Manual de Bune Practici Antreprenoriale

© Asociaţia Comunelor din România 1

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare” Domeniul Major de Intervenţie 5.2 „Promovarea sustenabilității pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce privește dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forței de muncă” Numărul de identificare al contractului : POSDRU/83/5.2/S/58447

Asociaţia Comunelor din România

MANUAL DE BUNE PRACTICI ANTREPRENORIALE

pentru participanţii la proiectul

„Comuna, promotor al dezvoltării spiritului antreprenorial în mediul rural”

Bucureşti februarie 2011

(versiunea 3)


Acest manual a fost elaborat în cadrul proiectului „Comuna, promotor al dezvoltării spiritului antreprenorial în mediul rural”, proiect implementat de Asociaţia Comunelor din România

(www.acor.ro), în calitate de beneficiar, în parteneriat cu Structural ConsultingTM Group

(www.fonduri-structurale.ro).

Proiectul este implementat în baza Contractului de finanţare POSDRU 83/5.2/S/58447 încheiat între Asociaţia Comunelor din România şi Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Proiectul a fost selectat şi este finanţat în cadrul Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, care este cofinanţat din Fondul Social European.

E-mail : [email protected]

Site-uri: www.acor.ro, www.procomune.ro,

http://www.acor.ro/

http://www.fonduri-structurale.ro/

mailto:[email protected]

http://www.acor.ro/

http://www.procomune.ro/


Autor: Flaviu Popa – Coordonator formare profesională (Asociaţia Comunelor din România), Co-autori contribuitori cu materiale: George Brînzea - Buzău Apicultura Manuela Roşian - Caraş Severin Foaie de calcul Excel pentru analiza financiara

Contribuitori cu idei: Emilia Mateescu Argeş Cabinet dentar Gabriel Ghiugan Bacău Contabilitate Viorel Sava Bistrita Structură forum de discuţii Marcel Dimitriu Botoşani Agentie de publicitate Mihaela Bucşa Braşov Business-to-Business -Lanţuri valorice Aurelia Catrina Giurgiu Multiplicare întreprinderi rurale Sorin Cercea Hunedoara Întreprinderi durabile în mediul rural Sorin Marcoviciu Sibiu Poluri de dezvoltare rurală - clustere

© Copyright, februarie 2011 Asociaţia Comunelor din România, Bld. Nicolae Bălcescu nr.21, camerele 420-421, sectorul 1, Bucureşti, Cod Poştal 010044


Cuprins 0. Introducere 1. Punctul de plecare

1.1 Antreprenoriat – la fel ca până acum sau şi altceva, durabil ? 1.2 Lanţuri valorice tradiţionale. 1.3 Lanţuri valorice emergente.

2. Bunele practici antreprenoriale 2.1 Întreprinderile exemplu de bune practici 2.2 Lanţuri valorice orientate către necesităţile localnicilor- cumpărători. 2.3 Domeniile de necesitate ale cumpărătorilor persoane juridice 2.4 Întreprinderi–veriga: etape de parcurs 2.5 Surse de finanţare alternative 3. Relaţiile comunitare 3.1 Obiectivul antreprenorial 3.2 Identificarea întreprinderilor-veriga de creat 3.3 Întreprinzătorii necesari 4. Proliferarea rezultatelor 5. Bibiografie Anexe 1. Creşterea albinelor 2. Cabinet dentar 3. Magazin de biciclete 4. Spreadsheet de analiză financiarăa 5. Contabilitate primară 6. Agenţie de publicitate 7. Organizare de expoziţii 8. Nomenclator de descrieri de întreprinderi-verigă 9. Good.bee Credit


0. Introducere Majoritatea întreprinderilor trec prin 3 faze de crestere[1]:

Copilăria

Adolescenţa

Maturitatea „Companii precum (IBM,) McDonald's, Federal Express si Disney nu au ajuns sa fie mature. Ele au inceput in acest fel!...Persoana care îşi lanseaza afacerea ca pe o întreprindere matură trebuie sa treaca si ea prin copilarie si adolescenta. Ea trece insa prin ele intr-un mod total diferit. Perspectiva antreprenoriala este cea care face diferenta”[1]. Rata de supravietuire in primii ani a intreprinderilor lansate avand perspectiva antrepreonoriala este in SUA de aprox 3 ori mai mare decat a intreprinderillor care trec prin copilarie si adolescenta fara aceasta perspectiva[1]. Obiectivul acestui Manual este de a sprijini cititorul sa-si creeze si sa-si dezvolte perspectiva antreprenoriala in contextul mediului rural romanesc.

1. Punctul de plecare

1.1 Antreprenoriat – la fel ca până acum sau şi altceva, durabil ? Paradigma tradiţională Paradigma emergentă

Întreprinzătorii sunt persoane cu calităţi deosebite, cu care se nasc şi care nu se pot dobândi. Nu oricine poate fi întreprinzător.

„Toţi oamenii sunt întreprinzători, dar mulţi nu au ocazia să afle acest lucru” [Muhammad Yunus]. „Abilităţile antreprenoriale pot fi dezvoltate prin practică” [2]

Pieţele, inclusiv cea financiară, au mecanisme de autoreglare proprii, şi intervenţia statului nu face decât să le tullbure şi să le impiedice dezvoltarea.

„Ideea că pieţele tind spre echilibru a făcut loc

politicilor care caută să acorde mână liberă

pieţelor financiare. Numesc aceste politici

fundamentalism de piaţă şi susţin că

fundamentalismul de piaţă nu este cu nimic

mai bun decât doctrina marxistă. Ambele

ideologii se deghizează în ştiinţe, pentru a se

prezenta drept acceptabile, dar teoriile pe care


le invocă nu trec testul realităţii. Ele folosesc

metode ştiinţifice pentru a manipula realitatea,

nu pentru a o înţelege. Aşa cum am arătat...,

situaţiile sociale pot fi influenţate prin afirmaţii

care le vizează. Altfel spus, ele pot fî

manipulate....” [3]

Intervenţia statului trebuie sa fie îndreptată către globalizare care astfel ar multiplica bogaţia în toată lumea.

“Odată ce recunoaştem că realitatea poate fi

manipulată, prima noastră prioritate ar trebui

să fie prevenirea interferenţei dintre funcţia

manipulatoare şi căutarea cunoaşterii.” [3]

Pentru ţările sarace, globalizarea trebuie să

însemne generalizarea împiedicării

transferurilor de avuţie naţională către exterior

indiferent de cale. Lanţurile valorice cu

închidere locală sunt o astfel de cale.

Creditele nu se acordă decât pe bază de planuri de afaceri, cu garanţii solide şi numai unor persoane care au dovedit că ştiu cum să-şi administreze banii - pe care trebuie astfel să-i aibă deja într-o formă sau alta.

Creditele se pot acorda şi „unor persoane sărace, fără planuri de afaceri, fără garanţii, fără sedii de bancă, fără avocaţi şi fără executări silite” [Muhammad Yunus]. Aceste persoane trebuie însă să îndeplinească anumite condiţii – în general sociale – pentru a fi apoi capabile să muncească în interes propriu astfel încât să îşi poată returna creditele.

Deciziile de a cumpăra ale clienţilor sunt iraţionale, şi astfel subconştientul lor trebuie înţeles şi exploatat astfel încât clientul să cumpere exact ce le oferă întreprinderea.

Cumpărătorii săraci au nevoi extrem de

numeroase ce ţin de sănătate, educaţie,

alimentaţie, îmbrăcăminte, condiţii de trai, etc

iar produsele care acoperă aceste nevoi

trebuie sa fie disponibile la preţuri accesibile.

Pentru a putea vinde trebuie găsiţi acei clienţi care au venit disponibil suficient pentru cumpărături.

Pentru a putea vinde trebuie să fie oferite produse la preţuri pe care şi le pot permite mai ales cumpărătorii săraci.

Întreprinzătorul este sufletul întreprinderii – afacerea sa nu poate funcţiona fără prezenţa lui permanentă si inspiratoare.

O întreprindere performantă funcţionează la fel de bine şi în absenţa întreprinzătorului „dacă are un sistem de funcţionare” probat si bine definit [1]. Acest sistem se numeşte franciză şi


se poate achiziţiona „la cheie” prin analogie cu - să zicem - un automobil.

Întreprinzătorul trebuie să îşi propună să ajungă primul la potenţialii clienţi, înaintea altor competitori, pentru a-i determina să cumpere produsul oferit de la el - în detrimentul celorlalţi competitori.

La vasta majoritate a potenţialilor cumpărători din lume, cele mai multe produse nici nu ajung aceştia fiind săraci, modelele de antreprenoriat social fiind însă capabile să creeze şi să exploateze şi aceste pieţe cu mare potenţial.

Mulţi oameni sunt săraci pentru că nu sunt suficient de harnici şi nu vor să îşi asume riscurile creării unei afaceri în condiţiile economiei de piaţă date.

Săracii nu au şanse, de ex. prin lipsa de credit, să îşi asume riscuri pentru că nu au ce risca în favoarea unor creditori tradiţionali.

Într-o întreprindere mică toţi trebuie să ştie să facă de toate pe bază de talent, inspiraţie şi competenţe proprii, pentru a se putea ajuta reciproc, iar intervenţiile în orice situaţie să fie făcute de persoana cea mai la îndemână.

Mai ales într-o întreprindere mică, atribuţiile trebuie foarte bine delimitate între persoane, mai ales la nivel de conducere, funcţie de talent şi competenţe proprii, nerespectarea acestei reguli ducând la diminuarea şi apoi disoluţia responsabilităţilor pentru acţiunile întreprinse şi implicit la scăderea calităţii produselor oferite [1].

O întreprindere mică nou înfiinţată şi finanţată corespunzător va supravieţui dacă întreprinzătorul îşi pregăteşte bine afacerea în termeni de plan de afaceri (plan de marketing, proiecţii financiare, etc), în acest fel integrându-se într-un lanţ valoric funcţional, ferit de fluctuaţiile pieţei.

O întreprindere profitabilă este durabilă dacă răspunde la preţuri adecvate rezolvării unor probleme sociale ale cumpărătorilor, lanţurile valorice în care este integrată adaptându-se deasemenea acestor necesităţi. Piaţa acestor lanţuri valorice poate fi astfel mult mai mare şi mai stabilă şi deci mai puţin expusă fluctuaţiilor[4].

Întreprinderile nu trebuie să vândă decât pe bani pentru a putea avea flexibilitate în alegere dintr-un lung şir de opţiuni posibile.

Întreprinderile pot accepta plata atât în bani cât şi în alte produse, atâta vreme cât lanţul valoric în a cărui componenţă intră acestea este funcţional şi profitabil.

Obiectivul general al oricărei întreprinderi este să facă un profit cât mai mare, responsabilitatea pentru înlăturarea efectelor secundare negative, inclusiv sociale, revenind statului sau altor organizaţii, inclusiv neguvernamentale, create în acest scop.

Întreprinderile trebuie să-şi asume reponsabilităţi şi pentru efectele secundare, eficienţa intervenţiei, atât a statului cât şi altor organizaţii, în înlăturarea acestora dovedindu-se foarte redusă[4].


Expatrierea profitului ca sursă de bogaţie globală nu trebuie să fie limitată de nici o restricţie, pe principiul UE al liberei circulaţii a capitalului, bunurilor, serviciilor şi oamenilor şi pe cel din SUA al libertăţii comerciale depline a întreprinzătorilor.

Pentru dezvoltare locală este esenţial ca profiturile să nu plece din zonă, şi ideal din întreprinderi, decât în măsura investiţiilor făcute de acţionari. Între expatrierea profiturilor inafara unui mediu de afaceri local şi sărăcia indusa in acel mediu exista o legătură directă.

Obiectivul de marketing al oricărei verigi dintr-un lanţ valoric (sau „de prelucrare”) trebuie să fie să vândă un produs verigii următoare dinspre clientul final, şi în ultimă instanţă clientului final, după ce clientul este identificat astfel încât să îşi poată permite să cumpere.

Obiectivul de marketing al oricărei verigi dintr-un lanţ valoric trebuie să fie să vândă un produs verigii următoare dinspre clientul final, şi în ultimă instanţă clientului final, la preţuri pe care şi le poate permite orice cumpărător.[4].

Tab.1 Paradigme antreperenoriale traditionale vs emergente

1.2 Lanţuri valorice tradiţionale

Lanţurile valorice tradiţionale sunt ilustrate în fig.1 şi 2. (S-a adoptat aceasta extensie a definitiei lantului valoric, asa cum este acum inteleasa in

literatura. Initial, ceea ce este ilustrat in fig 1 si 2 a fost definit ca un „sistem de valori”[5]. Ulterior, esenta procesuliui de a adauga valoare pe fiecare veriga a unui sir de activitati intr-o intreprindere a fost extinsa si la intreprinderile legate functional pe drumul produsului de la furnizor la cumparator).

În fig.1, producătorii (mulţi multinaţionali) sunt cei ce pompează produse pe piaţă punând presiune comercială în aval pe întreprinderile-verigă ale lanţului valoric să vândă cât mai mult şi la preţ cât mai mare. Grosul profiturilor acestor lanţuri se întoarce la producători, prin deţinerea aproape absolută de către aceştia de părţi/ acţiuni în verigile profitabile ale lanţului, de ex. la importatori, prin jonglarea preţurilor de achiziţie între verigile pe care le pot controla şi prin stabilirea de indicatori economici de funcţionare pentru verigile din vecinătatea clienţilor, indicatori care limitează decisiv profiturile ultimilor – întreprinderi mai mici, locale.

Fig 1 Lanţ valoric cu profit preponderent pentru

producătorul origine de lanţ.

Producat

or Transportator Importator

Distribuitor

„Cu ridicata”

Agent

Dealer

„Cu amănuntul”

Client

Producat

or Producator

Auto

Incaltari


În fig.2, în domeniul serviciilor, turismul clasic a însemnat mulţi ani dependenţa clientilor- turişti

de agenţiile care singure aveau acces la transport cu preţ redus şi la structurile de cazare. Cumpărătorii nu aveau alternativă decât dacă erau dispuşi să-şi bată singuri capul şi să-şi mai golescă şi buzunarele cu propriile aranjamente.

Şi aici clientul era cel care la preţuri mari asigura profiturile tuturor verigilor de pe lanţ.

Desigur, cu cât un produs – în special dintre cele industriale - este mai complicat de realizat, cu

atât lanţul valoric este mai lung şi mai întretăiat în numeroase verigi ale sale de alte lanţuri valorice. Mai multe astfel de exemple sunt prezentate într-un document de analiza in forma electronica foarte instructiv şi care merită citit cu atenţie[6].

1.3 Lanţuri valorice emergente. Conform multor experţi[7], criza financiara din 2008 a fost cauzată, în condiţiile ideologice ale

„neoliberalismului” economic, de trei factori principali ai sistemului financiar mondial: iresponsabilitatea socială, lipsa de transparenţă şi lipsa de sustenabilitate.

Pe fondul crizei, prin contrast au ieşit în evidenţă avantajele modelului de antreprenoriat propus si in acest proiect. Nenumărate astfel de întreprinderi, inclusiv bănci, care au funcţionat cu succes încă din anii '80 pe principiile opuse de responsabilitate socială, transparenţă şi sustenabilitate, au ramas practic neafectate în multe alte ţări de disfuncţiile sistemului financiar mondial.

În aceste modele, centrale în afaceri devin produsele ce satisfac necesităţile ce ţin de sănătate, educaţie, alimentaţie, condiţii de trai, mod independent de existenţă prin muncă în folos propriu al unor grupuri foarte largi de oameni, oferite/obţinute la preţurile pe care aceştia şi le pot permite. Acestora li se adaugă modelele europene de cooperare locală, în care nu totul trebuie transformat în bani, infuziile de capital la nivel local provenind în bună măsură din turism. Tehnologia permite acestor „noi feluri de capitalism” [Muhammad Yunus] să se dezvolte în special datorită comunicaţiior moderne.

În fig.3, tehnologia comunicaţiilor moderne permite modificarea lantului valoric în sensul

refacerii legăturilor dintre întreprinderile-verigă.

Hoteluri

Pensiuni

Agentii Transport Agentii

Fig 2 Lanţ valoric clasic in turism

Client

Turist


Prin Internet, mulţi cumpărători-turişti iau legătura direct cu hotelurile, pensiunile, etc chiar şi de

peste mări şi ţări, apoi îşi organizează singuri transportul şi nu mai apelează la agenţii decât pentru pachete în locaţii cât de cât exotice. Agenţiile au preluat în schimb o parte din funcţiile birourilor liniilor aeriene, vânzând bilete şi altor clienţi, de ex. oameni de afaceri.

Potenţialul unor comunităţi cu medii de afaceri funcţionale de a atrage turişti direct, pe bază de interese tematice - de ex. modul de viaţă al localnicilor, creşte astfel dramatic.

Cele mai interesante din punct de vedere antreprenorial sunt însă soluţiile practice si functionale găsite prin întreprinderile sociale înfiinţate de Prof. Muhammad Yunus, Laureat la Premiului Nobel pentru Pace (2006), în Bangladesh inceoand inca din anii '70..

Un exemplu sunt pantofii Adidas destinaţi în special milioanelor de copii desculţi din Bangladesh expuşi la paraziţii care pătrund în corp prin talpa piciorului. Aceştia sunt produsul unui lanţ valoric precum cel din fig.4 în care determinant este preţul la care locutorii îi pot achiziţiona: 1 euro perechea. Presiunea pe lanţul valoric vine de data asta dinspre cumpărători, cu mesajul comercial clar către producători: vânzările profitabile în volume mari sunt posibile numai la preţurile pe care şi le pot permite cumpărătorii. Multinaţionala Adidas a răspuns provocării şi va produce şi vinde aceşti pantofi prin societatea mixtă Grameen Adidas din Bangladesh.

La fel au procedat Veolia, care prin Grameen Veolia va asigura apa potabilă decontaminată de arsenicul adus în solul Bangladesh-ului de apele din Himalaia, şi BASF, care prin Grameen BASF va asigura plase insecticide împotriva ţânţarilor purtători de malarie. Ambele vor afecta pozitiv viaţa a milioane de oameni în mediul rural din Bangladesh.

