativa de

afaceri. #n sc)imb el trebuie sa fie mult mai bine pregatit decat un antreprenor.

MANAGER, LIDER I!A" AN#REPREN$R%&

8anager

&efinitie6

/pecialist in domeniul managementului, conducator de intreprindere, persoana

care aplica principiile si te)nicile managementului, adica este implicata in

administrarea unei organizatii cu autoritate in folosirea, combinarea si

coordonarea resursei lor umane,financiare.materiale si informationale cu scopul

obtinerii rezultatelor orite'urmarite(.

*riginile cuvantului manager sunt inca disputate.* orc)estra, o companie teatrala,

9


6/82




o ec)ipa sportiva, toate alcatuite din indivizi stralucitori, nu pot functiona

armonios daca fiecare nu se supune bag)etei dirijorului, indicatiilor scenografuluisau directivelor antrenorului.

8anagement 'din lat.manum agere :a conduce cu mna3( :arta de a nfptuiceva mpreun cu ali oameni3 'conform definiiei date de de 8ar;


7/82




* intreprindere, o administratie, o institutie de invatamant, o biblioteca se potdezvolta, capatand o e"celenta reputatie numai gratie unor colaboratori creativi,

competenti, disponibili ce sunt pusi in valoare de activitatea managerilor, a

conducatorilior lor

&iferenta dintre cele doua notiuni6

Antreprenor:

#n primul rand, antreprenorul are ideea de afacere si pune afacerea propriu!zisa pepicioare. Are simtul riscului, stiind sa castige, dar sa si piarda. -ste considerat a fi

un BcreatorB avand idei inovatoare in permanenta. Antreprenorul este cel care

renunta la viata sociala si alte obligatii pentru a se dedica in totalitate afacerii sale.

-ste pasionat de munca sa, tocmai de aceea aceasta ocupa primul loc in viata sa.

Manager:

&e cealalta parte, managerul ajuta la mentinerea afaceriipe piata. -ste maicalculat, evitand riscul la ma"im. -ste BadministratorulB firmei, evita

destabilizarea sistemului si isi creeaza BreteleB de cunoscuti de pe urma carora

BprofitaB mai apoi. Ca fel ca antreprenorul, managerul trebuie sa cunoasca foarte

bine afacerea, si piata pentru care firma respectiva emite servicii.


8/82




8anagerul e cel care se asigura ca noutatea nu va afecta in mod negativ firma, iar

daca simte ca da, o va evita.&aca antreprenorul actioneaza sau foloseste resurse ale unui sistem deja format

'incearca sa e"tinda un business, de e"emplu( e foarte posibil sa!l destabilizeze

grav. @rincipala sa prioritate este sa!si puna ideile in practica.

5olul managerului este sa evite destabilizarile sistemului si sa!l mentina in

parametrii indicati de functionare. @rincipala sa prioritate este sa mentina

sistemul, impotriva oricaror incercari de modificare.Antreprenorul va face orice pentru a gasi resursele necesare punerii in practica a

ideii sale. &aca pentru asta va trebui sa!si sacrifice environmentul social 'sa se

certe cu prietenii, nevasta, etc( o va face.

8anagerul, fiind cel care prin definitie, obtine rezultate prin intermediul celorlalti,

va face orice pentru a!si crea un environment social favorabil. /e va asigura

intotdeauna ca in spatele sau se formeaza o ec)ipa pe care o poate controla.#ar cind aceasta lupta se da nu intre doua persoane, fiecare capabile de argumente

solide, ci intre doua fatete ale aceleiasi personalitati, lucrurile tind sa scape de sub

control.

E


9/82




INFIINTAREA UNEI FIRME ADRU LEGISLATIV

I'CADR"L LEGILA#I(

*biective de referinta6

!cadrul legislative

!infiintarea unei organizatii

!intreprinderile mici si mijlocii

-ntitatile care desfasoara activitate economica 'in scopul obtinerii de

profit( pot functiona ca6

!persoane juridice, ceea ce presupune un cadru organizat, o forma de

asociere a uneia sau mai multe persoane

!persoane fizice autorizate pentru activitati independente

*rganizatiile personae juridice sunt entitati denumite generic societati si

functioneaza conform Legii nr )*!*++ pri-ind .unctionarea societatilor

comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

/ocietatile comerciale se pot infiinta si functiona in urmatoarele forme

juridice6

/societati in nume colecti-

/societati pe actiuni/societati cu raspundere limitata

/societati in comandita simpla

/societati in comandita pe actiuni

&elimitarea formelor de organizare, din punct de vedere juridic, consta in6

!societali in nume colectiv'/7$( ! obligatiile sociale sunt garantate cu

patrimoniul societatii si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor

F


10/82




!societati in comandita simpla '/$/( ! in care asociatii sunt de doua

categorii6! comanditati ! raspund solidar si nelimitat si administreaza

societatea

! comanditari! raspund numai cu aportul propriu si nu participa la

administrarea societatii

!societati in comandita pe actiuni'/$A( ! au aceleasi caracteristici cu /$/,

dar partile comanditarilor sunt separate in actiuni, ca titluri de valoarenegociabile

!societati pe actiuni'/A( ! obligatiile sociale sunt garantate de patrimoniul

social, iar actionarii sunt obligati sa raspunda in limita capitalului subscris,

e"primat in actiuni

!societati cu raspundere limitata'/5C( ! obligatiile sociale sunt garantate cu

patrimoniul social, iar asociatii, in numar limitat, raspund la limita capitaluluisubscris, e"primat in parti sociale.

*'IN0IIN#AREA "NEI $CIE#A#I'1.1.Actul constitutiv

/ocietatea in nume colectiv sau in comandita simpla se constituie prin

contract de societate, iar societatea pe actiuni, in comandita pe actiuni sau cu

raspundere limitata se constituie prin contract de societate si statut.

/ocietatea cu raspundere limitata se poate constitui si prin actul de vointa al

unei singure persoane. #n acest caz se intocmeste numai statutul.

$ontractul de societate si statutul pot fi inc)eiate sub forma unui inscris unic,

denumit act constituti-.

$and se inc)eie numai contract de societate sau numai statut, acestea pot fi

denumite, de asemenea, act constitutiv. &enumirea act constitutiv desemneaza atatinscrisul unic, cat si contractul de societate si%sau statutul societatii.

10


11/82




Actul constitutiv se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie

publica, de fondatori si se inc)eie in forma autentica.C$N#IN"#"L CADR" AL AC#"L"I C$N#I#"#I(

-pentru SNC, SCS, SRL6

a( numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia asociatilor,

persoane fizice denumirea, sediul si nationalitatea asociatilor, persoane juridice.

Ca societatea in comandita simpla se vor arata asociatii comanditari si asociatii

comanditati

b( forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii

c( obiectul%obiectele de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si a

activitatii principale, definite conform B$lasificarii activitatilor din economia

nationala G $A-7B. &efinirea $A-7 presupune6

!un cod $A-7 format din caractere numerice

!denumire $A-7

d( capitalul socialH subscris si cel varsat, cu mentionarea aportului fiecarui

asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii,

precum si data la care se va varsa integral capitalul social subscris. Ca societatile

cu raspundere limitata se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor

sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul

sau

e( asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii

neasociati, persoane fizice ori juridice, puterile ce li s !au conferit si daca ei

urmeaza sa le e"ercite impreuna sau separat

f( partea fiecarui asociat la beneficii si la pierderi

g( sediile secundare sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati

fara personalitate juridica , atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau

conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare )( durata societatii

11


12/82




i( modul de dizolvare si de lic)idare a societatii.

-pentru societati pe actiuni sau in comandita pe actiuni

a( numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia

actionarilor, persoane fizice denumirea, sediul si nationalitatea actionarilor,

persoane juridice. Ca societatea in comandita pe actiuni se vor arata actionarii

comanditari si actionarii comanditati

b( forma, denumirea, sediul si, daca este cazul, emblema societatii

c( obiectul%obiectele de activitate al societatii, cu precizarea domeniului si aactivitatii principale, definite conform B$lasificarii activitatilor din economia

nationala G $A-7B. &efinirea $A-7 presupune6

!un cod $A-7 format din caractere

!denumire $A-7.

d( capitalul socialH subscris si cel varsat. Ca constituire, capitalul social

subscris, varsat de fiecare actionar, nu va putea fi mai mic de +0I din celsubscris, daca prin lege nu se prevede altfel. 5estul de capital social va trebui

varsat in termen de 12 luni de la inmatriculare

e( valoarea bunurilor constituite ca aport in natura in societate, modul de

evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acestea

f( numarul si valoarea nominala a actiunilor, cu specificarea daca sunt

nominative sau la purtator. &aca sunt mai multe categorii de actiuni, se vor arata

numarul, valoarea nominala si drepturile conferite fiecarei categorii de actiuni

g( numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia

administratorilor, persoane fizice denumirea, sediul si nationalitatea

administratorilor, persoane juridice garantia pe care administratorii sunt obligati

sa o depuna, puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le e"ercite impreuna

sau separat drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora

12


13/82




dintre ei. @entru societatile in comandita pe actiuni se vor indica comanditatii care

reprezinta si administreaza societatea )( numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor,

persoane fizice denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, persoane juridice

i( clauze privind conducerea, administrarea, controlul gestiunii si functionarea

societatii

j( durata societatii

J( modul de distribuire a beneficiilor si de suportare a pierderilor l( sediile secundare sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati

fara personalitate juridica , atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau

conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare

m( avantajele rezervate fondatorilor

n( actiunile comanditarilor in societatea in comandita pe actiuni

o( operatiunile inc)eiate de actionari in contul societatii ce se constituie si pecare aceasta urmeaza sa le preia, precum si sumele ce trebuie platite pentru acele

operatiuni

p( modul de dizolvare si de lic)idare a societatii

HCapitalul socialsubscris asigura societatii nou infiintate resursele 'mijloacele(

economice necesare inceperii activitatii, valoarea minima a capitalului social fiind

reglementata de lege.

$apitalul social al unei societati pe actiuni este e"primat in actiuni, cel al

unei societati cu raspundere limitata in parti sociale.


14/82




actiunea3 este un titlu de valoare negociabil si transmisibil, care confera

detinatorului drepturi in capitalul societatii emitente. partea sociala3 este un titlu transmisibil, care confera detinatorului

drepturi in capitalul societatii de la care o detine

*'3'Inmatricularea societatii#n termen de 19 zile de la data autentificarii actului constitutiv, fondatorii

sau admnistratorii societatii, ori un imputernicit al acestora, vor cere

inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va

avea sediul societatea.

$ererea va fi insotita de6

a( actul constitutiv al societatii

b( dovada efectuarii varsamintelor de capital, corespunzator conditiilor

prevazute in actul constitutiv

c( actele privind proprietatea asupra aporturilor in natura, iar in cazul in

care printre ele figureaza si imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care

sunt grevate

d( actele constatatoare ale operatiunilor inc)eiate in contul societatii si

aprobate de asociati

e( declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a administratorilor si a

cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege.

oate avizele sau actele de autorizare, eliberate de catre autoritatile publice

in functie de obiectul de activitate al unei societati, vor fi solicitate de catre oficiul

registrului comertului, in termen de 9 zile de la inregistrarea cererii, iar autoritatile

competente vor trebui sa emita avizele sau actele de autorizare in termen de 19

zile. 7u este necesar a se depune avizele sau autorizarile te)nice si nici cele a

caror eliberare este legal conditionata de inmatricularea societatii.

1


15/82




$ontrolul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza

in registrul comertului se e"ercita de justitie printr !un judecator delegat..#n cazul in care cerintele legale sunt indeplinite, judecatorul delegat, prin

inc)eiere, pronuntata in termen de 9 zile de la indeplinirea acestor cerinte, va

autoriza constituirea societatii si va dispune inmatricularea ei in registrul

comertului, in conditiile prevazute de legea privind acest registru.

#nc)eierea de inmatriculare va reda, dupa caz, mentiunile actului

constitutiv. /ocietatea comerciala este persoana juridica romana de la data

inmatricularii in registrul comertului.

#nmatricularea se efectueaza in termen de 2 de ore de la data la care

inc)eierea judecatorului delegat a devenit irevocabila.

*data cu efectuarea inmatricularii, inc)eierea judecatorului delegat se

comunica, din oficiu, 8onitorului *ficial al 5omaniei, spre publicare, pec)eltuiala partilor, cu mentionarea numarului de inmatriculare in registrul

comertului. 7umarul de inmatriculare in registrul comertului este de forma6

4nr'5!numar de ordine in registru!data inmatricularii

Hnumar care corespunde judetului ' de e"emplu pentru municipiul ?ucuresti

este 46!7'

5egistrul comertului elibereaza noii societati si un B$ertificat de

inregistrareB in care sunt mentionate6

!denumirea sociatatii

!adresa sediului principal

!codul si denumirea $A-7 a activitatii principale

!codul unic de inregistrare, atribuit cu ocazia inmatricularii

!numarul de inregistrare in registrul comertului

19


16/82




5egistrul comertului comunica, de asemenea, si administratiei financiare in

raza careia se afla sediul societatii, pentru evidenta fiscala. Aceasta se realizeazaprin completarea formularului *G Declaratie de inregistrare .iscala 'Ane"a1(,

in care sunt mentionate optiunile peivind obligatiile fiscale referitoare, in

principal, la6

!inregistrarea in scopuri de 4A

!forma de impozitare 'impozit pe profit sau impozit pe venit(

!data de la care va avea personal angajat, cu mentionarea obligatiilor fiscalelegate de personal

*bservatii

1!optiunea pentru impozitul pe venituri se poate e"prima de societatile care

indeplinesc conditiile prevazute in B$odul fiscalB pentru a fi incadrate in categoria

microintreprinderilor", astfel6

/are 1 pana la F salariati, inclusiv !a inc)eiat e"ercitiul financiar cu venituri care nu au depasit ec)ivalentul in lei

a 100.000 euro 'la inregistrare estimeaza realizarea unor venituri care se

incadreaza acestei valori(

!capitalul social este detinut de personae, altele decat statul sau autoritatile

locale

!veniturile nu provin din urmatoarele activitati6 domeniu bancar, asigurarilor

si reasigurarilor, pietelor de capitaluri 'cu e"ceptia intermedierilor(, consultantei si

managementului

2 Gsocietatea devine Bsocietate inregistrata in scopuri de 4AB la data inscrisa

in certificatul de inregistrare fiscala in scopuri de 4A, eliberat de Administratia

financiara teritoriala. #n acest certificat este mentionat si codul de inregistrare in

scopuri de 4A care este egal cu codul unic de inregistrare, dar cu atasarea

atributului de evidenta fiscala 8R$8

1


17/82




+ !unitati inregistrate in scopuri de 4A ! unitati economice care colectea9a

4A pentru buget !unitati neinregistrate in scopuri de 4A ! unitati economice care nu

colectea9a4A pentru buget

3'IN#REPRINDERILE MICI I MI4L$CII&efinirea intreprinderilor mici si mijlocii este prevazuta in BCegea +%200

privind stimularea infiintarii #88!urilorB.

@rin intreprindere se intelege orice forma de organizare a unei activitati

economice si autorizata potrivit legilor in vigoare sa faca acte si fapte de comert,

in scopul obtinerii de profit, in conditii de concurenta, respectiv6 societati

comerciale, societati cooperative, persoane fizice care desfasoara activitati

economice in mod independent si asociatii familiale autorizate potrivit

dispozitiilor legale in vigoare.

#ntreprinderile mici si mijlocii sunt definite ca fiind acele intreprinderi

care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii6

a au un numar mediu anual de salariati mai mic de 290

b( realizeaza o cifra de afacerianuala neta de pana la 90 milioane euro,

ec)ivalent in lei, sau detin active totale care nu depasesc ec)ivalentul in lei a

+ milioane euro, conform ultimei situatii financiare aprobate. @rin active

totale se intelege active imobilizate plus active circulante plus c)eltuieli in

avans.

c #ntreprinderile mici si mijlocii se clasifica, in functie de numarul

mediu anual de salariati si de cifra de afaceri anuala neta sau de activele

totale pe care le detin, in urmatoarele categorii6

a( microintreprinderi! au pana la F salariati si realizeaza o cifra de afaceri

anuala neta sau detin active totale de pana la 2 milioane euro, ec)ivalent in

1D


18/82




lei

e b( intreprinderi mici! au intre 10 si F de salariati si realizeaza o cifra deafaceri anuala neta sau detin active totale de pana la 10 milioane euro,

ec)ivalent in lei

5 c: intreprinderi mi;locii! au intre 90 si 2F de salariati si realizeaza o cifra

de afaceri anuala neta de pana la 90 milioane euro, ec)ivalent in lei, sau detin

active totale care nu depasesc ec)ivalentul in lei a + milioane euro.