Această abordare a dus la schimbări şi în gândirea corporatistă a Adidas, respectiv Veolia şi BASF, care au acceptat şi principiul de bază al întreprinderilor sociale de tip Yunus: acţionarii societăţilor mixte locale Grameen Adidas, Grameen Veolia şi Grameen BASF nu primesc dividende decât în limita investiţiilor făcute. Ulterior, reinvestirea 100% a profiturilor este calea prin care întreprinderea producătoare devine durabilă şi în condiţii de preţ de vânzare redus.

Produc

ator Transportator Agenţii Produc

ator Produc

ator Hoteluri

Pensiuni

Agentii

Fig 3 Lanţ valoric curent în turism

Cumparator

Turist


Desigur, presiunea comercială dinspre client în amonte pe un lanţ valoric nu este caracteristica

doar Bangladesh-ului. În fig.5 este ilustrat un lanţ valoric în care producătorul auto-client capăt de lanţ exercită

presiune comerciala asupra furnizorilor de subansamble auto, respectiv de componente auto în amonte prin stimularea concurenţei între furnizori şi determinând astfel scaderi de preţuri pe tot lanţul.

Diferenţa între lanţurile din fig.4 şi fig.5 este că în ultimul presiunea comercială exercitată în

amonte nu este în beneficiul cumpărătorului persoană fizică, ci tot a producătorului. Producătorul capăt de lanţ în fig.5 este origine de lanţ în fig.1: clientul este abia la capătul acestui ultim lanţ, unde trebuie sa cumpere la pretul oferit. Castigator insa este productorul, care cumpara ieftin si vinde scump.

Cel mai remarcabil produs al unei întreprinderi sociale de tip Yunus II este însă sistemul de microcreditare al Grameen Bank („Banca Satului”) din Bangladesh.

Caracteristicile de bază (nu toate) ale „Grameencredit” sunt: (cuvintele cu caractere italice ilustreaza contrastul cu practicile traditionale de creditare):

promovarea creditului ca pe un drept al omului,

creditul se bazează pe încredere, nu pe garanţii sau pe contracte ce pot fi impuse prin lege,

creditul se acordă pentru crearea de ocupaţii independente prin activităţi generatoare de venit

Producator Producator

local

Retea PFA

Cumparator

Veriga posibil unica

Multinationala

Fig 4 Lant valoric propus de prelucrare locala

Producat

or Producator

de

component

e

Producator

de

ansamble

Transporta

tor

Producat

or Producat

or Furnizor de

materii prime

Producator

Auto

Fig 5 Lant valoric clasic de prelucrare cu profit preponderent

pentru producatorul capat de lant.


şi nu pentru consum,

serviciile bancare vor fi livrate la uşa casei săracilor, pe principiul că banca trebuie să meargă la oameni,

pentru a obţine un împrumut, împrumutatul trebuie să se alăture unui grup. Pentru a fi eligibil pentru un credit, împrumutatul trebuie să nu aibă pământ şi, de obicei, dar nu

întotdeauna, să fie femeie. La obţinerea creditului, împrumutaţii trebuie să se angajeze că vor trăi respectând 16 principii,

printre care:

„Vom aduce prosperitate familliilor noastre”,

„Vom cultiva legume pe toată durata anului, mâncând destule şi vânzând surplusul”,

„Vom plănui să menţinem familiile noastre mici, să minimizăm cheltuielile şi să ne îngrijim de sănătate”,

„Ne vom educa copiii”,

„Vom construi şi vom folosi latrine cu puţ'”,

„Nu vom face nici o nedreptate nimănui”.

Grameen Bank, înfiinţată oficial în anii 80', are acum 7,75 milioane de împrumutaţi, care returnează împrumuturile în proporţie de 97%, şi un capital de aproximativ 2 miliarde de dolari.

Deplasarea modelului antreprenorial catre intreprinderi care „isi inteleg si raspunderile sociale si au preocupari si pentru transparenta si sustenabilitate”[7] nu este un eveniment, ci un proces in curs de consacrare.

In termeni istorici, sint semne ca tranzitia se va produce insa relativ repede. „Capacitatea (bancilor centrale) de a stimula economia este determinata de 3 factori: 1) Inovatia financiara a fost cuprinsa in ultimii ani de un acces de panica, iar unele dintre noile priete si instrumentele financiare introduse s-au dovedit irationale... 2) Dorinta restului lumii de a detine dolari este in scadere....Statele Unite se afla intr-o pozitie ce aminteste de tarile de la periferie. Cu alte cuvinte, cateva dintre avantajele pozitiei ocupate de SUA, de control indiscutabil asupra sistemului (monetar), au fost pierdute. 3) Baza de capital a bancilor este sever deteriorata, ele fiind incapabile sa inteleaga pe deplin expunerea lor la risc. Principala lor preocupare este de a reduce expunerea....”[3] Sectorul bancar traditional nu da astfel semne de schimbare a opticii comerciale, adica de a finanta economia reala si nu pe cea speculativa. Aceasta este de fapt o caracteristica a celor mai multe organizatii: repararea fundatiei se face doar dupa ce se prabuseste acoperisul. Acoperisul sectorului bancar este insa inca sustinut de guverne pe bani publici. Alte forme de institutii financiare au aparut deja pentru a umple golul de finantari neacoperit de banci. Un exemplu este Good.bee, prezentata in sectiunea 2.5.


2. Bunele practici antreprenoriale

Rezultatele antreprenoriatului numit tradiţional (coloana din stânga în Tab.1) sint cel mai bine sintetizate în Agenda Comunelor din Romania (ACoR, 2008):

„Celelalte sectoare economice, industria şi serviciile, sunt slab reprezentate în mediul rural. Conform Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, micro-întreprinderile angajau, în anul 2005, numai 113.322 de persoane, adică 2,8 persoane per micro-întreprindere. Numărul total al acestor entităţi era de 40.714 (13% din total naţional), din care peste jumătate desfăşurau activităţi de comerţ, cu valoare adăugată minimă la economia rurală şi la bugetele locale. Turismul este slab dezvoltat, cu excepţia câtorva regiuni tradiţionale. Această situaţie deficitară a antreprenoriatului în mediul rural este consecinţa unui complex de factori, din care se disting nivelul scăzut al pregătirii forţei de muncă, ponderea redusă a forţei de muncă tinere, lipsa infrastructurii de transport şi a serviciilor comunitare de utilităţi publice1.”

„Este o nebunie să faci mereu acelaşi lucru şi să aştepţi rezultate diferite” [Rita Mae Brown]

2.1 Întreprinderile exemplu de bune practici

Alternativa la subdezvoltare este un nou mod de abordare a afacerilor având şi obiective sociale, dar nu exclusiv astfel, într-un mod structurat, plecând de la următoarele principii:

o întreprindere trebuie să facă parte dintr-un lanţ valoric benefic pentru comunitate,

trebuie identificate în ordine întâi lanţul valoric şi apoi verigile sale lipsă sau slabe,

întreprinderea-verigă creată şi eventual alte întreprinderi din lanţul valoric din care face parte, trebuie să poată fi multiplicate uşor prin „inovare, cuantificare şi standardizare” (Michael Gerber) a operaţiunilor,

rezultatele trebuie proliferate ca şi alternative viabile cu aplicabilitate imediată,

ulterior, întreprinzătorii – începatori sau avansaţi - trebuie să-şi dezvolte capacitatea comercială de a vinde întreprinderi reproductibile şi funcţionale, şi nu doar produse.

Lanţurile valorice şi întreprinderile-verigă astfel create vor contribui la dezvoltarea locală. Acest obiectiv impune urmatoarele conditii iniţiale, ideal cumulative, necesare dar nu suficiente:

lanţurile valorice în care funcţionează întreprinderea se inchid local, cel putin în cateva comunităţi învecinate, astfel încât să fie antrenaţi în activităţi economice cât mai mulţi localnici [exemple în literatura cu comunităţi din Suedia (citate) şi Italia (descrise)],

1


lanţurile valorice în care funcţionează întreprinderea-verigă sunt scurte - pentru preţuri la cumpărător cât mai mici,

dividendele acordate acţionarilor verigilor nu părăsesc mediul de funcţionare al acestora [exemple cooperativele din UE],

investitorii străini nu primesc dividende decât in limita investiţilor făcute [exemple întreprinderile sociale Yunus de tip I].

Construirea unor lanţuri valorice locale nu poate pleca decât de la necesităţile localnicilor-

cumpărători de bunuri şi servicii la preţuri accesibile. Aceste lanţuri trebuie să adreseze şi să rezolve probleme sociale – prin întreprinderi-verigă profitabile, excelent administrate şi uşor de operat şi de multiplicat.

2.2 Lanţuri valorice orientate către necesităţile localnicilor- cumpărători. Încercarile de a intelege cum se întrepatrund aceste lanturi valorice in special in economiile industriale ale lumii in scopul identificarii factorilor ce duc la cresterea constatata a competitivitatii întreprinderilor-verigă componente a condus la introducerea notiunii de „mănunchiuri de intreprinderi” („business clusters”)[8]. Un mănunchi de intreprinderi este „o concentrare de intreprinderi interconectate, furnizori si institutii asociate intr-un domeniu anume. Mănunchiurile se consideră ca maresc productivitatea cu care intreprinderile pot concura, la nivel national si global. În studiile (cu referire la mediile) urbane, se foloseste termenul 'aglomerari'. Este deasemenea un aspect foarte important al strategiilor de afaceri”[9]. Rezultatele cunoscute noua ale studiilor sistematice asupra mănunchiurillor au fost insa doar de natura constatatoare-descriptiva, nu chiar si explicativa[10]. Un acelasi motiv valabil este cel indicat in [5], referitor la un fenomen mult mai putin complex decat un mănunchi: „Gasirea unor exemple care sa ilustreze functionarea lantului valoric se izbeste de limite practice. Complexitatea unei firme sfideaza ambitia redarii ei in exemple sumare. Iar studiile de caz aprofundate sint greu de obtinut, din cauza gradului extraordinar de deschidere la care sint obligate companiile participante. Majoritatea companiilor de succes privesc configuratia activitatilor lor ca pe un element de proprietate exclusiva. Intr-adevar, dificultatile integerii din afara a configuratiilor activitatii reprezinta unul din motivele importante care fac ca avantajele competitive sa fie sustenabile.” Singurul profil de mănunchi din Romania „inventariat” ca parte a acestei initiative este cel pentru imbracaminte/ textile/ /incaltaminte al firmelor cu capital italian din judetul Timis[11]. Elementul gasit util care se desprinde din aceasta descriere este competitivitatea bazata pe costul scazut al mainii de lucru din judetul Timis. Si in Romania exista preocupari in sensul dezvoltarii de mănunchiuri industriale[12]. Pentru mediul rural relevant este insa doar studiul[13], care descrie modelul de mănunchi in turism. Studiul introduce, dar nu explica, notiuni interesante, precum indicatori de functionare a unui astfel de


mănunchi.

Pentru necesitatile cumparatorilor persoane fizice din mediul rural, sint propuse lanturi valorice in care pot fi integrate afacerile-veriga din mediul rural astfel structurate. Pentru fiecare domeniu propus exista in literatura descrieri amanuntite ale unor intreprinderi-veriga pentru diverse lanturi valorice. In acest manual vor fi redate sumar descrieri – profiluri - ale acelor verigi pentru care unii Mentori – Formatori si-au exprimat preferintele. Acestea sint prezentate unitar traduse din limba engleza, necesitand prelucrari pentru adaptare. Alte profiluri vor fi traduse pe parcurs functie de interesul manifestat de M-F, PDC si de cursanti. Profilurile sint utile intreprinzatorilor la inceput de drum in etapa 1) de pregatire a unei afaceri (vezi pct 2.4 mai jos). Mentorii - Formatori si Promotorii de Dezvoltare Comunitara sint invitati sa isi exprime interesul pentru o afacere anume in ideea adaptarii si apoi adancirii profilurilor corespunzatoare si ideal si ale verigilor din amonte si din aval ale unui lant valoric in care sint incluse si sa le impartaseasca in versiunile actualizate ale acestui Manual, dupa modelul din Anexa 1 „Cresterea albinelor”. Ulterior, M-F si/sau PDC cu experienta vor putea să îşi pună si în practică intenţia, prezenta sau viitoare, de afaceri sau proiecte si sa-si transforme intreprinderile in francize in vederea unei multiplicari pe baze comerciale, cadrul proiectului asigurandu-le vizibilitatea necesara pe o piata care se poate dovedi semnificativa. Profilurile disponibile vor fi grupate pe următoarele domenii ca ghid de idei, cu exemple traduse si dezvoltate pe baza preferinţelor exprimate de Mentorii-Formatori, de Promotorii de Dezvoltare Comunitară şi de ceilalţi cursanţi DCA din GT3. 1 Alimentaţie/Nutritie Exemplu: Anexa 1 „Creşterea albinelor”

2 Sănătate/Asistenţă medicală/Cosmetică Exemplu: Anexa 2 „Cabinet dentar”

3 Educaţie/Cultură 4 Îmbrăcăminte/Încălţăminte 5 Locuinţă/Grădină 6 Sport/Divertisment 7 Turism 8 Transport Exemplu: Anexa 3 „Magazin de biciclete”

9 Comunicatii 10 Altele


2.3 Domeniile de necesitate ale cumpărătorilor persoane juridice pentru buna funcţionare a întreprinderilor în mediul rural: Pentru structurarea lantului valoric in interiorul intreprinderii, am utilizat orientativ si reorganizat „cele 6 functii de afaceri” descrise in [14].

A Financiar/contabilitate (software, formare, servicii, etc) Exemplu: Anexa 4 “Spreadsheet pentru analiza financiara” Eemplu: Anexa 5 “Contabilitate primara”

B Producţie (software, formare, consultanţă, etc) C Cercetare/proiectare (software, formare, consultanţă) D Marketing/vânzări-achiziţii (software, servicii, formare, consultanţă, etc) (inclusiv “Distributie si Service”) Exemplu: Anexa 6 “Agenţie de publicitate” Exemplu: Anexa 7 “Organizare de expoziţii”

E Resurse umane (formare, formare, consultanţă, etc) F Management/juridice – definirea francizei (software, formare, consultanţă)

Anexa 8 conţine Nomenclatorul descrierilor sumare de întreprinderi-verigă pe care le deţinem, dintre care nu toate pot funcţiona în România şi dintre cele care pot, nu toate pot funcţiona în mediul rural. Acestea sunt organizate pe criteriile de la par. 2.2 şi 2.3.

Raman de identificat lanturile valorice functionale din mediul rural care le pot incorpora si cum

pot fi si acestea grupate in mănunchiuri.

2.4 Întreprinderi–verigă: etape de parcurs

Atât automobilele cât şi întreprinderile de astăzi sint sisteme complexe. Şi unele şi altele pot fi “stăpânite” de toţi oamenii – de unii mai bine, de alţii mai bine doar după ceva practică.

Prin analogie cu automobilul, întreprinzatorul-proprietar al unei întreprinderi trebuie să

cunoască :

1) alegerea – lanţului valoric, locului verigii în lanţ, locului întreprinzătorului în verigă

2) conducerea – pe bază de manuale de operaţiuni (de întocmit în timpul condusului/ conducerii)


3) întreţinerea – modificarea manualelor de operaţiuni,

4) repararea – pe baza de manuale de operaţiuni “de reparaţii”

5) asamblarea – componente din panoplia celor de la pct. 2.3 A-F

6) construcţia de subansamble – îmbinarea ansamblelor rezultate.

Analogia cu automobilul se opreşte însă la pct. 2). Spre deosebire de şofer, întreprinzătorul trebuie sa umble el insuşi şi la motor şi la cutia de

viteze pe care, dacă trebuie, le şi modifică în etapele 3)- 6). Mai mult, întreprinzatorul trece prin toate cele 6 etape ca proces obligatoriu de pregătire a

afacerii - prin calcule si simulari. Această proiectare este reluată in mod iterativ cu etapa 1). Doar după un număr de treceri conceptuale prin etapele 1) - 6), care permit ca toate aspectele legate de funcţionarea întreprinderii să fie lămurite, se trece la înregistrarea şi operarea firmei – etapa 2) de “rulare efectivă”.

„Săritul” unor etape in faza de pregatire sau scurtarea numarului necesar de treceri se traduc prin costuri neprevazute de multe ori mai mari dupa lansare, ceea ce poate duce la distrugerea afacerii.

2.5 Surse de finanţare alternative

Fondurile europene asigură finanţare pentru întreprinderi-verigă în mediul rural prin câte un Program Operational, de ex. măsura 312 PNDR, dar nu şi pentru lanţuri valorice întregi. Actualul mod de organizare a finanţării avantajează lanţurile valorice ce se închid în afara ţării – acolo unde se duce şi grosul profiturilor.

Componenta Resurse Umane necesare economiei din mediul rural – economie organizată tot

pe lanţuri valorice - nu încape însă în patul lui Procust constituit de POSDRU: un picior iese către agricultură, altul către mediul urban.

Există însă şi în România si alte instituţii financiare care acordă credite celor cu bani mai puţini,

şi pe alte principii, şi cu alte scopuri decât doar profitul. Un exemplu este Good.bee Credit, care are deja 10 puncte de lucru în ţară şi poate constitui o

valoroasă sursă de co-finanţare în special pentru proiecte pe PNDR. Anexa 9 prezintă Good.bee

Credit în detaliu.

3. Relaţiile comunitare


3.1 Obiectivul antreprenorial Acesta constă în identificarea prin reţelele de resurse umane regionale (M-F si PDC) a:

1. unor întreprinderi-verigă de consolidat/ dezvoltat/ creat în lanţurile valorice care funcţionează/ pot funcţiona la nivel de comună în domeniile definite la par.2.2 şi par.2.3. şi de aici a

2. unor alte persoane candidate la GT3 care ar putea întări/ crea aceste întreprinderi prin antreprenoriat.