8inisterele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publicecentrale, autoritatile administratiei publice locale si camerele de comert si

industrie, in cadrul competentei lor, au obligatia sa elaboreze politici si sa asigure

masuri si actiuni menite sa contribuie la protectia intreprinderilor mici si mijlocii

in raporturile lor cu statul, in special prin simplificarea procedurilor

administrative si prin prevenirea cresterii nejustificate a costurilor legate de

conformarea acestora fata de reglementarile in vigoare. #n acest sens sunt prevazute urmatoarele facilitati6

!accesul la servicii publice si la active apartinand regiilor autonome,

companiilor nationale si societatilor comerciale cu capital majoritar de stat

!accesul prioritar la ac)izitiile publice de produse, lucrari si servicii

!servicii de informare, asistenta si consultanta

!stimularea activitatii de cercetare!dezvoltare si inovare

!formare profesionala

Ca nivel guvernamental, e"ista programe de sprijinire a #88!urilor, prin6

a facilitarea accesului la finantare a intreprinderilor mici si mijlocii prin

elaborarea si implementarea de instrumente si sc)eme financiare de tipul6

! alocatii financiare nerambursabile, acordate intreprinzatorilor la infiintarea

intreprinderilor mici si mijlocii, in vederea completarii capitalului necesar

pentru initierea afacerii

1E


19/82




! ajutoare financiare nerambursabile, acordate intreprinderilor mici si mijlocii

pentru realizarea investitiilor in sectorul productiv si servicii! constituirea de fonduri de garantare, fonduri de investitii si capital de risc in

sprijinul intreprinderilor mici si mijlocii

! sc)eme de creditare cu dobanda redusa

! alte sc)eme si instrumente financiare

imbunatatirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la finantare, prin

acordarea de sprijin financiar si asistenta pentru dezvoltarea sistemelormoderne de finantare, asigurarea fundamentelor informationale necesare in

vederea elaborarii de proiecte viabile de catre intreprinzatori

c promovarea investitiilor straine la nivelul intreprinderilor mici si mijlocii

asigurarea resurselor financiare pentru cofinantarea si utilizarea eficienta a

ajutorului financiar din partea niunii -uropene si a altor donatori interni si

internationali, amplificarea participarii intreprinderilor mici si mijlociiromanesti la programe comunitare pe baza principiului transparentei si

imbunatatirea ofertei de servicii pentru intreprinderile mici si mijlocii in

vederea cresterii performantelor acestora in afaceri

e facilitarea accesului la servicii de informare, instruire, consultanta,

consiliere si asistenta te)nica pentru potentialii intreprinzatori care initiaza

o afacere, pentru intreprinderile nou!infiintate si pentru intreprinderile mici

si mijlocii e"istente, potrivit nevoilor acestora

5 imbunatatirea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la informatii despre

piata si servicii de marJeting, financiare si informatice

g elaborarea si publicarea de studii, anc)ete statistice, materiale informative

si alte lucrari necesare desfasurarii activitatii intreprinderilor mici si

mijlocii

( facilitarea promovarii produselor si serviciilor intreprinderilor mici si

1F


20/82




mijlocii pe piata interna si e"terna, inclusiv prin ajutoare financiare pentru

efectuarea de studii de piata, realizarea de materiale informative, dereclama si publicitate, participarea la targuri, e"pozitii si la alte asemenea

tipuri de manifestari, in tara sau in strainatate

i dezvoltarea cooperarii interne si internationale si stimularea crearii

parteneriatelor de afaceri in domenii de interes pentru intreprinderile mici si

mijlocii

sprijinirea si stimularea activitatii de cercetare!dezvoltare, inovare sitransfer te)nologic

stimularea accesului intreprinderilor mici si mijlocii la comertul electronic,

prin sprijinirea acestora in consolidarea capacitatii lor te)nologice

informationale, in scopul promovarii afacerilor prin intermediul mijloacelor

electronice

l sprijinirea intreprinderilor mici si mijlocii pentru imbunatatirea calitatiiproduselor si serviciilor si pentru introducerea sistemelor de standardizare

si certificare a calitatii conform normelor niunii -uropene

m sprijinirea centrelor de consultanta si management al informatiilor, a

organizatiilor de reprezentare a intreprinderilor mici si mijlocii si a

organizatiilor infiintate in scopul sprijinirii dezvoltarii sectorului

intreprinderilor mici si mijlocii, la nivel regional si national, prin cresterea

potentialului lor institutional, material si uman, in vederea diversificarii,

specializarii si perfectionarii activitatilor pe care acestea le desfasoara,

pentru imbunatatirea climatului de afaceri, stimularea crearii de noi

intreprinderi mici si mijlocii si sprijinirea dezvoltarii acestora

n alte obiective si masuri cuprinse in programele aprobate de Kuvern.

20


21/82




C"PRIN

apit!"! #$ STA%ILIREA NE ESIT&ILOR DE

EDU ARE 'I INSTRUIRE A ANTREPRENORILOR

Antreprenoriatul, ca subiect de discuie i analizL, a fost introdus deeconomiti n secolul al M4###!lea i a continuat sL atragL interesul economitilorn secolul al M#M!lea.

nul dintre cele mai des abordate aspecte referitoare la antreprenori este

clasificarea lor. -"ist numeroase clasificri dupL diferite criterii.* clasificare recent difereniaz antreprenorii dup dou categorii de

atitudini i comportamente ale acestora 6 creativ G dinamice. managerial G administrative.

&in combinarea acestora au rezultat patru tipuri de antreprenori6*' Antreprenorul de tip A


22/82




6' Antreprenorul de tip R


23/82




comunicare.

Alte caracteristici ale antreprenorilor ar putea fi6 a: Determinare i perse-eren>8ai mult dect oricare alt factor, dedicareatotal ctre success ca anreprenor poate depi obstacolele. &eterminarea

puternic i perseverena pot face un antreprenor s fac fa oricror greuti pecare alte persoane le!ar considera insurmontabile i c)iar pot compensa lipsa dee"perien i de ndemnare a personalului angajat. ?: Dorina de a c@tiga>Antreprenorii e"amineaz o situaie, determin cum i pot mri ansele de ctigi trec mai departe. $a rezultat, riscurile considerate mari de persoanele obinuitesunt riscuri mari pentru anreprenori.c: Cutarea .eed?ac/ului6 Antreprenorii eficieni sunt adesea descrii ca avndcapacitatea de a nva repede. /pre deosebire de alte persoane, ei au i dorina

puternic de a ti ct de bine se descurc i cum i pot mbunti rezultatele. Antreprenorii au fost ntotdeauna considerai

persoane independente, ei caut i preiau iniiativa, se pun n situaii n care suntpersonal rspunztori pentru succesul sau eecul ntregii operaiuni. Ce place s seimplice n probleme n care impactul lor personal s poat fi msurat..:$rientare spre oportuniti>n lucru care i difereniaz clar pe antreprenorieste concentrarea spre oportunitate mai mult dect spre resurse, structur sausrategie. $nd se )otrsc s ntreprind o aciune, o fac ntr!un mod calculat,ncearc s fac totul pentru a obine ct mai multe anse de ctig, dar evit s!i

asume riscuri ce nu sunt necesare.g: #olerana pentru eec>Antreprenorii folosesc eecul ca pe o e"perien dincare pot nva ceva. $ei mai eficieni antreprenori sunt cei care se ateapt ladificulti i nu sunt dezamgii, descurajai sau deprimai de un eec.B: ncredere n sine i optimism> &ei antreprenorii ntmpin adesea obstacolemajore, ncrederea n abilitile personale i determin s le depeasc i i face

pe ceilali s!i menin propriul optimism.i: Reali9area de -i9iuni>Antreprenorii tiu unde vor s ajung. -i au o viziunesau concept despre ceea ce vor s fie firma lor. &e e"emplu, /teve Oobs de la