3.2 Identificarea întreprinderilor-verigă de creat Aceasta se poate face şi prin, dar nu numai, următoarele etape de parcurs:

a) Identificarea lanţurilor valorice care vând unor localnici produse ale zonei şi a verigilor lor slabe sau lipsă sau crearea altora complet noi, cu verigi puţine şi flexibile. Parteneri de dialog/analiză: şcoli/licee, asociaţii profesionale, asociaţii de producători, patronate, ONG-uri, UAT, întreprinzători locali cu intenţii de dezvoltare durabilă a propriei întreprinderi, AJOFM, şeful filialei judeţene ACoR.

b) Identificarea lanţurilor valorice care să se închidă local, de ex. brânza produsă în staţiuni turistice să aibă vânzare întâi în pensiunile staţiunii, şi a verigilor lor slabe/ lipsă. Parteneri de dialog/analiză: asociaţiile profesionale, cele de producători, patronate, ONG-uri, UAT, întreprinzători locali cu intenţii de dezvoltare durabilă a propriei întreprinderi, AJOFM, şeful filialei judeţene ACoR.

c) Identificarea punctelor de intersecţie ale acestor lanţuri valorice cu obiectivele antreprenoriale definite în Strategiile Locale de Dezvoltare Durabila (SLDD), in comunele unde exista aceste SLDD. Parteneri de dialog/analiză: UAT, consilieri locali implicaţi în elaborarea SLDD, asociaţiile profesionale, asociaţii de producători, patronate, ONG-uri, întreprinzători locali cu intenţii de dezvoltare durabilă a propriei întreprinderi, şeful filialei judetene ACoR.

Utilizarea imaginaţiei, creativităţii, competenţei personale în găsirea unor noi căi de acces la

oamenii potriviţi pentru întreprinderile necesare este esentiala.

3.3 Întreprinzătorii necesari

Portretul robot al unui viitor întreprinzător cu domiciliul în mediul rural iniţial parte din GT3 ar fi:

şomer tânăr (până în 24 de ani) sau altfel,

absolvent de liceu sau de şcoală profesională,

absolvent de facultate în 2011,

angajat într-o altă întreprindere, ideal în care patronul se gândeşte la o extindere/ altă verigă din lanţul în care funcţionează

căruia să-i placă să muncească cu cap/ înveţe/ citească,


întors sau de atras din pribegie, dacă nu şi-a făcut un rost în străinătate,

întors sau de întors de la oraş din motive de criză, dacă încă îl atrage mediul rural,

cunoscut în comună ca fiind activ/ harnic/ cu iniţiativă/ dornic să contribuie la schimbarea în bine a locului,

rudă/ prieten/ cunoscut cu cel care-l recomandă,

având pregatire profesională care să se apropie de profilul de activitate al unor potenţiale întreprinderi-verigă din zona în care locuieste,

dispus să muncească fără plată pe perioada în care toate resursele disponibile trebuie să meargă către întreprinderea nou creată.

Ideal ar fi ca aceste persoane să fi intrat deja pe site-ul proiectului până la momentul întâlnirii

cu M-F şi/sau PDC în timpul campaniilor de promovare a cursurilor de DCA pentru GT3 în comune. Desigur, cum se pot atrage astfel de oameni din viitorul GT3 pe baza de intalniri directe- ideal

in timpul CPIC - este inca de discutat. De ex, lansarea măsurii 312 pe PNDR în luna mai ar crea din start un impuls mobilizator pentru

unii dintre cei descrişi mai sus care ar vrea să porneasca o întreprindere şi n-ar şti cum.


4. Proliferarea rezultatelor Aceasta se va face prin toate mijlocele de publicitate si informare prevazute in proiect. Site-ul proiectului va fi insa instrumentul principal de proliferare.

4.1 Secţiunea site-ului proiectului dedicată Manualului de bune practici Aceasta se crede la acest moment ca va avea urmatoarele diviziuni: 4.1.1 Profiluri de Intreprinderi veriga intr-un lanţ valoric prelucrate

Lanturi valorice sectoriale (structura de verigi componente de la pct 2.2)

Lanturi valorice la nivel de intreprindere(structura de verigi componente de la pct 2.3)

4.1.2 Profiluri de Intreprinderi veriga de prelucrat ca posibile elemente viitoare de lanţ valoric.

Lanturi valorice sectoriale (structura de verigi componente de la pct 2.2)

Lanturi valorice la nivel de intreprindere (structura de verigi componente de la pct 2.3)

4.2 Documente postate 4.2.1 Bibliografie recomandata 4.2.2 Strategii Locale de Dezvoltare Durabila (SLDD) 4.2.3 Lanturi valorice (descrieri) 4.2.4 Mănunchiuri de întreprinderi


5 Bibliografie [1] Michael E Gerber – “Mitul întreprinzătorului”, Ed. Amaltea, 2003 [2] Michael E Gerber – “Awakening the Entrepreneur Within” , Ed. Harper Collins , 2009 [3] George Soros – “Noua paradigma a pietelor financiare”, Ed. Saptamana Financiara, 2010 [4] Muhammad Yunus – “Dezvoltarea întreprinderilor sociale”, Ed. Curtea Veche, 2010 [5] Michael E Porter - “Avantajul concurential”, Ed Teora, 2001 [6] Anonim – ”Lanţuri valorice in economia României”, ? [7] Roland Benedikter – “Social Banking and Social Finance”, Ed. Springer, 2011 [8[ Michael E Porter - “Avantajul competitiv: crearea si mentinerea unor performante Superioare”, Ed Teora,

[9] Wikipedia - “Business cluster”, http://en.wikipedia.org/wiki/Business_cluster

[10] Orjan Solvell, etc - “The Cluster Initiative Greenbook”, 2003 [11] Cluster profiles - “Aparrel/Textiles (Woolen) Textiles/ Footwear: Romania (Timis: Timisoara)”, 2004

[12] Anonim - “Ghid pentru implementarea in Romania a conceptului de cluster inovativ”, Ministerul Economiei, 2009

[13] Carmen Iordache, etc -”Clusterele, suport al cresterii competitivitatii activitatii turistice”, Rev Economie Teoretica si Aplicata, 2010.

[14] Wikipedia - “Value chain”, http://en.wikipedia.org/wiki/value_chain

Charles Handy --”Pelerina goala”. Ed CODECS, 2007 Muhammad Yunus - “Creating a World Without Poverty”, Ed Public Affairs, 2007 Joseph Stiglitz – “Moving Beyond Market Fundamentalism to a More Balanced Economy”, Sevilla 2008 Manuela Rosian – “Spreadsheet pentru analiza financiara”, fisier Excel

http://en.wikipedia.org/wiki/Business

http://en.wikipedia.org/wiki/Business


Anexa 1 Creşterea albinelor (prelucrare George Brînzea)

Piaţa

Apicultorii îşi pot desfăşura afacerea de creştere a albinelor pe teren propriu sau pe o proprietate închiriată. O grădină de dimensiuni obişnuite poate găzdui aproximativ patru stupi şi o pereche de mătci. Mierea şi celelalte produse pot fi ambalate, etichetate, şi vândute direct consumatorilor de către producător, sau pot fi livrate neprocesate către firme care au ca obiect de activitate prelucrarea produselor apicole. În cazul în care se produc cantităţi mari de miere poate exista un contract ferm. Majoritatea producătorilor mici şi mijlocii nu au asemenea contract, în schimb mierea pe care o produc o pot vinde direct către consumatorii din zona unde îşi desfăşoară activitatea. Vânzarea directă, cu excluderea intermediarilor poate spori profitul afacerii.

Pe lângă produsul principal, mierea, din această activitate rezultă şi ceara de albine, utilizată în medicină, în special în produsele cosmetice de ex. pentru creme, loţiuni şi anti-perspirante. Ceara de albine este utilizată şi în fabricarea de circuite imprimate, emulgatori, detergenţi de vase, gumă de mestecat, în tir cu arcul şi o serie de alte lucruri. Un derivat din ceara de albine este propolisul, folosit preponderent în scopuri medicinale dar şi în conservarea unor materiale.

Veninul de albine poate fi utilizat în industria medicamentelor. Alte servicii care ar putea fi oferite de către apicultori sunt: polenizare pentru cultivatorii de

rapiţă, floarea soarelui, fructe sau legume şi comercializarea de familii de albine. Acestea provin din înmulţirea naturală a stupinei prin roirea naturală sau artificială a acesteia. Apicultorii ar putea oferi, de asemenea, servicii de fabricare a stupilor sau servicii de reparaţii.

Producţia de miere variază în funcţie de tipul sistemului de creştere, staţionar sau pastoral (amplasarea stupinei în zone cu abundenţă de nectar, păduri de salcâm, culturi de floarea soarelui) între 15 şi 50 de kg de miere pentru o familie. Producţia mai poate fi influenţată şi de condiţiile meteo, atacul de boli şi dăunători ş.a..

Clienţii

Mierea în stare pură, este un produs alimentar sănătos şi natural şi poate fi comercializată ca

atare pe piaţă. Mierea are, de asemenea, o imagine tradiţională şi este adesea identificată cu o anumită zonă a ţării. Unele sortimente de miere pot fi considerate ca produse exclusiviste şi valorificate la preţuri avantajoase. Atrăgător ambalate aceste produse pot fi un cadou ideal.

Ca produs pentru sănătate, produs alimentar, pentru turişti, dar şi pentru clienţii din magazinele alimentare, toate sunt posibile căi de valorificare a producţiei de miere. Anumite magazine sau lanţuri de magazine pot necesita aprovizionare regulată în cantităţi însemnate. Desfacerea pe piete cum ar fi piaţa de gros, sau desfacerea către magazine care îmbuteliază mierea sub o marcă proprie poate fi o alternativă. Luaţi în considerare cofetăriile, patiseriile, hotelurile,


pensiunile, case de oaspeţi şi cafenele pentru a vă valorifica producţia. În acest caz este bine dacă mierea este comercializată în recipiente mai mici.

Anticarii folosesc ceara de albine, transformând-o într-o cremă de lustruit. Pieţele de anticariat, sau târgurile organizate în diferite zone pot oferi piaţă de desfacere pentru a vinde ceara. Ceara de albine poate fi, de asemenea, vândută firmelor care produc „fundaţii” pentru rame. Propolisul este utilizat în medicină şi farmacie.

Concurenţă

În România există mai multe asociaţii ale crescătorilor de albine. O bună parte dintre aceşti crescători produc miere doar pentru consumul propriu. Cererea de miere de pe piaţă nu este în totalitate acoperită din producţia internă. Astfel în magazine găsim atât miere din import cât şi produse din zahăr ce înlocuiesc mierea. În segmentul produselor apicole avem o piaţă în creştere, deci noii veniţi îşi pot găsi un loc. Concurenţa este constituită din producătorii mari care furnizează miere către supermarket-uri, lanţuri de magazine, dar acest tip de miere este de obicei de o calitate mai scăzută din cauza masei neuniforme de produs, sau alţi producători care vând independent pe piaţă. Diferenţierea faţă de produsele competitorilor se face prin producerea de miere de înaltă calitate, cu ambalaje şi etichete atractive.

Promovarea

Ambalajul este poate cel mai important element al promovării. Pozele cu albine de pe etichete pot reaminti oamenilor că sunt insecte care înţeapă şi îi poate descuraja să cumpere. Case de ţară, flori sau preparate culinare por fi mai atrăgătoare. Borcanele fabricate din sticlă clară, curate sunt de preferat. Dacă vindeţi direct de la sediul dvs. pentru şoferii care trec prin zonă trebuie să aveţi un semn atractiv, un stup acoperit de gazon cu flori sau altceva original.

Cea mai mare parte a vânzărilor va fi constituită din desfacerea cu amănuntul. Acest lucru necesită alegerea cu grijă a punctelor de vânzare. O altă modalitate de vânzare este prin intermediul internetului. Puteţi transmite prin e-mail persoanelor interesate oferta de produse a dumneavoastră. În unele cazuri, aţi putea organiza diverse întâlniri prin care să vă promovaţi produsele. Pe măsură ce afacerea se dezvoltă puteţi investi într-un design de o mai bună calitate, şi lărgirea sortimentului de produse şi ambalaje. Luaţi în considerare pentru promovare şi standurile sau posterele. Un stand la târguri artizanale sau târguri locale va fi, de asemenea, o bună modalitate de atragere a atenţiei clienţilor.

Dacă oferiţi servicii locale, inclusiv colectarea de roiuri ar trebui să vă înscrieţi într-o listă a

firmelor din zonă.. Acest lucru este important mai ales în cazul în care clientul trebuie să găsească un apicultor în caz de urgenţă.

Serviciile specializate pentru apicultori necesită promovarea prin intermediul specialiştilor apicoli sau prin mass-media.


Costuri pentru demararea afacerii

O afacere apicolă poate fi demarată pornind de la un buget foarte modest. În momentul pătrunderii pe piaţă costurile cresc deoarece trebuie respectate regulile de igienă. Costul cu echipamentele a crescut în general mai mult decât preţul de vânzare cu amănuntul al mierii.

Costurile de demarare a afacerii depind de numărul de familii de albine cu care se demarează afacerea. În medie o familie de albine, incluzând şi stupul costă 500 RON. Pe măsură ce familiile se înmulţesc trebuie să achiziţionaţi stupi noi, stup care costă 150 RON. Tot la început aveţi nevoi de echipamnetul de protecţie, confecţionat de obicei artizanal, echipament format din halat, mască de protecţie, aparat de fum, cuţit, spaclu ş.a.. Pentru extragerea mierii aveţi nevoie de o centrifugă şi un pieptene pt decăpăcit confecţionate de asemenea artizanal şi al căror preţ poate varia. Ceara se extrage cu ajutorul unei prese pentru ceară. Aceste echipamente pot fi cumpărate şi second-hand. În acest caz ele trebuie dezinfectate, eliminându-se astfel pericolul de transmitere a bolilor. Pe lângă acestea mai sunt necesare şi recipiente de stocare a mierii şi a celorlate produse, iar pentru valorificare sunt necesare borcane. Trebuie avut în vedere că la anumite intervale de timp în stupină trebuie efectuate tratamente contra anumitor boli.

Formare şi calificări

Nu se impune nicio calificare pentru a porni o afacere în apicultură, dar experienţa constituie un avantaj. În momentul de faţă există o multitudine de surse de informaţii de unde puteţi afla detalii despre creşterea albinelor. Un stagiu de practică la un apicultor cu experienţă este de dorit. Anumite asociaţii ale crescătorilor de albine furnizează cursuri de apicultură.


Anexa 2 Cabinet dentar (Google Translate fără corectură)

Piaţă

Stomatologii oferă o gamă de tratamente, inclusiv controale regulate pentru a încerca prevenirea cariilor dentare, extracţii dentare, de umplere, coroane şi montarea protezelor dentare. Chirurgii dentari sunt contractori independenţi, astfel încât poate desfăşura activităţi private sau NHS. Cei care au luat NHS sunt plătite pe procedură. Sistemul actual este dependent pe previziuni de afaceri pentru dentisti medii. Contractul medicilor dentişti a fost introdus în octombrie 1990 şi-a dat plăţi stomatologi intrare şi capitaţie pentru copii, şi continuând plăţile de îngrijire pentru adulţi înregistrate. Acesta a urmărit să încurajeze oamenii să viziteze un dentist în mod regulat, şi să încurajeze stomatologi pentru a practica de îngrijire preventivă. În prezent, in sistemul de sanatate costul unui control pentru un pacient, este £4 şi stomatologii primesc apoi un alt £ 1 de la guvern; pentru un amalgam de umplere costurile per pacient ajung la £ 4.36, cu un plus de 1.09 lire sterline din partea guvernului.

Taxele de intrare pentru copii încep de la £ 16.31, cu taxe de capitaţie de la 43p de o lună, şi continuă plăţile de îngrijire din 26P. Tratamentele ortodontice pot costa peste 100 £. Verificarea medie până preţ pentru sistemul privat este in jur de £ 10. Un chirurg stomatolog are nevoie de o practică bine echipata, cu o sala de aşteptare, sala de tratament, zona de joacă pentru copii, etc. cabinetele dentare pot consta din doar un practicant şi un auxiliar dentare, sau poate fi o clinica mare cu tehnicieni, igienişti, şi specialişti in lucrari dentare.Unii au mai mult de o practică. Unele sunt înfiinţate cu practicanţi din alte discipline, de exemplu podolog.

O dezvoltare relativ nou este că a "Independent Practice": dentişti taie hârtiile de la stat şi pot percepe, prin urmare, ratele reduse private, care sunt doar uşor mai ridicate decât tarifele de NHS. Apelarea o practică "independent" ca spre deosebire de "private" încurajează pacienţilor, ca "privat" poate da impresia de tratamente extrem de costisitoare. griji de sănătate au dus la plombele de mercur fi utilizate mai puţin acum, deşi British Dental Association susţine că acestea sunt sigure. Nu a fost o schimbare în stomatologie de la tratament restaurative la îngrijire şi întreţinere.