Apple $omputers dorete ca firma sa s produc microcomputere ce pot fifolosite de oricine, de la copiii din coli pn la oamenii de afaceri. 7u toi

2+


24/82




antreprenorii au viziuni predeterminate pentru firmele lor, unii i dezvolt

viziunea n timp , contientiznd ce este firma i ce poate ajunge.;: Ni-elul mare de energie> $antitatea mare de munca depus de antreprenoripresupune din partea acestora e"istena unei energii superioare. 8uli antreprenorii dozeaz cantitatea de energie monitoriznd cu grij ce mnnc, ce beau, face"erciii fizice i tiu cnd s se retrag pentru rela"are.: Creati-itatea i spiritual de ino-aie: $reativitatea a fost privit timpndelungat ca ceva genetic, cu care te nati i nu o poi dobndi, ns un curent ncontinu cretere afirm c aceasta poate fi invat.l: Independena: &orina de independen i autonomie nu l oprete peantreprenor s doreasc lucrul n ec)ip. &e fapt, n timp ce antreprenorul tie clarunde se afl firma 'sau unde ar dori s se afle( personalul se ocup de activitilede zi cu zi 3 din firm.n: A?iliti manageriale>Aceasta nu reprezint o caracteristic absolut necesara antreprenorilor, ns este important de stiut c i de acest tip de cunoatere estenevoie pentru a fi un antreprenor de succes.

Antreprenorul este un actor principal i un simbol al economiei de pia,rolurile i contribuia antreprenorilor se amplific substanial, simultan cumanifestarea lor pe plan calitativ superior.

apit!"! ($ STA%ILIREA RITERIILOR PENTRU

EVALUAREA) OTAREA) LASIFI AREA 'I

SELE IONAREA ANTREPRENORILOR

3'*' ta?ilirea categoriilor pentru e-aluarea i cotareaantreprenorilor i a ponderii asociate .iecrui criteriu'

3'*'*' Necesitatea e-alurii oportunitilor'*dat identificat oportunitatea de afaceri este necesar ca ea s fie evaluat

n mod corespunztor. 7evoia evalurii oportunitilor se impune din doumotive6

a( -valuarea corect i obiectiv a oportunitilor reduceprobabilitatea ca decizia de a intra n afaceri s se reduc doar la intuiie. &eseori,ntreprinztorii de succes au o intuiie deosebit n evaluarea anselor de reuit n

afaceri, ns intuiia nu este o caracteristic universal proprie tuturorntreprinztorilor. neori ntreprinztorii pot avea o viziune fi"ist asupra

2


25/82




potenialului produselor oferite, ei vznd doar obiectivul urmrit, nu i piedicile,

dificultile n realizarea acestuia.b( *ferirea eventualilor investitori a unei evaluri binedocumentate a afacerii. #nvestitorii sunt foarte ateni i riguroi cnd investesc nafaceri i nu vor lua n considerare afacerile care nu au pregtit documentaianecesar care s evalueze afacerea. #nvestitorii aleg doar cteva afaceri potenialen care doresc s investeasc. -valund oportunitatea, ntreprinztorul trebuie sargumenteze i s confirme ateptrile favorabile ale investitorilor i s infirmendoielile cu privire la reuita afacerii.

3'*'3 Criterii de e-aluare a oportunitilor-valuarea oportunitilor se face lund n considerare cteva criterii6

! durata de via! mrimea pieei! protecia fa de concuren! investiia cerut! gradul de risc! originalitatea! ctigurile ateptate.

a: Durata de -ia


26/82




mari. @rin concentrarea pe o ni de pia specializat, o firm nou poate elimina

c)eltuielile ocazionate de distribuia e"tensiv i organizarea vnzrii. 7iele depia pot oferi avantaje firmelor noi dispunnd de resurse limitate.

c: Protecia .a de concureni'@entru ca o idee de afaceri s devin o oportunitate viabil ea trebuie s fie

protejat fa de concuren. $el mai sigur mod de protecie se face prin patente,mrci de fabric, sau mrci de comer. neori este foarte dificil de a asigura

protecie pe toat durata produsului 'de e"emplu produsele electronice au maridificulti n recuperarea c)eltuielilor de cercetare!dezvoltare datorit rapiditiiapariiei produselor concurente(.

d: In-estiia cerut'* oportunitate de afaceri este cu att mai viabil cu ct investiia cerut nu

este prea mare. Nn multe cazuri, o oportunitate poate fi costisitoare i nu aducedestul de repede elemente substaniale ntreprinztorului.


27/82




este determinat de perioada de timp. -a se concretizeaz de cele mai multe ori

prin diferenierea produsului. @reul nu va constitui o problem atunci cndprodusul ofer avantaje superioare fa de produsele concurenilor.

g: C@tiguri accepta?ile'* oportunitate trebuie s asigure un ctig acceptabil pentru a justifica

asumarea riscului antreprenorial. ermenul :acceptabil3 este o noiune relativcare depinde de6

! volumul capitalului investit! termenul de recuperare al investiiei! gradul de risc asumat! alternativele e"istente.*portunitile de afaceri care presupun un capital substanial, o durat mare

de recuperare i grad de risc ridicat nu pot fi luate n considerare dei pot aducevenituri considerabile n timp. n ctig este considerat acceptabil numai dac seia n considerare costul de oportunitate care variaz de la o perioad la alta, astfel,ceea ce poate fi atractiv pentru o persoan poate fi neatractiv pentru alta datoritunei disponibiliti mai atractive.

3'*') Erori .rec-ente n e-aluarea oportunitilor-valuarea unei idei de afaceri poate fi elementul decisiv n nelegerea

dezvoltrii afacerii. &e aceea ntreprinztorul trebuie s tie s evite cteva eroricare se pot face n procesul evalurii oportunitii.

a: u?iecti-ismul8ultor ntreprinztori le lipsete obiectivitatea atunci cnd evalueaz

potenialul unei afaceri. e)nicienii sunt nclinai s supraevalueze calitateaprodusului respectiv. -i pot scpa din vedere multe alte elemente de detaliu, acestlucru putnd fi evitat prin investigarea riguroas a tuturor ideilor care vin n

legtur cu afacerea.

?: Cercetarea super.icial a pieei'&e multe ori unii ntreprinztori nu contientizeaz importana studiului

pieei atunci cnd pun bazele unei afaceri. -i sufer de aa numita :miopie3managerial. Alii nu neleg c trebuie s aib n vedere i durata ciclului de viaatunci cnd se introduce un produs nou. 7ici un produs nu devine profitabilinstantaneu, nu se vinde de la sine i nu va avea succes o venicie. Nntreprinztoriinu trebuie s aib n vedere doar ciclul de via al produsului ci s i cunoasc

faptul c un produs la momentul potrivit este deosebit de important pentru

2D


28/82




succesul afacerii. Aceast sincronizare este capital. -i trebuie s intervin atunci

cnd fereastra oportunitii este larg desc)is.c: Nenelegerea corespun9toare a cerinelor teBnice'

#ntroducerea unui produs sau serviciu presupune de multe ori folosirea unorte)nici noi. 7eanticiparea diferenelor te)nice care pot aprea n proiectarea irealizarea noului produs poate duce la eec. Nntreprinztorii nu pot prevedea totulatunci cnd studiaz proiectul nainte de a!l iniia. Apariia unor modificrite)nice neprevzute duce n mod frecvent la irosirea timpului i cretereacosturilor.d: Estimri .inanciare optimiste'

* greeal obinuit care se la face la introducerea unui produs nou esteestimarea foarte optimist a fondurilor necesare pentru realizarea produsului.neori ntreprinztorii sunt ignorani n domeniul financiar sau pot fi victimeleunor estimri necorespunztoare. &estul de des costurile necesare introduceriiunui produs nou sunt estimate la doar 90I din necesitile reale.

e: Ignorarea pre-ederilor legale'*rice afacere trebuie s se supun unor restricii legale. 7ormele de

protecie a asigurrii muncii, normele privind protecia consumatorului, normele

de igien, normele de protecia mediului, de comercializare, protecia partenerilori mrcilor sunt toate elemente care trebuie s fie scpate din vedere, pentru cneluate n seam pot duce la prbuirea afacerii.