Obiectivul Guvernului este de a îmbunătăţi starea de sănătate a copiilor, şi a afirmat că va păstra actualelor excepţii de plată, de exemplu oameni pe suport venit. În nord, oamenii sunt mai puţin dispuşi să meargă privat, astfel încât stomatologi poate face un trai bun de la locul de muncă NHS în timp ce în Europa de Sud stomatologi mai sunt găsirea ei pot face mai mulţi bani şi au o cariera mai putin stresanta prin luarea de numai pacienţi privaţi, şi aşa sunt optează din NHS. Unele practici dentar poate deveni faliment prin management defectuos. Cartea verde "Îmbunătăţirea NHS Stomatologie" a prezentat multe modificări la sistem, care se bazează foarte mult pe un sistem de prognoze cu privire la dentist medie.Amploarea actuală de taxe, atunci când a introdus, a dus la £ 200 milioane mai mult decât era planificat să fie plătite la dentişti în 1991. Guvernul vrea acest plătite înapoi, dar nu este clar dacă nou practicieni calificat va trebui să plătească. Revizuirea Bloomfield şi


Sănătate Select raportului comisiei, atât în iunie 1993, a făcut recomandări cu privire la modificările care ar trebui realizat în munca medicilor stomatologi şi a remuneraţiei. Din acestea, propunerile guvernului de reforma a implicat un local cumpărător / furnizor de sistem, care să răspundă variaţii locale.Bani ar merge la managementul local NHS. Cumpărător (NHS management) să identifice nevoile, şi sunt de acord cu furnizorul (stomatologi) la nivel de serviciu, etc remuneraţia Local vor fi negociate. scheme pilot vor fi înfiinţate pentru a investiga cumpărător / furnizor de sistem. Pentru moment nu vor exista schimbari majore, deşi vor exista mici modificari la plăţile de îngrijire continuă, şi schema de copii per capita va fi mai sensibile la boli. Stomatologi care iau pe copii cu dintii stricati va primi mai mulţi bani decât cei care au luat pe copii în sănătate dentară bună. Mulţi copii sub cinci ani sunt putrezire dinţi lor prin consumul de prea multe lucruri dulci. Clienţii

O practică foarte mare poate avea peste 20.000 de pacienţi pe listele sale.Principalele considerare atunci când configuraţi o practică este locaţie, deoarece aceasta determină baza de pacient.O practică centrul oraşului va atrage oameni de lucru, şi va fi puţin probabil să aibă de a oferi servicii, cum ar fi sâmbătă şi întâlniri seara.Cu toate acestea, o practică tramvai poate fi relativ liniştită în timpul zilei, dar au pentru a satisface mult mai mult pentru clienţii care doresc să vadă o afara stomatolog de ore regulate, de exemplu, după locul de muncă şi la sfârşit de săptămână.Unii stomatologi au un serviciu de urgenţă, plus vizite la domiciliu pentru persoanele cu handicap, etcToată lumea ar trebui să vedeţi un medic dentist în mod regulat, dar mulţi oameni nu, de multe ori prin frica. tratament NHS este gratuită pentru copiii sub 18 ani, elevii sub 19 în domeniul educaţiei cu normă întreagă, femeile însărcinate, mamele de copii sub un an, iar oamenii pe suport de venit şi de credit de familie.Mulţi stomatologi sunt acum doar de lucru privat, care plăteşte mai bine şi implică documente mai puţin.Mai mulţi clienţi au asigurare dentare, cum ar fi Denplan, iar acest lucru va creşte, probabil, ca costul tratamentului majore devine evident pentru public.

Concurenţă

Există o concurenţă mai mare acum pe care clienţii trebuie să plătească taxe NHS, şi mulţi medici stomatologi raportul face mai puţine tratamente mai puţin vitale, cum ar fi lustruit.stomatologi Multe oferi atât NHS şi privat pentru munca.Chiar şi în preţurile de lucru private sunt conduse de piaţă.În ce mai mult, practicanţii sunt urmând tendinţa american de a evidentia imaginea practică şi de identitate, cu uniforme speciale pentru personalul, logo-uri practică, şi actualizarea periodică a echipamentelor, în scopul de a atrage pacienţi.Ca şi în toate ramurile de medicina, nu este crescut de concentrare pe customer care.

Promovare

Asociaţiile şi consiliile promovarea sănătăţii orale, în general, în special în rândul copiilor, şi acest lucru include încurajarea vizite la dentist.Ele promovează, de asemenea, obiectivele şi activităţile profesiei în ansamblu, publicarea opiniile sale.stomatologi şi practici individuale publicitate serviciilor lor, în scopul de a atrage clienţi.General Dental Consiliul este implicat în activităţi în domeniul educaţiei, de înregistrare, comportamentul, sănătatea şi dezvoltarea


profesională.Săptămâna Naţională Smile este organizat anual de către British Dental Health Foundation, cu zile consiliere şi unităţi mobile de consultanţă pentru a încuraja oamenii să aibă grijă de dinţii lor şi vizita la dentist. Asociatiei Britanice de Toothfriendly Dulciuri (parte a BDA) a dezvoltat caracterul domnului Happy dinţi, să încurajeze copiii să taie în jos, pe aportul de zahar lor. Din 1986 stomatologi au fost capabili de a face publicitate, cu anumite restricţii de la GDC muri. Ea nu permite de prospectare de telefon, dar permite de publicitate, care este legală, decentă şi veridică. Anunţuri trebuie să numele cel puţin un dentist în mod normal de lucru acolo. Ei nu trebuie să: aduce în discrediteze profesia; face plângeri nefondate; pretinde a fi mai bun decât un alt medic dentist sau practică; recomanda un produs specific; induce publicul în eroare peste tratamentele disponibile şi servicii; sau sa faca afirmatii flamboyant. Non-stomatologi angajaţi de practică nu pot fi promovate. În cazul în care practica se concentrează pe anumite tipuri de tratament, care poate fi indicat, dar expertiza de specialitate nu pot fi menţionate. Anunţuri sunt tot mai mult concepute de către artişti grafic. Unele practici publicitate folosind o identitate corporativă.Cele mai multe reclama in Pagini Aurii (de multe ori cu reclame display) şi director Thomson, şi acei pacienţi care doresc private vor face publicitate în up-market şi chiar reviste corporatiste. Ca şi în toate industriile de servicii, cele mai bune de publicitate şi de promovare este recomandare personală.Stomatologi care sunt înregistrate cu Denplan (prezent in jur de 5.000) se poate face publicitate acest fapt.Stomatologi pot inscrie cu mai mult de o companie. Alte planuri de asigurari private sunt conduse de Clinident, BUPA şi Uniunea Norwich.

Costuri Start-up Există multe modalităţi de a obţine propria dumneavoastră practică: prin cumpararea unei

practici stabilit, (care poate costa de la 25.000 de lire sterline la 200.000 £, în funcţie de factori precum veniturile generate, lista de clienţi zona, etc), prin cumpărarea într-o practică a stabilit ca un partener, sau prin înfiinţarea ca un practician individual. Această ultimă opţiune este cel mai greu de a realiza, şi este extrem de costisitoare.Echipamentului va fi un cost major: o unitate dentar care include scaun, echipamente, lumina, costuri etc, aproximativ 15.000 de lire sterline.Acesta ar trebui să dureze zece ani, dar ar trebui inlocuit mai devreme cu o unitate mai la modă.În plus, o serie de alte instrumente şi echipamente vor fi necesare, costa de la aproximativ 5.000 de lire pe o intervenţie chirurgicală.Un costurile puls oximetru jur de 2.500 de lire sterline şi o autoclavă, care este esenţială pentru echipamente de sterilizare, este în jur de £ 2,000.echipamente second-hand chirurgie este disponibil, şi este anunţată în reviste, cum ar fi "Probe".Nu va fi, de asemenea, costuri majore pentru conversia camere într-o practică, inclusiv decorare, pardoseli, mobilier şi pentru zonele de aşteptare.Practici sunt tot mai computerizate, nu numai pentru a menţine listele de pacient, dar pentru a reduce documente - Electronic Data Interchange link-ul (EDI) permite transmiterea de informaţii tratament directe de către pacient la autoritatea care apoi trimite plată dentisti "extra.Este posibil să instaleze un sistem computerizat de sub £ 20,000.De formare şi calificăriPentru a se califica ca un chirurg dentar şi să fie pus pe registrul dentara, este necesar pentru a îndeplini una din cele trei criterii: au o primă diplomă în Stomatologie de la o universitate din Marea Britanie, au o diplomă de licenţă în chirurgie dentară de la unul de la Royal Collegea Chirurgilor din Anglia şi Edinburgh, sau Colegiul Regal al Medicilor şi Chirurgilor din Glasgow, sau au anumite calificări


dentare emis în străinătate, care sunt acceptate de către Consiliul General Dental (GDC), fără examen anodier.GDC va avea detalii de calificări adecvate.Multe universităţi oferă grade mai întâi în stomatologie sau chirurgie dentară, inclusiv Newcastle, Liverpool, Manchester, Dundee şi Bristol.grade superioare sunt disponibile într-o varietate de titluri, inclusiv Comunitatea Dental Health, Medicină orală, Stomatologie Conservator, sanatatea dentara, şi Chirurgie dentara.Manchester Metropolitan ofera o diplomă universitară în Tehnica Dentara.

Nu există nici o cerinţă de educaţie continuă în Marea Britanie.British Dental Association (BDA) promovează profesia şi statutul de stomatologi.Se referă GDC cu abateri şi fitness la practică şi poate lovi pe aceste linii directoare nu următorul infecţie de control.JuridiceSub Stomatologi 1984 Act, calificat stomatologi trebuie să re-înregistreze anual pentru Registrul dentare care este menţinută de către Consiliul General Dental. Stomatologii ar trebui de asemenea, studiul radiaţiilor ionizante (Protecţia persoanelor în curs de examinare sau tratament medical) regulamentele din 1988 care se referă la raze X, şi dentare auxiliare regulamentele 1986 ca a fost modificată.Sănătate şi siguranţă arc legislaţie, de asemenea, important.Igienă a fost întotdeauna vital, şi răspândirea SIDA a fost un stimul pentru a îmbunătăţi practicile de radier decât cauzează modificări majore. Stomatologi înfiinţarea unei noi practici avea nevoie de permisiunea de planificare, şi tu ar trebui să studieze regulamentele apă şi canalizare, care sunt mai stricte pentru practici care crearea de la zero. acoperirea Professional asigurare de răspundere civilă este necesar cu creşterea în cererile de litigii medicale. De asemenea, veţi avea nevoie de asigurare de angajatori "răspundere, şi asigurări de răspundere civilă ar trebui să publice un pacient fi rănit pe dvs. premises.


Anexa 3 Magazin de biciclete Piata

Piata magazinelor de bicilete este un segment specializat al industriei de vanzare cu amanuntul al articolelor sportive si de agrement. In cadrul acestui sector exista magazine specializate si magazine generale, care vand bicilete si echipament asociat. Un specialist bun va asigura repararea, intretinerea si serviciile de consiliere pe langa o gama de biciclete si accesorii. Varietatea accesoriilor se intinde de la faruri, schimbatoare de viteze si kituri de reparare pana la casti de protectie si sticle pentru apa.

Anii '80 au vazut introducerea bicicletelor de tip „orice-teren” (ATB) si alte biciclete de munte -

schimband imaginea ciclismului si largind varietarea de tipuri de biciclete dintre care cleintii pot alege.De atunci s-a dezvoltat o noua imgaine a ciclismului cu vanzari substantiale a bicicletelor de munte.La inceput ei au starnit interesul celor de 20-si-ceva de ani ca un accesoriu de moda, si au stabilit o noua cultura in interiorul acestui grup de varsta. Bicicletele de munte au dezvoltat o imagine aspra in aer liber care continua sa atraga. Bicicletele hibride sau de oras care sunt mai confortabil de folosit pe drumuri decat bicicleta de munte pura dar care dau aceeasi imagine de aer liber, sunt ultima evolutie.BMX-ul continua ca un sector stabilit al pietii care atrage persoane intre 8 si 10 ani. In timp ce bicicletele de curse raman populare la toate varstele. Cresterea constientizarii nevoii de a fi in forma, economiei de combustibil si a conservarii mediului a condus la un interes crescut in forme alternative e transport; a fost previzionat ca asta va duce la stimularea cererii pt biciclete. Totusi, asta nu s-a intamplat si vanzarea de biciclete a scazut usor.

Oportunitate importanta consta in vanzarile de accesorii datorita cresterii interesului in

siguranta si sanatate.Tesaturi noi sun folosite pt a crea imbracaminte de biciclist cu beneficii precum absorbtie ridicata de umezeala si greutatemica (ideale pt curse competitionale).Un atelier a r putea fi stabilit pt repartii, desi costurile mainii de lucru ar trebui calculate cu grija pt a aduce un venit in afacere (incercarea de a ridica costul acesta mai tarziu ar putea crea rezistenta clientilor).

Bicicletele sunt o alternativa populara la transportul public in special in orase si intrucat sunt

viabile ecologic, mai multe orase sunt in proces de a stabili piste pt biciclete.in plus, producatorii au promovat folosirea bicicletelor catre organizatii mari precum posta si politia.Unele firme au ajutat oferind biciclete ca stimulente de vaznari si bonusuri (Bodyshop)

Piata bicicletelor la mana a doua devine mai importanta pe timp de recesiune economica

asadar va fi important sa urmariti tendintele in localitatea dvs si sa va asigurati u stoc corespunzator in magazin.Se spera ca odata cu imbuntatirea situatiei economice cererea de biciclete va creste dar consumatorii raman precauti.


Clienti

Potrivirea dintre client si bicicleta este esentiala;informatii extesnive despre uzul potential al bicicletei ar trebui soliitate inainte de vanzare.conform legislatiei curente pt consumator, bunurile trebuie sa fie potrivite pt scop si de calitate satisfacatoare asa ca este esential ca si calitatea bicicletei sa fie luata in considerare si cleitnul sa fie facut perfect constient de orice limitare in uz.

Baza dvs de clienti va consta din adulti si copii care merg cu bicicleta ca o forma de transport

sau din hobby.biciclistii se impart pe mai multe ategorii de varsta si folosesc bicicletele in mod diferit.Unele femei pot procura biciclete cu ambiti de a se tonifica sau de a pierde greutate.Alti profesionisti care lucreaza pot procura o bicicleta cu intentia de a evita dificultatile parcarii in oras si de a face un efort pt mediul inconjurator.

Un mare sector din piata il reprezinta copiii de 8-10 ani care sunt preocupati de distractie si

stil.Ei au mult timp liber si nu pot folosi alt trasnport asa ca bicicletele sunt f populare.BMX_urile sunt f buna pt trucuri si mers in parcuri.Rata de recumparare a bicicletelor pt copiii de 8-15 ani este esentiala.acestia sunt atrasi de design dar este bine ca factorii de siguranta si de garantie sa fie prezentati clar parintilor pt ca acestia iau decizia de cumparare.

Magazinele pot opta pt o singura marca de bicicleta dar cel mai des se opteaza pt mai

multe.este totusi mai bine sa se limiteze la 3-4 marci bine cunoscute si sa asigure intreaga gama a fiecaruia, astfel putand sa asigure orice model.

Concurenta

Magazinele mari si francizele au tendinta sa concureze bine la nivelele scazute de pret, mai ales pe piata produselor pt copii si accesorii.comenzile prin posta ofera concurenta crescuta in perioada craciunului.important in ziua de azi mai este posibilitatea magazinului de a oferi credit clientului ceea ce ar putea sa fie o problema la inceputurile afacerii.Nu trebuie facute compromisuri prea multe deoarece o sa afecteze cifra de afaceri.

Exista lanturi independente de vanzari pe piata de biciclete.Acestea tind sa fie localizate si

relativ mici.Lanturile mari tind sa se concentreze pe preturi mici si volume mari de vanzari, totusi un independent poate contra prin oferirea unui serviciu bazat pe expertiza.

Promovare

Sponzorizarea este foarte importanta in promovarea comertului cu biciclete. Firme precum Raleigh sau Peugeot ruleaza campanii de publicitate si sponsorizeaza ciclcisti profesionisti. Aceste este un ajutor in special pentru comerciantii mici angajati si a vinde marci care au bugete de publicitate mari.


Expunerea vizuala este o scula importanta de promovare. Magazinul trebuie sa fie suficient

de mare pentru a depozita si expune un numar de biciclete si accesorii, dat fiind ca multi clienti intra intamplator. De asemena vor veni la dvs cu o nevoie anume si doar o idee vaga despre ce tip de bicicleta vor.

Publiciateta locala este uzuala. Asta poate include pagini aurii, presa si radioul local daca

permit resursele.mai considerati sa rulati reclame si in reviste precum...de asemenea veti dori sa efectuati ceva marketing direct prin flyere, brosuri etc.de asemenea poate merita sa sponsorizati o cursa locala sau un club de tineri. Ca si in alte operatiuni de comert cu amanuntul cea mai importanta dimensiune a promovarii este locatia magazinului, si vitrina.


Anexa 4 Spreadsheet pentru analiza financiară (creat de Manuela Roşian) – fişier Excel anexat la literatura recomandată şi distribuită


Anexa 5 Contabilitate primara (Google Translate fără prelucrare) Piaţă

Un serviciu de contabilitate este configurat pentru a gestiona conturile întreprinderilor mici. Un contabil neautorizat („-n”) este responsabil pentru înregistrarea tranzacţiilor de zi cu zi şi

punerea în ordine a conturilor, în scopul unor evaluari financiare sau inspecţii TVA. În mod normal conturile manevrate de un contabil-n include fluxuri de numerar, încasări şi plăţi, de vânzări şi evidente de cumpărare pe zile, plăţi bancare şi TVA. Un client poate solicita de asemenea ca si ştatele de plată sau contul de salarii să fie intretinute. Pentru companiile mici, un contabil n poate inlocui un contabil autorizat, deşi de multe ori ambii sunt necesari. În unele cazuri, poate fi necesar pentru contabil n să participe la inspecţiile TVA-ului unui client.

Un contabil-n poate fi contractat de către o firmă mică care tocmai s-a infiintat, pentru a se

asigura ca de la început va avea conturile organizate în mod corespunzător. Proprietarul poate angaja temporar un contabil-n pentru a afla esenţa evidenţei contabile, astfel incat în viitor sa-si poata administra singur registrele. În multe cazuri, o societate consacrata va angaja un contabil-n pentru a aranja facturile din ultimele luni, în vederea pregătirii pentru evaluarea contabilului autorizat („-a”). Ar putea fi si faptul că un client nu a făcut nici o înregistrare a vreunei tranzacţii pe tot parcursul anului şi este foarte interesat sa-si pune totul în ordine.

Preţurile cerute de un contabil-n depind de gradul de servicii pe care le furnizează pentru fiecare client. Unii clienţi isi pot transfera toate conturile catre un contabil-n. Este obisnuit pentru un contabil-n sa perceapa un tarif fix, lunar, pentru clienţii care utilizează servicii lunar. Pentru cei care solicită o singură misiune pe termen scurt, un tarif orar este acceptabil.

Clienţii

Clienţii dvs. vor fi întreprinderile mici şi alte organizaţii. Contabilitatea poate fi facuta de cineva din afara astfel incat administratorul sa se poata concentra asupra operatiilor primare ale companiei. S-ar putea ca managerul sa nu se simta capabil sa rezolve prolemele respective si sa prefere sa se bazeze pe cineva mai bine calificat.

Sistemul de contabilitate pe care il utilizaţi ar trebui să fie destul de simplu, de bază, pentru a permite unui manager să compare cu uşurinţă evidentele saptamanale - dacă este necesar. În timp ce un manager va va lasa cu responsabilitatea de a organiza evidenţele sale, el / ea va dori să aibă acces la ele periodic pentru a evalua situatia financiara a afacerii.

Clienţii pot apela la serviciile dumneavoastră pentru o perioadă scurtă de timp, pur şi simplu pentru a le organiza conturile înainte de a le arăta unui contabil-a. Mai degrabă decât sa plătească un contabil-a, administratorul unei afaceri mici prefera sa angajeze un profesionist pe care sa se poata baza, mai ieftin, dar care sa-i puna totul in ordine. În unele cazuri, serviciile dvs. pot fi folosite


de un contabil-a, care va va subcontracta astfel o parte din nevoile clienţilor săi proprii. Cei mai multi dintre clienţii dvs. isi vor desfasura afacerile în zona locală. Ei isi vor alege

probabil un contabil -n care se află în apropiere, astfel incat sa se poata deplasa usor pentru eventualele discutii. În unele cazuri, un client poate cere ca lucrarea să fie efectuată la sediul lor.

Concurenţă

Sursele principale de concurenta vor fi alti contabili – neautorizati si autorizati - pentru întreprinderile mici. Deşi contabilii autorizati efectueaza multe din aceleaşi tipuri de servicii ca si cei neutorizati, acestea din urma sunt mai scumpe. Întreprinderile mici vor fi reticente în a plăti mult unui contabil-a dacă acestea pot avea aceeaşi lucrare realizată de un contabil-n.

O altă sursă de concurenţă vor fi acele întreprinderi care isi intretin singure registrele. Multe nu isi pot permite să aiba chiar si un contabil-n. Altele poate nu isi doresc ca o entitate din afara sa aiba acces la afacerile lor financiare. Întreprinderile mici şi mijlocii pot avea un contabil-n angajat partial sau cu norma intreaga iar altii preferă să lase toate registrele în mâinile unui contabil calificat.

În multe cazuri, preţurile pe care le cereti va vor determina poziţia pe piaţă. Companiile mici , nou infiintate nu vor dori să plătească taxe ridicate pentru un contabil n. E posibil să fie nevoie sa practicati preturi mici si sa acceptati o marja de profit mica pana cand reusiti sa va faceti un nume pe piata. Concurenţa va veni din zona locala a firmelor mici deoarece ele vor dori ca, contabilul -n să fie la îndemână.

Promovare

Recomandarea este o forma puternica de promovare. În cazul în care clienţii dumneavoastră sunt mulţumiţi de serviciile dvs., ei vă va recomanda furnizoriilor şi clienţilor lor. Puteti sa va faceti publicitate in presa locala citita de comunitatea de afaceri a micilor intreprinzatori. publicitate Secţiunea de afaceri a ziarului local poate fi un loc bun pentru a începe.Unele publicaţii comerciale provin de la asociaţiile profesionale locale şi cluburi de afaceri, care pot ajunge la un număr mare de profesionişti în regiune. S-ar putea lua în considerare contactarea Camerei de Comerţ locale- poate recomanda serviciile dvs.clienţilor lor. Aceasta poate fi în măsură să vă ofere sugestii cu privire la alte modalităţi de a promova afacerea dumneavoastra. Dacă doriti sa va specializati in agriculturia sau al medicina atunci puteti sa folositi brosurile si e-mail-urile de la firmele care reprezintă aceste domenii în zona dvs. locala. Rata de răspuns la acest tip de marketing poate fi scăzuta. S-ar putea trimite, de asemenea, broşuri pentru firmele de contabilitate mici care au nevoie de serviciile dvs. în momentele în care sunt foarte aglomerate si nu pot sa se descurce singure.

Costuri de pornire

Un serviciu mic de contabilitatea primara poate fi rulat din casa dvs. Cheltuielile majore vor fi un calculator, o imprimantă şi un software de contabilitate. Un computer standard şi o imprimantă vor costa aproximativ 1000 de euro. Pentru a fi competitiv, veţi dori să utilizaţi software de contabilitate de înaltă calitate care sa va permita să lucrati eficient şi să păstrati bine evidentele. Software-ul de contabilitate este de multe ori livrat în module separate pentru vanzari, registrul de numerar, registrul


de cumpărare şi cel nominal. Un pachet complet, pt toate modulele, are aproape întotdeauna raportul pret -performanta mai bun, dacă intenţionaţi sa utilizati toate aplicaţiile incluse. Software-ul pentru salarizare de multe ori nu este inclus in pachetele standard, aşa că dacă intenţionaţi sa oferiti acest serviciu, veţi plăti mai mult pentru un modul separat.

În plus faţă de software, va trebui să luati în considerare costurile de transport, aşa cum sunt vizitele la sediile clientilor - se poate intampla destul de frecvent. Corespondenta cu clientii dvs se va face prin e-mail sau fax.

Costul de promovare al afacerii precum si costurile de papetărie, poştale şi alte consumabile de birou trebuie să fie, de asemenea, luate în considerare.

Formare şi calificări

Un contabil primar trebuie să manifeste o bună înţelegere a principiilor de contabilitate şi finanţe. Cel mai bine este să aibă un anumit tip de calificare pentru a asigura potenţialii clienţi că este capabil sa aiba grija de evidentele lor. Ceva experienta in domeniul financiar ar fi de ajutor. Puteţi, de asemenea, sa aveti nevoie de formare profesională într-un program software de contabilitate. Asociaţia Internaţională a Rezervaţi-Păstrătorilor (IAB) calificări contabilitate acorde primul-nivele de lucru in domeniul financiar contabil. Ei administrarea examenului, care este luat în trei etape cuprinde fundatia, niveluri intermediare şi avansate de evidenţă contabilă. Persoanele cu un BTEC National Diploma in Afaceri si Finante calificare sau alte echivalente sunt exceptate de la aceste examene şi pot deveni Fellows automată a IAB.

CEI oferă, de asemenea diplome în cartea informatizate de menţinere, Small Business Management Financiar şi în Salarizare Administrare. Cursuri de bază în contabilitate competenţele sunt disponibile la mai multe colegii din ţară şi poate fi luat pe o seara sau bază curs scurt.

Cadrul legal

Din moment ce veti avea datele personale si financiare ale clienţilor dvs stocate pe computer,

va trebui să respectati Legea Protectiei Datelor personale din 200... Această lege previne abuzul de date cu caracter personal şi face ilegala dezvăluirea datelor unui client de către un terţ, fără autorizarea clientului. Aceasta vă cere să se înregistreze detaliile operatiunilor cu protecţia datelor grefierului. Actul prezintă opt principii de protecţie a datelor de bună practică cu care ar trebui să fitifamiliar. Financial Services Act 1988 vă impune să fiti responsabil în păstrarea şi prezentarea înregistrărilor clienţilor dumneavoastră", într-un mod corect si precis. Livrarea de bunuri şi servicii acţionează (SOGAS) 1982 mandate care serviciile să fie efectuate cu grijă şi pricepere şi sunt finalizate în termen de o sumă rezonabilă de timp. Plata trebuie să fie echitabil, având în vedere natura serviciilor prestate. 1985 Companies Act este indirect legate de afacerea dumneavoastră. Este nevoie de directori de companii pentru a pregăti, să menţină, şi să prezinte evidenţele contabile suficient pentru a explica tranzacţiilor unei companii. O companie privata are obligaţia de a păstra înregistrările sale contabile pentru cel puţin trei ani şi înregistrările sale de TVA de şase ani. În funcţie


de durata contractelor de client, vi se poate cere pentru a stoca înregistrări pentru această perioadă de timp. Se recomandă ca deţinătorii de carte-au asigurare de răspundere civilă profesională.


Anexa 6 Agentie de publicitate Piata

O agentie de publicitate creeza,planuieste si plaseaza programe de publictate pt clientii sai.agentiile de publicitate trebuie sa produca materialul necesar, sa il plaseze in mediul corespunzator si sa organizeze platile pt serviciile oferite. Aceste activitati pot sa necesite cercetare, finantare, cumparare de spatii publicitare, productia de materiale publicitare, filme, videouri si postere, cat si creatia spoturilor sau a bannerelor etc. Agentiile mici pot sa subcontracteze o parte din acestea catre liberi profesionisti specializati in ilustratii, fotografie etc.

Exista 3 tipuri de agentii de publicitate. O agentie de publicitate care ofera servicii complete va crea o reclama pt clientul sau care va comunica mesajul dorit publicului-tinta, va cumpara

si planifica timp si spatiu de publicitate pentru a expune reclama ieftin si eficient. Deseori agentiile de publicitate cu serviciu complet ofera si servicii complementare precum cerecetare de piata si distributie.iindependentii din media cresc in popularitate. Ele desfasoara cercetare de media si opereaza un serviciu de cumparare in numele clientilor. Ele actioneaza ca intermediari intre agentiile de media si clientii cu bugete mari de publicitate. Ele isi pot largi piata de publicitate disponibila pt media, si oferi reduceri advertiser-ilor prin puterea lor de cumparare. Agentiile specializate se ocupa in special de arii specifice precum marketing si promovarea vanzarilor. Exista o tendinta catre folosirea specialistilor pt fiecare activitate, in special in ariile de recrutare si publicitate financiara. Pe langa specializarea in activitatile specifice de publicitate pt consumatori, aceste agentii pot lucra de asemenea pt conturi industraile de comert/tehnice. Unele agentii de publicitate sunt orientate mai mult catre marketing. Aceste agentii lucreaza frecvent ca niste consultanti si sunt uzual implicate in tot planul de marketing. Agentia de creatie este in mod uzual implicata doar in crearea de reclame.

Cheltuielile cu publicitatea au ajuns ridicate la sfarsitul anilor '80 dar au scazut de atunci in

mod semnificativ. Publicitatea in cinematografe a trecut printr-o crestere in mod special. Piata este sensibila in special la conditii economice curente si locale. Cel mai prosper tip de agentie a fost independentul media. Motivul este ca cei care fac publicitate au inceput sa caute mai multa valoare din bugetele lor si agentiile sunt capabile sa obtina preturi mai mici de la trusturile media. A fost si exista o crestere in folosirea contractelor pe termen scurt pt ca clientii cer rezultate imediate. Planificarea si cumpararea de spatiu media (timp la radio sau spatiu in ziar) a devenit mai complicata si multe firme au gasit necesar sa consulte experti. A existat o crestere rapida in cerere pt plati pe baza de onorarii si o miscare catre schemele de plata prin rezultate.

Clienti

Cheltuitorii de frunte ai publicitatii includ categoriile de produse precum alimente, comert cu amanuntul si comezni prin posta, automobile, financiare si bauturi.In acelasi timp aceste sectoare sunt mai competitive. Puteti prefera sa va conentrati intr-o arie specializata, poate o piata industriala, unde puteti dezvolta contacte si cunostinte specializate despre produse si media.


Agentii noi si mici pot manevra conturile pt firme mai mari care au o politica de a folosi agentii

diferite pt produse diferite.Unele agentii mai mari pot subcontracta treaba pt agentii mai mici.Instituii financiare precum bancile si firme de asigurari sisi maresc utilizarea agentiilor ca rezultat al unor preluari si privatizari care au creat de lucru in publicitatea financiara.Firme mari folosesc in mod frecvent serviciile furnizate de agentiile de publictate pt recrutarea de personal nou, si firmele care lanseaza un produs nou pot folosi o agentie sa se ocupe de promotie.

Afacerile noi vor fi o piata deosebit de importanta pt agentia noua.Putine afaceri mici au

expertiza interna necesara sa execute campanii europene asa ca ei vor angaja o agentie sa o faca.Onorariile vor trebui sa fie competitive daca vrei saintri pe piata asta.multe afaceri mici isi fac singure publicitatea si nu inteleg suficient nivelul de expertiza cerut pt a face publicitate in mod efectiv.

Concurenta

Industria de agentii de publicitate e foarte competitiva.oi agentii sunt in mod constant infiintate si dizolvate.Industria cuprinde de la mari agentii in capitala cu conexiuni globale la mici parteneriate in regiuni.Veti fi in concurenta cu alte agentii pe care clientul dvs potential le-a abordat pt estimare.Unele din agentiile cele mai mari au cantitati vaste de resurse.Multe firme mari folosesc propriile departamanete de publicitate.Altele opteaza sa foloseasca departamantele de servicii media pe care le folosesc. Multi gasesc agentiile prea lente si deci prefera sa lucreze direct cu media.De asemena exista servicii de advertising independente, de exemplu copyrighter-i si artisti disponibili pt uzul celor care fac publicitate.

Promovarea

Calea principala de a promova afacerea este prin dezvoltarea de contacte personale cu clienti personali.Networking-ul prin cluburile locale de afaceri si asociatii similare pot produce contacte cu clientii.Dezvoltarea unei baze de clienti pt clienti potentiali si fosti clienti va fi foarte importanta.trimiterea prin poasta de literatura promotionala si de srisori personalizate poate fi urmata de telefoane si vizite.Prezentari formale folosind proeiectoare , videouri etc pt clienti potentiali sunt folosite in mod curent.Dati clientilor potentiali oportunitatea sa discute cu fosti clienti despre serviciul pe care il livrati.Performante bune vor incuraja clientii sa investeasca mai departe in serviciile agentiei.puteti face publicitate in ... si alte categorii.Alte idei ulterioare de publicitate nu ar trebui sa fie o problema a unei afaceri in aceasta arie de activitate.

Costuri de început

Este posibil sa iti onduci afacerea de acasa dar un birou va crea o imagine mai profesionista.Tipul de agentie pe care o pui pe picioare ca determina echipamentul necesar.Comun tuturor agentiilor de publicitate este echipamentul care permite o comunicare usoara intre agentie si client precum un telefon si un fax, preferabil unul care poate sa trimita planuri contracte si alte


documente .Un computer ar fi esential sa dezvolti o baza de clienti.Operatiunea unei agentii mici poate fi pusa pe picioare cu costuri de capital minime dar costurile pt subzistenta afacerii pana la crearea unei baze de clienti pot fi substantiale.


Anexa 7 Organizare de expozitii Piata

O expoziţie bine organizata poate fi un mijloc foarte eficient si de succes de a aduce laolalta vanzatorii si cumparatorii. Există patru tipuri de expoziţii: evenimente publice, evenimente comerciale, evenimente private şi cele adiacente unor conferinte. Evenimentele publice acopera interese des intalnite, de exemplu: case, barci, masini, gradini, etc Targurile aduc laolalta vanzatorii si cumparatorii din anumite sectoare industriale şi comerciale. Evenimentele private se organizeaza doar pe baza de invitatie. Expozitiile adiacente conferintelor ii vizeaza doar pe cei interesati direct de subiectul conferintei.

Organizatorul expoziţiei, sau un client care doreste sa aranjeze o expozitie, va decide care e

obiectul expozitiei. După ce a decis, organizatorul va elabora un plan strategic care stabileşte sectoarele de industrie sau comerţ din care se vor selecta expozantii si vizitatorii. Prezentarea si intreaga tema a expozitiei depind de acest aspect. Este nevoie de o cercetare atenta de piata pentru a stabili daca se pot atrage suficienti expozanti si vizitatori astfel incat expozitia sa fie rentabila. Organizarea expozitiei este costisitoare, deci trebuie facuta o evaluare financiara temeinica inaintea evenimentului.

Organizatorul trebuie să găsească o locatie potrivita, cu spaţiul şi facilităţile necesare,

disponibil la datele potrivite. In afara de cazul in care expozitia este organizata in numele unui beneficiar care suporta cheltuielile, rezervarea locatiei implica un angajament si un risc financiar major pentru organizator. Returul investiţiilor provine din vânzarea de spaţiu pentru expozanti (şi, în unele cazuri, se percepe o taxă de intrare pentru vizitatori). In cazul in care expozitia nu este un succes, pot aparea pierderi importante. Un plan al intregului spatiu este pus la punct pentru a stabili exact numarul si dimensiunea standurilor expuse. Expozantii semneaza un contract pentru spatiul alocat, fiind de acord sa respecte regulile de ordine interioara si siguranta. Se pot pune la dispozitia expozantilor standuri tip, acestia pot veni cu standurile proprii sau se pot construi standuri personalizate pentru fiecare expozant. Organizatorul va trebui sa se coordoneze cu proprietarii locatiei, cu expozantii precum si cu orice contractor angajat pentru construirea standurilor. Expozitiile au nevoie de personal calificat si servicii profesionale furnizate de o echipa care lucreaza impreuna la un singur eveniment.

Odata contractati expozantii, trebuie atrasi vizitatorii la expozitie. Promovarea evenimentului catre grupurile tinta de vizitatori este, de asemenea, o responsabilitate a organizatorului. Trebuie efectuata pre-înregistrarea şi înregistrarea vizitatorilor. Informaţii cu privire la vizitatorii pot fi furnizate expozantilor pentru a-i ajuta sa stabileasca viitoarele contacte. Organizatorul va menţine înregistrări cu expozantii si vizitatorii pentru referinţă viitoare. Un audit independent al numarului de expozanti si vizitatori este un standard al Asociatiei de Organizatori de Expozitii.


Clienţii

Multi dintre organizatorii consacrati organizeaza expozitii dupa idei proprii. În alte cazuri organizatorul pune la punct o expoziţie pentru un client, cum ar fi o asociatie comercială sau asociaţie profesională. In cazul oricarui tip de expozitie, organizata in numele unui beneficiar sau in nume propriu, exista doua tipuri de clienti: expozanti si vizitatori. Pentru ca o expozitie sa functioneze, e nevoie ca ambele parti sa se potriveasca.

Expozanti si vizitatori vizati vor depinde foarte mult de natura, subiectul şi strategia expoziţiei. Uneori expozitiile sunt specifice industriei, alteori sunt mai generale.