3'*'6' Procesul de e-aluarea oportunitilor@rocesul de evaluare a oportunitilor de afaceri cuprinde dou faze6


29/82




cumpra. &ac rspund c ar cumpra trebuie ntrebai ct ar fi dispui s

plteasc. &ac prietenii nu sunt ncntai de produs, probabilitatea ca strinii saccepte produsul este mic.

?: #estul similaritiiAcest test trebuie realizat n cadrul produselor care se adreseaz unui segmentde pia mai mic. $nd piaa este mai mic ea nu poate asimila dou produseasemntoare. &ac piaa este mai mare s!ar putea ca i acest produs similar cualtele s fie acceptat. @e de alt parte, c)iar dac produsul are pretenia de a finou i diferit de celelalte produse de pe pia, trebuie cercetat cu ateniemrimea pieei.

c: #estul ?ancBerului'Acest test const n prezentarea ideii de afaceri unui banc)er. &ac banc)erul nuagreeaz ideea, aceasta trebuie reevaluat deoarece banc)erul are e"perien i unsim deosebit a ceea ce se ntmpl pe pia.

d: #estarea prototipului'-laborarea unui prototip poate fi costisitoare, ns nu va fi att de costisitoare ncazul eecului cnd produsul nu se vinde. Nn cazul n care produsul va fi realizat n

cantiti mari, prototipul elaborat va trebui s fie comercializat printr!un magazincu amnuntul la un pre la care se sper c va fi vndut cnd va ncepe produciade mas.

3'*'6'3' E-aluarea .ormal-valuarea formal se mai numete i studiul de fezabilitate. Acest studiu

cuprinde urmtoarele elemente6A' Descrierea general a a.acerii care include>! @rezentarea afacerii n care se dorete s se intre

! @rezentarea produsului sau serviciului care urmeaz s se vnd! @recizarea clienilor principali i a motivelor pentru care clienii vorcumpra produsul.

=' Descrierea produsului sau ser-iciului'@entru ca produsul s aib succes el trebuie s fie fezabil din punct de

vedere te)nic, s aib unele avantaje competitive 'concureniale( iar costul s fieacceptabil. -valuarea acestor aspecte se face din dou puncte de vedere6a( tadiul de ela?orare al produsului'

rebuie s se precizeze dac produsul se afl n stadiul de idee, n stadiul de

prototip, stadiu de licen sau stadiu de comercializare. /e realizeaz fotografii aleprodusului i se cere prerea specialitilor.?: Punctele tari i punctele sla?e'

2F


30/82




/e precizeaz cu obiectivitate atuurile produsului 'punctele tari( ct i

dezavantajele 'punctele slabe(.C' 0e9a?ilitatea de mareting'


31/82




! o pia foarte mic pe care nu se poate supravieui dei produsul este unic

! incapacitatea de a produce la un pre competitiv ntruct concurenii suntputernici i pot reduce preurile pentru a elimina noul venit 'intrusul(! imposibilitatea de a introduce i un alt produs! lipsa controlului produsului dac produsul este doar o component a unui

produs comple" realizat de alt firm! imposibilitatea realizrii unei creteri rapide n primii doi ani, fapt ce poate

reduce eficiena produsului.3'3' Comunicarea ctre antreprenori i a criteriilor sta?ilite n

scopul acceptrii de ctre acetia

Activitatea antreprenorial reprezint un proces care include n structuralui 10 aciuni distincte61. #dentificarea oportunitilor de afaceri2. $onceperea viziunii asupra demersului antreprenorial pornind de la

reevaluarea necesitilor de sc)imbare+. -valuarea propriilor performane antreprenoriale i adoptarea deciziilor

referitoare la derularea iniiativei antreprenoriale. #mplementarea viziunii antreprenoriale prin organizarea afacerii9. @rocurarea ec)ipamentelor. Asigurarea forei de munc competenteD. Aprovizionarea cu materii primeE. 5ealizarea marJetingului aferent afaceriiF. 4nzarea produselor i%sau serviciilor10./ubcontractarea i atragerea de colaboratori e"terni pentru activitile pentru

care nu se dispune de competenele i mijloacele necesare.

Caracteristicile acti-itii antreprenoriale.Ansamblul aciunilor antreprenoriale care alctuiesc procesul prezentat

anterior prezint cteva caracteristici6

! -ste un act de voin uman! /e produce la nivelul unei firme economice! #mplic o sc)imbare de stare a firmei! -ste un sistem )olistic 'sistemic(! -ste un proces dinamic! -ste un demers unic! #mplic numeroase variabile! 5ezultatul antreprenorial depinde de numeroi factori.

+1


32/82




apit!"! *$ STA%ILIREA NE ESIT&ILOR DE

+M%UN&T&IRE A PREG&TIRII PROFESIONALE

'I PARTI IPAREA EFE TIV& LA A EASTA

)'*' Corelarea cu programele de instruire ale personaluluiorgani9aiei

$oninutul i formele de manifestare ale activitii antreprenoriale suntdeterminate de dou grupe de factori6

A.


33/82




! obiective de reuit n afaceri

! obiective privind satisfacerea eu!lui 'obiective de automplinire(.Aceste obiective care in de persoan constituie un imbold interior alimentat desetul de idei care declaneaz activitatea antreprenorial.

=' $?iecti-e ale a.acerii'Acestea cuprind6

?*' $?iecti-e generale.! @restarea de servicii utile necesare societii. Aceste obiective se realizeaz

prin producerea i%sau comercializarea unor produse i%sau servicii! 5ealizarea de profit care reprezint rsplata pentru asumarea riscului

investirii banilor ntr!o afacere! *biectivele sociale care presupun asumarea unro responsabiliti sociale

'protecia intereselor consumatorilor, realizarea intereselor salariailor i alecomunitii din care firma face parte(.

?3' $?iecti-e su?sidiare. /unt stabilite pentru fiecare domeniu funional nparte 'producie, comercial, financiar!contabil, cercetare, personal(. @entru fiecaredomeniu se stabilesc obiectivele care se afl n interdependen unele cu altele.

C' $?iecti-e mi2te'

/uccesul n afaceri este mai mare atunci cnd o?iecti-ele personale suntcorelate i sunt n concordan cu o?iecti-ele a.acerii' Apar astfel obiectivelemi"te care reprezint o corelaie ntre realizarea profitului, satisfacereaconsumatorului, satisfacerea ntreprinztorului i a salariailor.

apit!"! ,$ STA%ILIREA RESPONSA%ILIT&ILOR

SO IALE A ANTREPRENORULUI

6'*' Responsa?ilitatea social a antreprenoruluiResponsa?ilitatease refer la obligaia ntreprinztorului de a lua decizii, dea stabili procedurile i a ntreprinde aciunile n conformitate cu valorile inormele societii. Nntreprinztorul are o responsabilitate social nu numai fa decomunitate ci i fa de salariai, clieni, furnizori, stat i diferite grupe de interese.

Responsa?ilitatea .a de salariaipresupune crearea unui mediu internpropice dezvoltrii profesionale, ncurajarea salariailor s atingpotenialul ma"im, promovarea creativitii i creterea responsabilitiiindividuale i de grup

Responsa?ilitatea .a de clieniimplic oferirea unor produs de calitate lapreuri adecvate la momentul i timpul potrivit

++


34/82




Responsa?ilitatea .a de .urni9oripresupune plata la timp a facturilor

Responsa?ilitatea .a de ?nciimplic rambursarea la timp a creditelor ia dobnzilor aferente Responsa?ilitatea .a de stat const n plata la timp a impozitelor,

ta"elor, contribuiilor sociale i a altor datorii Responsa?ilitatea .a de di.eritele grupuri de interese 6 ecologitiicare

urmresc protecia mediului organizaiile filantropice care suntconsiderate ca avnd cel mai ridicat grad de responsabilitate social.'Aceasta presupune participarea la diferite programe care mbuntesccalitatea vieii i vizeaz creterea nivelului de trai(.