Concurenţa

Organizarea de expozitii poate fi o ocupaţie cu risc ridicat, iar piaţa este foarte competitivă. Există multi organizatori mari şi mici în afacerile cu expozitii şi poate fi dificil sa identifici un subiect care nu este deja acoperit de expoziţii deja stabilite. Alternativa este concurenţa directă. Cele mai multe expozitii sunt organizate de către organizaţiile specializate în domeniu, dar unele sunt aranjate de către companii în mod specific pentru a promova produsele lor. Unele firme mari angajează personal cu experienţă pentru a organiza expozitii specifice.

Expoziţiile pot fi evenimente locale, regionale, naţionale sau internaţionale referitoare la orice sector de piaţă. Unii organizatori mari organiza expoziţii în întreaga lume; unele firme internaţionale aranjeaza expoziţii în Marea Britanie.

Promovarea Clientii pentru care vor fi organizate expoziţii vor fi stabiliti in general prin contact direct.

Cunoaşterea unui anumit sector sau sectoare comerciale este util. Recomandarile de la clienti satisfacuti sunt un alt element important. Reclamele pot fi plasate în Pagini Aurii, directoare si alte reviste de comerţ.

Expozanţii potenţiale sunt, de obicei, atrasi prin corespondenta directa, precum si prin reclame şi editoriale promoţionale în publicaţiile relevante (de exemplu presa de comerţ, jurnale de asociatii, presa locală sau naţională). Multi organizatori păstrează o bază de date cu clienti anteriori şi încurajeaza relatii pe termen lung.

Atragerea vizitatorilor se realizeaza prin corespondenta directa şi publicitate prin toate canalele mass-media corespunzătoare. Promovarea evenimentului trebuie coordonata cu promovarea expozantilor catre clientii lor existenti si potentiali.

In fiecare etapa, organizatorul se va asigura ca numele sau este subliniat ca organizator al evenimentului pentru a putea fi luat in considerare de cei interesati sa sponsorizeze expozitia respectiva.


Anexa 7 Profiluri de afaceri - Nomenclator Domenii: Sănătate/Asistenţă medicală/Cosmetică 1 Educaţie/Cultură 2 Alimentaţie/ 3 Îmbrăcăminte/Încălţăminte 4 Locuinţă/Grădină 5 Sport/Divertisment 6 Turism 7 Transport 8 Comunicatii 9

Altele X

Financiar/Contabilitate (software, servicii, etc)

A

Producţie (software, consultanţă, etc)

B

Cercetare/Proiectare (software, consultanţă)

C

Marketing/Vânzări-achiziţii (software, servicii, consultanţă, etc)

D

Resurse umane (formare, consultanţă, etc)

E

Management F

Nr Crt

Domeniu Ocupaţie/Activitate (Ro) Ocupaţie/Activitate (En)

File Name

1. 1 Acupunctură Acupuncture Acupunct

2. 1 Agenţie de infirmiere Nursing Agency NursAgency

3. 1 Aromaterapie Aromatherapy AromaTherap

4. 1 Chiropractor Chiropractor Chiropract

5. 1 B

Consultant de sănătate Health and Safety Consultant

Health&SafetyConsult

6. 1 Farmacie Farm Shop FarmShop

7. 1 Fizioterapeut Physiotherapist Physiotherapy

8. 1 Furnizor de echipamente pentru Disabled Equipment DisabEquipSuppl


persoane cu handicap Supplier/Adaptor

9. 1 Homeopat Homeopath Homeopath

10. 1 Hypnoterapeut Hypnotherapist Hypnother

11. 1 Medic veterinar Veterinary Surgeon VeterinSurg

12. 1 Optician Optician Optic

13. 1 Osteopat Osteopath Osteopath

14. 1 Pedichiurist Chiropodist Chiropod

15. 1 Servici de îngrijire zilnică a copiilor Children’s Day Nursery ChildDayNurs

16. 1 Servicii coafură – frizerie Hairdressing Service HairdresServ

17. 1 Servicii de creşă Mobile Creche Service MobileCrecheServ

18. 1 Servicii de înfumuseţare Beauty Therapy Service BeautTherapServ

19. 1 Servicii de îngrijire Residential Care Home ResidCareHome

20. 1 Servicii de îngrijire a copiilor după şcoală şi îngrijire pe durata vacanţelor

After School and Holiday Care Service

AfterSchool&HolidCareServ

21. 1 Servicii deratizare şi dezinsecţie Pest and Vermin Control Pest&VermineContr

22. 1 Stomatolog chirurg Dental Surgeon DentSurgeon

23. 2 Editare/publicare reviste Magazine Publishing MagazPublish

24. 2 Editură Book Publisher BookPublish

25. 2 Galerie Gallery Gallery

26. 2 Librărie Bookshop Bookshop

27. 2, 9 F

Produse software Computer Software CompSoftw

28. 2 Scriere liber poofesionista FreelanceWriting FreelanceWriting

29. 2 Servicii de îngrijire/instruire copii (meditaţii)

ChildMinding Service ChildMindServ

30. 3 Abator /Măcelar Abattoir Abattoir

31. 3 Afumatorie de peşte Fish Smokery FishSmokery

32. 3 Apicultură Bee Keeping BeeKeeping

33. 3 Băuturi răcoritoare carbogazoase Carbonated Soft Drinks CarbonSoftDrinks

34. 3 Ceainărie Tearoom Tearoom

35. 3 Centru congelare produse alimentare Freezer Food Centre FreezFoodCntre

36. 3 Comerţ cu băuturi alcoolice (vinuri) Wine Merchant WineMerchant

37. 3 Crescătorie de păstrăvi Trout Farming TroutFarm

38. 3 Creşterea crustaceelor Shellfish Farmer ShellfishFarm

39. 3 Creşterea iepurilor de casă Rabbit Farming RabbitFarm

40. 3 Creşterea larvelor pt pescuit Maggot Farming MaggotFarm

41. 3 Creşterea melcilor Snail Farming SnailFarm

42. 3 Creşterea păsărilor de curte Poultry Farming PoultryFarm

43. 3 Creşterea porcilor Pig Farming PigFarm

44. 3 Creşterea struţilor Ostrich Farming OstrichFarm

45. 3 Creşterea viermilor Worm Farming WormFarm

46. 3 Cultivarea ciupercilor Mushroom Growing MushGrow

47. 3 Delicatese Delicatessen Delicatess

48. 3 Distribuţie lapte (dimineaţa, la domiciliu) Milk Round MilkRound

49. 3 Fabricarea de produse de pescuit (momeli artificiale)

Manufacture of Artificial Fishing Flies

ManufactofArtificFishFlies

50. 3 Furnizare şi service de automate de vânzare produse

Vending Machine Supply and Service

VendMachSupply&Serv


51. 3 Legumicultor Fruit and Vegetable Grower

FruitVegetGrower

52. 3 Magazin de Kebab Kebab Shop KebabShop

53. 3 Magazin de peşte Fish and Chip Shop Fish&ChipShop

54. 3 Magazin de produse alimentare ecologice

Health Food Shop HealthFoodShop

55. 3 Magazin de produse ce nu necesită licenţă (băuturi sub 18grd etc)

Off-Licence OffLicence

56. 3 Magazin de sandvişuri Sandwich Shop SandwichShop

57. 3 Magazin produse (deosebite) alcolice Homebrew Supplies Shop

HomebrewSuplyShop

58. 3 Magazine tip fast-food mobile Mobile Take-away MobileTakeAway

59. 3 Măcelar Butcher Butcher

60. 3 Micro-producător de bere Micro-Brewery MicroBrewer

61. 3 Negustor de peşte Fishmonger Fishmonger

62. 3 Pescuit marin Sea Fishing SeaFish

63. 3 Pizzerie şi livrare Pizza Pizzeria and Pizza Delivery

Pizz+Delivery

64. 3 Pomicultor Arboriculturist Arboricult

65. 3 Producător conserve şi murături Conserves, Preserves and Pickles

ConserPreservPickl

66. 3 Producător paste proaspete Fresh Pasta Manufacturer

FreshPastaManufact

67. 3 Producător şi vânzare îngheţată Ice Cream Manufacture and Retail

IceCreamManufactRetail

68. 3 Producţie brânzeturi Cheesemaking Cheesemake

69. 3 Producţie de biscuiţi Biscuit Manufacturer BiscuitManufact

70. 3 Producţie de ciocolată şi produse de cofetărie

Chocolate and Confectionery Production

Chocol&ConfectProd

71. 3 Produse de panificaţie Bakery Business Bakery

72. 3 Restaurant Restaurant Restaurant

73. 3 Restaurant-bar- alt tip de local public Public House PublHouse

74. 3 Servicii de catering (livrare hrană) Outside Catering OutsideCatering

75. 3 Transport îngheţată Ice Cream Van IceCreamVan

76. 3 Vânzare cu amănuntul unelte de pescuit Fishing Tackle Retail FishTackRet

77. 3 Zarzavagiu Greengrocer Greengrocer

78. 4 Centru de imprimare tricouri T-Shirt Printing T-ShirtPrint

79. 4 Consultant culoare (îmbrăcăminte,etc) Colour Consultant ColourConsult

80. 4 Croitoreasă Dressmaker Dressmaker

81. 4 Croitorie – Ajustaj îmbrăcăminte Clothing Alterations Service

ClothAlteratServ

82. 4 Curăţătorie chimică Dry Cleaning DryClean

83. 4 Designer modă independent Freelance Fashion Designer

FreelFashionDesign

84. 4 Designer tricotaje Designer Knitwear DesignKnitw

85. 4 Fabricarea produselor textile Textile Manufacture TextManufact

86. 4 Închirieri îmbrăcăminte de carnaval Fancy Dress Hire FancyDressHire


87. 4 Închirieri rochii şi costume Dress and Suit Hire Dress&SuitHire

88. 4 Magazin de îmbrăcăminte Clothes Shop ClothShop

89. 4 Magazin de îmbrăcăminte şi produse speciale

Specialist Model Shop SpecialModelShop

90. 4 Magazin de încălţăminte Shoe Shop ShoeShop

91. 4 Modistă Milliner Milliner

92. 4 Producator încălţăminte de piele Leather Footwear Manufacturer

LeathFootwManuf

93. 4 Producţie de îmbrăcăminte Clothing Manufacture ClothingManufact

94. 4 Produse piele Leather Craft Products LeathCraftProd

95. 4 Reparaţii încălţăminte (cizmar) Shoe Repairer Shoerepair

96. 4 Servicii spălătorie Laundry Services LaundryServ

97. 4 Spălătorie automată Launderette Launder

98. 0 Magazin de tricotaje si broderii Knitting and Needlecraft Shop

Knit&NeedleCraftShop

99. 0 Agent de realocare Relocation Agent RelocatAgent

100. 5 B

Agent imobiliar Estate Agents EstateAgent

101. 5 Agenţie servicii de curăţenie casnică Domestic Cleaning Agency

Domest Clean Agency

102. 5 Antichităţi - Arhitectură Architectural Antiques ArchitAntiq

103. 5 Antichităţi şi artă fină - comerciant Antiques and Fine Art Dealer

AntiqFineArtDeal

104. 5 Arhitect Architect Archit

105. 5 Arhitectură în metal Architectural Metalwork ArchitMetalwork

106. 5 Artist grafic Picture Framing PictureFrame

107. 5 Artist tatuaje Tattoo Artist TattooArt

108. 5 Ceasornicar - ceasornicărie Clock and Watch Repair Clock&WatchRepair

109. 5 Centre produse de grădinărit Garden Centre GardenCentre

110. 5 Chioşc de ziare Newsagents NewsAgent

111. 5 Colectare deşeuri Waste Collection WasteCollect

112. 5 Colectare deşeuri metalice Scrap Metal ScrapMet

113. 5 Colectare deşeuri reciclabile Recyclable Waste Collection Service

RecycWastCollectServ

114. 5 Comerciant de cărbune Coal Merchant CoalMerchant

115. 5 Construcţii schele Scaffold Erector ScaffErect

116. 5 Contractant electrice Electrical Contractor ElectrContract

117. 5 Coşar Chimney Sweep ChimnSweep

118. 0 Curatenie contractata Contract Cleaning ContrClean

119. 5 Cuşti pentru animale Kennels Kennels

120. 5 B

Desfacere şi servicii de întreţinere echipamente anti-incendiu

Fire Safety Equipment Supply and Maintenance

FireSafeEquipSup&Mainten

121. 5 Design de interior Shopfitting ShopFitt

122. 5 Design interior Interior Design InterDes

123. 5 Design interior (carpete) Carpet Fitting CarpetFitt

124. 5 Design interior (floral – natural sau artificial)

Floral and Plant Display FlorPlantDispl


125. 5 B

Fierar Blacksmith Blacksmith

126. 5 Firmă de construcţii şi servicii în construcţii

Small Builder SmallBuild

127. 5 Grădină botanică (cu vânzare) Herb Garden HerbGarden

128. 5 Horticultură ornamentală Plant Nursery PlantNurse

129. 5 Inginer frigotehnie şi aer conditionat Air Conditioning and Refrigeration Engineer

AirCondit&RefrigEngin

130. 5 Instalare sisteme de securitate Domestic Security Installation

DomestSecurInstall

131. 5 Instalator sisteme de încălzire solară Solar Heating Installation

SolarHeatInstall

132. 5 Instalaţii sanitare Plumbing Contractor PlumbContract

133. 5 Intermedieri imobiliare rezidenţiale Residential Accommodation Agency

ResidentAccomAgen

134. 5 Lăcătuş Locksmiths Locksm

135. 5 Magazin cu produse pt construcţii Builders Merchant BuildMerch

136. 5 Magazin de artă Art Shop ArtShop

137. 5 Magazin de decoraţiuni textile Soft Furnishings SoftFurnish

138. 5 Magazin de flori Florist Shop FloristShop

139. 5 Magazin de mobilă şi echipamente second-hand

Second-hand Furnishings Shop

SecHandFurnShop

140. 5 B

Magazin de produse chimice Chemist Shop ChemShop

141. 5 B

Magazin de produse generale Convenience Store ConvenStore

142. 5 Mobilier de grădină şi ornamente Garden Furniture and Ornaments

GardFurnit&Ornam

143. 0 Montaj şi curăţare rulouri si obloane Blind Fitting and Cleaning

BlindFitt&Clean

144. 5 B

Negustor de articole de menaj cu amanuntul

Hardware Retailer/Ironmonger

HardwRetailIronmong

145. 5 Pictor şi decorator Painter and Decorator PaintDecor

146. 5 B

Planificare şi instalare bucătării Kitchen Planning and Installation

KitchPlan&Instal

147. 5 B

Prelucrare/finisare metale Grinding Grinding

148. 5 Produse decorative de ceramică Pottery/Ceramics PotteryCeramics

149. 5 Produse decorative din sticlă Decorative Glassware Products

DecorGlasProds

150. 5 F

Realizator de felicitări Greetings Card Maker GreetCardMake

151. 5 Reamenajări grădini Landscape Gardening LanscGarden

152. 5 Restaurare – recondiţionare mobilă veche

Antique Furniture Restoration

AntiqFurnitRestor

153. 5 Servicii de colectare şi reciclare mase plastice

Plastic Collection/Recycling Service

PlastCollect&RecycServ

154. 5 Servicii de construcţii - hidroizolare Damp-Proofing DampProofContr


Contractor

155. 5 Servicii de construcţii – acoperişuri Roofing Contractor RoofContract

156. 5 Servicii de construcţii – izolare termică, recondiţionare

Cavity Wall and Loft Insulation

CavityWall&LoftInstal

157. 5 Servicii de construcţii – pavaje Paving Services PavingServ

158. 5 Servicii de construcţii – prelucrare pereţi şi duşumele

Tiling Service TilingService

159. 5 Servicii de construcţii – tencuieli şi nivelare

Plastering and Screeding

PlasterScreed

160. 5 Servicii de construcţii acoperişuri de trestie

Thatcher Thatch

161. 5 Servicii de curăţare a geamurilor Window Cleaning WindClean

162. 5 Servicii de curăţat covoare şi tapiţerie Carpet and Upholstery Cleaning Service

CarpetUpholstCleanServ

163. 5 Servicii de depozitare privată Private Storage Services

PrivStorageServ

164. 5 Servicii de grădinărit Gardening Services GardenServ

165. 5 F

Servicii de imprimare Print Finishing PrintFinish

166. 5 Servicii de îngrijire animale Cattery Cattery

167. 5 Servicii de îngrijire animale (cai) Livery Stable LiveryStable

168. 5 Servicii de îngrijire câini Dog Grooming Service DogGroomServ

169. 0 Servicii de protecţie şi pază (gardă) Security Guard Services SecurGuardServ

170. 5 Servicii de reparaţii aparate de uz casnic

Domestic Appliances, Repairs and Servicing

DomestApplRep&Serv

171. 5 Studio de vitralii Stained Glass Studio StainGlasStud

172. 5 Tapiţerie Upholstery Upholst

173. 5 Tâmplar Cabinetmaker CabinetMaker

174. 5 Tâmplărie şi dulgherie Carpentry and Joinery CarpentJoiner

175. 5 Vânzare cu amănuntul de acvarii şi peşti tropicali

Tropical Fish and Aquarium Retailing

TropFish&AquarRetail

176. 5 Vânzare cu amănuntul de produse casnice

Domestic Appliance Retailer

DomestApplRetail

177. 6 Agenţie de întâlniri Dating Agency DatAgency

178. 6 Animator Animator Animat

179. 6 Arme şi muniţie Gunshop and Gunsmith GunShopGunsmith

180. 6 Astrolog Astrologer Astrolog

181. 6 Casa de discuri Record Label RecordLabel

182. 6 Casă de discuri (înregistrări) Music Publishing Company

MusicPublishComp

183. 6 Casă de pariuri Bookmaker Bookmaker

184. 6 Centru de distracţii - Paint Ball Paint Ball Centre PaintBallCentre

185. 6 Centru de echitaţie (ponei) Pony Trekking Centre PonyTrekCentre

186. 6 Centru de paraşutare Parachuting Centre ParachutCentr

187. 6 Centru pentru petrecerea timpului liber Outdoor Activity Centre OutdActivCent

188. 6 Club (mobil) Mobile Disco MobileDisco

189. 6 Club de noapte Nightclub NightClub

190. 6 Companie de producţie video Video Production VideoProductComp


Company

191. 6 Construcţii nautice (bărci) Boat Building BoatBuild

192. 6 Fabricarea de echipamente pentru distracţii

Play Structure Manufacture

PlayStructManufact

193. 6 Formaţie de muzică, grup Band Band

194. 6 Fotograf Photographer Photographer

195. 6 Impresar artistic Music Promoter MusicPromot

196. 6 Impresar artistic muzica Music Management MusicManagem

197. 6 Instalare echipamente de satelit Satellite Equipment Installation

SatelEquipInstal

198. 6 Instructor de întreţinere fizică / antrenor Exercise and Fitness Instructor

Exerc&FitnessInstruct

199. 6 Instructor muzical Private Music Tutor PrivateMusicTutor

200. 6 Împăierea de animale/peşti Taxidermy Taxidermy

201. 6 Închirieri echipament pentru petrecerea timpului liber

Outdoor Leisure Equipment Hire

OutdLeisEquipHire

202. 6 Jucării facute manual HandmadeToys HandmadeToys

203. 6 D

Laborator foto Photographic Processing (Mini-lab)

PhotoProcessMini-Lab

204. 6 Magazin cu produse de sport Sports Shop SportShop

205. 6 Magazin cu produse foto Photographic Shop PhotogrShop

206. 6 Magazin cu produse pentru animale de companie

Pet Shop PetShop

207. 6 Magazin cu produse pentru divertisment Specialist Comic Shop SpecialComicShop

208. 6 Magazin cu produse pentru echitaţie Riding Shop RidingShop

209. 6 Magazin de produse pentru acrobaţii aeriene

Windsurfing Shop WindsurfShop

210. 6 Magazin musical Music Shop MusicShop

211. 6 Magazin Video (vînzări şi închirieri filme)

Video Shop VideoShop

212. 6 Producător de înregistrări muzicale Record Producer RecordProd

213. 6 Producţie film Independ Film Making IndependFilmMaking

214. 6 Sală de arte marţiale Martial Arts Studio MartialArtsStudio

215. 6 Sală de fitness Fitness Centre FitnessCentre

216. 6 Sală de jocuri (billiard, table etc) Snooker, Billiards and Pool Hall

SnookBilliard&BallRoom

217. 6 Sală de jocuri / distracţii Amusement Arcade AmusemArcade

218. 6 Sală jocuri arme cu laser Laser Gun Game Centre LaserGunGameCent

219. 6 Service echipamente video şi RTV Television, Video and Radio Servicing

TVVideo&RadioServs

220. 6 Servicii de distracţie pentru copii Magician / Children’s Entertainer

MagicChildEntertain

221. 6 Servicii de închiriere şi organizare spectacole (audio)

PA Hire PAHire

222. 6 Servicii de întreţinere şi reparaţii piane Piano Tuner PianoTuner

223. 6 Spectacol de lumini Firework Displays FireworkDispl

224. 6 Studio de înregistrare şi pentru repetitii Recording and Rehearsal Studio

Record&RehearStudio


225. 6 Şcoală de antrenament aviatic Flying School FlySchool

226. 6 Şcoală de dans Dance Tuition DanceTuition

227. 6 Şelărie Saddlery Saddlery

228. 6 Teren de golf Golf Driving Range GoldDrivRange

229. 6 Vânzarea cu amănuntul a înregistrărilor muzicale

Musical Recordings Outlet

MusicRecordOutl

230. 7 Agent de turism - calatorii Travel Agent TravelAgent

231. 7 Agenţie de turism – turnee specializate Specialist Tour Operator SpecTourOper

232. 7 Case de oaspeţi Guest House Guesthouse

233. 7 Centru de distracţii turistice Pitch and Putt Golf Centre

Pitch&PuttGolfCent

234. 7 Excursii cu barca Sightseeing Boat Trips D

235. 7 Excursii la ferme Farm Tours FarmTours

236. 7 Închiriere corturi Tent and Marquee Hire Tent&MarqueeHire

237. 7 Închiriere de produse şi echipamente destinate deplasărilor

Trailer Supply and Hire TrailSuppl&Hire

238. 7 Închirieri şezlonguri şi produse de plajă Solarium and Sunbed Hire

Solar&SunbedHire

239. 7 Magazin de produse de camping Camping Equipment Shop (Outlet)

CampEquipOutl

240. 7 Organizator de vacanţe Golf Tours Holiday Organiser

GolfTourHolid

241. 7 Organizator de vacanţe tematice Special Interest Holidays

SpecInteresetHolid

242. 7 Terenuri de campare Caravan Site and Camp Site

CaravanCampSite

243. 8 Băiat de parcat maşini CarValeting CarValeting

244. 8 Comerciant de maşini second-hand Used Car Dealer UsedCarDeal

245. 8 Instalare alarme auto Car Alarms Installation CarAlarmInstal

246. 8 Închirieri auto Car Hire CarHire

247. 8 Magazin de biciclete mobil (Mobile) Cycle Shop CycleShop

248. 8 Montarea şi reparare anvelopelor Tyre Fitting and Repair TyreFit&Repair

249. 8 Reparaţii auto Mobil Vehicle Repair Service

MobilVehicService

250. 8 Service auto (caroserii) Car Bodyshop CarBodyshop

251. 8 Servicii curierat Courier Service CourierService

252. 8 Servicii de coletărie Freight Forwarder FreightForward

253. 8 Servicii de livrare la domiciliu Mail Order MailOrder

254. 8 Servicii de mutare Light Removals LightRemov

255. 8 Servicii de parcare auto Car Parking Management Services

CarParkManagServ

256. 8 Servicii închiriere taxi şi transport privat Taxi and Private Hire Service

Taxi&PrivHireServ

257. 8 Servicii poştale Post Office PostOffice

258. 8 Staţie de benzină Petrol Station PetrolStat

259. 8 Şcoală auto Driving School DrivSchool

260. 8 Transport rutier de marfă Road Haulage RoadHaulage

261. 8 Transportator auto (autobuz, autocar) Bus and Coach Bus&CoachOperat


Operator

262. 8 Vânzări şi reparaţii motociclete Motor Cycle Sales, Repair and Service

MotorCycleSaleRepServ

263. 0 Dezmembrari auto Breakers Yard BreakerYard

264. 8 B

Potcovar Mobil Farrier MobilFarrier

265. 8 D

Închirieri conducători auto Chauffeur Hire ChauffHire

266. 8 D

Întreţinere şi reparaţii auto Car Maintenance and Repair

CarMainten&Repair

267. 9 F

Magazin de telefoane mobile Mobile Phone Shop MobilePhoneShop

268. 0 Actuar (Consultant asigurări) Actuary Actuary

269. 0 Colector de taxe Debt Collector DebtCollect

270. 0 Consilier financiar Financial Adviser FinancAdviser

271. 0 Contabil Accountant Account

272. 0 Intermediar în asigurări Insurance Intermediary InsurIntermed

273. 0 Servicii de evidenţă contabilă Book-keeping Service BookKeepingServ

274. 0 Software pentru aplicaţii generale de afaceri

Software for General Business Applications

SoftwGenBusinApplic

275. 0 Consultant cu asigurarea calităţii Quality Assurance Consultant

QualAssurConsult

276. 0 Consultant de mediu Environmental Consultant

EnvironConsult

277. 0 Curăţirea prin sablare Blast Cleaning BlastClean

278. 0 Designer industrial Industrial Designer IndustrDesign

279. 0 Furnizor de consumabile de papetărie şi birotică

Office Stationery Supplies

OfficeStationSuppl

280. 0 Închiriere scule Tool Hire Toolhire

281. B F

Producător de modele industriale Industrial Model Maker IndustrModelMaker

282. 0 Producţie de piese auto Kit Car Manufacture KitCarManuf

283. 0 Servicii de testare nedistructivă Non-destructive Testing Service

NonDestructTestServ

284. 0 Turnare şi injecţie mase plastice Plastic Injection Moulding

PlastInjectMould

285. 0 Vitrarea Glazing Glazing

286. 0 Agent de export Export Agent ExportAgent

287. 0 Agenţie de publicitate Advertising Agency AdvertAgen

288. 0 Agenţie de telemarketing Telemarketing Agency TelemarkAgency

289. 0 Aplicaţii pentru coduri de bare Bar Coding Applications BarCodApplics

290. 0 Cercetare de piaţă Market Research MarketResear

291. 0 Consultant vânzări - promoţii Sales Promotion Consultant

SalesPromotConsult

292. 0 Consultanţă ospitalitatea pentru intreprinderi

Corporate Hospitality Consultancy

CorporHospitConsult

293. 0 Evaluare marfuri pentru vânzare Quantity Surveyor QuantSurvey

294. 0 Grafician / desenator Illustrator/Cartoonist IllustrCartoon


295. 0 Închiriere/administrare tarabe Running a Market Stall RunMarketStall

296. 0 Organizator de conferinţe Conference Organiser ConferOrganis

297. 0 Organizator de expoziţii Exhibition Organiser ExhibitOrganis

298. 0 Agenţia de recrutare forţă de muncă temporară

Temping Agency TempAgency

299. 0 Agenţie de angajări Employment Agency EmploymAgency

300. 0 Consultant relaţii publice Public Relations Consultant

PublRelatConsult

301. 0 Consultanţă privind cariera profesională Careers Consultancy CareerConsult

302. 0 Servicii de consiliere Counselling Services CounselServ

303. 0 Expedieri prin poşta Mailing House MailHouse

304. 0 Agent de proprietate intelectuală Patent Agent PatentAgent

305. 0 Agent de trasfer afaceri Business Transfer Agent BusinTransfAgent

306. 0 Artist grafician (design logo) Signwriting Service SignwritServ

307. 0 Avocat Licensed Conveyancer LicensedConveyan

308. 0 Avocat / Consilier juridic Solicitor Solicitor

309. 0 Broker informaţii Information Broker InformBroker

310. 0 Consultant management Management Consultant ManagConsult

311. 0 Consultant Tehnologia Informaţiei Information Technology Consultant

ITConsult

312. 0 Întreţinere echipamente de calcul Computer Equipment Maintenance

CompEquipMainten

313. 0 Magazin de echipamente de birou second hand

Second-hand Office Equipment

SecHandOfficEquipm

314. 0 Management de proiect Project Management ProjectManag

315. 0 Managementul informaţiilor Information Management

InformManagem

316. 0 Productie de indicatoare Sign-making SignMaking

317. 0 Redactare computerizata Desk Top Publishing DeskTopPublish

318. 0 Servicii de dactilografie Word Processing Service

WordProcesService

319. 0 Servicii de imprimare / tipărire Printing Printing

320. 0 Servicii de proiectare grafică Graphic Design Service GraphDesServ

321. 0 Servicii de traducere (traducător) Translating Service TranslService

322. 0 Agenţie de modelling Model Agency ModelAgency

323. 0 Bijutier Jewellery Maker JewelMaker

324. 0 Casă de amanet Pawnbroker Pawnbrok

325. 0 Investigator privat Private Investigator PrivInvestig

326. 0 Magazin de bijuterii Jewellery Shop JewelleryShop

327. X B

Magazin mobil Mobile Shop MobileShop

328. 0 Producţie de lumânări Candle Making CandleMak

329. 0 Restaurare maşini de epocă Classic Car Restoration ClasCarRestor

330. 0 Sală de licitaţii Auction Saleroom AuctionSaleroom

331. 0 Servicii de nuntă / magazin de produse de nuntă

Bridal Shop and Wedding Services

BridShopWeddServ

332. 0 Servicii de transmitere flori, felicitări, mulţumiri etc

Kissogram Service KissogrServ


333. 0 Servicii funerare Funeral Director FunerDirector

334. 0 Zidar monumente funerare Memorial Mason MemorMason


Anexa 9

Despre noi – good.bee credit IFN SA

“Toţi oamenii sunt întreprinzători, dar mulţi nu au ocazia să afle acest lucru.”

Muhammad Yunus, Fondator al Grameen Bank şi deţinător al Premiului Nobel pentru Pace (2006)

Pentru un număr din ce în ce mai mare de români din zonele rurale, micile afaceri sunt practic singura sursă de venit monetar şi de locuri de muncă. În aceste zone, multe familii îmbină microîntreprinderea, sau mica afacere familială, cu agricultura de (semi) subzistenţă.

Micii întreprinzători posedă însă întocmai aceleaşi abilităţi ca şi marii oameni de afaceri. Ei îşi folosesc cu inteligenţă calităţile antreprenoriale, îşi fac planuri, îşi studiază piaţa şi clienţii, îşi calculează atent veniturile şi cheltuielile, economisesc bani, şi preţuiesc accesul la finanţare, plătindu-şi la termen ratele creditului. Pentru aceşti oameni, serviciile şi produsele financiare oferite de good.bee credit sunt disponibile în întreaga ţară printr-o reţea ajunsă în prezent la 10 puncte de lucru.

Misiune

“Sprijinirea înfiinţării şi dezvoltării unui număr cât mai mare de mici afaceri de succes de către întreprinzători din zone dezavantajate economic, prin care aceştia să-şi îmbunătăţească nivelul de trai şi în acelaşi timp să creeze locuri de muncă în comunităţile lor, generând astfel bunăstare şi pentru angajaţii lor şi familiile acestora.”

“Asigurarea unor servicii financiare şi de consultanţă de bună calitate, rapid şi cu costuri minime, pe tot teritoriul ţării, în aşa fel încât orice mic întreprinzător să aibă acces la resursele financiare necesare reuşitei afacerii sale.”

Obiective Obiectivul fundamental al good.bee credit este de reducere a sărăciei şi de îmbunătăţire a vieţii oamenilor prin înlesnirea iniţierii, creşterii şi succesului afacerilor din zonele în care operăm.

Totul într-un mod care să permită o activitate durabilă şi care să aibă sens din punct de vedere economic, pentru că, aidoma clienţilor săi, good.bee credit nu este o entitate non-profit, chiar dacă, în comparaţie cu alte instituţii de creditare, activitatea noastră are şi un pronunţat caracter social.


Împărtăşim convingerea conform căreia, pentru ca scăderea sărăciei să fie durabilă, condiţia sine qua non este implicarea totală şi necondiţionată a celor în cauză, dorinţa lor de autodepăşire.

Reducerea sărăciei presupune dezvoltare economică larg distribuită, până la nivelurile cele mai profunde ale societăţii.

Cu preponderenţă în zonele rurale şi în micile oraşe, ocolite de marii investitori, dezvoltarea economică şi crearea de valoare nu pot veni decât din interior, de pe plan local, iar dezvoltarea economică locală se sprijină în mod determinant pe umerii întreprinzătorilor privaţi, mici şi mijlocii, din comunităţile respective.

La fel, în economiile sănătoase nu guvernele crează locuri de muncă, acestea fiind doar curelele de transmisie care direcţionează beneficiile dezvoltării economice către un număr cât mai mare de oameni. Şi acest rol, de creare de locuri de muncă este cu mult mai bine îndeplinit de întreprinzătorii privaţi.

Întreprinzătorii sunt prima verigă din lanţul care trece prin dezvoltare economică locală, creare de locuri de muncă şi bunăstare generală. De aceea, în ultimă instanţă dezvoltarea economică locală şi beneficiile sociale asociate depind de sprijinirea întreprinzătorilor privaţi.

Noi punem la dispoziţia celor care au deja afaceri şi doresc să le dezvolte, a celor care vor şi pot să-şi ia soarta în propriile mâini şi să devină mici întreprinzători, resursele financiare care le sunt necesare, precum şi servicii–suport, de consultanţă şi pregătire, sporindu-le astfel şansele de reuşită.

Acţionariat good.bee credit este o societate mixtă înfiinţată în octombrie 2009 de către Fundaţia “Centrul pentru Dezvoltare Economică” (www.cde.ro), care deţine 51% din capitalul social al societăţii, respective de

către good.bee holding GmbH (www.goodbee.com) din Viena, Austria.

good.bee credit este o Instituţie Financiară Nebancară (IFN) care funcţionează în conformitate cu legislaţia şi regulamentele specifice emise de Banca Naţională a României şi se află sub supravegherea acesteia.

Centrul pentru Dezvoltare Economică, înfiinţat cu sprijinul Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, este unul dintre pionierii microcreditării în România, desfăşurând astfel de activităţi încă dintr-a doua jumătate a anilor ’90 şi acumulând o experienţă unică în toţi aceşti ani.

La rândul său, good.bee holding GmbH este o iniţiativă lansată în 2008 de Fundaţia ERSTE (www.erstestiftung.org), care deţine 40% din companie, împreună cu Erste Group Bank AG (www.erstegroup.com), care deţine restul de 60%.

De-a lungul celor aproape 200 de ani de existenţă, Erste Group a păstrat în mod constant o pronunţată componentă socială a activităţilor sale. Însuşi faptul că, în mod tradiţional, cel mai mare acţionar al Erste Group a fost chiar Fundaţia ERSTE – situaţie care există şi în prezent, când

http://www.goodbee.com/


Fundaţia deţine 26,1% din capitalul grupului bancar austriac – este o garanţie a păstrării acestei particularităţi identitare.

Resurse Umane Echipa good.bee credit care vă stă la dispoziţie numără în prezent 50 de membri.

În conformitate cu metodologia specifică good.bee credit, ofiţerii noştri de credit se deplasează la

sediul clientului, în aşa fel încât fiecare birou regional acoperă şi judeţele limitrofe celui în care fiinţează.

Pe măsura creşterii cererii pentru produsele financiare şi serviciilor suport furnizate de good.bee credit, noi membri se vor adăuga echipei, astfel încât toţi clienţii noştri să beneficieze de atenţia şi disponibilitatea care fac parte din modelul nostru de afaceri.

Întreaga noastră echipă a urmat şi absolvit între anii 1997-2008 programe complexe de pregătire şi specializare în microfinanţare (design şi management), bazate pe metodologii care şi-au dovedit succesul peste tot în lume. Experienţa astfel acumulată este aplicată în activitatea zilnică, iar clienţii au astfel certitudinea că ofiţerul lor de credit le înţelege în cele mai mici detalii afacerea şi este capabil să ia cele mai bune decizii în acordarea şi derularea creditului.