35/82




b. Nntreprinztorul 'instruirea, educaia, posibiliti financiare, situaia

familial a acestuia(.Misiunea ntreprinztorului este aceea de a identifica acea a.acerecare l ajutcel mai bine s!i realizeze scopul urmrit.-"ist o mare varietate de surse de ideide afaceri. Nntreprinztorul trebuie sdetermine care dintre aceste idei are un potenial comercial suficient pentru adeveni nucleul noii afaceri. -"ist dou mari categorii de surse de idei de afaceri6

1. /tudierea tendinelor de evoluie macroeconomic2. $onjunctura microeconomic.

'*'*' Prospectarea tendinelor de e-oluie macroeconomic7umeroase idei de afaceri se pot inspira din studierea i evoluia tendinelor

macroeconomice. $ele mai importante tendine macroeconomice sunt6demografice, sociale, te)nologice i tendinele n afaceri.a' #endinele demogra.ice

&emografia studiaz caracteristicile i evoluia populaiei. @entruoportunitile de afaceri un interes deosebit l reprezint studiul segmentelor de

populaie i al diferitelor categorii ale populaiei n funcie de vrst, se",educaie. &ou categorii de vrst sunt semnificative pentru afaceri6! tinerii ntre 20!+0 de ani care i sc)imb preferinele n mod frecvent crend

posibilitile de afaceri

! btrnii al cror numr a crescut.?' #endinele sociale' endinele sociale care genereaz oportuniti de afacerisunt6! modificarea structurii familiei ! modificarea preferinelor i a modului de coabitare! creterea interesului pentru mediul nconjurtor.c' #endinele teBnologice' Acestea pot genera oportuniti de afaceri n domeniica6! folosirea calculatorului

! utilizarea fa"urilor! pota electronic! telefonia mobila.d' #endinele n a.aceri'Acestea pot genera oportuniti care rezult n colaborarea tot mai clar a marilorfirme cu firmele mici i mijlocii n realizarea unor produse sau prestarea unorservicii.

'*'3 tudierea con;uncturii microeconomice

+9


36/82




7umeroase surse de idei de afaceri apar i la nivel microeconomic.

7umeroase aspecte legate de micromediul economic sunt surse viabile de idei deafaceri. @rezentm n continuare cteva din acestea6a: E2periena precedent n munc a ntreprin9torului'

$ele mai multe idei de afaceri provin din e"periena dobndit anterior dentreprinztor. -"periena anterioar este considerat un :blocJ starter 3 carereprezint punctul de plecare n afaceri al ntreprinztorului. -"periena ntr!undomeniu l!a fcut competent pentru a oferi produse concureniale, iar concurenal!a fcut s cunoasc bine furnizorii, clienii i modul de operare al afacerii.?: Fo??/uri i -ocaii'

ranspunerea unei pasiuni ntr!o afacere este o alternativ relativ frecvent.Nntreprinztorii pot avea succes n afaceri ntruct lucreaz cu pasiune n domeniuln care l stpnete foarte bine. Aceast afacere este de mici dimensiuni n carentreprinztorul singur sau cu unii membrii ai familiei sau prieteni. @rodusele suntde bun calitate dar uneori nu se vnd, de aceea ntreprinztorul trebuie sstudieze piaa i apoi s ncerce s transforme )obb;!ul ntr!o afacere viabil.c: Contactele sociale'

5elaiile sociale pot juca un rol important n nfiinarea unei firme ntruct elepot furniza idei de afaceri6

! relaiile cu clienii care pot furniza idei valoroase privind introducerea unui

nou produs sau serviciu! relaiile cu distribuitorii pot oferi informaii utile privind calitatea i

defectele produselor i pe aceast baz se pot aduce mbuntiri! participarea la trguri i e"poziii care furnizeaz informaii i care ofer

cadrul de discuii cu distribuitorii i unde se pot observa tendinele pieei ise pot identifica unele idei poteniale pentru o nou afacere

! relaiile speciale6 relaiile cu prieteni, cu rudele, cunotinele, pot oferi ideivaloroase ce pot fi valorificate.

d: Constatri personale'

neori observaia direct a unei nevoi zilnice poate deveni o surs deinspiraie pentru un produs sau serviciu de succes.e: Cercetri proprii deli?erate'

/tudiile de fezabilitate arat c descoperirile apar dup ce persoanarespectiv a depus un efort struitor de a se documenta ntr!un domeniu de afacerin care se ocup. $ercetarea deliberat presupune6 cercetarea ziarelor, a revistelor,a crilor de specialitate. Nn cadrul unei firme brainstormingul poate furniza ideide afaceri..: Apelarea la institute de cercetarede la care se poate cumpra un patent al

unei invenii dup care acesta se poate valorifica ntr!o afacere proprie.g: Apelarea la internet.

+


37/82




@rin internet se pot obine alte surse valoroase de idei de afaceri. *fer

cone"iuni utile privind ideile de afaceri.

apit!"! .$ STA%ILIREA STRATEGIILOR DE

RE'TERE A AFA ERILOR

@entru a se realiza o cretere ec)ilibrat va trebui adoptat o strategieadecvat. Nntreprinztorul poate adopta una din urmtoarele strategii de cretere6

! /trategii de cretere intensiv! /trategii de cretere e"tenisv

! /trategii de diversificare

H'*' trategii de cretere intensi-

$reterea intensiv se concentreaz asupra e"ploatrii e"istente prinmrirea la posibilitile ma"ime a prii de pia curente. Aceasta se poate realiza

prin creterea volumului vnzrilor i a numrului de consumatori din piaa inte"istent. -"ist trei strategii de cretere intensiv6

a( /trategii de penetrare a pieei

b( /trategii de dezvoltare a pieeic( /trategii de dezvoltare a produsului

a: trategii de penetrare a pieei@rin penetrarea pieei ntreprinderea ncearc s creasc volumul vnzrilor

prin penetrarea pe pia, fi"area unei inte prin strategii de marJeting maieficiente. Aceasta se poate realiza informnd prin intermediul publicitii.$)eltuiete n6 informaii de utilizare a produsului, calitatea deosebit a acestuia,

preuri mai atractive. 7onutilizatorii pot fi atrai prin prezentarea avantajelor

utilizrii produsului%serviciului folosit.?: trategii de de9-oltare a pieei&ezvoltarea pieei const n e"pansiunea geografic a firmei. Aceasta se

poate face fie n regiunile limitrofe, fie n cele cu o populaie mai dens.-"tinderea n regiunile limitrofe are avantajul c reduce distana ntre sediulcentral al firmei, ns e"ist pericolul ca piaa s fie saturat. -"tinderea n zonecu populaie dens poate mri vnzrile produsului.c: trategii de de9-oltare a produsuluiAceast strategie de cretere intensiv const n elaborarea de noi produse sau

servicii sau oferirea de produse mbuntite clienilor e"isteni. 5ealizarea deproduse noi este mai costisitoare ns ofer avantajul unui ciclu de via mai lung.

+D


38/82




Nmbuntirea produselor e"istente poate duce la creterea vnzrilor pe o

perioad mia scurt de timp ntruct piaa ncepe s devin saturat.H'3'trategii de cretere e2tensi-$reterea e"tensiv presupune e"tinderea activitii firmei n cadrul

propriei ramuri. Aceasta se poate face printr!o strategie de6! integrare vertical! integrare orizontal! integrare modular.

a: trategia de integrare -ertical'* firm poate crete prin integrarea n amonte sau integrarea n aval.

Integrarea n amontepresupune controlul unei pri sau a tuturor furnizorilor.Aceasta se poate realiza iniial prin intrarea unei noi afaceri 'ac)iziionarea unuinou furnizor sau de aprovizionare(. @rin aceast strategie se asigur continuitatea

procesului de producie i reducerea costurilor. Integrarea n ava presupunecontrolul procesului de distribuie fie prin vnzarea direct la consumator'cumprnd un magazin cu amnuntul(, fie ac)iziionnd distribuitorii produselorfirmei. @rin aceast strategie se realizeaz un control mai mare asupracomercializrii produsului.?: trategia de integrare ori9ontal'

Aceast strategie reprezint o modalitate de cretere a afacerii prin cuprindereaunui concurent sau prin nfiinarea unei afaceri concurente.c: trategia modular'Aceast strategie presupune concentrarea activitii firmei asupra domeniului ncare are cele mai mari avantaje competitive. Nn felul acesta, firma poate cretemult mai rapid, costurile unitare vor fi mai sczute, iar posibilitile de reducere anoului produs mult mai mari. &eoarece nu sunt necesare fonduri de investiii,

banii pot fi folosii n activiti cu cel mai mare avantaj competitiv. $)eiasuccesului a acestei strategii o reprezint meninerea unor bune relaii cu

furnizorii i distribuitorii, pentru ca atunci cnd firma crete rapid ei s doreascs satisfac cerinele crescnde ale firmei.