Resurse Administrative

În prezent, good.bee credit operează prin intermediul unei reţele de 10 birouri regionale.

Fiecare dintre aceste birouri are un număr suficient de specialişti, pregătiţi şi cu experienţă dovedită deopotrivă în procedurile specifice activităţii de micro-creditare, cât şi în consultanţa de care cei mai mulţi dintre clienţii noştri au nevoie.

La fel ca şi în cazul numărului de astfel de specialişti, good.bee credit nu va ezita să mărească numărul de birouri regionale cu alte unităţi, deschise atunci când şi acolo unde nivelul cererii va demonstra că este nevoie.

Pentru gestionarea microcreditelor, good.bee credit a dezvoltat un software specializat, care furnizează în timp real informaţiile necesare unei bune activităţi de monitorizare, precum şi rapoartele necesare despre situaţia fiecărui împrumut. În acest fel, orice posibile probleme sunt detectate de timpuriu şi corijate rapid.

Resurse Financiare good.bee credit a început operaţiunile în toamna anului 2009 cu un capital întrutotul îndestulător pentru prima perioadă de activitate.

Dintru bun început, ambii acţionari şi-au manifestat fără rezerve disponibilitatea de a aloca la

http://goodbeecredit.ro/?q=metodologie

http://goodbeecredit.ro/?q=contact


momentul potrivit şi în cantităţile adecvate resursele financiare necesare creşterii susţinute, dar durabile a afacerii şi implicit a bazei de clienţi.

Dorinţa legitimă de a creşte numărul clienţilor care capătă acces la finanţare şi posibilitatea de a-şi dezvolta mai rapid propriile afaceri nu impietează însă asupra normelor de prudenţialitate.

Pe lângă faptul că oricum specificul activităţii de micro-creditare este de aşa natură încât conduce la rate foarte scăzute de împrumuturi neperformante, good.bee credit are în plus avantajul unor rezultate excepţionale în această privinţă, obţinute de CDE, principalul său acţionar, vreme de peste un deceniu.

Produse

good.bee credit IFN SA



Principalul bazin de clienţi ai good.bee credit, activităţile şi afacerile acestora, au caracteristici diferite faţă de clienţii tipici ai băncilor comerciale, cei din mediul urban, în principal în sensul unui grad mai scăzut de sofisticare, accesului mai dificil la surse de finanţare, dar şi de informare cu privire la diversele produse şi servicii financiare.

Prin urmare, considerăm că este în interesul clienţilor noştri ca oferta noastră de credite să conţină produse puţine, dar simple, uşor de înţeles, optimizate din punctul de vedere al beneficiarilor şi oferite în cele mai avantajoase condiţii pentru aceştia – mai degrabă decât produse financiare complexe, sofisticate, greu de înţeles şi cu costuri mari de administrare, care în cele din urmă se traduc în costuri mari pentru client.

Această filosofie de afaceri ne-a permis să menţinem portofoliul de produse al good.bee credit la numai două tipuri de credite, ceea ce, printre altele, ne permite şi să operăm cu costuri minime pentru client.

Aceste două produse sunt creditul pentru capital de lucru (capital circulant) şi creditul pentru investiţii.

Credite pentru capital de lucru

Sunt accesibile tuturor clienţilor good.bee credit, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, domeniului de activitate, fără absolut niciun fel de discriminări.

Obiectul finanţării: fond de marfă, capital de lucru, lucrări agricole, seminţe, îngrăşăminte, materii prime şi materiale etc.


Termen de rambursare de maximum 36 luni. Garanţii în funcţie de valoarea creditului solicitat. Grafic de rambursare flexibil, în funcţie de specificul activităţii. Perioadă de graţie de maximum 6 luni/an, în funcţie de specificul activităţii finanţate

Credite pentru investitii

Sunt accesibile tuturor clienţilor good.bee credit, indiferent de forma juridică de organizare a activităţii, domeniului de activitate, fără absolut niciun fel de discriminări.

Obiectul finanţării: achiziţii de echipamente şi utilaje, construcţii, renovări sau modernizări imobile cu destinaţia sedii de firmă, depozite sau spaţii de producţie, achiziţie animale, construcţii sere/solarii/silozuri etc.

Termen de rambursare de maximum 7 ani.

Garanţii în funcţie de valoarea creditului solicitat.

Grafic de rambursare flexibil, în funcţie de specificul activităţii.

Perioadă de graţie de maximum 6 luni/an, în funcţie de specificul activităţii finanţate

Consultanţă Mulţi dintre micii oameni de afaceri şi întreprinzători individuali care formează segmentul-ţintă al good.bee credit îşi conduc activitatea bazându-se în bună măsură pe calităţi antreprenoriale native, pe intuiţie şi bun simţ economic.

Adesea însă – şi mai cu seamă când afacerea creşte, iar creşterea este rapidă – aceste calităţi, întotdeauna necesare şi utile, nu mai sunt şi suficiente, iar întreprinzătorul trebuie să-şi conducă afacerea într-un mod mai riguros şi mai organizat.

Aceste cerinţe sunt în mod special importante pentru a avea acces şi a putea utiliza judicios şi alte surse de finanţare decât profitul reinvestit, banii proprii, ai familiei şi prietenilor etc.

Pentru mulţi întreprinzători din această categorie, atunci când se confruntă cu necesitatea de a-şi face un plan de afaceri acceptabil pentru finanţatori sau proiecţii de fluxuri de lichidităţi, consultanţa este adesea cel puţin la fel de necesară ca şi banii în sine.

Specialiştii good.bee credit oferă consultanţă generală sau specializată, după caz, în concordanţă cu nevoile clienţilor. Ariile în care asistenţa noastră se vădeşte cel mai frecvent a fi necesară şi binevenită sunt totuşi cele legate de obţinerea de finanţare:

- Întocmirea cererilor de creditare. - Elaborarea planurilor de afaceri. - Elaborarea proiecţiilor de fluxuri de numerar.


Metodologie Există numeroase diferenţe de metodologie şi proceduri între modul în care se decide acordarea creditelor de către bănci comerciale şi instituţii de micro-finanţare cum este good.bee credit.

Printre cele mai importante se numără relaţia mult mai strânsă care se stabileşte între ofiţerul de credit good.bee credit şi client, relaţie de încredere şi colaborare.

Specialiştii noştri îşi desfăşoară o mare parte din activitate în comunităţile locale, practic alături de clienţi şi de afacerile acestora. Acest lucru contribuie decisiv pe de o parte la înlăturarea barierelor culturale care îi determină adesea mai ales pe întreprinzătorii din mediul rural şi pe micii fermieri să evite băncile.

Pe de altă parte, metoda permite personalului good.bee credit să capete o înţelegere perfectă a afacerilor derulate de clienţi, a comunităţii respective, a condiţiilor particulare în care fiinţează afacerile şi a evenimentelor care pot influenţa performanţele economice ale beneficiarilor de credite. Astfel, personalul good.bee credit cunoaşte incomparabil mai bine clienţii, comportamentul, caracterul, calităţile şi afacerile lor decât ar putea-o face vreodată un ofiţer de credit al unei bănci comerciale obişnuite.

În plus, această metodă de creditare dezvoltă responsabilitatea clienţilor de a plăti la timp şi mentine actualizat sistemul de administrare a creditelor, astfel încât good.bee credit beneficiază de un sistem de alertă timpurie în cazul oricărei abateri, toate acestea contribuind în ultimă instanţă la obţinerea unei rate excepţional de scăzute de credite neperformante.

Astfel, de multe ori primul pas în relaţia cu clienţii vine din partea good.bee credit, prin abordare directă. În general acesta află despre posibilitatea accesării unui credit de la un reprezentant good.bee credit prin intermediul unui telefon, al unui e-mail, al unei scrisori etc. Sunt destul de frecvente cazurile de recomandări – un potenţial client află despre good.bee credit de la unul deja existent.

Mai departe, procedura de creditare urmăreşte să verifice dacă activitatea economică a clientului

poate genera suficiente venituri încât acesta să poată susţine afacerea în continuare şi să ramburseze creditul. Analiza afacerii vizează istoricul acesteia, situaţia actuală, prognozele pentru perioada creditării şi impactul creditului în afacere.

Aici intervine o altă diferenţă a metodologiei şi procedurilor good.bee credit faţă de cele uzuale, respectiv numărul relativ redus de documente solicitate clientului potenţial (link la pagina următoare), simplitatea acestora, precum şi timpul foarte scurt de răspuns, astfel încât costurile de tranzacţie pe care clientul le suportă să fie reduse la minimum.

Flexibilitatea este de asemenea o caracteristică importantă a împrumuturilor acordate de good.bee credit. Banii se livrează direct în contul clientului, termenele de rambursare sunt flexibile, ratele pot fi


inegale, există perioade lungi de graţie etc. – toate acestea stabilite de comun acord cu clientul.

Documentaţie

Documentaţia necesară întocmirii dosarului de creditare

1 Cererea-tip 2 Actul de identitate şi cel de stare civilă ale solicitantului şi, dacă este cazul, actele de identitate ale altor persoane implicate (de exemplu ca garanţi sau codebitori) 3. Documente atestând veniturile solicitantului şi ale eventualilor codebitori (de exemplu salarii,

pensii, alocaţii, dividende, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi independente etc.)

4. Documente privitoare la alte credite, contracte de leasing, în general obligaţii de natură financiară care grevează veniturile sau bunurile solicitantului

5. Documente atestând dreptul de proprietate al solicitantului asupra bunurilor mobile sau imobile ce pot constitui garanţii (clădiri, terenuri, vehicule etc.)

6. Planul de afaceri

Notă. Documentele menţionate mai sus sunt prezentate doar cu titlu de exemplu, pentru a ilustra

eforturile good.bee credit pentru a face ca procesul de aprobare a unui credit să fie cât mai simplu şi

mai rapid. Recomandăm totuşi completarea formularelor tipizate şi alcătuirea dosarului cu sprijinul,

sau după discuţii preliminare cu specialistul good.bee credit.

Clienti

good.bee credit IFN SA



În mod programatic, good.bee credit se adresează unor categorii de clienţi care au mai greu, sau deloc acces la produsele şi serviciile financiare oferite de băncile comerciale obişnuite. Aceste categorii de clienţi sunt descrise sintetic de un concept devenit în anii din urmă foarte popular printre teoreticienii şi practicienii programelor de dezvoltare economică – “Banking the unbanked”, oferirea de servicii financiare celor “nebancarizaţi”.

Conceptul “banking the unbanked” se referă în principal la cei care în mod tradiţional nu au acces la credite.


Motivele pentru care aceşti oameni sunt în general consideraţi nebancabili nu ţin exclusiv de nivelul general de dezvoltare al ţării respective şi uneori nici măcar de nivelul veniturilor persoanelor respective – astfel de oameni există chiar şi în ţări dintre cele mai avansate.

Motivele sunt mai degrabă legate de riscul specific afacerilor respective (agricultură versus industrie/servicii), nivelul şi localizarea garanţiilor, nivelul şi gradul de formalizare a afacerii, restricţii geografice, considerente de management etc. Activitatea good.bee credit urmăreşte tocmai să depăşească aceste consideraţii şi limitări printr-un grad mai mare de specializare a finanţatorului.

Forme de Organizare

Producători agricoli care deţin Certificat de Producător Agricol (CPA)

Persoane Fizice Autorizate (PFA)

Întreprinderi Familiale (IF)

Întreprinderi Individuale (II)

Societăţi cu Răspundere Limitată (SRL)

În ceea ce priveşte activităţile propriu-zise desfăşurate de clienţii noştri, singurele limitări sunt cele impuse de lege.

Structura Clientelei Întreprinzătorii din agricultură şi domeniile conexe reprezintă majoritatea covârşitoare a clienţilor good.bee credit, atât ca număr, cât şi ca pondere în volumul creditelor acordate (peste 96%).

Din punct de vedere al destinaţiei creditelor se remarcă o puternică dominaţie a creditelor pentru investiţii, care reprezintă 91% din volumul total de credite acordate.

Poveşti de Succes

Creşterea animalelor, o afacere fără viitor. Sau poate nu?

La numai 33 de ani, Gheorghe Badea din Nuntaşi – un sătuc constănţean aparţinător de comuna Istria – l-a depăşit deja cu aproape 100 de animale pe ciobănaşul cu trei sute de oi din celebra romanţă. Cu 72, mai exact, pentru că “în clipa de faţă am 112 oi şi 260 de capre”, spune cu precizie matematică Badea.

Dar asta doar dacă nu punem la socoteală şi cei 11 câini, din care “şefu’ lor ajunge cu capul cam până pe la oglinda retrovizoare. Mie nu mi-a furat nimeni niciodată nimic, sunt bine păzit, n-am nicio grijă în privinţa asta”.

Într-un fel, satul natal al lui Badea are o poziţie geografică simbolică pentru situaţia întregului mediu


rural românesc, la egală distanţă între multimilenara Cetate a Histriei la est şi sutele de turbine ale parcului eolian Fântânele-Cogealac la vest, parcă oscilând nesigur asupra căii de urmat – spre modernitatea secolului XXI, sau spre închiderea faţă de lumea exterioară şi ancorarea fermă în trecut.

În schimb, deşi zi de zi trăieşte în acelaşi etern balans între arhaic şi ultramodern, Gheorghe Badea nu e deloc preocupat de astfel de înalte chestiuni filosofice şi nu are nicio problemă în a păstra un echilibru perfect. Vorbeşte cu aceeaşi dezinvoltură despre strămoşeştile îndeletniciri ale mulsului animalelor şi făcutului brânzei, îndeletniciri poate mai vechi decât Histria vecină, ca şi despre faptul că nu s-a hotărât ce fel de centrală termică să-şi instaleze în casa încă nefinisată, construită la o aruncătură de băţ de stână şi de grajdurile animalelor.

La fel de zâmbitor şi de senin vorbeşte despre multele greutăţi – de la munca non-stop, şapte zile pe săptămână, din zori de zi până la lăsarea în tunericului, “că prima mulsoare e la cinci dimineaţa, iar animalele trebuie hrănite zi de zi, lor nu le-a povestit nimeni de weekend”, la faptul că laptele se vinde prea ieftin, că lâna produce pierderi, “nu e plătită, dimpotrivă, trebuie să plătesc eu ca să scap de ea”, la alergătura la care e supus din cauza legislaţiei stufoase şi încâlcite şi birocraţiei obtuze.

Nu vede nicio contradicţie între toate acestea şi concluzie – “e foarte bine unde suntem aici, sunt foarte mulţumit; avem apă pentru animale, locul e suficient de mare, drumul şi păşunile sunt aproape, acum avem şi casă bună, solidă, şcoala e şi ea aproape – prima dintre cele două fete va merge la şcoală din toamna lui 2010 – nici nu necăjim pe nimeni aici, în buza satului...”

Lucrurile n-au stat însă întotdeauna la fel de bine pentru el şi familia lui. Deşi, rămas orfan de timpuriu, a muncit întotdeauna din greu, mica afacere n-a prins aripi până în urmă cu aproape patru ani, când Badea a luat un mic împrumut, echivalentul a numai 1.500 de dolari, de la precursoarea good.bee credit, CDE. L-a folosit cu înţelepciune şi afacerea a început să meargă, creditul fiind rambursat în doar şapte luni, deşi perioada planificată fusese de un an.

“Locuiam însă în mijlocul satului şi animalele deranjau vecinii... aşa încât mai apoi am luat un alt credit, de 6.000 de dolari, mi-am lăsat fratele mai mic în locuinţa părintească şi-am cumpărat pe de-o parte locul ăsta, de-aici, şi pe de altă parte încă nişte capre, că la vremea aceea aveam doar capre.”

Iar în acest an de criză şi-a luat inima în dinţi şi a solicitat – şi primit – un al treilea împrumut de la good.bee credit, de astă dată de circa 8.000 de euro, bani investiţi în turma de mioare şi în construcţia unor grajduri încăpătoare. “N-or fi având ele aer condiţionat, da-s grajduri mai bune decât au văzut neam de neamul lor oile şi caprele din Nuntaşi”, glumeşte Badea.

Acum, în afară de animale, asociaţia familială a lui Badea mai are 10 hectare de teren agricol, cultivat exclusiv cu furaje. Are doi angajaţi permanenţi, “cu acte în regulă, le plătesc cu sfinţenie dările la primărie, să aibă şi ei drept la pensie, la sănătate. Doamne fereşte, să n-aibă nevoie, dar dacă totuşi... oameni suntem, nu?” şi încă doi sezonieri. Nu se plânge nici de alte taxe; le vede cheltuite bunăoară pe drumul asfaltat care a ajuns la 100 de metri de stâna lui, “şi poate până la urmă or scăpa nişte basculante de pietriş şi pe bucata asta care-a mai rămas”.


Nu-l îngrijorează nici faptul că are un credit de rambursat. Fără laptop şi Excel, ştie perfect, în orice clipă, şi cât mai are de plătit, şi din ce bani va plăti – vara din veniturile obţinute din vânzarea a circa 12 tone de lapte pe lună, toamna mai ales din brânză, iar primăvara din explozia de miei şi iezi.

Cum iarna “e moartă, cel puţin de la Crăciun până-n martie animalele sunt în stabulaţie, ai doar cheltuieli şi niciun venit”, îl bucură flexibilitatea creditului good.bee şi chibzuieşte să plătească în avans, în toamnă, toate ratele aferente lunilor de iarnă.

Iar mai departe, după ce va termina rambursarea acestui credit... este deja cel mai mare crescător de animale din zonă, dar probabil va încerca să acceseze încă un credit good.bee, ca să marească deopotrivă efectivele de animale şi suprafaţa de teren. Şi, în viitor, “parcă aş face şi o mică făbricuţă, să nu mai vindem laptele neprelucrat. Dar mai vedem, mergem încet... în pas cu oile”, râde Badea.

Cu sprijinul good.bee credit, multe planuri de viitor şi gândire pozitivă 100%, nici urmă de deznădejde şi de resemnare la stâna din marginea Nuntaşilor Cogealacului.

Manual de Bune Practici Antreprenoriale

Documents

Transcript of Manual de Bune Practici Antreprenoriale