H') trategii de di-ersi.icareAceste strategii presupun e"tinderea afacerilor firmei dincolo de piaa

e"istent i domeniul actual de activitate. &e regul aceast strategie se foloseteatunci cnd ntreprinztorul a epuizat toate strategiile de cretere precedente iacum dorete s sc)imbe direcia firmei din cauza sc)imbrilor nefavorabile ale

pieei sau ramurii. &iversificarea se poate realiza6a( @rintr!o strategie de diversificare concentric 'atunci cnd se ncearc

identificarea unor noi produse sau te)nologii complementare sau nu activitiifirmei(.

+E


39/82




b( @rintr!o diversificare conglomerat care presupune e"tinderea n afaceri cu

totul diferite de cele eseniale.Capitolul ' C$M"NICAREA IN GR"P

D.1 $um putem comunica eficient in grup D.2 $omunicarea non!verbala in cadrul grupului

Krupurile ocupa o pozitie centrala n sc)ema vietii sociale, dar traind cea maimare parte din viata noastra n grup, ncercnd sa intram, sa iesim dintr!un grup,sa convietuim ntr!un grup, ne obisnuim cu grupul ntr!att nct influenta luiasupra comportamentului nostru devine imposibil de masurat si identificat.

$u totii stim sau credem ca stim ce este un grup.


40/82




e"primam corect.

! Cunoastereact mai amanuntita a celor carora ne adresam pregatirea lor,gradul de cultura, interesele, motivatiile si atitudinile lor, capacitatea de ntelegeresi scopurile pe care le urmaresc.

! tilizarea unor cu-inte si e2presii simple. -ficienta comunicarii este cu attmai mare, cu ct vorbim mai direct, limpede si sigur, pe ntelesul celor cu caredialogam. Cimbajul simplu, dar nu simplist, are rolul de a optimiza comunicarea,de a favoriza asimilarea celor transmise.

! E-itarea tendintei de a comunica mai multe in.ormatii deodata. /erecomanda ca informatiile, faptele, evenimentele sa fie prezentate ntr!o ordinelogica, etapa cu etapa, ncepnd cu cele elementare si nc)eind cu cele maicomple"e.

! $rearea unei atmos.ere .a-ora?ile comunicariisi colaborarii. *rict deimportanta ar fi o informatie, ea devine inoperanta daca nu este luata n seama,retinuta si utilizata de cei carora ne adresam.

! Atentie la tonalitate, accent, afectivitate si, mai ales, la conte"t. oate acesteelemente pot conferi anumite semnificatii, altele dect le au de obicei.

&aca doriti sa aflati n ce masura aveti calitatile necesare unui bun comunicator,iata ctiva indicatori dupa care va puteti evalua6! deprinderea de a va pregati n vederea discutiilor pe care trebuie sa le aveti! priceperea de a va face nteles, de a individualiza mesajul! stabilitatea emotionala necesara evitarii blocarii n cazul comunicarii n fata unui

public

! capacitatea de autocontrol si de modelare a vocii, de adecvare a gestului, amimicii la continutul mesajului si la situatia concreta! taria de a purta discutii n contradictoriu, de a lua parte activ la polemici, fara ava enerva si a ajunge la certuri! dictie buna, voce sonora, clara, pronuntie ngrijita, vocabular variat folositdiferentiat n concordanta cu nivelul intelectual al interlocutorilor! abilitatea de a mbina emiterea unor mesaje cu aceea de a!i asculta peinterlocutori cu atentie si dorinta sincera de a!i ntelege! moderatie si ec)ilibru n afirmatii si judecati, pentru ca mesajele transmise sa nu

genereze antipatie, ostilitate! politete si tact n dicutie, spirit de observatie pentru a sesiza corect semnificatialimbajului nonverbal al partenerilor de discutie

0


41/82




'3 Comunicarea non/-er?ala in cadrul grupului

Nn relatiile interumane, vorbirea, vocea, privirea si gestica fiecaruia au numerosesemnificatii, toate fiind, dincolo de ceea ce comunicam direct, purtatoare demesaje, de gnduri, de sentimente si de trairi. &e aceea, ele trebuie studiate cuatentie, ajutndu!ne sa ntelegem mai bine cine este interlocutorul nostru si ce seascunde dincolo de cuvintele rostite, dar si pentru a ne adapta conduita proprie.

$ea mai obisnuita cale pentru a ne coordona actiunile cu ale celorlalti este

sc)imbul de informatii prin intermediul cuvintelor. $ercetarile au demonstrattotusi ca doar DI din ceea ce se comunica se transmite propriu!zis prin cuvinte,+9I prin tonul vocii, iar 99I prin limbajul corpului.

Nn concluzie, trebuie sa fim et"rem de atenti nu doar la ceea ce ni se comunicaprin cuvinte, ci si la e"presiile fetei, gesturile, cantitatea si tipul miscarilor pe carele fac ceilalti.

Capitolul J' PRIM"L PA IN CA#IGAREA "CCE"L"I /0IKAREA $=IEC#I(EL$R E.1. 5ealizarea obiectivului sa tina de propria persoana E.2. /a fie definit n termeni pozitivi E.+. /a fie definite ct mai specific E.. @ersoana sa dispuna de dovezi senzitive E.9. /a fie posibil de atins si sa aiba o dimensiune rezonabila E.. @ersoana sa dispuna de resursele necesare atingerii lui E.D. /a dispuna de termene de realizare

E.E. /a fie plasat cu putin deasupra posibilitatilor de moment ale persoanei E.F. /a raspunda, sa satisfaca unele criterii ecologice

7u putem ncepe absolut nimic fara sa avem un scop sau macar sa stim ce anumevrem sa obtinem de la lucrul pe care dorim sa!l ncepem. Astfel, o buna definire aobiectivelor reprezinta pasul preliminar de cea mai mare importanta. 4a fi e"tremde dificil sa ajung undeva daca nu stiu unde vreau sa ajung.

Atragem mai nti atentia ca e"ista obiective generale, de mai mare amploare siobiective particulare, cu un grad de specificitate mai mare, care vizeazarestructurarea sau optimizarea unor relatii specifice, sc)imbarea unor

comportamente cu caracter punctual.

1


42/82




/e pare ca, cu ct obiectivele sunt mai bine particularizate cu att actiunea

ntreprinsa de noi are mai mult succes. /pecialistii domeniului psi)o!uman auajuns la concluzia ca cei mai buni pentru stabilirea unor obiective eficiente suntpasii pe care i redam mai jos.

J'* Reali9area o?iecti-ului sa tina de propria persoana

&efinirea unor obiective a caror realizare tine de alte persoane dect cel carefi"eaza obiectivul, poate fi semnul lipsei capacitatii acestuia de a!si asumaresponsabilitati. Nn plus, se e"pune riscului ca persoana cealalta sa nu doreasca

niciodata sa faca acel lucru necesar pentru atingerea obiectivului, fapt care atragesuferinta, stres si dependenta fata de persoana n cauza.

n bun e"ercitiu de imaginatie n acest sens este urmatorul6 ncearca sa anticipezicum va fi viata ta dupa 9, 10, 20 de ani, timp n care celalalt 'responsabil pentrundeplinirea scopului tau( nu a binevoit sa faca sc)imbarea asteptata.

J'3 a .ie de.init n termeni po9iti-i

-ste mai util si c)iar mai simplu sa mi propun sa aflu cum pot face sa ajung ntr!un loc dect cum pot face sa plec dintr!un loc. @ropunndu!mi sa nu mai fac cevace faceam pna acum si ma deranja, nu ma ajuta deloc sa vad multiplele

posibilitati comportamentale de care dispun, pe cnd, concentrndu!ma asuprafaptului de a vedea cum anume vreau sa fiu%sa ma comport dupa atingereascopului mi ofera o viziune mai clara si, evident, mai precisa a ceea ce am defacut. Nn plus, un obiectiv definit n termeni negativi e"clude dimensiuneaviitorului persoanei6 nu voi mai face asta, dar ce anume voi face mine, peste 1 ansau 10P

8ai mult dect att, un obiectiv de tipul Bsa nu mai...B sau Bsa scap de...B

contravine unei legi elementare a functionarii inconstientului care nu opereaza cunegatii. - ca si cum prin negatie i aratam inconstientului nostru ce are de facut.

n bun e"emplu n acest sens este cel al copiilor carora, prin interdictii de genulBnu ai voie sa...B nu facem altceva dect sa le oferim sugestii de activitate pentruurmatoarea perioada.

*biectivele formulate n termeni negativi perpetueaza un mecanism de gndirenegativa iar esecul iminent al atingerii unui astfel de obiectiv nu face dect sa

accentueze acest mecanism.

2


43/82




J') a .ie de.inite c@t mai speci.ic

n obiectiv nedeterminat, prea vag, prea abstract definit poarta n sineposibilitatea de a nu putea fi atins. -ste necesar sa precizam ce situatii particularesunt vizate, ce anume va putea face persoana dupa atingerea obiectivului.

J'6 Persoana sa dispuna de do-e9i de tip sen9orialcare sa i permita sa stie ca a atins o?iecti-ul

-ste necesar ca persoana sa stie dinainte ce va simti, cum va vedea, ce va gndi n

momentul n care si va atinge obiectivul, altfel e"istnd posibilitatea ca atingerealui sa ramna neconstientizata. 7estiind ca si!a atins obiectivul, persoana ar puteasa persevereze n directia aceasta, sa consume energie, sa devina stresata, sa fienefericita.

&ovezile senzoriale sunt cele mai obiective dintre toate dovezile pe care celelaltemecanisme si procese implicate n viata psi)ica le!ar putea da vreodata. Nn plus,dincolo de valoarea de reper n ceea ce priveste atingerea unor scopuri, o astfel demaniera implica un reglaj anticipativ, o autoprogramare pozitiva pentru viitor. $elce si fi"eaza scopul trebuie sa e"perimenteze viitorul n avans, sa se transpuna nviitor ceea ce constituie o importanta resursa pentru sc)imbare.

J' a .ie posi?il de atins si sa ai?a o dimensiune re9ona?ila

@rima parte a acestei cerinte priveste situarea obiectivului n domeniul realului sial posibilului. Ar fi greu sa mi imaginez ca pot slabi +0 Jg. n + zile, iar dacatotusi o fac, foarte posibil voi fi asa de zguduit de rezultat nct atingerea lui sa si

piarda orice semnificatie.

$ea de!a doua parte priveste necesitatea stabilirii unei dimensiuni acceptabile a

obiectivului. Astfel, un obiectiv de mari dimensiuni poate parea covrsitor iaratingerea lui poate iesi pur si simplu din sfera posibilului. /olutia ar fisegmentarea acestuia n mai multe obiective de mai mica amploare. Nn cazulobiectivelor foarte mici apare problema motivatiei insuficient de puternice. Nnacest caz este necesar ca acestea sa fie legate de unele de mai mare amploare

pentru a beneficia de motivatia acestora. &e e"emplu, a face curat n bucatarie saua strnge patul sunt scopuri posibil de atins, dar e"trem de putin motivante. @rinurmare e mai simplu sa mi propun sa fac curatenie pentru a avea ulterior oambianta placuta , care sa mi permita sa lucrez n liniste.

+


44/82




J'H Persoana sa dispuna de resursele necesare atingerii lui

@entru satisfacerea acestei cerinte e necesara mai nti identificarea acelor resursede care avem nevoie pentru atingerea obiectivului, urmnd a se face apoi overificare amanuntita daca dispunem sau nu n mod real de ele. Nn caz contrar

putem stabili ca obiective secundare tocmai cstigarea acestor resurse.

J' a dispuna de termene de reali9are

/!a constatat ca fi"area de termene programeaza persoana, o motiveaza si o

centreaza catre atingerea obiectivului. n termen prea scurt va face persoana saresimta panica la gndul ca nu se va putea ncadra n el, unul prea lung, n sc)imb,va conduce n timp catre diluarea motivatiei, amnarea unor demersuri si actiunisi c)iar la renuntarea la respectivul obiectiv.

J'Ja .ie plasat cu putin deasupra posi?ilitatilor de moment alepersoanei

Acest aspect vizeaza realizarea unui optimum motivational. n obiectiv la limita

inferioara a posibilitatilor persoanei poate parea neatragator, neinteresant, n timpce unul care trece mult dincolo de limita superioara a posibilitatilor actuale va

parea covrsitor, descurajant, imposibil de realizat.

&aca obiectivul fi"at va fi cu putin deasupra posibilitatilor de moment alepersoanei, acest fapt poate constitui o provocare, poate conduce la constituireaunei motivatii puternice si stimuleaza cumva tendinta fireasca spre progres,evolutie, crestere.

J'+ a raspunda, sa satis.aca unele criterii ecologice

Atunci cnd analizam un obiectiv din punctul de vedere al ecologiei trebuie saraspundem unei ntrebari simple, anume daca Batingerea scopului poate dauna nvreun fel persoaneiPB Nn ce masura atingerea acelui obiectiv poate afecta n modnegativ alte laturi ale vietii persoaneiP /pre e"emplu, a!mi cstiga o independentatotala poate la un moment dat sa nu fie cel mai bun lucru pentru familia mea, iarcazurile multor oameni de afaceri de succes dar cu familiile ruinate ntaresc aceste"emplu.


45/82




6' Cum sa de-enim creati-i si sa .acem .ata cu succes con.lictelor

.1 $omportamentul agresiv .2 $omportamentul pasiv .+ $omportamentul asertiv .


46/82




care sa depaseasca conflictul dilematic.

n comportament creativ recomandat de filosofia succesului este comportamentul'n limbaj de specialitate( asertiv. &efinitia lui este simpla. $omportamentulasertiv reprezinta calea de mijloc ntre doua e"treme6 agresivitatea si supunerea.4om zabovi mai jos asupra lui, e"ersndu!l mpreuna.

6'* Comportamentul agresi-

/e soldeaza cu conflicte interpersonale. @e termen scurt, este eficient n realizareadorintelor, nsa pe termen lung are consecinte negative.

Indicii -er?ali ai comportamentului agresi-6$omportament verbal n care este evidenta neglijarea dorintelor celorlalti n

timpul ncercarii de satisfacere a propriilor dorinte.Agresivul nu doreste compromisuri, ci e"prima ncontinuu ceea ce si doreste n

ncercarea de a!i face pe ceilalti sa i mplineasca propriile dorinte.$uvintele alese sunt frecvent nepotrivite social.

Indicii non-er?ali ai comportamentului agresi-6

&e obicei, agresivii au o privire fi"a si postura lor aplecata nainte apare caagresiva si amenintatoare.&e asemenea, postura este tensionata si rigida. @almele sunt ncordate n pumni,

minile prezinta miscari si gesturi largi, nsotite de atentionari cu degetul.4olumul vocii este ridicat si vorbeste repede. 7u arata nici un respect pentru

celalalt, l ntrerupe frecvent si nu i permite sa!si duca vorba la capat./e apropie foarte mult de persoana din fata lui, crendu!i acesteia disconfort si

intimidnd!o.&istanta fata de celalalt este mai mica de 9 de cm si este n general perceputa

ca inconfortabila.

Consecinte7egnd dorintele celuilalt, dezvolta sentimentul competitiei si mnie. $elalalt varaspunde la rndu!i cu aceeasi moneda. $omportamentul agresiv duce la izolaresociala, deoarece agresivii sunt distanti, ei se ast

Suport Curs(Sumar) Competente Antreprenoriale(1)

Documents

Transcript of Suport Curs(Sumar) Competente Antreprenoriale(1)